Filetare.

Scule si dispozitive folosite

la filetare
Argument
Continutul lucrarii, pentru certificarea competentelor profesionale nivelul II de
calificare, cu tema "Filetare. Scule si dispozitive folosite la filetare" este structurata in
cinci capitole.

In capitolul 1 sunt enumerate Generalitatile. Este structurata in mai multe

subcapitole:

Clasificarea filetelor

Elementele principale ale filetelor

In capitolul 2 sunt prezentate Scule si dispozitive folosite la filetar. Este structurata in

mai multe subcapitole:

Tarozi

Filiere

In capitolul 3 sunt prezentate Tehnologia filetarii. Este structurata in mai multe

subcapitole:

Filetarea interioara manuala

Filetarea exterioara manuala

Filetarea mecanizata si filetarea mecanica

Racirea si ungerea in timpul filetarii

In capitolul 4 este enumerate Filete standard. Este structurata in mai multe

subcapitole :
 Filete metric

Filetul in toli

Filetul trapezoidal

Filetul ferastrau

Filetul patrat

Filetul rotund

Cuprins

Argument

1. Generalitatile
A. Clasificarea filetelor

B. Elementele principale ale filetelor

2. Scule si dispozitive folosite la filetar

A. Tarozi

B.Filiere

3. Filete standard
A. Filete metric

B. Filetul in toli

C. Filetul trapezoidal

D. Filetul ferastrau

E. Filetul patrat

F. Filetul rotund
 A. Clasificare

4. Tehnologia filetarii
A. Filetarea interioara manuala

B. Filetarea exterioara manuala

C. Filetarea mecanizata si filetarea mecanica

D. Racirea si ungerea in timpul filetarii

1.Generalitati

A. Clasificarea filetelor
Dupa scop, filetele se clasifica in: filete de fixare,filete de miscare sau transport,filete
de presiune, filete de reglare,filete de masurat.

Filete de fixare are de obicei profiul triunghiular, asa cum se foloseste, de exemplu, la
suruburi, piulite, tevi, vitinguri etc.

Filetu de transport si filetul de presiune au in majoritatea cazurilor profiluri

trapezoidal. Fileturile ferastrau si patrat se folosesc de xemplu, la suruburile conducatoare
de la strunguri, la arbori principali de la presele cu surub, la franele difeferitor vehicule
etc.

Filetul de reglare se foloseste la piesele cu ajutorul carora se asigura altor piese

deplasari in poziti anumite sau petru a se limita jocul acestora.

Filetul de masurat este utilizat la nstrumente de masurat(de exemplu la micrometre).

Dupa forma geometrica a profilului,filete pot fi: filet triunghiular, filet trapezoidal,
filet ferastrau, filet patrat sau triunghiular;filet rotund.

Caracteristicele acestor filete sunt redate in subcapitole urmatoare.

In general, profilul triunghiular se foloseste la filetele de fixare; profilele: trapezoidal, in

din ferastrau sau patrat, se folosesc la filetele de transport sau de miscare (de exemplu la
suruburile conducatoare de la strunguri), la filetele de presiune (de exemplu, la arborii
filetati ai preselor cu surub); profilulrotund este utilizat pentru scopuri principale (de
exemplu la cuplele vagoanelor sau la piesele cu pereti, cu sunt duliile becurilor electrice).

Dupa forma corpului care se fileteaza, distingem: filet cilindric cand spira se infasoara
pe un corp cilindric, filet conic, cand spira se infasoara pe un trunchi de con si filet plan,
cand acesta este taiat sub forma de spirala pe o suprafata plana.

Dupa pozitia filetului pe piesa, se obtin: filete exterioare (de exemplu, filete la
suruburi) sau filete interioare (de exemplu, filetele la piulite).

Dupa directia de infasurare, filetele pot fi filete dreapta si filete stanga, dupa cum un
observator priind in lungul axei filetului spre piulita, vede piulita rotindu-se pentru
insurubare, in sensul miscari acelor de ceasornic, in timp ce surubul inainteaza dinspre
cap spre extremitatea opusa, sau, respectiv, viceversa.

