Sunteți pe pagina 1din 23

Arhitecturi ITS

Profesor îndrumător:Florin Nemțanu


Masterand:Cristian Constantin

1
1.Introducere

Deplasarea călătorilor în condiţii de siguranţă şi de eficienţă constituie un obiectiv important al


autorităţilor locale urbane din întreaga lume. Acest aspect a condus la realizarea unor sisteme
solide de transport public în majoritatea oraşelor, profitând de capacitatea mai mare a acestora
de a transporta călători în raport cu automobilul privat. Transportul public constituie şi un
serviciu vital în ce priveşte asigurarea mobilităţii cetăţenilor, fie că au sau nu acces la un
automobil, cât şi promovarea echităţii sociale.
Termenul de Sistem Inteligent de Transport (ITS – Intelligent Transport System) a apărut iniţial
legat de sistemele telematice din transportul rutier, s-a extins ulterior asupra tuturor modurilor
de transport (rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim) ca apoi aria de acoperire a acestui termen
să devină şi mai extinsă prin includerea, pe lângă sisteme, şi a serviciilor.
Pentru delimitarea ariei de acoperire a termenului de Sistem Inteligent de Transport este
necesară o definire cât mai exactă a acestuia. Definiţiile legate de ITS sunt diferite, în ceea ce
priveşte sistemul de transport căruia i se adresează, dar au în comun atât enumerarea
tehnologiilor utilizate în dezvoltarea unor astfel de sisteme cât şi rezultatele şi rolul sistemelor
ITS.
Interesul asupra Sistemelor Inteligente de transport reiese din problemele cauzate de congestiile
din traficul din întreaga lume şi datorita apariţiei noilor tehnologii pentru simulări şi control în
timp real a reţelelor de comunicaţii. Congestiile de trafic au crescut rapid în întreaga lume ca
rezultat al creşterii gradului de motorizare, urbanizare şi mai ales al modificărilor apărute în
densitatea populaţiei. Congestiile reduc eficacitatea infrastructurilor de transporturi şi cresc
timpul de calatorie, consumul de carburant dar mai ales poluarea aerului.
Sistemele inteligente de transport variază în funcţie de tehnologiile folosite, astfel începând cu
sistemele de baza de management cum ar fi sistemele de navigaţie ce echipează maşinile,
controlerele pentru semafoarele de trafic, managementul containerelor, panourile cu mesaje
variabile, recunoaşterea automata a numerelor de înmatriculare, pana la aplicaţii de
monitorizare cum ar fi circuitele închise de televiziune (CCTV) sau sisteme de ghidare pentru
parcare în timp real, informaţii asupra vremii şi altele.
Departamentul de Stat al Transporturilor din Washington (Washington State Department of
Transportation – WSDOT) este organismul care defineşte strategia şi politicile privind
realizarea de sisteme inteligente de transport.
Sistemele inteligente de transport cuprind o gamă largă de comunicaţii fără fir. bazate pe
tehnologia informaţiei, controlului şi electronicii. Atunci când sunt integrate în infrastructura
sistemului de transport şi chiar în vehicule, aceste tehnologii sprijină monitorizarea şi
administrarea fluxului traficului, reducerea congestiei, furnizarea de rute alternative călătorilor,
mărirea productivităţii, salvarea de vieţi omeneşti şi economisirea de timp şi bani.
Sistemele inteligente de transport furnizează experţilor din domeniul transporturilor instrumente
pentru colectarea, analizarea, prelucrarea, comunicarea şi arhivarea datelor referitoare la
caracteristicile sistemelor de transport. Câteva exemple de tipuri de sisteme inteligente de
transport dezvoltate în SUA sunt prezentate în continuare.
Sistemele avansate de informare a călătorilor (ATIS) furnizează date direct călătorilor, oferindu-

2
le posibilitatea să facă alegeri mai bune, referitoare la rute sau mijloace de transport alternative.
Atunci când respectivele date sunt arhivate, aceste sisteme pun la dispoziţia celor care planifică
transporturile informaţii corecte, referitoare la şabloane de călătorie, contribuind la optimizarea
procesului de planificare a transportului.
Sistemele avansate de management al traficului (ATMS) utilizează o varietate de detectoare,
camere de luat vederi şi sisteme de comunicaţii relativ ieftine pentru monitorizarea traficului,
optimizarea duratei semnalelor pe arterele principale şi controlul traficului.
Sistemele de management al incidentelor (IMS) furnizează operatorilor de trafic instrumente
care asigură un răspuns rapid şi eficient în caz de accidente, deversări de materiale periculoase
şi alte urgenţe. Sisteme de comunicaţie complementare leagă puncte de colectare a datelor,
centre de operare a transportului şi portaluri de informare a călătorilor, într-o reţea integrată care
poate fi operată eficient şi inteligent.
Sistemele de operare a vehiculelor comerciale (CVO) aplică caracteristicile sistemelor de
management al călătoriei şi traficului (TTMS) în sectorul vehiculelor comerciale. Serviciile se
referă la localizarea automată, clasificarea şi cântărirea vehiculelor în scopul colectării taxelor.
De asemenea, pot fi monitorizate emanaţiile vehiculelor. Toate acestea pot fi efectuate în timp
ce vehiculele se deplasează pe autostrăzi. Operarea vehiculelor comerciale necesită identificarea
individuală a vehiculelor comerciale.
Noi soluţii tehnologice realizate pentru transporturi sunt următoarele: sisteme de navigare
montate la bordul vehiculului; sisteme de notificare a accidentelor; sisteme de plată electronică;
senzori încorporaţi în şosea; tehnologii video pentru controlul traficului; servicii de informare
asupra vremii; semnale cu mesaje variabile; tehnologii de urmărire a flotei de vehicule şi a
greutăţii vehiculelor în mişcare.

2.Arhitectura Sistemului

Scopul pe care doreşte acest sistem sa îl atingă, este acela de a fluidiza traficul de Urgenta fara a
perturba traficul de zi cu zi. Structura sistemului este una simpla, aceasta fiind alcătuita din 3
componente principale şi anume un emitator, un detector şi un selector de faza. Emiţătorul se
instalează pe maşina şi are rolul de a genera serie de impulsuri atât în spectrul de lumina vizibil
cat şi în infraroşu. Detectorul este folosit pentru a converti energia provenita din spectrul
infraroşu în semnale electrice ce sunt transmise de cablul detectorului la selectorul de faza sau
discriminatorul instalat în cabinetul controlerului de trafic.
În funcţie de configuraţiile ce sunt făcute, rezultatul acestui sistem poate fi ales în funcţie de
fiecare intersecţie în parte. Acesta poate crea aşa numita „unda verde” prin schimbarea culorii
semafoarelor din întreaga intersecţie, sau poate atenţiona participanţii la trafic din timp, ca de
respectiva intersecţie se apropie un vehicul cu regim de urgenta, prin utilizarea unor Panouri cu
Mesaje Variabile (PMV) astfel aceştia putând elibera traseul pe care vine respectivul vehicul.
Sistemul mai are de asemenea şi funcţia de urmărire a vehiculelor de urgenta. Acest lucru este
posibil datorita modului de lucru numit „Probe”, prin care vehiculul îşi semnalizează prezenta
în intersecţie. Toate aceste caracteristici ale sistemului vor fi prezentate mai în detaliu, în
capitolele ce urmează.

