Sunteți pe pagina 1din 51

DESEN TEHNIC ŞI INFOGRAFICĂ

1. Ce tip de secţiune este secţiunea A-A din figura


alăturată?
a. Secţiune deplasată
b. Sectiune în trepte
c. Secţiune înclinată

2. Secţiunea prezentată în figura alăturată este:


a. secţiune parţială
b. secţiune suprapusă
c. secţiune intercalată
3. În figură este notat cu SR:
a. Standard Român
b. Rază de Sferă
c. Sistem radial de cotare

4. Sistemul de cotare adoptat în figura alăturată


reprezintă un exemplu de:
a. Cotare literală
b. Cotare cu variante multiple
c. Cotare în coordonate

5. Indicaţiile complementare din reprezentare se


referă la modul de execuţie a cordonului de sudură:
a. Sudură în colţ pe contur închis
b. Sudură efectuată la montaj
c. Sudură exact în locul indicat

6. Figura reprezintă:
a. Un filet exterior cu trecere reprezentat în
secţiune longitudinală şi transversală
b. Un filet interior cu ieşire reprezentat în
vedere longitudinală şi sectiune
transversală
c. Un filet exterior cu ieşire reprezentat în
secţiune longitudinală şi transversală

7. Steguleţul dublu reprezentat în figură indică:


a. Forma şi dimensiunile unui nit
b. Poziţia în care se face găurirea şi nituirea
tablelor
c. Atât găurirea pieselor cât şi nituirea se
execută pe şantier
8. Simbolul grafic alăturat reprezintă simbolul adoptat
pentru:
a. Reprezentarea canelurilor cu flancuri
paralele şi a canelurilor cu profil în
evolventă
b. Filete cu profil pătrat, respectiv trapezoidal a. b.
c. Canale de pană cu profil pătrat, respectiv
trapezoidal
9. Figura alăturată reprezintă:
a. Canelură interioară cu flancuri paralele în
vedere longitudinală
b. Canelură exterioară cu flancuri în evolventă şi
neparalele în vedere longitudinală
c. Canelură exterioară cu flancuri în evolventă şi
neparalele în vedere frontal

10. Rulmentul notat prin poziţia 2 din subansamblul


alăturat este:
a. Rulment radial-axial cu role pe un rând
b. Rulment axial cu bile pe un rând
c. Rulment radial cu bile pe un rând
MECANICĂ

1. Care este relaţia pentru calculul momentului unui vector (forţă) în raport cu un punct?
a. MO = v × r
r r r

b. MO = r ⋅ v
r r

c. MO = r × v
r r r

2. Care sunt relaţiile cu care se calculează elementele torsorului de reducere ale


unui sistem de vectori vi , având punctele de aplicaţie Ai, i = 1,n în raport cu punctul O?
r

 n

 R = ∑ vi
a.   i =1
n uuur
M = OAi × vi
r

r
 O
i =1

 n
=
r

r
 R v i
b.  i =1
n
M = r uuur
vi × OAi
r
 O ∑i =1

r n

R = ∑ vi
r
c.  i =1
n uuur
M = OAi × vi
r

r
 O
i =1

3. Care sunt relaţiile prin care se definesc momentele de inerţie axiale (faţă de
axele reperului cartezian xOyz) pentru un sistem de puncte materiale?
n n n
a. Jxx = ∑ mz ; 2
i i Jyy = ∑my ; i
2
i Jzz = ∑mz 2
i i
i =1 i =1 i =1
n n n
b. Jxx = ∑ m (y i
2
i +z ); Jyy =
2
i ∑ m (x i
2
i +z ); Jzz =
2
i ∑ m (x i
2
i +yi2 )
i =1 i =1 i =1
n n n
c. Jxx = ∑ m x y ); i i i Jyy = ∑ m x z ); i i i Jzz = ∑my z i i i
i =1 i =1 i =1

4. Care este unitatea de măsură în Sistemul Internaţional pentru momentele de


inerţie mecanice?
a. N⋅m2
b. kg⋅m2
c. m4

5. Care sunt ecuaţiile scalare de echilibru ale punctului material liber, raportat la
reperul cartezian xOyz?
n n n
a. X = ∑X i = 0, Y = ∑Y i = 0, Z = ∑Z i =0
i =1 i =1 i =1
n n n
b. X = = Y = = Z= ∑ i =0
r r r r r r r r
∑ i
X
i =1
0, ∑ i
Y
i =1
0, Z
i =1
c. R=0

6. Care sunt relaţiile prin care se definesc viteza instantanee şi acceleraţia


instantanee ale unui punct material?
∆r r& ∆v
a. v = v(t) = = r;a = a(t) = ;
∆t ∆t
r r r
r r dr r& r r dv r& d2r &&r
b. v = v(t) = = r;a = a(t) = = v(t) = 2 = r(t) ;
dtr dt dt
∆r r r ∆v
r
c. v = v(t) = ;a = a(t) =
r r
∆t ∆t

7. Care sunt relaţiile care dau distribuţia de viteze şi acceleraţii în cazul solidului rigid?
vM
r uuur
= v0 + r × ω, ∀M ∈ S.R, r = OM
r r r r
a.  r
= a0 + r × ε + ω × (ω × r), ∀M ∈ S.R
r
aM
r r r r r

vM
r uuur
= v0 + ω × r, ∀M ∈ S.R, r = OM
r r r r
b.  r
= a0 + ε × r + ω × (ω × r), ∀M ∈ S.R
r
aM
r r r r r

vM
r uuur
= v0 × r + ω × r, ∀M ∈ S.R, r = OM
r r r r r
c.  r
= a0 × r + ε × r + ω × (ω × r), ∀M ∈ S.R
r
aM
r r r r r r

8. Care sunt componenetele vitezei şi acceleraţiei unui punct M aparţinând unui


rigid aflat în mişcare de rotaţie (cu axa fixă)?
v x = −yω, v y = xω, vz = 0
a. 
ax = −yε − xω2; ay = xε − yω2; az = 0
v x = yω, v y = −xω, vz = zω
b. 
ax = yε + xω2; ay = xε − yω2; az = 0
v x = −yω, v y = 0, vz = 0
c. 
ax = 0; ay = xε − yω2; az = 0

9. Care sunt relaţiile de definiţie ale impulsului şi momentului cinetic pentru un punct
material?
a. H = mv; K0 = rxmv
r r r r r

b. H = mxv; K0 = mvxr
r r r r r

c. H = mv; K0 = mvr

10. Care este ecuaţia fundamentală a dinamicii punctului material (ecuaţia Newton)?
a. ma = M0;
r r

b. ma = F;
r r

c. mv = F;
r r
REZISTENŢA MATERIALELOR

1. Un corp ce prezintă aceleaşi proprietăţi în toate punctele sale este:


A) omogen;
B) izotrop;
C) ortotrop;
D) anizotrop;
E) continuu;
F) nu există din punct de vedere fizic astfel de corpuri.

2. Ce mărime se notează Rm în Rezistenţa materialelor:


A) limita de curgere;
B) rezistenţa la oboseală a unui material;
C) rezistenţa la rupere;
D) limita de proporţionalitate;
E) gâtuirea la rupere;
F) rezistenţa admisibilă.

3. Dacă sistemul de axe yOz trece prin centrul de greutate al suprafeţei, momentele
de inerţie în raport cu aceste axe se numesc:
A) circumferenţiale;
B) centrifugale;
C) centrale;
D) axiale;
E) ecuatoriale;
F) polare.

4. Pentru suprafaţa inelară modulul de rezistenţă polar se calculează cu relaţia:


A) Wy =
(
π D3 − d 3
;
)
16
B) Wy =
(
π D4 − d4
;
)
16D
πD 3  
4
d ;
C) Wy = ⋅ 1−  
32   D  

π (D 4 − d 4 )
D) Wy = ;
32
E) Wy =
(
π D3 − d 3
;
)
32
F) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect.

5. Care din următoarele ipoteze este valabilă la solicitarea de tracţiune:


A) legea lui Hooke;
B) ipoteza lui Bernoulli;
C) ipoteza micilor deformaţii;
D) ipoteza lui Juravski;
E) variantele A, B şi C;
F) toate variantele anterioare.
6. Pentru o bară prismatică de lungime l , secţiune A , confecţionată dintr-un
material cu greutate specifică γ , solicitată la tracţiune de forţa P , tensiunea şi lungirea -
dacă se ţine seama de efectul greutăţii proprii G ale barei - sunt:
Pl
A) σ = γl ; ∆l = ;
EA
 G
 P + l
B) σ = ; ∆l = 
P 2
;
A EA
C) σ =

; ∆l =
(P + G )l ;
Al EA
P
D) σ = + γl ; ∆l =
(P + G )l ;
A EA
 G
 P + l
E) σ = + γl ; ∆l = 
P 2
;
A EA
P+G P
F) σ = ; ∆l = .
A Aγ

7. O grindă se consideră a fi solicitată la încovoiere pură dacă în secţiunea acesteia apar:


A) un moment încovoietor constant, forţa tăietoare fiind nulă;
B) o forţă tăietoare constantă, momentul încovoietor fiind nul;
C) un moment încovoietor constant şi o forţă tăietoare constantă;
D) un moment încovoietor constant şi o forţă axială constantă;
E) un moment încovoietor cu o anumită înclinare faţă de direcţiile principale ale secţiunii;
F) nici una dintre variantele anterioare nu este corectă.