Dupa numarul de spire infarurate paralel pe portiunea filetata a unei piese, se

obtin: filete simple si filete mutiple sau filete cu mai multe inceputuri. Filetele multiple
sint cu doua, trei sau mai multe inceputuri, dupa cum din baza cilindrului pornesc doua,
trei sau mai multe spire identice si echidistante. La filetul cu mai multe inceputuri
distingem un pas real si un pas aparent ale caror definitie sint date in subcapitolul
urmator:

Dupa marimea pasului pentru un anumit diametru sau dupa domeniul in care se
utilizeaza, filetele se clasifica in:

-filete normale, care se folosesc la majoritatea pieselor cu filetede fixare sau micsare;

-filete fine, care au pentru acelasi diametru nominal, atat pasul cat si inaltimea mai
mici de cat a filetului normal. Acestea se utilizeaza,de obicei, la piesele de mecanica fina,
la piesele cu pereti subtiri, precum si la acele asamblari la care, pentru a mari frecarea
este necesara reducerea pasului in raport cu diametru;

-filete speciale, care se utilizeaza numai in anumite cazuri, cum sint de exemplu:
filetele cu autoblocare (prin inclinarea cu circa 6o a fundului surubului si a coamei
piulitei, in pozitie stransa, se impiedica de surubare de la sine a surubului din piulita), si
filetul Edison, semirotund, presat din tabla pentru duli, elemente de sigurant la tablourile
electrice etc.

Dupa sistemul de masurare, filetele pot fi: filete metrice, la care pasul si diametrul
exterior sint indicate in milimetri si filetele in toli (Whitworth), la care se indica fie
diametrul exterior in toli, fie numarul spirelor pe un tol.

Dupa marimea tolerantelor, filetele se mai clasifica in: filete de precizie fina, filete de
precizie mijlocie si filete de precizie grosolana.
 Tolerantele si dimensiunile limita ale acestor filete pentru diferite diametre nominale
sint indicatela subcapitolul cu tolerantele filetului.

B. Elementele principale ale filetului

Forma si dimensiunile filetelor se reprezinta prin sectiunea plana care trece prin axa
surubului (sectiune axiala). Pentru exemplificare, in fig. 1 este aratata o sectiune printr-o
imbinare cu pilet cu profil simetric (surub si piulita).

Portiunea de suprafata filetata pe care surubul si piulita sint in contact pe inaltinea

radiala t2, suporta intreg efortul axial. Celelalte parti care nu sint in contact trebuie sa fie
astfel dimensionate incat sa nu impiedice contactul flancurilor filetelor. Dimensiunile
care determina pozitia flancurilor servesc ca baza si sint egale, atat pentru surub cat si
pentru piulita.

Pasul filetului p este distanta dintre doua flancuri consecutive avan aceeasi inclinare,
masurata paralel cu axa surubului. Filetul este cu un singur inceput, daca avansarea axiala
a piulitei la o simpla rotatie este egala cu pasul.

Fig. 1

La surubul cu filet avand mai multe inceputuri, pasul este distanta dintre flancurile de
aceasi inclinare a filetului cu acelasi inceput, masurat parale cu axa. In acest caz pasul se
numeste pas real, spre deosebire de pasul aparent al filetului cu mai multe inceputuri
(numit si diviziune) care este distanta intre doua flancuri consecutive, masurata paralel cu
axa filetului.
 Pasul filetelor metrice se masoara in milimetri. La alte filete pasul se exprima in toli
sau prin numarul de pasi de tol, adica prin numarul de spire ale filetului pe un tol din
lungimea lui.

Jumatatea unghiului flancurilor filetului este unghiul cuprins intre perpendiculara

pe axa si unu dintre cele doua flancuri ale filetului. La filetele simetrice, ambele unghiuri
sant egale; la cele asimetrice, ele sant diferite si se noteaza cu α1 si α2.

Diametrul mediu al flancurilor filetilui surubului d2 este distanta intre doua flancuri
opuse. Daca aceasta distanta este considerata in mijlocul flancurilor filetului ascutit,
atunci d2 este diametrul unui cilintru cuaxiali pe care grosimea filetului este egale cu
golul dintre doua filete consecutive. La filetele asimetrice, ca diametrul d2 se ia diametrul
cilindrului pe care grosimea filetului este egale cu golul dintre doua filete.