3
Arhitectura unui sistem inteligent de transporturi reprezintă schema generală a unui sistem
inteligent de transporturi care are rolul de a evidenţia componentele principale ale sistemului şi
modul în care sunt interconectate. O parte foarte importantă a arhitecturii sistemului este
identificarea şi descrierea interfeţelor între blocurile componente. Aceste interfeţe permit
componentelor principale ale întregului sistem să comunice şi să funcţioneze în acelaşi timp. O
arhitectură ITS oferă cadrul necesar pentru planificarea, construcţia şi integrarea sistemelor
inteligente de transport. O astfel de arhitectură defineşte:

3. Servicii oferite utilizatorilor

Serviciile pe care respectivul sistem ITS le oferă utilizatorilor


Entităţi - Locurile în care componentele sistemului vor fi poziţionate cat şi participanţii la trafic
şi alte sisteme ce ajută la îndeplinirea funcţiilor sistemului ITS
Fluxurile de informaţii şi de date care permit conectarea şi funcţionarea echipamentelor
conform standardelor adoptate pentru acel sistem.
Aceste servicii descriu activităţile şi funcţiile pe care un sistem inteligent de transporturi le
îndeplineşte sau pe care le suportă. Informaţiile tipice pe care acesta trebuie să le ofere sunt
informaţii asupra traficului, managementul traficului, managementul incidentelor,
managementul flotelor publice şi private, etc.

3.1 Entităţi

Locurile de plasare ale echipamentelor reprezintă locaţia fizică în care se află centrele de
management ale transportului public, locaţie în care se aşteaptă ca acel sistem sa funcţioneze.
De asemenea entităţile reprezintă şi persoanele care interacţionează cu aplicaţiile sistemului,
persoane care trimit informaţii către sistem şi care recepţionează informaţii de la sistem. Aceste
persoane pot fi reprezentate de fie de simplii participanţi la trafic, fie de administratorii
sistemului. Acest rol de entitate poate fi îndeplinit şi de alte sisteme, cum ar fi Sisteme
Electronice de Colectare (Electronic Toll Collection (ETC) ) sau Sistem de Management pentru
Taxarea Parcărilor (Parking Ticket Management). Un alt exemplu în acest sens pot fi GPS
(Global Pozitioning System) şi sistemele de predicţie a vremii. Aceste sisteme nu sunt aplicaţii
ITS sau subsisteme ale acestuia dar multe sisteme inteligente de transport folosesc informaţiile
oferite de GPS. O arhitectură bună va ţine întotdeauna cont de astfel de entităţi.

3.2 Fluxurile de informaţii şi de date

Fluxurile de informaţii şi de date unesc serviciile oferite utilizatorilor cu entităţile, într-un


sistem general. De exemplu ETC include, de la fluxuri de date provenite de la un vehicul
(entitate fizică), până la informaţiile oferite de un subsistem (sistem de taxare) fluxuri de date ce
sunt direcţionare apoi către un centru de colectare a datelor (destinaţie externă). Valoarea unui
sistem ITS creşte odată cu capabilitatea acestuia de a colecta, analiza şi de a distribui informaţii
despre sistemele de transport. Această mişcare a informaţiei este denumită „flux de date şi

4
informaţii”. Transportul fizic al informaţiei este realizat în mare parte cu ajutorul structurilor de
comunicaţii cu sau fără fir.

4.Arhitectura Logică a Sistemului

Arhitectura logica ilustrează arhitectura sistemului pe mai multe nivele de detalii. Arhitectura
logica are ca scop evidenţierea funcţiilor sistemului, fara a se specifica modul cum se realizează
acestea. Arhitectura logica este compusa din mai multe diagrame a fluxurilor de date care au scopul
sa evidenţieze procesele logice, entitatile, fluxurile de date şi centrele de stocare a informaţiei. În
dezvoltarea arhitecturii logice sunt examinate aspectele comune din cerinţele funcţionale ale
diferitelor servicii utilizator, astfel încât cerinţele comune pot fi grupate în acelaşi set de procese.

În figura de mai jos, este prezentat ca exemplu o arhitectură logică de nivel înalt. Săgeţile
indică direcţiile fluxului de date care sunt necesare pentru a efectua serviciile selectate. Cercurile
reprezintă grupuri de procese care sunt prezentate mult mai detaliat pe nivelurile inferioare ale
arhitecturii logice. Pe nivelurile cele mai de jos, cercurile descriu prelucrarea de date şi algoritmul
necesare pentru detectarea automată a incidentelor.

În arhitectura logică grupurile de procese prezentate prin cercuri nu implică nici o alocare a
responsabilităţilor organizaţionale, dar ele indică faptul că funcţia specificată trebuie să fie efectuată
şi să interacţioneze cu alte funcţii. Rolul important al arhitecturii logice este să descrie modul în care
sistemul tratează anomaliile. Pentru siguranţă trebuie avute în vedere toate tipurile de deficienţe şi
trebuie descrişi paşii logici privind apariţia unei degradări în condiţiile în care apar anomalii
respectând soluţia definită pentru operarea sistemului.

3.1 Arhitectura logică a sistemului prezentat

În continuare este prezentata schema bloc a sistemului ce va fi studiat în cadrul acestui


proiect, cat şi descrierea principalelor blocuri ale acestuia şi relaţiile dintre ele. Asemănător cazului
de sus, săgeţile indică direcţiile fluxului de date care sunt necesare pentru a efectua serviciile
selectate, iar dreptunghiurile reprezintă grupuri de procese şi entitatile ce intervin în buna
funcţionare a sistemului. La acest nivel (Nivelul 1), este definită structura sistemului, funcţiile ITS
sunt grupate pentru implementare şi sistemul informaţional este descompus logic în subsisteme în
scopul de a fi proiectate la nivelul 0. Sunt alese tehnologii specifice care vor fi indicate doar la
nivelul 0.