8. O grindă de egală rezistenţă la încovoiere se obţine:


A) păstrând lăţimea constantă, înălţimea variind parabolic;
B) păstrând înălţimea constantă, lăţimea variind liniar;
C) păstrând lăţimea constantă, înălţimea variind liniar;
D) păstrând înălţimea constantă, lăţimea variind parabolic;
E) variantele A şi B sunt corecte;
F) toate variantele de mai sus sunt false.

9. Pentru o bară solicitată la încovoiere pură tensiunea maximă din secţiune se


calculează cu relaţia:
M
A) σ max = ⋅z;
Iy
N
B) σ max = ;
A
M
C) σ max = ;
Wp
M
D) σ max = ;
Wy
E) σ max = M ⋅ Wy ;
N M
F) σ max = + .
A Wy
10. Relaţia cu care se calculează tensiunea tangenţială la încovoierea simplă a
grinzilor este:
M
A) τ = t ;
Wp
B) τ = G ⋅ γ ;
T
C) τ = ;
A
T ⋅ S y*
D) τ = ;
b ⋅ Iy
σ
E) τ = ;
2
F) nici una dintre variantele anterioare nu este corectă, deoarece la încovoierea
simplă nu apar tensiuni tangenţiale.

11. Dacă o bară de secţiune circulară de diametru d este solicitată de un moment


încovoietor Mi şi de un moment de răsucire Mt , atunci raportul tensiunilor normale şi
tangenţiale maxime produse de cele două solicitări este:
M
A) i ;
Mt
M
B) 0,25 ⋅ t ;
Mi
M
C) 0,5 ⋅ i ;
Mt
M
D) 0,75 ⋅ t ;
Mi
M
E) 2,5 ⋅ t ;
Mi
M
F) 2 ⋅ i .
Mt

12. Două bare, una de secţiune inelară de diametre D = 2d şi d, iar cealaltă de


secţiune circulară de diametru D sunt solicitate la răsucire. Dacă tensiunea maximă din
cele două bare trebuie să fie aceeaşi, atunci valoarea raportului momentelor de răsucire în
cele două cazuri este:
1
A) ;
2
15
B) ;
16
7
C) ;
8
3
D) ;
4
1
E) ;
8
1
F) .
16
13. La răsucirea barelor de scţiune circulară:
A) se produc deplanări din cauza momentului de răsucire Mt ;
B) tensiunile tangenţiale sunt maxime în centrul secţiunii, fiind nule în punctele
situate pe conturul secţiunii;
C) în orice punct al secţiunii barei tensiunea tangenţială este perpendiculară pe
rază;
D) tensiunea tangenţială maximă este tangentă la conturul exterior al secţiunii, se
32 M t
calculează cu τ max =
πd 3
E) în bară se produc atât deformaţii specifice liniare ε, cât şi lunecări specifice γ;
F) nici una dintre variante nu este corectă.

14. Momentul de torsiune se exprimă în funcţie de puterea P şi turaţia n cu relaţia:


30 P
Mt = ⋅ . Dacă P se introduce în kW şi n în rot/min, atunci momentul Mt rezultă în:
π n
A) N·m;
B) daN·mm;
C) N·mm;
D) kN·mm;
E) kN·m;
F) daN·cm.

15. Dacă σx, σy şi τxy reprezintă componentele tensorului tensiune pentru starea
plană, atunci tensiunile principale se calculează cu expresia:
σ x −σ y σ x −σ y
2

A) σ 1, 2 = ±   + τ xy2 ;
2  2 
σ x +σ y σ x −σ y
2

B) σ 1, 2 = ±   + 4τ xy2 ;
2  2 
σ x +σ y σ x −σ y
2

C) σ 1, 2 = ±   + τ xy2 ;
2  2 
σ x −σ y σ x +σ y τ
2

D) σ 1, 2 = ±   + 4τ xy2 ; E) σ 1, 2 = ± xy .
2  2  2

16. Teoria a treia de rezistenţă se mai numeşte:


A) teoria tensiunii normale maxime;
B) teoria tensiunii tangenţiale maxime;
C) teoria deformaţiei specifice maxime;
D) teoria energiei specifice de variaţie a formei;
E) teoria stărilor limită a lui Mohr.

17. Ce semnificaţie are mărimea σ 0 :


A) rezistenţa la oboseală a unui material;
B) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu simetric de încovoiere;
C) rezistenţa admisibilă a unui material;
D) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu oarecare de încovoiere;
E) rezistenţa la oboseală printr-un ciclu pulsant de încovoiere.
18. Expresia coeficientului de siguranţă la oboseală pentru piese din materiale
fragile supuse la o solicitare de încovoiere este:
1
A) c = ;
Kτ τ v τ m
⋅ +
εγ τ −1 τc
1
B) c = ;
Kσ σ σ
⋅ v + m
εγ σ −1 σ c
1
C) c = ;
Kσ σ m σ v
⋅ +
εγ σr σ −1
1
D) c = ;
Kσ σ σ
⋅ v + m
εγ σ −1 σ r
1
E) c = .
Kτ τ v τ m
⋅ +
εγ τ −1 τr

19. Coeficientul ε care influenţează rezistenţa la oboseală a unui material se


numeşte:
A) coeficient de reducere a rezistenţei la oboseală;
B) coeficient dimensional;
C) deformaţie specifică liniară;
D) coeficient de stare a suprafeţei;
E) coeficient ce ţine seama de efectul termic.
MECANICA FLUIDELOR

1. În mecanica fluidelor se utilizează două metode de determinare a stării curente de


mişcare:
a) Newton
b) Lagrange
c) Arhimede
d) Euler

2. Liniile, suprafeţele şi tuburile de curent sunt mulţimi continue remarcabile de puncte


r
geometrice, caracterizate prin faptul ca viteza V locală de curgere este:
a) perpendiculară pe acestea în fiecare punct
b) nulă în fiecare punct
c) maximă în fiecare punct
d) tangentă acestora în fiecare punct

3. Caracteristicile fluidele considerate ideale:


a) se neglijează greutatea
b) sunt nevâscoase
c) nu prezintă fenomenul de cavitaţie
d) nu aderă la frontierele ideale

4. Varianta Euler a ecuaţiilor de mişcare se determină pornind de la ecuaţia de


mişcare:
a) Newton
b) Lagrange
c) Cauchy
d) Helmholtz

5. Varianta ecuaţiei de mişcare Euler este:


∂V V 2  r
( )
r 3
r 1
+ ∇  − V × ∇ × V = f − ∇p, V 2 = ∑V j2
r
a)
∂t  2  ρ j =1

 dp V 2  r
∂V
( )
r p

+ ∇ − U + ∫ + − V × ∇ ×V = 0
r
b)
∂t 
 p0
ρ( p ) 2 
∂ϕ
p
dp V 2
c) −U + ∫ + = C (t )
∂t p0
ρ( p ) 2
∂Vi 3
∂Vi 1 ∂p
d) + ∑V j = fi − , i = 1K3
∂t j =1 ∂x j ρ ∂xi

6. Ecuaţia lui Bernoulli este operantă de-a lungul unei linii de curent dacă:
a) sunt îndeplinite integral condiţiile Helmholtz
b) mişcarea fluidului este irotaţională (potenţială)
c) condiţiile Lagrange sunt îndeplinite integral
d) curgerea fluidului este generată de acţiunea câmpului de forţe masice gravitaţionale

7. Starea de echilibru absolut a unui fluid în raport cu un sistem de referinţă inerţial


Ox1x2x3 este descrisă de ecuaţiile lui:
a) Lagrange
b) Euler
c) Bernoulli
d) Arhimede

8. Consecinţele distribuţiei presiunilor în câmpul de forţe masice gravitaţional sunt:


a) suprafaţa isobară de separare dintre lichid şi gazul cu care acesta se află în contact
este un plan orizontal, a cărui ecuaţie este z = 0
b) suprafaţa isobară de separare dintre lichid şi gazul cu care acesta se află în contact
este un plan vertical, a cărui ecuaţie este y = 0
c) suprafeţele isobare din interiorul lichidului sunt plane orizontale
d) suprafeţele isobare din interiorul lichidului sunt plane verticale

9. Prin experienţa care îi poartă numele, O. Reynolds a demonstrat că:


a) mişcarea fluidelor reale se face doar sub acţiunea greutăţii proprii
b) mişcarea fluidelor reale se face doar sub acţiunea maşinilor hidraulice generatoare
c) mişcarea fluidelor reale poate avea loc în trei moduri distincte: laminar, tranzitor şi
turbulent
d) mişcarea fluidelor reale poate avea loc în două moduri distincte: laminar şi turbulent

10. Pierderile de sarcină sunt:


a) locale
b) longitudinale
c) plane
d) tranzitorii.
TOLERANȚE SI CONTROL DIMENSIONAL

1. La ajustajele cu joc, Jocul maxim (Jmax) se calculează după relația:

a. es – EI;

b. EI – es;

c. ES - ei;

d. ei – ES.