Diametrul exterior al filetului surubului d este distanta intre punctele extreme ale
filetului, masurata perpendicular pe axa.

Diametrul inferior al filetului surubului d1 este distata masurata perpendicular pe axa

intre punctele ce mai apropiate lae filetului de axa surubului.

Dimetrul mediu al flancurilor filetului piulitei D 2 este distanta perpendiculara pe axa,

intre doua flancuri opuse. Daca diametrul mediu este considerat in mijlocul flancului
filetului ascutit, atunci D2 este diametrul unui cilindru coaxial pe care grosimea filetului
este egala cu golul intre doua filete consecutive. La filetele asimetrice, diametrul mediu
este egal cu cel al cilindrului pe care grosimea filetului este egala cu golul dintre filete.

Diametrul exterior al filetului piulitei D este distanta masurata perpendicular pa axa

intre punctele extreme ale filetului piulitei.

Diametrul interior al filetului piulitei D1 este distanta masurata perpendicular pe axa

intre punctele cele mai apropiate ale filetului de axa piulitei.

Inaltimea teoretica a filetului surubului t, cu varful ascutit este:

Inaltimea reala a filetului surubului t1, respectiv a filetului piulitei T1, este distanta
masurata perpendicular pe axa intre doua puncte extreme ale filetului surubului, respectiv
ale piuliteei:
 Inaltimea utila de contact a filetului t 1 este distanta luata perpendicular la axa, a lungii
de contact a flancurilor

Profilul teoretic al filetului surubului sau al piuliteieste profilul fata de care se

masoara abaterile.

2. Scule si dispozitive folosite la filetar

Principalele scule utilizate la filetare sunt tarozii si filierele. Tarozii si filierele pot fi
actionate cu ajutorul unor dispozitive de prindere a acestora.

A. Tarozi

Tarozi sunt scule aschietoareutilizate la filetarea interioara. Conditiile constructive

ale tarozilor sunt prevazute in standardede stas.

Parteac aschietoare (activa) a tarodului, numita si con de atac, este de forma

tronconica, pentru a usura introducerea acestuia in gaura de filetat.

Partea de calibrat serveste la ghidarea tarodului in timpul filetarii si calibrarea gaurii

filetate, iar capul patrat la fixarea tarodului in timpul filetarii manuale in dispozitivul
portscula.

Canalele au rolul de a evacua aschiile metalice precum si de a forma muchiile

aschietoare.

In functie de modul de actionare, tarozii pot fi: de mana si de masina .

Tarozi de mana utilizati la filetarea manuala sunt fabricati si folositi in seturi de cate
doua bucati, pentru executrea filetului metric fin si a filetuluipentru tevi sau in seturi de
cate trei bucati, pentru executarea filetului metric normal si a filetului in inch (tarod de
degrosare, mediu si de finisare).
 In timpul filetarii tarozii de mana sunt antrenati prin intermediul unei manivele cu
gaura patrata sau manivela reglabila.

Tarozi de masina se deosebesc de tarozii de mana prin lungimea conului de atac.

Astfel la filetarea gaurilor strapunse conul de atac este mai lung, iar la filetarea gaurilor
infundate conul de atac are aproximativ doi pasi. Fixarea tarozilor pe arborele principal al
masinii se realizeaza prin intermediul mandrinelor sau durect in universal in cazul
strungurilor.

B. Filiere
Filiere sunt scule aschietoare formate dintr-un inel intreg sau spintecat prevazut cu un
filet interior cu elemente taietoare.

In functie de forma lor, Filierele pot fi: rotunde, patrate si hexagonale, precum si
cuburi dde filetat montate in dispozitive de actionare numite clupe.

Filierele dintr-o bucata sunt rigide, executa un filet curat, insa se uzeaza repede.
Filetele spintecate permit modificarea diametrului cu 0,1-0,25 mm, ele putand fi utilizate
la mai multe treceri, permitand astfel micsorarea efortului de aschiere.

Filierele rotunde, pentru a putea fi actionate manual, se fixeaza in portfiliere.