5
Siguranta Managementul Infrastructura
Traficului

Utilizator

Informare
Operarea Calatori
Vehicul Vehiculelor

Echipamentele Operator Managementul Stocarea


Utilizate Urgentelor Datelor

Arhitectura Logică

Descrierea blocurilor funcţionale ale sistemului.

a) Vehicul – acest bloc reprezintă categoria de vehicule pentru care acest sistem se doreşte a
fi implementat şi anume vehiculele pentru urgente. Din aceasta categorie fac parte vehiculele
Politiei, vehiculele serviciului de Ambulanta, vehiculele de Pompieri.

b) Siguranţa – aceasta componenta a sistemului, se adresează tuturor entitatilor ce participa


la traficul rutier, vehicule rutiere pana la pietoni. Are ca scop impunerea unor reguli pentru a asigura
o deplasare cat mai sigura şi cat mai facila a participanţilor.

c) Operarea Vehiculelor – se adresează în special acelor vehicule ce nu fac parte din


categoriile menţionate la punctul a), pentru vehiculele ce nu fac obiectul unei urgente. Prin acest
bloc, dar şi cu ajutorul întregului sistem se impun anumite reguli participanţilor obisnuiti, reguli
pentru prioritiazrea vehiculelor cu regim de urgenta.

d) Echipamentele Utilizate – acest bloc se refera la totalitatea echipamentelor utilizate


pentru a implementa sistemul, şi care asigura comunicarea intre blocurile componente, dar şi dintre
operatori şi conducătorii vehiculelor de urgente. Aceste echipamente vor fi descrise în detaliu în
următoarele capitole.

e) Utilizator – în cazul acestui sistem, aceasta se refera în principal la categoriile menţionate


la punctul a), şi anume politisti, personalul medical, pompieri, şi pentru alte servicii de prioritate.

f) Operator – Operatorii au rolul de a dirija, dintr-un centru de comanda, toate tipurile de


urgente ce pot apărea. Aceştia recomanda rutele optime pentru deplasarea vehiculelor de urgente,

6
astfel obtinandu-se un culoar pentru acestea şi tot odată diminuându-se cat mai mult timpii de
întârziere.

g) Managementul Traficului – are ca scop efectuarea unor analize pentru determinarea


anumitor parametrii ce conditioneaza desfasurarea traficului. Rezultatele acestor analize vor fi
implementate în strategia de dezvoltare a traficului rutier. Un exemplu în acest sens, pot fi timpii
semafoarelor. Aceştia sunt studiaţi intens în ultima perioada pentru a obţine aşa-numita „Unda
Verde” ce are ca scop fluidizarea traficului.

h) Informarea calatorilor - acest bloc are ca scop informarea tuturor calatorilor asupra
condiţiilor de trafic. Pentru aceasta sunt folosite diferite dispozitive cum ar fi: panouri cu mesaje
variabile (PMV), semafoare, indicatoare, etc.

i) Managementul Urgentelor – aceasta componenta a sistemului este în strânsa legătura cu


utilizatorii de vehicule de urgente şi operatori. În cadrul acestui departament se iau deciziile
operaţionale, organizaţionale ce influenteaza urgentele apărute.

j) Stocarea Datelor - este un sistem de arhiva în care se introduc toate datele referitoare atât
la traficul obişnuit cat şi la urgente. Acestea pot fi folosite pe viitor pentru analizele referitoare la
managementul traficului.

h) Infrastructura - reprezintă totalitatea drumurilor publice pe care urmează a fi


implementat acest sistem. Principalele componente ale acesteia sunt: arterele principale şi
interesectii.

5.Arhitectura Fizică

Arhitectura fizică, orientată pe proiectarea sistemului, distribuie procesele definite de


arhitectura logică a subsitemelor fizice, pe baza specificaţiilor proceselor funcţionale şi a locului
unde trebuie efectuate funcţiile. Arhitectura fizică distribuie procesele în subsisteme fizice,
luând în considerare responsabilităţile instituţionale. O schemă de nivel înalt a unei arhitecturi
fizice naţionale este prezentată în figura „O arhitectură fizică naţională ITS”.
Interfeţele dintre cele patru subsisteme ale arhitecturii fizice sunt indicate în figură. Fluxul de
date dintre subsisteme se efectuează prin intermediul celor trei tipuri de mijloace de
comunicare.
Fiecare ţară sau regiune trebuie să stabilească propriile sale necesităţi şi cerinţe utilizator în
momentul începerii elaborării unei arhitecturi ITS naţionale sau regionale. Anumite cerinţe
locale pot diferi de la o ţară la alta.
O arhitectură fizică defineşte şi descrie modul în care componentele arhitecturii funcţionale pot
fi grupate, pentru a forma entităţi fizice. Principalele caracteristici ale acestor entităţi sunt, în
primul rând, faptul că ele furnizează unul sau mai multe dintre serviciile ce sunt cerute de către
necesităţile utilizatorilor iar, în al doilea rând, faptul că ele pot fi create. Acest proces de creare
poate implica entităţi fizice, cum ar fi structuri amplasate pe drum şi diferite forme de
echipamente, entităţi care nu sunt fizice, cum ar fi software-ul, sau combinaţii ale celor două. În

7
arhitectura fizică ITS aceste entităţi fizice sunt numite „sisteme etalon”.
Toate „sistemele etalon” pot fi compuse din două sau mai multe subsisteme. Un subsistem
execută una sau mai multe sarcini definite şi poate fi oferit ca un produs comercial. Fiecare
subsistem poate fi compus din una sau mai multe părţi ale arhitecturii funcţionale (funcţii şi
depozite de date) şi poate comunica cu alte subsisteme şi cu unul sau mai multe terminale.
Aceste comunicaţii pot fi furnizate prin folosirea fluxurilor fizice de date.În continuare vom
prezenta subsistemele ce prezintă interes pentru acest proiect şi anume Subsistemul de
Management al Urgenţelor şi Subsistemul Vehiculelor de Urgenta.

5.1 Subsistemul de Management al Urgenţelor


Subsistemul de Management al Urgenţelor reprezintă totalitatea agenţiilor pentru siguranţa
publica, managementul urgenţelor şi alte agenţii afiliate care se ocupa cu managementul
incidentelor, intervenţii în caz de dezastre şi evacuare, monitorizarea securitatii, şi alte aplicaţii
orientate pe aceasta axa a siguranţei publice în cadrul sistemelor inteligente de transport.
Subsistemul include funcţii asociate atât cu centrele fixe cat şi cele mobile pentru siguranţa
publica, acestea incluzând şi dispeceratele telefonice ale politiei, salvării şi pompierilor. Mai
include de asemenea şi funcţii asociate cu Centrele de Management al Urgenţelor (Emergency
Operation Centers) care sunt active la nivel local şi regional, pentru sistemele mobile de urgenţe
care suporta funcţii ale Sistemului de Comanda al Incidentelor. Acest subsistem reprezintă de
asemenea alte sisteme afiliate cum ar fi, centrele pentru remorcare şi recuperare, patrulele
prezente pe autostrăzi şi echipele de intervenţie HAZMAT.
Subsistemul are în alcătuirea sa echipamente de senzori şi supraveghere folosite cu scopul de a
imbunatatii securitatea infrastructurii (incluzând poduri, tunele, intersecţii şi alte segmente cheie
ale drumurilor publice) dar siguranţa sistemului de transport public (incluzând vehiculele pentru
transport public, locurile publice, cum ar fi staţiile, anumite facilitaţi asemenea depourilor şi
garajelor). Subsistemul oferă servicii de securitate/supraveghere pentru a imbunatatii siguranţa
calatorilor în locurile ce nu fac parte din sistemul public de transport. Acesta de asemenea
monitorizează eventualele alerte, oferă consultanta, şi alte informaţii referitoare la diferite tipuri
de amenintari, cum ar fi îndrumări şi modalitati de răspuns în cazul apariţiei unor urgenţe.
Acest subsistem menţine o permanenta legătura cu alte Sisteme de Management al Urgenţelor,
pentru a beneficia de o coordonare buna în cazul unor intervenţii ce implica mai multe agenţii.
De asemenea stochează coordonate şi utilizează planuri de răspuns şi evacuare pentru a facilita
aceste intervenţii coordonate. Pe maura ce intervenţia progresează, informaţiile despre
pagubele, stadiul intervenţiei, stadiul evacuării şi despre resursele folosite, sunt impartite intre
agenţiile implicate pentru a avea o eficienţa cat mai buna a intervenţiei.
Legătura cu Subsistemul de Management al Tranzitului permite utilizarea coordonata a
vehiculelor de urgenţa pentru a facilita intervenţiile la urgenţele majore şi pentru a susţine
eventualele evacuări.
Subsistemul de Management al Urgenţelor oferă de asemenea, un punct de centralizare a
informaţiilor referitoare la urgenţe şi la evacuări, ce este disponibil calatorilor, incluzând
alarmarea pe zone întinse în momentul în care este sesizata o urgenţa majora.
Subsistemul tine evidenta flotei de vehicule de urgenţa, folosind informaţiile în timp real,
provenit din teren, şi oferă informaţii despre rutele optime, pe care celelalte agenţii le pot folosi