2. La ajustajele cu joc, raportul dintre diametrul alezajului față de cel al arborelui


este:

a. Tinde către 1

b. Nu conteaza, nu are nicio importanță;

c. Supraunitar;

d. Subunitar.

3. Caracteristica unui ajustaj cu strângere este:

a. rezistența

b. jocul

c. nu are o caracteristică anume

d. strângerea

4. La un ajustaj cu strângere, strângerea maximă (Smax) se calculează cu formula:

a. es – EI;

b. EI – es;

c. ES - ei;

d. ei – ES.
5. La ajustajele intermediare, raportul dintre diametrul alezajului față de cel al
arborelui este:

a. Tinde către 1;

b. Nu contează, nu are nicio importanță;

c. Supraunitar;

d. Subunitar.

6. Toleranța la dimensiune:

a. Reprezintă zona unde ne imaginăm că scula iese din material;

b. Reprezintă înălțimea câmpului de toleranță;

c. Reprezintă zona unde ne imaginăm că scula pătrunde în material;

d. Poate fi pozitivă, egală cu zero sau negativă.

7. Toleranţa dimensională a unui alezaj se calculează cu formula:

a. TD =ES – ei;
b. TD =ES + EI;
c. TD =ES – EI;
d. TD =es + EI;

8. Valoarea toleranței este:


a. negativă
b. pozitivă sau negativă
c. egală cu zero;
d. întotdeauna pozitivă
9. În sistemul ISO alezaj unitar, abaterea fundamentală a alezajului este:

a. pozitivă;

b. egală cu zero;

c. negativă;

d. poate fi pozitivă sau negativă.

10. În sistemul ISO de toleranțe și ajustaje, pentru dimensiuni mai mici de 500 mm, factorul
de toleranță se poate calcula cu formula:

a. 0,45  3 D  103  D ;

b. 0,34  D  0,001 D ;
c. 0,004D + 2,1;
d. 2,104D + 0,01.

11. Care din următoarele ajustaje sunt ajustaje ISO:

H7
a. ;
f6
F8
b. ;
n8
P7
c. ;
s8
R7
d. .
d6

H7
12. Ajustajul este:
k6

a. Este un ajustaj cu joc în sistemul ISO de ajustaje alezaj unitar;


b. Este un ajustaj intermediar în sistemul ISO de ajustaje alezaj unitar;
c. Este un ajustaj cu strângere în sistemul ISO de ajustaje alezaj unitar;
d. Nu este un ajustaj ISO
13. Care din următoarele ajustaje sunt ajustaje ISO în sistemul arbore unitar:

H8
a. ;
k7

N7
b. ;
h6

H6
c. ;
e7

H7
d. .
s6

14. Care din următoarele ajustaje este ajustaj ISO în sistemul alezaj unitar:

H8
a. ;
ab8

F8
b. ;
h6

M7
c. ;
h6

H8
d. .
s7

15. Dimensiunile care formează un lanț de dimensiuni sunt:

a. dimensiuni primare și dimensiuni componente;

b. dimensiuni primare și dimensiune secundară;

c. dimensiuni primare și dimensiune rezultantă;

d. dimensiuni primare și dimensiuni de închidere.


16. La rezolvarea lanțurilor de dimensiuni se deosebesc ca probleme principale:

a. problema directă și problema indirectă;

b. problema directă și problema inversă;

c. problema de maxim și problema de minim;

d. problema algebrică și problema de proiectare.

17. Zona toleranței la circularitate este cuprinsă:

a. între doi cilindrii coaxiali cu axa de rotație de referință, distanța dintre ei fiind
egală cu toleranța la circularitate ;

b. între cercul adiacent și un cerc concentric cu acesta, având raza mai mare la
arbori și mai mică la alezaje;

c. între cercul adiacent și un cerc concentric cu acesta, având raza mai mică la
arbori și tot mai mică la alezaje;

d. între cercul adiacent și un cerc concentric cu acesta, având raza mai mică la
arbori și mai mare la alezaje.

18. Simbolul grafic „ „ desemnează:

a. toleranța la circularitate;
b. toleranța la coaxialitate;
c. toleranța la simetrie;
d. toleranța la poziția nominală.

19. Simbolul grafic „  „ desemnează:

a. toleranța la cilindricitate;
b. toleranța la coaxialitate;
c. toleranța la simetrie;
d. toleranța la poziția nominală.
20. Simbolul grafic „ „ desemnează:

a. toleranța la cilindricitate;
b. toleranța la circularitate;
c. toleranța la planitate;
d. toleranța la poziția nominală.

21. Toleranța la coaxialitate este egală cu:

a. valoarea maximă admisă a abaterii de la coaxialitate;


b. dublul valorii maxime admise a abaterii de la coaxialitate;
c. triplul valorii maxime admise a abaterii de la coaxialitate;
d. egală cu abaterea de la coaxialitate admisă.

22. Simbolul grafic „ „ desemnează:

a. toleranța bătăii radiale și axiale circulare;

b. toleranța bătăii radiale și axiale totale;

c. toleranța la coaxialitate și concentricitate;

d. toleranța bătăii coaxiale totale.

23. Toleranța la paralelism este egală cu:

a. valoarea maximă admisă a abaterii de la paralelism;

b. dublul valorii maxime admise a abaterii de la paralelism;

c. triplul valorii maxime admise a abaterii de la paralelism;

d. egală cu abaterea de la paralelism admisă.


24. În desenul de mai jos, toleranța la coaxialitate are următoarea semnificație:

a. suprafața tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică având diametrul

de 0,09 mm și coaxială cu suprafețele de referință A și B;

b. axa cilindrului Ф2 trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică având diametrul
de 0,09 mm și coaxială cu axa de referință A-B;

c. axa cilindrului Ф2 trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică având diametrul
de 0,09 mm și coaxială cu suprafețele de referință A și B;

d. suprafața tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică având diametrul
de 0,09 mm și coaxială cu axa de referință A-B.

25. În desenul alăturat, toleranța la perpendicularitate are următoarea semnificație:

a. suprafața cilindrului având dimensiunea 78h8 mm


trebuie să fie cuprinsă într-o zonă de toleranţă
cilindrică având diametrul de 0,02 mm şi trebuie să
fie perpendiculară pe planul de referinţă A;
b. linia mediană efectivă a cilindrului având
dimensiunea 78h8 mm trebuie să fie cuprinsă
într-un paralelipiped cu laturile de 0,02 mm şi
perpendicular pe planul de referinţă A;
c. linia mediană efectivă a cilindrului având dimensiunea 78h8 mm trebuie să
fie cuprinsă într-un cilindru având diametrul de 0,02 mm şi acesta trebuie să
fie perpendicular pe planul de referinţă A;
d. suprafața efectivă a cilindrului având dimensiunea 78h8 mm trebuie să fie
cuprinsă între două plane paralele cu distanța dintre ele de 0,02 mm şi
perpendiculare pe planul de referinţă A;
26. În desenul de mai jos, toleranța la paralelism are următoarea semnificație:

a. suprafața alezajului având diametrul 39H11 trebuie să se găsească într-un


cilindru cu diametrul de 0,05mm şi paralel cu dreapta de referinţă A (axa
alezajului de diametrul 61H11).
b. axa alezajului având diametrul 39H11 trebuie să se găsească într-un cilindru
cu diametru de 0,05mm şi paralel cu dreapta de referinţă A (axa cilindrului de
diametrul 61H11).
c. suprafața alezajului având diametrul 39H11 trebuie să se găsească între
două plane paralele cu distanţa dintre ele de 0,05mm şi paralele cu dreapta
de referinţă A (axa alezajului de diametrul 61H11).
d. axa alezajului având diametrul 39H11 trebuie să se găsească între două
plane paralele cu distanţa dintre ele de 0,05mm şi paralele cu dreapta de
referinţă A (axa alezajului de diametrul 61H11).