3. Filete standardizate
Existenataunei mari variati de filete facea ca interschimbabilitatea pieselor filetate sa
fie dificila chiar in interiorul aceleasi tari.
 Aceasta situatie a putut fi remediata prin satndardizarea filetelor. Prin limitarea
numarului tipurilor de filete, a dimensiunilor, a numarului de pasi si prin stabilirea
rationala a tolerantelor, se micsoreaza stocul sculelor de taiat filete si stocul calibrelor
pentru controlul filetelor. Astfel se face posibila fabricatia in masa si in serii mari, ceea ce
implicit reduc costul de fabricatie.

In R.S.R. sunt standardizate majoritatea tipurilor de filete. In cele din urma sunt sunt
indicate filetele standardizate care se executa pentru filete dreaptacu un inceput si pentru
filete speciale.

Degajarile filetului exteror si filetul interior sunt in STAS 3508-58 pentru filete
metrice normal si fin, filet in toli normal si filet in toli pentru tevi si racorduri.

Pentru aceasi categorii de filete este indicata in STAS 4017-53 iesirea filetului.

A. Filetul metric

Filetul metric este generat de un triunghi ehilateral cu unghiul la varf de 60 0. Atat

pasul cat si diametrul sunt exprimate in unitati metrice.

In general filetul metric se foloseste la filete de fixare , filete de reglare si filete de

masurare. El tinde sa inlocuiasca intr-o mare masura filetul in toli.

Filetele metrice pentru suruburi sipiulite, in ce priveste profilul si dimensiunile, sunt

indicate in Fig. 4.

Fig. 4 Filete metrice pentru suruburi si piulite

B. Filetul in toli
Profilul filetului este un triunghi isoscel cu unghiul la varf de 550. Filetul in toli este
un filet de trazitie; el se mai foloseste la confectionarea piese lor de schimb pentru
constructiile si la constructiile noi de tip existent, la care nu este posibila aplicarea
filetului metric.
 Observatii:

Fundul surubului si piulitei, in spatiile (a) si (a'), limitat de flancurile filetului si de

fundul teoretic respectiv (vezi figurile de mai jos) poate avea orice forma. Pentru
suruburile supuse la eforturi dinamice mari se recomanda forma rotunjita pentru care
r=0,13733 p

Diametrele dintre paranteze se vor evita pe cat posibil

Tolul este considerat in valoarea: 1"=25,4 mm

C. Filetul trapezoidal
Profilul generator al filetului trapezoidal este un trapez rezultat prin retezarea
varfurilor unui triunghi isoscel cu unghiul la varf de 300.

Acest filet inlocuieste cu succes filetul patrat si filetul triunghiular, care reprezinta o
serie de dezavantaje in constructia si functionarea pieselor filetate.

Fletul trapezoidal prezinta avantajul de a putea fi frezat si nu numai strunjit, ceea ce

nu se poate realiza la filetul patrat.

Baza filetului fiind mare, asigura filetului o rezistenta mai mare de cat la filtul patrat
si deci poate rezista in conditi mai bune la eforturi axiale mari in ambele sensuri.
 A. Filetul ferastrau
Filetul fierastrau este caracterizat prin inclinarea unuia din flancurile filetului cu
600 fata de axa sa si cu 30 fata de perpendiculara pe axa a celuilalt flanc (de presiune).

Acest filet este folosit de obicei la arborii filetati conducatori solicitati la sarcini
axiale mari dintr-un singur sens, cum sunt, de exemplu, arborii la presele cu surub.

Datorita inclinarii cu 30 a unui flanc fata de perpendiculara la axa filetului, este

posibila prelucrarea acestuia nu numai prin strujire ci si prin frezare.Pentru evitarea
dificultatilor de prelucrare, se lasa un joc axial de 0,2 mm.

B. Filetul patrat

Filetul patrat este generat de un patrat cu laturile perpendiculare pe axa filetului. El se

foloseste la arbori de miscare care transmit efortul axial.
 Filetul patrat neavand flancuri inclinate, jocul radial nu poate fi eliminat atunci cand
filetul piulitei piulita di al surubului sant in contact cu diametrele exterioare. Pentru
eliminarea jocului axial provenit din uzura flancurilor este inlocuirea piulitei.

Acest filet mai are dezavantajul ca nu se poate executa prin frezare, ci numai prin
strunjire.