8
pentru a minimiza timpul de intervenţie.
Legătura cu Subsistemul de Management al Traficului, permite o coordonare strategica şi un
control a traficului ce are ca scop facilitarea parcursurilor vehiculelor de urgenţa, implementarea
unor restricţii, a unor planuri de control al traficului în caz de evacuare, şi a altor strategii ce au
rolul sa adapteze traficul condiţiilor impuse de o situaţie de urgenţa. în

9
Managementul Traficului Access Personal la Informatii Managementul Tranzitului

Subsistemul Vehiculelor de Managementul Urgenţelor Subsistemul Vehiculelor de Provider Informatii


Tranzit Urgente

Subsistem de Monitorizare a Subsistem al Vehiculelor Vehicul Managementul Flotei


Securitatii Comerciale

Verificarea Vehiculelor Subsistemul de Management


Comerciale al Datelor

Managementul Urgenţelor

10
5.2 Descrierea Fluxurilor de date intre principalele blocuri

5.2.1 Intre subsistemeul de Management al Traficului şi Subsistemul de Management al Urgenţelor,


fluxurile de date pot conţine următoarele informaţii:

a) Notificarea asupra alertelor.


Presupune notificarea publicului asupra dezastrelor naturale sau cele provocate de om, urgenţele
civile sau răpirile de copii. Fluxul identifica expeditorul alertei, natura acesteia, zona geografica
ce este afectata de urgenţa, perioada efectiva de alerta, şi informaţiile şi instrucţiunile necesare
publicului pentru a răspunde corect în funcţie de incidentul creat. Acest flux, de asemenea mai
poate identifica şi informaţii care nu ar trebui relatate publicului.

b) Cereri de rute pentru Urgente


Acest serviciu oferă organelor implicate în operaţiunile de salvare, operaţiunile de combatere a
incidentelor, rute optime de intrare sau ieşire din aria în care a fost declanşata o anumita alerta.

c) Informarea asupra incidentelor.


Notificarea asupra existentei unui incident, presupune obţinerea de informaţii asupra severitatii
pe care acesta o are, timpul şi natura incidentului. Cu cat mai multe informaţii sunt colectate de
la fata accidentului, şi cu cat incidentul evoluează, noutati privind incidentul sunt trimise atât
organelor competente cat şi publicului. Incidentele includ de la orice event care are impact
asupra sistemului de transporturi, accidentele de rutina, cum ar fi vehiculele cu probleme
staţionate pe marginea drumului carosabil, pana la dezastrele pe scara larga, cum ar fi cele
naturale sau cele provocate de om, ce implica pierderi de vieţi omeneşti, răniri, sau distrugeri de
proprietati. De asemenea mai includ şi evenimente speciale, restrictionari şi alte evenimente
planificate care ar putea afecta în orice mod sistemul de transporturi.

d) Coordonarea Planurilor de Urgente.


Reprezintă informaţiile care conţin date despre coordonarea planurilor de management al
urgenţelor intre anumite agenţii cum ar fi: cotinuitatea operaţiunilor, planurile de urgenţe ce
presupun răspunsul şi recuperarea în cazul incidentelor, cat şi al planurilor de evacuare. Acestea
includ planuri generale care sunt coordonate înaintea apariţiei unui incident , dar şi planuri
tactice de durata scurta care sunt pregătite în timpul incidentelor.

5.2.2 Intre Subsistemul de Acces Personal la Informaţii şi Subsistemul de Management al


Urgenţelor fluxul de date oferă posibilitatea ca orice persoana sa poată obţine asistenta în
legătura cu eventualele urgenţelor şi oferă detalii suplimentare cu privire la masurile ce
trebuiesc luate şi la verificările necesare.
5.2.3 Intre Subsistemul de Management al Tranzitului şi Subsistemul de Management al urgenţelor,
pe lângă informaţiile care sunt primite de Subsistemul de Management al Traficului, mai sunt
oferite şi următoarele:

11
a) Serviciul de cere a tranzitului de urgenta.
Acesta oferă posibilitatea de cere modificarea serviciilor de transit şi a orarelor deja stabilite,
pentru a le putea adapta la condiţiile impuse de apariţia unor urgenţe, incluzând cereri pentru
evacuare a populaţiei de la locul incidentului, şi pentru a trimite la locul incidentului personalul
necesar intervenţiilor.

b) Statusul Sistemului de Transport.


Oferă informaţii cu privire la statusul curent şi condiţiile curente ale infrastructurii de transport
(de exemplu: tunele, poduri, intersecţii, etc.). În cazul unor incidente sau a unor dezastre acest
flux oferă o evaluare a pagubelor asupra infrastructurii, incluzând locaţia şi aria pe care s-a
extins dezastrul, estimarea capacitatii de transport pe care o are infrastructura în acel moment şi
restricţiile necesare, cat şi timpul necesar pentru reparaţii şi recuperare.

c) Statusul Răspunsurilor la Incidente


Acestea includ un rezumat al statusului incidentelor şi impactul asupra sistemului de transport,
strategii de management al traficului implementate la fata locului (restricţii, devieri, etc.) şi
activitati de răspuns curente.

5.2.4 Pentru relaţia dintre Subsistemul Vehiculelor de Tranzit şi Subsistemul de Management al


Urgenţelor avem fluxurile de date ce vor fi descrise mai jos. Transmiterea acestora intre cele
doua subsisteme se realizează pe baza comunicaţiilor fara fir (wireless).

a) Confirmarea alarmei
Fluxul de date conţine confirmarea ca alarma a fost recepţionata , instrucţiuni şi informaţii
suplimentare asupra celui care a iniţiat alarma, şi posibilitatea de a cere alte informaţii.

b) Controlul supravegherii asupra ariei controlate.