27. În desenul de mai jos, toleranța la poziția nominală are următoarea semnificație:

a. suprafaţa mediană a fiecărei fante trebuie sǎ fie cuprinsǎ între câte douǎ
plane paralele distanţate cu 0,1mm şi dispuse simetric de o parte şi de alta a
poziţiei teoretic exacte a liniei considerate în raport cu planele de referinţǎ A şi
B.
b. suprafaţa fiecărei fante trebuie sǎ fie cuprinsǎ între câte douǎ plane paralele
distanţate cu 0,1mm şi dispuse simetric de o parte şi de alta a poziţiei teoretic
exacte a liniei considerate în raport cu planele de referinţǎ A şi B.
c. suprafaţa fantei cu numărul 3 trebuie sǎ fie cuprinsǎ între câte douǎ plane
paralele distanţate cu 0,1mm şi dispuse simetric de o parte şi de alta a poziţiei
teoretic exacte a liniei considerate în raport cu planele de referinţǎ A şi B.
d. suprafaţa mediană a fiecărei fante trebuie sǎ fie cuprinsǎ într-un cilindru cu
diametrul de 0,1mm, dispus simetric de o parte şi de alta a poziţiei teoretic
exacte a liniei considerate în raport cu planele de referinţǎ A şi B.

28. Toleranța din desenul alăturat reprezintă:

a. toleranța bătăii radiale circulare.


b. toleranța bătăii totale radiale
c. toleranța bătăii axiale circulare.
d. toleranța bătăii totale axiale.

29. Toleranța din desenul alăturat reprezintă:

a. toleranța bătăii radiale circulare.


b. toleranța bătăii totale radiale.
c. toleranța bătăii axiale circulare.
d. toleranța bătăii totale axiale.

30. Toleranța din desenul alăturat reprezintă:

a. toleranța bătăii radiale circulare.


b. toleranța bătăii totale radiale.
c. toleranța bătăii axiale circulare.
d. toleranța bătăii totale axiale.
ORGANE DE MAŞINI

1. Precizaţi care este definiţia unui arbore:


a. este un organ de maşină ce primeşte şi transmite mişcarea de rotaţie în jurul
axei sale geometrice, fiind solicitat în principal la torsiune şi încovoiere;
b. este un organ de maşină care numai primeşte mişcarea de rotaţie în jurul axei
sale geometrice şi are rolul de element de susţinere pentru celelalte subansamble montate
pe acestea;
c. este un organ de maşină prevăzut cu cel puţin două fusuri pe care se montează
roţile de rulare sau prin care acesta se sprijină în lagăre, fiind solicitat la forfecare.

2. Identificaţi care sunt principalele tipuri de solicitări la care este supus un arbore:
a. un arbore este solicitat numai la încovoiere;
b. un arbore este solicitat la încovoiere, torsiune, forfecare şi tracţiune/compresiune;
c. un arbore este solicitat în principal la torsiune, când se neglijează celelalte tipuri
de solicitări (cazul arborilor intermediari de transmisie), dar şi la încovoiere.

3. Sistemele de etanşare pot fi:


a. cu contact sau fără contact;
b. prevăzute cu elemente metalice demontabile cu rol în protecţia organelor de
maşini împotriva pătrunderii zgomotului;
c. sisteme de etanşare care favorizează scurgerea lubrefiantului din interiorul
sistemelor mecanice dar împiedică pătrunderea impurităţilor în interiorul acestora.

4. Ce sunt rulmenţii?
a. sunt organe de maşini prin care se poate modifica raportul de transmitere al
elementelor din structura acestora;
b. sunt organe de maşini complexe, care asigură rezemarea unor piese, ce execută
mişcare de rotaţie sau de oscilaţie (arbori, osii, butuci de roţi);
c. sunt organe de maşini care au rolul de a etanşa sistemele mecanice împotriva
pătrunderii impurităţilor din exteriorul acestora şi de a reduce frecarea ce apare în timpul
funcţionării acestora.

5. Ce cuprinde simbolizarea unui rulment?


a. este o notare codificată standardizată ce asigură identificarea sau descrierea
rulmentului, în scopul asigurării unei interschimbabilităţi complete sub aspect constructiv şi
funcţional;
b. simbolizarea unui rulment reprezintă un cod format din cifre şi litere prin care
acesta este identificat şi prin care este precizat tipul de lubrefiant necesar ungerii acestuia;
c. simbolizarea rulmentului reprezintă un cod format numai din litere prin care se
identifică tipul de solicitări la care acesta este supus.

6. Identificaţi tipul de solicitări la care poate fi supus un rulment.


a. solicitări dinamice datorate organelor de maşini cu care acestea se învecinează;
b. solicitări cu şoc alternant care duce la uzura prematură a acestora;
c. solicitări radiale şi/sau axiale.

7. Care este definiţia corectă a transmisiilor prin roţi dinţate?


a. transmisiile prin roţi dinţate sunt formate dintr-o singură pereche de roţi, ambele
conduse, la care raportul de transmitere este constant datorită diametrelor de divizare ale
acestora.
b. transmisiile prin roţi dinţate sunt mecanisme elementare formate din două roţi
dinţate conjugate, mobile în jurul a două axe cu poziţie relativ invariabilă, una antrenând
pe cealaltă prin acţiunea dinţilor aflaţi succesiv în contact.
c. transmisiile prin roţi dinţate sunt formate din două sau mai multe roţi dinţate
dispuse în serie sau cascadă la care raportul de transmitere variază în funcţie de turaţia
roţii conducătoare.

8. Care sunt cauzele distrugerii roţilor dinţate?


a. Roţile dinţate se pot distruge datorită unor solicitări la încovoiere, compresiune şi
torsiune ce i-au naştere pe diametrele de divizare ale acestora în timpul funcţionării lor în
condiţii de suprasarcină.
b. Roţile dinţate ale unui angrenaj se pot gripa datorită lipsei de lubrefiant, iar dinţii
acestora se pot rupe datorită prezenţei din abundenţă a lubrefiantului.
c. Ruperea dintelui: la oboseală, statică (la suprasarcini); deteriorarea suprafeţei
flancurilor: oboseala la contact (pitting şi pelling), gripare, uzura abrazivă, uzura adezivă,
curgerea plastică, pătarea termică, exfoliere, interferenţă.

9. Care sunt elementele de calcul şi de proiectare în cazul unui angrenaj cu roţi


dinţate?
a. se va identifica tipul solicitării critice, predimensionarea angrenajului,calculul
geometric al danturii, verificări de rezistenţă;
b. predimensionarea angrenajului prin determinarea diametrelor roţilor dinţate,
verificări de rezistenţă şi determinarea forţelor şi momentelor care acţionează asupra
dinţilor acestora;
c. determinarea modulului roţilor dinţate, a distanţei între axe şi a deplasărilor de
profil în baza forţelor axiale, radiale şi tangenţiale care acţionează la baza dinţilor roţilor
dinţate.

10. Identificaţi definiţia corectă a arcurilor.


a. arcurile sunt organe de maşini care, datorită formelor şi materialelor din care sunt
confecţionate pot înmagazina un lucru mecanic exterior sub formă de energie potenţială
de deformaţie şi pot restitui o parte din energia înmagazinată sub formă de lucru mecanic
exterior;
b. arcurile sunt organe de maşini, în formă elicoidală sau tip bară de torsiune care
pot înmagazina căldură şi a o transforma datorită caracteristicilor mecanice ale
materialelor din care aceştia sunt confecţionaţi, în lucru mecanic util acţionării elementelor
din structura sistemelor mecanice;
c. arcurile sunt organe de maşini care au rolul de amortizare şi protecţie a
sistemelor mecanice împotriva unor şocuri datorate suprasolicitărilor la care acestea sunt
supuse.

11. Prin caracteristica arcurilor se înţelege:


a. o curbă prin care se exprimă energia de absorbţie în funcţie de numărul de spire
şi modulul de elasticitate transversal;
b. curba care exprimă legătura între sarcina care acţionează asupra arcului (forţă
sau moment) şi deformaţie, aceasta putând fi săgeată sau rotire;
c. dependenţa între săgeata acestora şi coeficientul de amortizare.

12. Identificaţi elementele de proiectare ale arcurilor.


a. calculul privind determinarea forţei de acţionare asupra acestora, determinarea
coeficientului de disipare a căldurii acumulate, determinarea numărului de spire;
b. calculul de rezistenţă, calculul deformaţiilor, calculul energetic;
c. calcul de dimensionare al numărului de spire şi al diametrului spirelor, în funcţie
de condiţiile de exploatare şi de gabarit ale acestora.

13. Precizaţi care este rolul unui cuplaj?


a. realizează legătura dintre două elemente constructive ale unui lanţ cinematic în
scopul transmiterii momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie, fără modificare legii de
mişcare;
b. realizează legătura între doi arbori din structura unui sistem mecanic cu
posibilitatea varierii turaţiei arborelui conducător;
c. permite modificarea raportului de transmitere între două sau mai multe roţi
dinţate datorită formei şi soluţiei constructive pe care aceştia o au.