Datorita acestor deficiente, in foarte multe cazuri, filetul patratului este inlocuit prin
filet trapezoidal sau in alte cazuri prin filet ferastrau.

C. Filet rotund

Profilul acestui filet se obtin din arce de cerc racordate prindrepte inclinate care
reprezinta flancurile filetului. Acemanator filetului trapezoidal, flancurile filetului rotund
se intersecteaza printrun unghi de 300.

Acest filet se foloseste in general la axele filetate pentru ventile, acuplarile la gurile
de incendiu, precum si la filetele pieselor expuse la deteriorari din cauza loviturilor cum
sunt, de exemplu: cuplele vagoanelor de cale ferata.

4. tehnologia filetarii

In functie de piesa care se prelucreaza, filetarea pate fi: interioara (la alezaj) si
exterioara (la arbori).

In timpul filetarii se executa o miscare combinata formata dintr-o miscare de rotatie

si una de translatie.
 A. Filetarea interioara manuala

Inaintea operatiei de filetare este indicat sa se teseasca mucgia gaurii si sa se verifice

diametrul acesteia.

In practica s-a stabilit ca gaura pentru filet trebuie sa aiba un diametru mai mic de cat
diametrul exterior al filetului de valoarea acestuia, pana la 1,5 mm.

Daca diametrul gaurii este prea mic se produce griparea filetului sau chiar ruperea
tarodului, iar daca este prea mare, filetul rezultat are spirele incomplete.

Filetarea interioara manuala presupune strangerea piesei de filet in menghina si

ficsarea tarozilor in manivela, in ordinea urmatoare (cazul utilizarii seturilor de trei
tarozi); intai tarodul de degrosare apoi cel mediu si la sfarsit cel de finisare.

In timpul lucrului, tarodul trebuie sa fie coaxial cu alezajul de filetat.

Cu ajutorul manivelei se roteste tarodul in sensil de aschieresi se apasa usor numai la

primele spire: dupa 1-2 rotati, se executa ½ rotati in sens invers, pentru sfaramarea
aschiilor metalice. Filetul se va executa cu toata seria de tarozi pentru a se evita ruperea
acestora si obtinerea unei calitati necoraspunzatoare a flancurilor filetului.

Scule pentru filetarea interioara

B. Filetarea exterioara manuala

Filetarea exterioara a piaselor se executa cu filiere.

Inainte de filetare, tija se strunjeste pe intreaga lungime care trebuie filetata, iar capul
se teseste. Suprafata tijelor trebuie sa fie cat mai neteda , iar diametrul lor sa fie cu
0,3..0,4 mm mai mic de cat diametrul exterior al filetului.
 Scule pentru filetarea exterioara

Dupa diametrul tijei este mai mare decat cel necesar, filiera nu se va insuruba pe tija;
daca diametrul este mai mic, filetul va fi incomplet. Pentru filetarea cu filiera rotunda, se
strange bine tija in menghine, cu capul care trebuie filetat in sus si se unge abundent cu
ulei. Apoi se monteaza filiera in portfiliera, se aseaza pe capul tijei si se incepe rotirea lor
in sensul acelor ceasornic pentru filetul de dreapta, si in sens invers a acelor de ceasornic
pentru filetul de stanga. Filetarea se executa complet dintr-o singura trecere.

Pentru filetarea cu filiera prismatica, dupa fixarea si ungerea tijei, se monteaza filiera
in clupa, se introduce pe capatul tijei si se apasa in asa fel incat dintii sa intre in metal pe
o adancime de 0,2-0,5 mm. Se roteste slupa spre dreapta cu una sau mai multe rotatii,
apoi cu o jumatate derotatie spre stanga, si operatia se repeta pana cand filiera ajunge la
capatul parti ce se fileteaza. Dupa aceea se rasuceste filiera pana la pozitia initiala se-a
lungul fletului, se strange surubul de apasare si se repeta operatia pana la obtinerea
filetului complet; la fiecare trecere se unge tija cu ulei.