Conţine informaţii folosite pentru a configura şi a controla sistemele audio şi video de
supraveghere, folosite pentru siguranţa infrastructurii transporturilor în arii securizate.
Informaţia oferita controlează colectarea de date, agregarea, filtrarea şi alte procesări locale.

c) Controlul senzorilor din aria securizata.


Informaţia este folosita pentru a controla senzorii ce detectează anumite amenintari (senzori
termici, acustici, chimici, etc.), cat şi senzori de mişcare şi de detecţie a pătrunderii prin efracţie.
De asemenea aceasta informaţie oferă controlul asupra colectării de date, agregării, filtrării şi a
altor procesări locale.

5.2.5 Intre Subsistemul Vehicule de Urgente şi Subsistemul Managementul Urgenţelor comunicaţia


este, ca şi în cazul Subsistemului Vehiculelor de tranzit, wireless. Printre fluxurile de date dintre

12
cele doua subsisteme, de remarcat sunt următoarele:
a) Ruta sugerata
Oferă conducătorilor vehiculelor de urgenţa o ruta optima ce reflecta condiţiile curente de trafic
şi adaugă informaţii suplimentare asupra rutelor opţionale care sunt disponibile. Aceste
informaţii nu sunt disponibile publicului larg.

b) Cereri de la centrele de urgenţe


Se refera la instrucţiunile primite de la diferitele dispecerate, precum şi locaţia şi informaţii
suplimentare referitoare la incidente

c) Suport în luarea deciziilor


Sunt informaţii oferite pentru a ajuta personalul şi pentru a imbunatatii răspunsul la incidente,
incluzând condiţiile de trafic local, condiţiile de drum şi condiţiile atmosferice, informaţii
referitoare la materiale periculoase, şi statusul curent al resurselor ce au fost alocate unui
incident.
5.2.6 Fluxul de date dintre Subsistemul Provider Informaţii şi Subsistemul Managementul
Urgenţelor, oferă, pe lângă informaţiile cuprinse la punctul 4.4.1, şi informaţii asupra stării
operaţiunilor din cadrul sistemului de trafic, cum ar fi condiţiile de trafic şi de drum, îndrumări,
incidente, informaţii asupra serviciilor de tranzit, informaţii despre vreme, despre parcări, şi
altele.

5.2.7 Intre Subsistemul de Monitorizare a securitatii şi Subsistemul de Management al Urgenţelor,


fluxurile de date sunt asigurate de senzorii şi echipamentele de supraveghere plasate fata
locului. Acestea oferă o siguranţa imbunatatita pentru infrastructura Sistemului de Transport.
Echipamentele necesare pentru acces subsistem sunt localizate în locuri ce nu sunt publice, mai
exact în locuri cum ar fi depozitele de intretinere, sau localizate în apropierea drumurile ce
alcătuiesc infrastructura. Acest subsistem include de asemenea echipamente de supraveghere
localizate în apropierea podurilor, tunelelor, şi a intersecţiilor, locuri în care principala funcţie a
echipamentelor este una dintre cele doua (de securitate sau de siguranţa). Daca funcţia
principala a echipamentului este supravegherea traficului sau detectarea incidentelor, atunci
echipamentul de supraveghere şi senzorii folosiţi pentru zonele publice sunt localizate în
automatele de trafic. Echipamentele de supraveghere includ sisteme audio şi video cum ar fi
camere CCTV. Senzorii pot fi pentru detecţia pericolelor chimice, biologice, pentru detecţia
explozibililor, senzori de mişcare şi detecţie şi pentru integritatea infrastructurii (senzori pentru
verificarea continuitatii liniilor ferate sau pentru a structurii podurilor.). De asemenea în acest
subsistem mai sunt incluse şi posibilitati limitate de procesare a datelor provenite de la diferiţii
senzori plasaţi la fata locului, pentru a realiza o clasificare a amenintarilor detectate.

5.2.8 Subsistemele de Verificare a Vehiculelor Comerciale şi cel de Management al Urgenţelor


prezintă intre ele fluxuri de date ce oferă informaţii despre toate vehiculele ce sunt supuse
anumitor controale. Acest subsistem suporta identificarea automata a vehiculelor, inspecţii
asupra zonelor laterale a drumului, şi informaţii asupra vehiculelor aflate în mişcare, folosind
un schimb de date de tip duplex. Aceste capabilitati includ posibilitatati de a emite avertismente

13
conducătorilor de vehicule comerciale, administratorilor de flote comerciale, şi autoritatilor în
cazul detectării unor anumite probleme. De asemenea mai oferă şi accesul la informaţii, de la
bordul vehiculelor, şi înrolarea vehiculului intr-o baza de date cu vehicule ce îndeplinesc
condiţiile de siguranţa, din toate punctele de vedere.

5.3 Subsistemul Vehicule


Subsistemul de vehicule oferă funcţiile senzoriale, de procesare, de stocare şi comunicare
necesare pentru a veni în ajutorul unei calatorii cat mai sigure şi cat mai convenabile. Aceste
funcţii se găsesc pe majoritatea vehiculelor, oferind conducătorilor condiţii curente referitoare la
trafic şi disponibilitatea serviciilor ce sunt întâlnite dealungul drumului cat şi la destinaţie. Atât
comunicarea de tip duplex, cat şi intr-un singur sens, suporta o plaja mare de informaţii de la
serviciile de tip broadcast ieftine, pana la servicii de informare avansate personalizate.
Capabilitatea de ghidare prin oferire de rute ajutătoare, asista în alegerea unei rute optime şi în
ghidarea pas cu pas dealungul calatoriei. Senzori avansaţi, procesoare, şi interfeţe, animate,
imbunatatite cu utilizatorul, pe lângă faptul ca oferă posibilitatea de informare a conducătorului
asupra rutelor, oferă şi o maniera de parcurgere a rutelor mai sigura şi mai eficienţa. Prezintă de
asemenea funcţia de evitare a coliziunilor, ce oferă avertismente asupra incidentelor apărute în
trafic pe ruta urmata. Sunt prezente şi alte funcţii avansate, cum ar fi limitarea vitezei
vehiculului pentru a menţine o distanta sigura fata de vehiculul din fata, dar şi operarea complet
automata a vehiculului printr-o comunicare avansata cu alte vehicule din vecinătate şi în
concordanta cu subsistemele suportate de infrastructura. Sunt implementate sisteme de
siguranţa active şi pasive, iar în cazul producerii unui incident sunt implementate sisteme de
notificare a urgenţelor.
În figura de mai jos sunt reprezentate fluxurile de date dintre blocurile care au un interes ridicat
pentru acest proiect şi care au fost descrise anterior.