14. Identificaţi principalele categorii prin care se asigură clasificarea cuplajelor.


a. cuplaje mecanice secvenţiale, cuplaje mecanice electromecanice, cuplaje
mecanice uscate;
b. cuplaje mecanice cu elemente deformabile, cuplaje cu comenzi automate sau
manuale, cuplaje hidrostatice;
c. cuplaje mecanice permanente fixe, cuplaje mecanice permanente mobile, cuplaje
mecanice intermitente.

15. Identificaţi categoria din care face parte un cuplaj Oldham.


a. cuplaje permanente fixe care poate prelua abateri unghiulare;
b. cuplaje permanente mobile care poate prelua abateri axiale;
c. cuplaje mecanice cu elemente flexibile care poate prelua abateri unghiulare.

16. De căte tipuri sunt lagărele cu alunecare?


a. lagăre cu elemente confecţionate din materiale rezistente la uzură, lagăre cu
proprietăţi antimagnetice;
b. lagăre cu elemente de rostogolire şi lagăre demontabile;
c. lagăre hidrodinamice radiale, lagare hidrodinamice axiale.

17. Ce presupune calculul simplificat în vederea proiectării unui lagăr cu alunecare?


a. calculul de dimensionare al fusului, calculul de verificare la solicitarea compusă
(încovoiere şi torsiune) a fusului, estimarea randamentului total al acestuia;
b. calculul de rezistenţă al fusului, calculul la presiunea de contact (calculul fus-
cuzinet), calculul termic (la încălzire al lagărului).
c. se consideră ca sarcinile asupra fusului sunt uniform distribuite; se ia în calcul
tipul lubrefiantului; se efectueză calcule de dimensionare în vederea stabilirii dimensiunilor
de gabarit în baza solicitărilor la care acesta este supus.

18. Transmisiile prin curele sunt acele transmisii la care:


a. energia de la roata motoare se transmite prin fricţiune asupra unui element
elastic fără sfârşit (curea) care o transmite tot prin fricţiune uneia sau mai multor roţi
conduse;
b. au în structură obligatoriu un întinzător şi sensul de transmitere a mişcării poate
fi modificat prin introducerea unei roţi de curea adiţionale.
c. transmit parametrii energetici în funcţie de gradul de întindere al elementului
elastic şi de văscozitatea lubrefiantului necesar ungerii transmisiei.

19. Identificaţi etapele corecte de dimensionare a unei transmisii prin curele:


a. alegerea tipului curelei, calculul geometric al transmisiei, dimensionarea
transmisiei din condiţii de rezistenţă
b. alegerea tipului curelei în funcţie de distanţa între axele roţilor de curea,
dimensionarea transmisiei în funcţie de condiţii de funcţionare ale acestora, identificarea
principalelor forţe din transmisie şi calculul acestora.
c. stabilirea numărului de curele pe baza parametrilor energetici ce vor urma să fie
transmişi, dimensionarea roţilor din condiţii impuse de gabarit, calculul forţelor care
acţionează asupra roţilor transmisiei.

20. Identificaţi principalele tipuri de filete.


a. filet triunghiular, filet metric, filet în ţoli, filet cu pas mărunt, filet cu pas normal;
b. filet pătrat (Pt), filet trapezoidal (Tr), filet fierăstrău (S), filet rotund (Rd), filet
metric (M);
c. filet pentru transmisii de precizie, filet pentru asamblări demontabile, filet cu
elemente de siguranţă împotriva demontării accidentale a asamblărilor.

21. Care sunt solicitările principale dintr-o transmisie prin cuplă elicoidală?
a. în tija şurubului: solicitare compusă (tracţiune sau compresiune şi torsiune),
flambaj; pe spira filetului: strivire a spirelor, forfecare la baza spirei şi încovoiere.
b. presiune de contact pe flancurile filetului, iar tija şurubului solicitată la încovoiere
şi forfecare.
c. flambaj, strivire şi torsiune asupra tuturor elementelor din structura transmisiei
prin cuple elicoidale.

22. Precizaţi de câţi parametri este necesară realizarea unei notări


corespunzătoare în vederea identificării unui filet?
a. 5 parametri ( simbolul filetului, diametrul nominal, pasul filetului, sensul de
înfăşurare, simbolul câmpului de toleranţe);
b. notarea filetului se face numai după simbolul filetului după ce acesta a fost
identificat cu ajutorul unor calibre standard.
c. 3 parametri: simbolul filetului, diametrul nominal, pasul filetului.

23. Care este rolul unei asamblări de tip arbore-butuc?


a. au rol de siguranţă împotriva demontării elementelor din structura acestora;
b. joacă dublu rol: datorită formei, asigură transmiterea parametrilor energetici din
cadrul unei transmisii, au rol de susţinere/rezemare a organelor de maşini din structura
sistemelor mecanice;
c. au rolul de poziţionare pe arbori a elementelor din structura transmisiilor şi de a
prelua încărcările acestora.

24. Identificaţi care asamblări tip arbore-butuc fac parte din categoria asamblărilor
cu strângere:
a. asamblări prin pene paralele, asamblări cu profile poligonale
b. asamblări prin brăţări elastice, asamblări prin strângere pe con, asamblări cu
inele tronconice;
c. asamblări demontabile, asamblări prin caneluri, asamblări cu ştifturi.

25. Elementele din structura unei asamblări de tip arbore-butuc sunt solicitate la:
a. solicitare la flambaj şi presiune de contact.
b. solicitare de tracţiune/compresiune, torsiune;
c. solicitare de strivire şi forfecare.
TERMODINAMICĂ

1. Ecuaţia termică de stare a gazului ideal este:


n⋅k
a) p =
T
b) p = N ⋅ k ⋅ T
c) p = n ⋅ k ⋅ T
d ) p =ν ⋅ R ⋅T

2. Ce relaţie există între presiunile unei mese m de gaz ideal, care suferă
transformarea următoare:

2 3

a ) p1 = p 2 < p3
b ) p1 < p 2 = p 3
c ) p1 > p 2 < p3
d ) p1 = p 2 > p 3

3. Care dintre relaţiile de mai jos reprezintă randamentul unui motor termic:
Qced
a)η =
Qabs

b)η = 1 −
L
Q prim

c)η =
L
Q prim
1 − Qced
d )η =
Q prim

4. Care este unitatea de măsură pentru căldura molară:


a)
J
K
b)
J
kg ⋅ K
c)
J
kmol
d)
J
kmol ⋅ K

• Pentru itemii 5,6: ,, Un motor termic cu randamentul η = 10 0 0 efectuează un


lucru mecanic L = 1000 J . “
5. Căldura primită este:
a ) 1000 J
b ) 900 J
c ) 10 kJ
d ) 100 kJ

6. Căldura cedată este:


a ) 90 J
b ) 190 J
c ) − 9000 J
d ) 1900 J

7. O masă oarecare de gaz suferă o transformare ciclică ca în figură. Lucrul


mecanic schimbat cu exteriorul este:
p

2 p0

p0

V
V0 2 V0 3 V0 4 V0 5 V0

a ) p 0V0
b ) 5 p 0V0
c ) 3 p 0V0
d ) 10 p 0V0

8. Dacă într-o transformare izocoră variaţia energiei interne a gazului ideal este
− 500 J , care este căldura schimbată cu exteriorul?
a ) 500 J
b ) − 500 J
c ) 1000 J
d ) nu se poate calcula

9. Ecuaţia Clapeyron-Mendeleev are expresia:


a) p ⋅V = µ ⋅ R ⋅ T
b)
p
=ν ⋅ R ⋅T
V
c) p ⋅V = ⋅ R ⋅ T
m
µ
ν ⋅R
d ) p ⋅V =
T

10. La un motor Carnot cu randamentul 30 0 0 , temperatura izvorului cald este mai


mare decât a izvorului rece de:
a ) 0,7 ori
b ) ori
10
7
c ) 7 ori
d ) 2 ori

11. Graficul următor reprezintă transformările simple:


P

2 3

a) izocoră şi izobară
b) generală şi izobară
c) izobară şi izotermă
d) izocoră şi izotermă
STUDIUL MATERIALELOR

1. Ce tip de legătură este specifică materialelor metalice?


a) Ionică;
b) Metalică;
c) Covalentă.

2. Aliajele Fe-C sunt:


a) Oţeluri şi fonte;
b) Oţeluri şi alame;
c) Bronzuri şi alame.

3. Principalele defecte punctiforme sunt:


a) Vacanţe, atomi interstiţiali, atomi de impurităţi;
b) Macle, limite de grăunţi;
c) Dislocaţii, sublimite de grăunţi.

4. La microscopul optic se evidenţiază:


a) Fazele;
b) Atomii;
c) Constituenţii metalografici.