Filetarea manuala a tevilor se executa cu o clupa speciala cu patru falci, care pot fi
schimbate de diametrul tevii. Falcile se pot apropia sau departa in acelasi timp. Pentru
filetare, se fixeaza teava si si se unge capatul care trebuie filetat cu ulei de fiert. Dupa
aceea se aseaza clupa pe capatul tevii, pe o lungime de circa doua-trei spire si se apropie
falcile intre ele pana la o distanta stabila, astfel incat taierea completa a filetlui sa se faca
in mai multe treceri. Apoi se roteste clupa in jurul tevii pana se ficseaza lungimea
necesara. Pentru executarea unei noi treceri, clupa clupa nu ce desurubeaza de pe teava,
ci se indeparteaza radial falcile si se scoate clupa liber de teava.

C. Filetarea mecanizata si filetarea mecanica

a. Filetarea mecanizata. Se executa cu masini de filetat manuale, cu masini de filetat
portabile actionate electric, cu masini de filetat fixe, pe strunguri paralele, pe strunguri
levorver, pe strunguri automate si pe masini radiale de gaurit sau pe masini de alezat
orizontale.

b. Masina de filetat manuala. (Fig.1) Functioneaza cu rotirea manuala a manivelei

1, dupa fixarea masinii in umar prin suportul 2. Tarodul 3 este montat in capul axului al
masinii.
 Masina de gaurit manuala se foloseste pentru prelucararea filetelor pana la 6mm
diametrul. Fata de filetarea manuala, prin folosirea acestei masini, productivitatea creste
pana la de trei ori.

Masinile portabile actionate electric au aceiasi constructie ca si masinile de gaurit,

deosebindu-se numai prin turatii si prin faptul ca turatia masinii, in cursa de desurubare,
este de trei ori mai decat in cursa de insurubare.

c. Masinile de filetat fixe. Sunt in general masini verticale cu o coloana care se

compune, in mare, dintr-un motor electric, o cutie de viteze, o cutie de avansuri, un abore
principal si o papusa mobila. Papusa mobila se poate deplasa pe ghidajul suportului,
permitand filetarea pieselor d lungimi diferite.

d. Structuri paralele si strunguri revolvere. Pot fi, de asemenea, filetarea

pieselor. Pentru filetarea pe strunguri paralele piesa se prinde in universal, iar tarodul in
papusa mobila sau in suportul cutitului. La strungurile revolver filetarea se executa in
general cu piepteni de filetat si cutite disc.

e. Masini radiale de gaurit sau masinile dealezat orizontale. Se folosesc la

alezarea la executarea filetelor de diamant mari. La aceste masini filetarea se face unor
tarozi de constructie speciala. Masinile de filetat trebuie sa aiba avans si oprire automata,
sa asigure un avans egal cu pasi standardizati ai filetului, sa fie prevazute cu dispozitive
de inversat a miscarii, sa asigure o viteza de aschiere mica (10-15 m/min). Se realizeaza
astfel filete de buna calitate, productivitate in acest caz, fiind superioara filetarii manuale.

C. Racirea si ungerea in timpul filetarii

Sunt necesare pentru a se obtine un filet neted si curat. Astfel, la pieselor de otel se
utilizeaza emulsie, ulet de in, ulei mineral, seu topit, la piese de aluminiu, petrol; la
piesele de cupru, terebetina. Piesele de fonta si bronz, avand aschiile casante, se pot fileta
fara racire.
Filetarea sau taierea manuala a filetelor

Pentru filetarea sau taierea manuala a filetelor metric, gaz sau widworth, este
nevoie de o filiera pentru filet exterior si de un tarod pentru un filet interior,
care sa fie adecvate nevoilor noastre. Mai jos avem o fotografie a unei filiere,
care de obicei pentru a fi folosita se monteaza intr-o port filiera iar linga ea ea
avem un tarod impreuna cu un port tarod. Pe filiera se vede si modul de notare:
M20, asta inseamna ca ea va taia un filet M20 cu filet pe dreapta
 . Daca era
construita sa taie un filet pe stinga era notata M20 STG. Acelasi fel de notare il
gasim si pe coada tarodului. Pentru filetul exterior, la şurub, se aduce tija la
diametrul nominal. Pentru filetul interior, la piuliţă, gaura se da mai mica, 0,8
din diametrul nominal al filetului. Adica: pentru a taia un filet interior M4, intr-
o gaura, inmulţim pe 4 cu 0,8 si obţinem valoarea de 3,2 care reprezinta
diametrul burghiului cu care trebuie data gaura. Acest calcul este valabil pina la
valoarea de M10 inclusiv. Cel mai des se intilneste situaţia de a taia filet metric
cu tarodul. De obicei tarozii sunt in set, adica pentru a taia o singur filet avem
nevoie de trei tarozi mai ales pentru marimi carer depaşesc M10. Primul tarod
cu care se fileteaza, are un diametru mai mic de cit cel nominal si pe coada lui
avem inscritionata o linie. Pe al doilea tarod care se foloseste sunt ambutisate
doua linii iar ultimul tarod, care e la diametrul nominal, nu e inscrisa nicio
linie. Exista de asemenea si tarozi ,,de masina”, folositi la tarodarea automata,
cu masina: acesta e mai lung si are pe el detalonate toate diametrele pe care le
au tarozii pentru tarodarea manuala.
Dupa ce a fost data gaura pentru filet dupa regula de mai sus, pentru ca tarodul