14
T r afic Man ag em en t Tr afi c Ma na ge men t _Roa ds id e E q uipm e nt

a l e rt n o ti fi ca ti on
em e rg e n c y ro u te r e qu e st
em e rg e n c y tra f fi c c o nt ro l re qu e s t
e va c u a ti o n i n fo rm a ti o n
re m o te s u rve i l l an c e c o ntr o l
th re at i n fo rm a ti on
tran s po r tati o n s y ste m s ta tu s
a l er t s ta tu s
em e rg e n c y ro u tes
em erg e nc y tr a ffic c o n trol i n fo rm a ti o n
l o g g e d v eh i c l e ro ute s
r o ad n e tw ork sta tus a ss e ss m e n t
tr a ffic i m a g es
tra n sp o rta ti o n i n fo rma ti on fo r o p e ra tio n s
e m e rg e n c y p l an c oo r di n a ti o n
i n c i d e n t i n f orm a ti o n
in c i de n t re s p o n se sta tu s
re so u rc e de p l oy m e n t s ta tus
re so u rce req u es t
ro a d n e two rk c o n d i tio n s
tra f fi c c o ntr o l c o o rd i na ti on
tra ffi c in fo rm a tio n co o rd i n at i o n
ba rr ie r s ys te m c on tr ol
ro a dw a y i n fo rm a ti o n s y ste m d a ta
s a fe g ua rd s y s te m c o n tro l
s ig n al c o ntr o l d a ta
tr a ffic s e n s or c on tr ol
v i d e o su r v ei l l a nc e co n tr o l
b a rr ie r s y ste m s tat u s
req u es t f or r i gh t-o f-w ay
ro a dw a y i n fo rm a ti o n s y ste m s ta tu s
s a fe g u a rd sy s te m sta tus
s i gn a l co n tro l sta tus
tra f fi c fl o w
tra f fi c i ma g es
b a r rie r sy s tem co n tro l
rf e e wa y c o n tro l da ta
ro a d wa y in for m ati o n s y ste m d a ta
s i gn a l c o n tr o l da ta
tr a ffi c s e n s or c on tr ol
vi d eo s ur v e il l a n ce co n tro l
b a rr ie r s y ste m s tat u s
fr ee w ay co n tr ol s tatu s
re q ue s t fo r rig h t-o f- wa y
roa d wa y i n fo rm a ti o n s y s te m s ta tu s
s i gn a l co n tro l sta tus
tra ffi c flo w
tra f fic i ma g es
ba r ri er s ys te m s ta tu s
ba r rie r sy s tem c o n tro l
l o ca l si g n al p ree m p ti o n re q u e st
b ro a d ca s t t ra ve le ri n f orm a ti o n

Em e rg enc y V e hicl es Em e rg enc y M an ag eme nt S e cur ity M on it or ing F ie ld E qu ip me nt

d e ci s i o n s u p p o rt i n fo r ma ti o n
em erg e nc y d i sp a tc h r e qu e sts
s u g g es te d ro ute
e m e rg e n c y d i sp a tch r es p o n s e
em erg e nc y ve h ic l e tra c ki n g d a ta
i nc i d en t sta tu s
br o a dc a st tr av e l er i nfo r ma ti on i n fra s tru c tu re m o ni to rin g se n so r co n tro l
s e c u re a rea s en s o r c on tr ol
s e cu re a re a s u rv e i la n ce c on tro l
i nf ra str u ctu r e m o n i tori n g s e ns o rd a ta
s e c u re a rea se n s o r d at a
s e cu re a re a s urv e il a n ce d a ta
em e rg e n c y ac k n o wl e d g e
em e rg e n c y da ta re q u e s t
e m e rg e n c y n oti fi c ati o n
v eh i c l e lo ca ti on
em e rg e n c y ve h i cl e a l e rt

V eh ic les

Pla nn e d

Fluxurile de Date dintre Blocurile Principale

15
5.4 Subsistemul Vehicule Comerciale
Acest subsistem se ocupa de vehiculele comerciale şi oferă funcţii senzoriale, de procesare, de
stocare şi de comunicaţii necesare pentru a susţine operaţii comerciale cat mai eficiente şi cat
mai sigure. Subsistemul de Vehicule comerciale oferă posibilitatea de comunicare de tip duplex
intre conducătorii de vehicule comerciale, administratorii flotelor din care fac parte, şi
autoritatile corespunzătoare, şi oferă răspuns din partea echipelor HAZMAT în cazul unor
incidente de acest gen. De asemenea oferă şi capabilitatea de colectare şi procesare a
vehiculelor, a mărfii, şi a stării conducătorilor, astfel putându-i anunţa pe aceştia în cazul
apariţiei unor incidente. Identificarea de baza, date despre securitate şi siguranţa, sunt oferite
centrelor de inspecţie. Pe lângă aceste funcţii, Subsistemul va mai putea înregistra şi
kilometrajul, consumul de carburant, şi trecerile prin punctele vamale.

5.5 Subsistemul Vehiculelor de Urgente


Acest subsistem se este reprezentat de totalitatea vehiculelor cu însemne speciale cu caracter de
urgenţe, şi oferă funcţiile senzoriale, de procesare, de stocare şi de comunicare, necesare pentru
a obţine un timp sigur şi eficient pentru răspunsurile la anumite incidente. Subsistemul
reprezintă o gama larga de vehicule, incluzându-le pe acelea conduse de personalul politiei,
pompierilor şi cel medical. În plus, acest sistem reprezintă şi alte tipuri de vehicule de răspuns,
incluzând remorcări şi patrulele postate pe autostrada. Subsistemul Vehiculelor de Urgenta are
în componenta sa un sistem de comunicaţii full duplex menit sa ajute răspunsul la urgenţe
coordonat în concordanta cu un subsistem asociat de Management al Urgenţelor. Vehiculele de
urgenţe sunt echipate cu echipamente ce permit localizarea automata a vehiculului, pentru
monitorizarea vehiculelor şi ce oferă funcţii de management al flotelor. Folosirea acestor
capabilitati, face în aşa fel încât sa fie determinat tipul vehiculului ce trebuie sa facă o anumita
intervenţie, pentru fiecare caz în parte.
Capabilitatea de ghidare prin rute optime permit vehiculelor o ruta sigura şi cat mai rapida pana
la locul unde este necesara intervenţia. Pentru a imbunatatii aceasta funcţie, vehiculele de
urgenţe sunt echipate în aşa fel încât sa poată comunica cu sistemele de semaforizare, implicit
cu Subsistemul de Şosele.