5. Aliajele metalice sunt substanţe complexe obţinute din:


a) doi sau mai multi componenti la care compomnentul principal este un nemetal;
b) doi sau mai multi componenti la care componentul principal este un metal;
c) doi sau mai multi compusi intermetalici.

6. Solidificarea decurge prin procese de:


a) germinare omogenă sau eterogenă;
b) creşterea germenilor;
c) germinare şi creşterea germenilor.

7. Transformarea eutectică la răcire are forma:


a) L1 → E(S1 + S2);
b) E(S1 + S2) → L1;
c) L1 → L2 + S1.

8. Diagramele de echilibru ale sistemelor binare de aliaje sunt construite in


coordonate:
a) temperatură – timp;
b) timp – concentratie;
c) concentratie – temperatură.

9. Oţelurile sunt aliaje Fe-C cu un conţinut de carbon cuprins între:


a) (0,006 – 0,77)%;
b) (0,006 – 2,11)%;
c) (0,77 – 2,11)%.

10. Creşterea concentraţiei de carbon din oţeluri determină:


a) Creşterea plasticităţii;
b) Creşterea durităţii;
c) Creşterea rezistenţei la şoc.
11. Fontele din sistemul Fe-C stabil se numesc cenuşii deoarece prezintă în structură:
a) Fier;
b) Cementită;
c) Grafit.

12. Fontele maleabile prezintă în structură grafit dispus sub formă de:
a) Lamele;
b) Sfere;
c) Cuiburi

13. În zona haşurată din diagrama de echilibru Fe-Fe3C din figura de mai jos,
constituenţii în echilibru sunt:
a) A + CII;
E F
b) P + CeII.
c) F + CII;
G
Temperatura,°C

S
P K

L
Q
0,006 0,02 0,77 2,11
%C

14. Tratamentele termice sunt:


a) procese tehnologice constând din încălziri, menţineri la o anumită temperatură,
urmate de răciri cu viteze diferite pentru obţinerea unor asociaţii de proprietăţi
cerute în practică, prin modificarea corespunzătoare a structurii;
b) procese de transfer de masă, care se realizează prin migrarea atomilor pe
distanţe mai mari decât distanţa medie interatomică;
c) procese care descriu starea fizică şi constituţională de echilibru a aliajelor dintr-
un sistem oarecare, în funcţie de temperatură şi compoziţia chimică.

15. Tratamentul termic de călire urmat de revenire înaltă se numeşte:


a) maleabilizare;
b) cementare;
c) îmbunătăţire;

16. Tratamentele termochimice au ca scop:


a) obţinerea unor proprietăţi mecanice superioare pe toată secţiunea piesei;
b) modificarea compoziţiei chimice pe toată secţiunea piesei;
c) îmbogăţirea stratului superficial în elementul activ.

17. Cele mai utilizate aliaje de turnătorie ale aluminiului se numesc:


a) duraluminuri;
b) siluminuri;
c) alnico;
18. Cuprul pur se caracterizează prin:
a) fragilitate, rezistenţă la coroziune mică, plasticitate mică;
b) plasticitate mare, rezistenţă mecanică mică, rezistenţă la coroziune mare,
conductibilitate termică şi electrică foarte bună;
c) greutate specifică mare, conductibilitate termică si electrică mică;

19. Alamele sunt aliaje:


a) Cu – Al;
b) Cu – Sn;
c) Cu – Zn;

20. Bronzurile sunt aliaje:


a) Cu – Al;
b) Cu – Sn;
c) Cu – Zn;
TEHNOLOGIA MATERIALELOR

1. Elaborarea oţelurilor aliate se realizează în utilaje de tipul:


a) Convertizor cu oxigen (LD);
b) Cuptor cu bare de silită:
c) Furnal;
d) Cuptor cu inducţie;
e) Cubilou.

2. Lagărele bimetalice executate prin turnare se obţin prin procedeul:


a) Turnare în forme temporare;
b) Turnare în forme coji;
c) Turnare în cochilă;
d) Turnare sub presiune;
e) Turnare centrifugală.

3. Îmbinarea prin sudare cap la cap a tablelor subţiri din aluminiu se realizează prin
procedeul:
a) Sudare cu electrozi înveliţi;
b) Sudare sub strat de flux;
c) Sudare prin procedeul WIG;
d) Sudare prin presiune în puncte;
e) Sudare prin procedeul MAG.

4. Clasarea este un procedeu de preparare a minereurilor care are drept scop:


a) Separarea minereurilor în funcţie de densitate;
b) Separarea în funcţie de granulaţie a minereurilor sfărâmate;
c) Separarea componentei utile de steril;
d) Reducerea clasei dimensionale a granulelor de minereu;
e) Reducerea concentraţiei de steril din minereu.

5. Temperatura de sinterizare TS a unei piese din oţel executate prin metalurgia


pulberilor este:
a) TLichidus < TS < TSolidus
b) A1 < TS < A3
c) TS = (0,6…0,8)·Ttop
d) TS = (0,4…0,6)·Ttop
e) TS = 723OC

Obs. Notaţiile sunt cele corespunzătoare diagramei FeC

6. Condiţia ca un material să poată fi prelucrat prin tragere este ca forţa de tragere


Ft să fie:
a) Ft = (0,6…0,8)·RP0,2:
Ft
b) RP0,2 < < Rm ; S0, S1 = secţiunile semifabricatului şi respectiv produsului tras
S0 − S1
c) Ff < Ft < RP0,2; unde Ff reprezintă forţa de frecare dintre semifabricat şi matriţă;
d) Ft = pmed · A0 unde A0 = aria semifabricatului şi pmed= presiunea aplicată
semifabricatului
S1
e) Ft = C·µ· ·RP0,2 unde C= coeficient de proporţionalitate (C≤1); µ- coeficient de
S0
frecare

7. Obţinerea unei piese care să prezinte o uniformitate relativ mare a structurii şi a


rezistenţei mecanice pe cele trei axe se poate realiza prin:
a) Turnare în forme temporare;
b) Forjare;
c) Extrudare;
d) Tragere;
e) Sudare sub strat de flux.

8. Îmbinarea prin sudare a tablelor foarte groase se recomandă să se realizeze prin:


a) Sudare cu electrozi înveliţi
b) Sudare MIG-MAG ;
c) Sudare în baie de zgură ;
d) Sudare laser;
e) Sudare prin presiune în linie
MECANISME

1.Cuple cinematice: Definitie si clasificare

2.Lantul cinematic: Definitie si clasificare

3. Definiti mecanismul si gradul de mobilitate al acestuia. Scrieti formula gradului de


mobilitate pentru mecanismele plane de familia f=3.

4.Grupe cinematice de tip diade: definitie si clasificare

5.Sa se scrie ecuatiile de pozitii si ecuatiile vitezelor pentru elementul conducător


cu mişcare de rotaţie. Sa se precizeze care este directia si sensul vitezei punctului B al
elementului.

6.Sa se figureze diada RRR si sa se scrie ecuatiile de pozitii corespunzatoare

7.Sa se scrie ecuatiile de pozitii si ecuatiile vitezelor pentru diada RRT-caz


particular din figura.
y

x
D B

γ B

la
B B

(4
ERET
B B B

(5) B

8.Sa se scrie expresia fortei de inertie si expresia momentului de inertie ale unui
element cinematic, BD, notat cu (2) de tip bara, cu sectiune constanta si sa se figureze
aceste marimi in functie de componentele acceleratiei aG si a acceleratiei unghiulare a
elementului, considerate cunoscute ca marime, directie si sens.
uuuur
Min 2
F in 2
B Finy 2

G2
ε2 F
B

&x&G 2
inx 2
C (2)

D
a unui
9.Sa se figureze necunoscutele cinetostatice ale G 2 element conducator cu miscare
y
&&G 2si sa se scrie sistemul de ecuatii de echilibru
de rotatie cu viteza unghiulara constanta, AB,
static necesar determinarii acestora.

10. Sa se faca analiza cinetostatică a diadei de aspectul 1 (RRR)


ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ

1. Metoda substituirilor în lanţ pentru un rezultat economic R dat sub forma de produs:
R=abc

2. Metoda substituirilor în lanţ pentru un rezultat economic R dat sub forma de raport:
R= a/b

3. Metoda balanţieră pt un rezultat economic R dat sub forma:


R=a+b-c

4. Producţia exerciţiului şi producţia marfă fabricată – definitie, semnificatie si formule


de calcul;

5. Valoarea adăugata –– definitie, semnificatie si formule de calcul;

6. Cifra de afaceri –– definitie, semnificatie si formule de calcul;

7. Coeficientul de sortiment si coeficientul de asortiment–– definitie, semnificatie si


formule de calcul;

8. Coeficientul mediu de calitate pe produse si coeficientul mediu de calitate


generalizat, preţul mediu de vânzare –– definitie, semnificatie si formule de calcul;

9. Fondurile de timp–– definitie, semnificatie si formule de calcul;

10. Productivitatea muncii –– definitie, semnificatie si formule de calcul;

11. Sa se faca analiza economica a rezultatului economic


R=a+bc= d/e+b(f+g)

12. Sa se faca analiza economica a rezultatului economic


R=ab-c=a d/e-fg
INGINERIA ŞI DESIGNUL PRODUSELOR

1. Din afirmatiile de mai jos, in functie de modelul procesului de proiectare şi de


specificaţiile de proiectare, stabiliti care este cea adevarata:
A) proiectarea inginerească este activitatea totală necesară stabilirii şi definirii
solutiilor pentru probleme rezolvate anterior într-un mod diferit;
B) proiectarea inginerească este activitatea totală necesară stabilirii şi definirii
solutiilor pentru probleme nerezolvate încă, sau probleme rezolvate anterior într-un mod
diferit;
C) activitatea de proiectare este încheiată în momentul în care produsul rezultat
este dat în folosinţă la un nivel acceptabil de performanţă, cunoscandu-se şi metodele
clare de reciclare.