sa se aseze mai bine, se face zencuirea

gaurii cu un burghiu mai mare, ca in figura din stinga. Zencuirea este o teşire a
marginilor gaurii la un unghi de 45 de grade si pe o latime obisnuita de 2mm
(poate fi si mai mare, dupa nevoi), notate in desenul tehnic ca in figura
alaturata. Aceasta zencuire face ca, după ce e taiat filetul, surubul sa poata fi
potrivit cu mai mare usurinta in filetul gaurii. Se are grija ca pe primele ganguri
tarodul sa fie normal la planul gaurii. Adica perpendicular pe suprafdata gaurii
dar si axa imaginara a tarodului sa fie in prelungirea axei imaginare a gaurii. La
fel si la filiera: ea trebuie sa fie perpendiculara pe viitorul surub, iar viitorul
surub trebuie zencuit si el ca si gaura de filetat, din aceleasi motive. Pentru ca
filetul frumos, neted pe flancuri si sa aiba si virful gangului neted, nu ca un
fierastrau, trebuie sa fie folosita ungerea pentru alunecare si racire. Pentru
aceasta este folosit seul de oaie, care datorita caldurii rezultate din frecare, se
topeste si intra in spirele taiate de tarod ungindu-le si racindu-le. Este foarte
important ca miscarea de rotatie a porttarodului sau a portfilierei sa fie mica
(maxim 10 grade de rotatie) spre dreapta, daca e filet spre dreapta sau spre
stinga daca e filet spre stinga. Si apoi putin mai mare spre inapoi. La inaintare
se formeaza spanul, de 3-4 mm, iar prin rotatia inapoi, acesta e taiat. Astfel,
acesta e taiat in asa fel incit nu se deformeaza gangul filetului la inaintare si se

finiseaza filetul la miscarea inapoi.

Ca organe de asamblare, sau in industria constructoare de masini, marimile sunt
standardizate la numar intreg: 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 12 etc. Cel de M7 si M9 se
evita. In industria electrotehnica sunt folosile dimensiuni ale tarozilor si
filierelor care merg si din jumatate in jumatate de milimetru. Adica exista
suruburi si gauri de M2,5 M3,5 M4,5, M5,5. Sunt impuse de nevoile de
proiectare ale aparatelor electrice. De exemplu, la prize si intrerupatoare se pot
intilni surubul de M 3,5 la bratele de prindere (impanare) a aparatului in doza
de aparat. In industria de mecanica fina, dimensiunile filierelor si tarozilor pot
fi din zecime in zecime de milimetru. In fotografia de mai sus, aratam patru
astfel de tarozi: de M2, de M1,4, M1,8 si de M1.