16
Emergency Management_Roadside Emergency Vehicles
Equipment

barrier system control


safeguard system control
signal control data
traffic sensor control
video surveillance control
barrier system status
request for right-of-way
safeguard system status
signal control status
traffic flow
traffic images
decision support information
emergency dispatch requests
suggested route
emergency dispatch response
emergency vehicle tracking data
incident status
barrier system status
barrier system control
local signal preemption request

Security Monitoring Field Equipment Emergency Management

infrastructure monitoring sensor control


secure area sensor control
secure area surveillance control
infrastructure monitoring sensor data
secure area sensor data
secure area surveillance data

Existing

Subsistemul Vehiculelor de Urgenta

17
5.5.1 Specificaţiile pentru Echipamentele şi Procesele suportate de Vehiculele de
Urgenţe
Echipamentele de la bordul Vehiculelor de Urgente pot fi următoarele:
a) Sistemul de Control al Barierelor
Acest echipament de la bordul vehiculelor oferă un control local de la bordul vehiculului, al
sistemelor de porţi sau bariere, automate sau controlate de la distanta. Folosirea acestui
echipament, personalul vehiculelor de urgenţe, poate închide sau deschide barierele fara a parasi
vehiculul, folosind comunicaţiile dedicate pentru distanta scurta. De asemenea acest echipament
de bord poate comunica cu dispeceratul, poate obţine rute, şi poate localiza vehiculul.
Informaţia de la dispecerat şi informaţiile de drum sunt recepţionate şi prezentate
conducătorului, iar locaţia şi starea vehiculului sunt comunicate în mod automat dispeceratului.
Principala funcţie a acestui sistem este insa comunicarea locala directa cu sistemul de
semaforizare, trimitand astfel mesaje de alerta vehiculelor participante la trafic. Mai suporta şi
comunicarea cu diferite centre de îngrijire medicala, comunicând starea pacientului înainte de a
ajunge la respectivul centru.

b) Comunicarea Informaţiilor de Management al Incidentelor


Acest pachet de echipamente ce se afla la bordul vehiculelor oferă suport pentru comunicaţii
pentru cei care intervin la fata locului. Informaţii despre incident, informaţii despre resursele
disponibile, şi informaţii auxiliare cum ar fi condiţiile de drum şi de vreme sunt oferite
personalului care a recepţionat apelul de urgenţa. Personalul trimite informaţii despre incident,
informaţii cum ar fi: identificarea vehiculelor, persoanele implicate, numărul de raniti, existenta
materialelor periculoase, resursele disponibile la fata locului, strategiile de intervenţie ce au fost
aplicate şi starea în care se afla evacuarea zonei.

5.5.2 Descrierea fluxurilor de date în cazul Subsistemului Vehicule de Urgenţe


a) Informaţii de Suport al Deciziilor
Acest tip de informaţii reprezintă informaţii oferite pentru a ajuta timpul de rapsuns în cazul
unor incidente. Aceste informaţii includ date despre traficul local, condiţiile de drum şi de
vreme, date despre materialele periculoase, şi starea actuala a resurselor ce au fost alocate
respectivului incident. Fluxul de date este numit : local_decision_support

b) Cereri de Urgente de la Dispecerat


Aceste cereri sunt realizate de către personalul aflat pe teren. Sunt recepţionate ca instrucţiuni
ce includ locaţia incidentului şi orice alta informaţie disponibila în legătura cu acel incident.
Fluxul de date se numeşte: emergency_vehicle_dispatch _request

c)Rute Sugerate
Acestea sunt instrucţiuni primite de la dispecerat prin care se recomanda ruta optima necesara
pentru a ajunge în timp util la locul incidentului. Acestea de obicei conţin opţiuni ce nu sunt
disponibile publicului general. Fluxul se numeşte: emergency_vehicle_suggested_route.

18
d) Date de Urmărire a Vehiculelor de Urgente
Reprezintă locaţia curenta şi starea de operare a vehiculului de urgenţe. Fluxul de date se
numeşte: emergency_vehicle_traking_data.

e) Starea Incidentului
Aceste informaţii conţin date adunate de la locul incidentului, date ce descriu mai în amănunt
starea actuala a incidentului. Fluxul de date se numeşte : incident_status_update

f) Controlul Sistemelor de Bariere


Sunt informaţii folosite pentru a configura şi a controla sistemele de bariere care sunt
reprezentate de porţi, bariere şi alte sisteme automate controlate de la distanta folosite pentru a
permite accesul pe şosele. Fluxul se numeşte: barrier_system_control_from_emerg_veh.

g) Cerere de Unda Verde


Date necesare pentru a avea un control direct asupra unei intersecţii semnalizate, control ce are
ca scop prioritizarea vehiculelor de urgenţe ce au cerut acest lucru. Fluxul se numeşte:
emergency_vehicle_preemptions

h) Alerta pentru Vehicule de Urgente


Notificarea vehiculelor cu regim de circulaţie obişnuit, asupra faptului ca în zona sunt vehicule
de urgenţa în misiune. Printre aceste informaţii ne sunt furnizate localizarea vehiculului, viteza
şi direcţia pe care acesta le are. Fluxul de date se numeşte: emergency_vehicle_proximity.

i) Starea Sistemului de Bariere.


Aceste sisteme de bariere sunt reprezentate de porţi, bariere şi alte sisteme automate sau
controlate de la distanta folosite pentru a permite accesul pe o anumita sosea. Acest flux de date
ne oferă starea curenta de operare a sistemelor. Starea acestora include condiţiile de operare şi
starea operaţionala curenta. Fluxul se numeşte: barrier_system_status_to_emerg_veh.

19
Fluxurile de Date pentru Subsistemul Vehiculelor de Urgenta

20
6.Arhitectura de Comunicaţii

Pentru a diminua congestia pe şosele şi a salva vieţi, Departamentele de transport trebuie să