2. Enumeraţi cat mai multe abilitaţi si deprinderi personale ale unui inginer proiectant:
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

3. Un student are o coală de hartie cu dimensiunile 25 × 60 cm pe care trebuie să


traseze modelul desfăşurat al unui cub. Care este cel mai mare volum posibil al acestui
cub ?
.....................................................................................................................................

4. Principalele informaţii pentru scrierea specificaţiei de proiectare a unui produs sunt:


A) schiţa (performante, piata, firma, mediu);
B) context (specificaţii, cererile clenţilor, competiţia, patente);
C) confidenţialitatea (copierea, financiar, siguranţa, documentaţia);
D) ceinţele firmei (proceduri, resurse, investiţii);
E) dezvoltarea (istoria, baza tehnologiei, greşeli, plan dezvoltare);

5. Care sunt principalele criterii pentru elaborarea unei specificaţii de proiectare a


unui produs:
A) cerinţe de performanţă, cerinţe de fabricaţie;
B) standarde de aceptare, cerinţe de utilizaree;
C) cerinţe de performanţă, cerinţe de fabricaţie standarde de aceptare, cerinţe de
utilizaree, deşeuri.

6. Ce factor, în special pe piaţele internaţionale, influenţează succesul unui produs


industrial ?
A) costul produsului;
B) durabilitatea;
C) usurinţa întreţinerii.

7. In ce etapă a proiectării există foarte multă oportunitate pentru efectuarea de


modificări sau sugerarea unor îmbunătăţiri la conceptele deja existente:
A) în primele etape ale proiectării;
B) în etapa de proiectare în detaliu;
C) în jurul datei de prezentare.

8. In ce consta automatizarea complexa a unui sistem de productie:


A) In modificarea raportului de implicare a factorului uman in desfasurarea
procesului de productie, in sensul
inlocuirii acestuia prin sisteme tehnice;
B) In eliminarea interventiei directe a operatorului uman, fizic sau intelectual, in
desfasurarea procesului de productie;
C) In organizarea unui proces de productie, folosindu-se mijloace tehnice in asa fel
incat implicarea omului sa nu fie permanenta.

9. Tinand cont de relatia:


T −T
A= m o
Tm

in care: Tm - este timpul in care procesul se desfasoara fara interventia operatorului uman;
To – este timpul in care intervine operatorul uman in desfasurarea procesului de
productie.
Precizati ce valori trebuie sa aiba gradul de automatizare astfel incat sa avem un
proces tehnologic automatizat complex:
A) A=1
B) 0 < A <1
C) A < 0

10. De regulă, proporţia ca tehnică de elaborare a compoziţiei prin care se


realizează gruparea armonioasă a maselor, formelor, liniilor, culorilor şi chiar a luminii,
este legata de modul cum se rezolva problema raportului prin care un punct poate împărţi
o dreaptă în două segmente proporţionale, denumit „proporţia de aur”. Ţinand cont de
această problemă care este valoarea proporţiei de aur:
A) φ = 0,618
B) φ = 1,816
C) φ = 1,618

11. Pentru modelarea matematică a unui produs, funcţia criteriu este expresia
matematică a unui criteriu dorit (costul, greutatea, raportu l putere / greutate) să reprezinte:
A) un minim;
B) un maxim;
C) un punct de inflexiune.

12. Conform definiţiei, designul industrial este:


A) ştiinţa frumosului implicat în domeniul producţiei industriale (produse, maşini,
ambianţă);
B) o activitate de creaţie care constă în a determina proprietatea de formă a
obiectelor ce se cer reproduse industrial;
C) teorie şi practică a intervenţiei metodice asupra obiectului tehnic, menită să
determine o unitate armonioasă între realizarea superioară a funcţiei utile (eficienţă,
economicitate) şi forma vizulă a obiectului tehnic (produs serial), în urma căruia se
realizează acea producţie după legile frumosului.

13. Enumeraţi principiile fundamentale ale designului care trebuiesc avute in vedere
la proiectarea unei produs industrial estetic:
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………

14. Conceptul de ”inovare de produs” permite:


A) conceperea, proiectarea, fabricaţia, lansarea şi comercializarea produselor noi
destinate industriei;
B) rezolvarea economica a sarcinilor variabile de productie, prin combinarea de
subansamble de uz general cu subansamble specializate;
C) modernizarea unitatilor de productie.

15. Pentru a ilustra gradul de concepere a unui produs sau grupe de produse dupa
principiile construirii pe baza de module, proiectantii de produse folosesc urmatorii doi
indicatori mai importanti. Care este semnificaţia elementelor r, n, t, R din următoarele
relaţii:
(a) gradul de refolosire, Gr (b) gradul de tipizare, Gt
r t
Gr = × 100 Gt = ×100
n+r R

................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
MANAGEMENTUL VALORII SI CALITĂŢII

1. Măsura în care ansamblul caracteristicilor intrinseci ale unui produs, proces sau sistem
îndeplineşte cerinţele declarate reprezinta:
a) Eficienta
b) Eficacitate
c) Calitate

2. Managementul calităţii constituie:


a) Ansamblul mijloacelor pentru conducerea şi tinerea sub control a calităţii
b) Ansamblul activităţilor de management care determină politica în domeniul
calităţii, obiectivele şi responsabilităţile aferente
c) Grup de persoane cu autoritate si responsabilitate pentru conducerea si
controlul unei organizatii

3. Conceptul “calitate” a avut următoarea evoluţie în timp:


a) Controlul calităţii-asigurarea calităţii-managementul calităţii
b) Asigurarea calităţii-inspectia calitatii-auditul calitatii
c) Controlul calitatii-managementul calitatii totale

4. Raportul dintre satisfacerea necesităţilor clienţilor şi resursele utilizate defineste:


a) Conceptul “valoare”
b) Conceptul “eficacitate”
c) Conceptul “calitate totală”

5. Asigurarea calităţii reprezintă:


a) Acea parte a managementului calităţii concentrată pe furnizarea încrederii că
cerinţele referitoare la calitate vor fi îndeplinite
b) Acea parte a managementului calităţii concentrată pe îndeplinirea cerinţelor
referitoare la calitate
c) Acea parte a managementului calităţii concentrată pe imbunatatirea continua
a calitatii

6. Sistemul de management al calitatii reprezinta:


a) Modelul de asigurare externa a calitatii
b) Modelul de asigurare interna a calitatii
c) Sistemul de management prin care se orienteaza si se controleaza o
organizatie in ceea ce priveste calitatea

7. Dezvoltarea si implementarea unui Sistem de management al calităţii are la baza


abordarea bazata pe proces:
a) Da, deoarece permite obtinerea de rezultate in ceea ce priveste performanta
si eficacitatea procesului
b) Nu, deoarece este o modalitate prea grea si costisitoare
c) Nu, deoarece procesele se considera in functie de valoarea adaugata

8. Familia de standarde ISO 9000-2000 cuprinde:


a) Un ansamblu de concepte si directive general aplicabile in conducerea calitatii
b) Elementele de baza ale unui sistem de management al calitatii ce pot fi
utilizate doar de producatori
c) Elementele de baza ale unui sistem de management al calitatii ce pot fi
utilizate doar de furnizori si distribuitori
9. Pentru a conduce organizaţia spre îmbunătăţirea performanţei standardul ISO
9001:2000 a identificat
a) Un principiu de bază
b) Opt principii ale managementului calitatii
c) Trei principii ale managementului calitatii

10. Standardul ISO 9001:2008 specifica:


a) Conditiile pentru obtinerea unui certificat de calitate
b) Cerintele pentru un sistem de management al calitatii
c) Liniile directoare pentru auditarea sistemului de management al calitatii

11. Sistemul de management al unei organizatii este descris in:


a) planul calitatii
b) procedurile calitatii
c) manualul calitatii

12. Disciplina tehnologica si organizatorica intr-o firma se poate asigura prin:


a) Elaborarea unui manual al calitatii
b) Elaborarea unui plan al calitatii
c) Elaborarea de proceduri documentate