In tabelul de mai sus, sunt prezentate principalele caracteristici ale tevilor de otel pentru instalatii, asa cum au fost prevazute in STAS 7556-80. Dupa cum se vede, sunt prezentate diametrul
nominal, diametru in toli, greutatea pe lungimea de un metru, grosimea peretelui, numarul de ganguri de filet pe tol, lungimea utila a filetului si lungimea mufei pentru imbinarea filetata. Pentru a
taia manual filete pentru tevile de gaz e nevoie de o clupa. Aceasta are bacuri reglabile si dupa ce s-a executat o trecere pe lungimea dorita a filetului se string bacurile clupei, iar la a doua trecere
se taie filetul mai adinc. Este, daca vreti, ceea ce se obtine prin introducerea succesiva in gaura a tarozilor cu diametre crescatoare pina la valoarea nominala. Se repeta operatia pina cind se ajunge
la diametrul nominal al filetului. Filetarea tevilor cu filiera se face de obicei pe strung, unde strungarul aduce teava la diametrul nominal pe lungimea necesara si apoi cu pinola centreaza filiera(sau
tarodul) si impinge filiera pe prima portiune de filet. La acest gen de filetare e nevoie de o forta mai mare pentru a face ca filiera sa avanseze la inceputul filetului pe directia axului si pe diametrul
tevii, deoarece taierea filetului se face dintr-o data la valoarea nominala. Se poate fileta si manual: se aduce teava prin polizare (manual sau mecanic) la un diametru cu aproximativ 0,5mm mai
mare ca diametrul interior al filierei, pe o lungime egala cu cel putin grosimea filierei. Aceasta va face ca forta de taiere a fie mai mica, sa se poata centra filiera usor, sa poata fi controlata usor din
mina si totodata va oferi sprijin atunci cind va taia de la inceput filetul pe portiunea cu diametrul nominal al tevii. Desigur, inainte de filetare, teava trebuie adusa la diametrul nominal pentru
lungimea necesara a filetului. Dupa filetare, portiunea de filet care este sub diametrul nominal se debiteaza si se reface zencul de la inceputul filetului.
 Pentru o mai mare productivitate, atunci cand sunt de filetat o cantiatate mare de gauri, se folosesc burghie tarod ca in figura alaturata. Pe porţiunea e inceput a sculei este burghiul care

are diametrul
corespunzator filetului metric ala sculei. Apoi urmeaza portiunea pe care este executat filetul, urmeaza o portiune al carei diametru este mai mic decit fundul de filet al tarodului, iar aproape de
cotorul sculei avem o scula cu care se face zencuirea filetului. Aceasta zencuire permite montarea surubului cu usurinta. Partea de prindere a sculei, este un hexagon, pentru ca scula sa nu se invirta
in mandrina. Tot in fotografia de mai sus se observa turaţiile pe care producatorul sculei le recomanda la folosire in otel, in aluminiu sau material plastic, turaţii care se pot obţine numai cu maşini
de inşurubat cu acumulator cu turaţie mai scazuta. In materiale tari, curezistenţa la tracţiune până la 600 N/mmp, grosimea maxima este egala cu valoarea filetului metric: adica pentru M6 putem
da filet in maxim 6mm grosime de material.
Mai multe despre filete aveti

Despre filete
Filetul este o nervura elicoidală aflata pe o suprafata de rotatie cilindrica sau conica. Daca rotatia se face spre dreapta vom obtine un filet pe dreapta, iar daca se face pe stinga
atunci obtinem un filet pe stinga. Din punct de vedere geometric, filetul poate fi generat de o figura generatoare: patrat, triunghi, trapez, semicerc, care are o miscare elicoidala in
jurul axei suprafetei de rotatie. Mai jos avem un exemplu de filet cu profil triunghiular.

Portiunea din elice descrisa de un punct aflat pe generatoare intr-o rotatie completa a acesteia se numeste spira. Pasul elicei, deci al filetului, p este distanta dintre doua spire
consecutive care sunt masurate pe aceeasi generatoare. Unghiul filetului alfa, este unghiul dintr flancurile si este acelasi cu ungiul de inclinare al elicei filetului. Diametrul d1 este
diametrul fundului de filet iar d este diametrul exterior al filetului care este masurat tangent la virf. La o rotaţie de 360 grade, este parcursa o spiră sau gang, iar şurubul sau piuliţa
inainteaza in lungul axei cu o distanţa egală cu lungimea pasului p.
 In desenul de mai sus este reprezentata in sectiune o
piulita si un surub, iar cu litere mici sunt notate cotele surubului iar cu litere mari sunt notate cotele piulitei. Cu literea t1 a fost notata inaltimea filetului. Relatiile de mai jos arata
relatia dintre pas si inaltimea pasului:

t = 0,8660 p t1= 0,6495 p t2 = t1-a

Citeste articolul AICI