investigheze soluţii care să se axeze pe ideea de a face autostrăzile „mai inteligente”. Prin
utilizarea sistemelor inteligente de transport (ITS), cercetătorii din domeniu sunt capabili să
monitorizeze şi să reacţioneze la problemele fluxului de trafic, să răspundă prin comunicaţii
rapide la situaţii de urgenţă, să ofere o mai bună informare a călătorilor în privinţa problemele
de trafic şi eficientizarea traficului utilizând aparate automate de colectare a taxelor ce se percep
pentru accesul la anumite tronsoane de trafic. Aplicaţiile de reţea sunt critice pentru succesul
soluţiilor ITS şi cer abilitatea de a manevra multiple tipuri de date şi cerinţe de performanţe.
Ethernet este o tehnologie inteligentă şi în ceea ce priveşte raportul cost/eficienţă, dispune de
bandă înaltă şi întruneşte cerinţele creării unei infrastructuri utile de reţea ITS.
Cerinţele de performanţă ale reţelelor sistemelor inteligente de transport sunt într-o creştere
vertiginoasă. Multe proiecte ITS noi utilizează monitorizarea prin video, care duce la creşterea
lăţimii de bandă la cerere, de la mii la zeci de mii de milioane de biţi pe secundă. Datele care au
o importanţă critică coexistă pe aceeaşi reţea cu date de monitorizare cu prioritate scăzută,
creând necesitatea optimizării lăţimii de bandă. Accesul de tip wireless (fără fir) este considerat
spre a se implementa în intersecţiile oraşului. Informaţia este oferită multor utilizatori finali,
incluzând şi utilizatorii de pe Internet, generând nevoia pentru partiţionarea logică a reţelei şi
îmbunătăţirii securităţii.
Reţelele tradiţionale sunt îmbunătăţite pentru a susţine aceste cerinţe, utilizând fibra optică,
tehnologia wireless, cost minim pentru puncte finale, şi arhitecturi scalabile. Protocolul de
control al transmisiei/protocolul Internet (TCP/IP) reprezintă o soluţie excelentă de tip end-to-
end (capăt la capăt ) pentru a întâlni aceste cerinţe, şi ca rezultat, Ethernet se dezvoltă ca o
arhitectură de bază a multor reţele ITS.
Infrastructurile de reţea din transporturi sunt, din punct de vedere istoric, o colecţie de
nenumărate reţele tradiţionale. Aceste reţele sunt stabile şi fiabile, dar de multe ori duc lipsă de
o generalizare la scară economică pentru a furniza cerinţele de performanţă a soluţiilor ITS
actuale. O primă prioritate a îmbunătăţirii reţelei este de a oferi o infrastructură construită pe o
singură tehnologie scalabilă, bazată pe standarde. Ethernet este standardul de reţea cel mai
cunoscut pe plan mondial şi este deci evident luat în considerare. Acest standard este
predominant în aproape toate reţelele pe plan mondial, fiind foarte bun în ceea ce priveşte costul
efectiv (datorită faptului ca se cumpără milioane de conexiuni pe lună), şi este uşor de întreţinut
şi de exploatat. Ca atare, aceasta este tehnologia ce trebuie aleasă de generaţiile următoare ale
reţelelor ITS.
Aducerea tehnologiei la o singură linie comună în infrastructura reţelelor ITS este o
convergenţă normală, completată cu faptul că reţeaua corporaţiilor a fost dezvoltată cu un
deceniu în urmă şi se mută rapid către alte aplicaţii complexe actuale. Fabricanţii (industria
Ethernet) telecomunicaţiilor (metro Ethernet) şi reţelele ITS migrează către Ethernet ca o
tehnologie de bază.
O arhitectura de comunicaţie defineşte şi descrie mijloacele care asigura schimbul de informaţii
dintre diferitele parţi ale sistemului. Acest schimb de informaţii este realizat folosind fluxurile
fizice de date descrise în arhitectura fizica. Arhitectura de comunicaţie defineşte şi descrie
mijloacele prin care sunt realizate fluxurile fizice de date pentru unele dintre sistemele etalon
din arhitectura fizica.

21
Descrierea şi definirea acestor mijloace de realizare a fluxurilor fizice de date implica doua
elemente complementare. Primul element este asigurarea mijloacelor ce permit ca datele sa fie
transferate de la un punct la altul şi siguranţa ca modul în care aceste date sunt transferate este
corespunzător pentru sistem în ceea ce priveşte costul, alterarea informaţiei şi întârzierea ei. Cu
alte cuvinte, problema este descrierea şi definirea „canalelor de informaţii” ce sunt necesare
pentru transferul informaţiilor. Al doilea element este obţinerea siguranţei ca informaţia
transmisa de la un capăt la altul al „canalului de informaţii” este interpretata fara erori la celalalt
capăt, de recepţie, al canalului.
Arhitectura de comunicaţii trebuie sa ramana, pe cat posibil, independenta de tehnologie. Pentru
realizarea acestui obiectiv, metodologia propusa în cele ce urmează este caracterizarea
fluxurilor fizice de date ale celor mai reprezentative „sisteme etalon” ce se potrivesc pentru
sistemul nostru.
Standardele referitoare la comunicaţie sunt folosite de sistemele de tip ITS. Recent a avut loc o
creştere exploziva în utilizarea comunicaţiilor şi în alte sectoare, de exemplu în comerţul
electronic. Sistemele de tip ITS nu trebuie sa îşi mai dezvolte propriile standarde de
comunicaţie, cu excepţia cazurilor în care este sigura folosirea unei infrastructuri proprii
(private). Daca se doreşte utilizarea unor reţele de comunicaţii deja existente (ca de exemplu,
folosirea în comun a liniilor de telecomunicaţii) atunci trebuie utilizate standardele stabilite la
nivel internaţional.
Folosirea reţelelor de comunicaţii existente poate fi privita şi ca o economie, deoarece ii
scuteşte pe proprietarii de sisteme de tip ITS şi/sau operatorii ITS de sarcina de a furniza şi
intretine reţele proprii. Câteodată, aceste economii pot fi semnificative, deoarece încărcarea
canalului de comunicaţie (latimea de banda) impusa de date ale traficului ITS este mai mica
decât cea impusa de alţi utilizatori. Condiţia este, aşa cum am menţionat mai sus, ca ITS sa
folosească standardele elaborate de către cei ce folosesc latimile cele mai mari de banda.

7.Concluzii

Sunt anumite beneficii pe care o arhitectură de sistem inteligent de transport le oferă doar prin
simplul fapt că este folosită. Mai sunt de asemenea şi beneficii ce rezultă din dezvoltarea acestei
arhitecturi, cum ar fi :
- crearea unei viziuni naţionale a Sistemelor inteligente dintr-o anumită ţară.
- identificarea şi caracterizarea componentelor majore a sistemelor ITS, mai ales a interfeţelor de
comunicare între aceste componente.
- definirea unui cadru care sa uşureze viitoarele dezvoltări şi îmbunătăţiri.
Unul din principalele avantaje ale dezvoltării unei arhitecturi de sisteme inteligente de transport
este acela că oferă un cadru real de dezvoltare a viziunilor pe care o tară le are. În plus, dacă
această viziune este menţinută la un nivel ridicat rezonabil, este un punct de referinţă
convenabil pentru toate dezvoltările sistemelor ITS şi un indicator al faptului că respectiva ţară
este dispusă să îmbunătăţească sistemele actuale.
Procesul de elaborare a unei arhitecturi naţionale de ITS este la fel de important ca şi arhitectura
ce rezultă din acest proces. Acest proces necesită persoane capabile să planifice şi să ia anumite
decizii, pe baza unor dezbateri amănunţite şi sistematice asupra entităţilor care vor face parte

22
din acest sistem. Procesul efectiv include obţinerea părerilor şi a cerinţelor, dintr-o arie cât mai
largă a acţionarilor din domeniul transporturilor din toată ţara. Cu cât variaţia este mai mică, cu
atât arhitectura este mai stabilă şi mai folositoare rezultând astfel un sistem ITS foarte stabil.
Arhitectura poate fi dezvoltată odată cu apariţia a noi cerinţe şi a noi soluţii. Arhitectura devine
astfel un mecanism de modelare a viitoarelor sisteme ITS în ţările în care încă se implementează
noi sisteme. Este necesar ca această arhitectură să fie în permanenţa cu câţiva paşi înaintea
stadiului actual de dezvoltare, astfel noile implementări să se integreze fără probleme în
structura deja existentă aiurându-se astfel un control amănunţit şi o compatibilitate totală a
sistemelor.

23