13. Procedurile operationale( de lucru) sunt documente din care rezulta:


a) activitatile de baza ale sistemului de management al calitatii
b) cum se efectueaza toate activitatile din cadrul proceselor identificate
c) cerintele unei anumite activitati

14. Auditul calităţii presupune:


a) Examinarea sistematică şi independentă a activităţilor referitoare la calitate
în scopul obţinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru
stabilirea măsurii în care sunt îndeplinite criteriile de audit
b) Controlul statistic al proceselor de fabricaţie
c) Verificarea implementării efective a dispoziţiilor prestabilite şi corespondenţa
cu realizarea obiectivelor propuse

15. Pe baza rezultatelor auditului calităţii se definesc:


a) Acţiunile necesare pentru creşterea profitului firmei
b) Acţiunile necesare modificării structurii organizatorice a firmei
c) Acţiunile corective necesare pentru eliminarea cauzelor neconformităţilor
constatate
INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI

1. Pentru determinarea tipului de producţie la nivel de reper-operaţie se poate


Rg
utiliza indicatorul TPkg = , unde Rg este ritmul mediu de fabricaţie al reperului g iar Tkg
Tkg
timpul necesar pentru efectuarea operaţiei k la reperul g. Dacă indicatorul TPkg < 1
operaţia k corespunde producţiei de:
a) masă
b) serie mare
c) serie mijlocie

2. Pentru producţia de masă se recomandă ca formă de organizare a producţiei:


a) organizarea succesivă
b) organizarea paralelă
c) organizarea mixtă

3. Costurile indirecte asociate execuţiei unui proiect, de regulă :


a) cresc odată cu durata proiectului
b) scad odată cu durata proiectului
c) nu sunt influenţate de durata proiectului

4. Echilibrarea liniei de producţe în flux înseamnă:


a) gruparea fazelor pe posturi de lucru
b) ordonarea fazelor pe linia de producţie în şir crescător al timpilor de execuţie
c) ordonarea fazelor pe linia de producţie în şir descrescător al timpilor de
execuţie

 r 
5. În formula fondului de timp efectiv Fteh = D ⋅ s ⋅ h ⋅ 1 −  unde: D–zile lucrătoare
 100 
pe an ; s – numărul de schimburi lucrătoare pe zi ; h – numărul de ore pe schimb,
procentul « r » se stabileşte în funcţie de:
a) timpul afectat reparaţiilor
b) timpul corespunzator opririlor accidentale
c) timpul corespunzător zilelor nelucrătoare

6. Pentru eliminarea locurilor înguste se pot lua următoarele măsuri intensive de


utilizare a rezervelor interne:
a) creşterea numărului de schimburi
b) ridicarea calificării personalului
c) achiziţionarea de noi utilaje

7. Din cele douăzeci de principii ale economiei mişcării face parte şi următorul
principiu:
a) elimină ritmicitatea şi automatismul pentru a mări productivitatea
b) menţine traiectoria mişcării în zona normală de lucru
c) planifică traiectoria mişcării în funcţie de temperatură, umididate, praf şi
nivelul de zgomot

8. La stabilirea unui proces de fabricaţie eficace se examinează desenul de


fabricaţie ţinând seama şi de următorul considerent:
a) există resurse financiare pentru realizarea unei fabricaţii eficace?
b) există suficiente suprafeţe de prindere şi poziţionare pentru procesul de
fabricaţie prevăzut?
c) există personal calificat pentru realizarea eficientă a procesului de fabricaţie?

9. Atenţia umană maximă se depune atunci când:


a) toate elementele componente ale unei munci se execută de către operator
cu scule manuale, fără să fie ajutat de nici un fel de energie
b) toate elementele componente ale unei munci se execută de către operator
pe o maşină cu grad mare de automatizare
c) toate elementele componente ale unei munci se execută de către operator în
cooperare cu alti operatori

10. Conform celui de-al patrulea principiu al proiectării ergonomice :


a) este mai simplu să modifici caracteristicile produsului pentru a fi în
concordanţă cu caracteristicile omului
b) este mai simplu să perfecţionezi omul pentru a se adapta la caracteristicile
produsului
c) este mai simplu să înlocuieşti produsul cu unul nou decât să îl modifici

11. Rolul mărcii produsului în management este :


a) de a stabili cu certitudine valoarea de vânzare a produsului
b) de a identifica repede produsele şi serviciile oferite pentru piaţă
c) de a stabili cantitatea de produse ce poate fi comercializată

N Q
12. În formula costului anual total legat de gestionarea stocului CT = a ⋅ + ⋅c ⋅ε
Q 2
unde Q reprezintă mărimea lotului,

Q
produsul ⋅ c ⋅ ε reprezintă:
2
a) costul anual pentru lansarea comenzilor
b) costul anual pentru menţinerea stocului
c) costul anual pentru gestionarea unui articol din stoc
FINANŢE ŞI CREDIT

1. Categoria economică de finanţe a evoluat în timp, conţinutul său cunoscând o


diversificare odată cu dezvoltarea societăţii dar, vorbind despre finanţe, în general,
acestea cuprind două mari ramuri:
a. finanţele publice şi finanţele private
b. finanţele private şi finanţele moderne
c. finanţele întreprinderii şi finanţele private

2. Capitalul fictiv este parte a capitalului întreprinderii şi este determinat de


a. capitalul real, ca urmare a modului de circulaţie a instrumentelor prin care se
constituie sau este utilizat
b. capitalul financiar, ca urmare a modului de circulaţie a instrumentelor prin
care se constituie sau este utilizat
c. capitalul social, ca urmare a modului de circulaţie a instrumentelor prin care
se constituie sau este utilizat

3. Dacă are loc investiţia de înlocuire a unui utilaj cu un altul cu parametrii funcţionali
superiori, care conduce la creşterea capacităţii de producţie, prin aplicarea
criteriului costului se adoptă decizia de investiţii
a. când preţul unitar obţinut după înlocuirea utilajului este mai mic decat cel
anterior înlocuirii
b. când preţul unitar obţinut după înlocuirea utilajului este mai mare decat cel
anterior înlocuirii
c. când randamentul obţinut după înlocuirea utilajului este mai mare decat cel
anterior înlocuirii

4. Temeiul economic sau baza amortizării activelor imobilizate o constituie


a. uzura activelor imobilizate;
b. norma de amortizat
c. durata de funcţionare a activelor imobilizate

5. Practica financiară reflectă acţiunea în domeniul finanţelor private şi urmăreşte


realizarea obiectivului general:
a. maximizarea valorii întreprinderii
b. maximizarea venitului întreprinderii
c. maximizarea profitului întreprinderii

6. Capitalul permanent al intreprinderii rezultă


a. prin adaugarea la capitalul propriu a creditelor pe termen mediu şi lung
b. prin adaugarea la capitalul social a creditelor pe termen mediu şi lung
c. prin însumarea capitalului social cu grupa rezervelor, rezultatelor şi fondurilor
proprii ale întreprinderii

7. Rata internă de rentabilitate este acea rată de actualizare


a. pentru care valoarea actualizată netă este zero
b. pentru care valoarea actualizată netă este subunitareă
c. pentru care valoarea actualizată netă este supraunitară

8. Amortizarea liniară sau proporţională presupune:


a. stabilirea de amortismente anuale egale pe toată durata normală de
funcţionare a mijlocului fix
b. stabilirea de amortismente anuale proporţionale pe toată durata normală de
funcţionare a mijlocului fix
c. includerea, în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare, a unei
amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv

9. Principiul de bază al organizării şi conducerii întreprinderii, astfel încât veniturile


realizate să acopere cheltuielile efectuate şi să asigure şi un profit cât mai ridicat
este
a. principiul gestiunii financiare
b. principiul politicii financiare
c. principiul practicii financiare

10. Se dau următoarele elemente: capitalul permanent este de 123815 u.m., activele
imobilizate nete sunt la nivelul de 59725 u.m. şi activele circulante corectate sunt la
nivelul de 140975 u.m..Valoarea fondului de rulment net este:
a. 64090 u.m
b. 81250 u.m.
c. 42565 u.m

11. O societate pe acţiuni cu capitalul social de 1000000 u.m. lansează un împrumut


obligatar in valoare de 50000 u.m. Valoarea nominala a unei acţiuni este de 500
u.m. iar valoarea nominala a unei obligaţiuni este de 250 u.m..Câte acţiuni şi câte
obligaţiuni trebuie sa achiziţioneze un investitor pentru a avea o reprezentativitate
de 50% in A.G.A ?
a. 1000 de acţiuni
b. 1000 de acţiuni şi 100 de obligaţiuni
c. 100 de obligaţiuni

12. Care este fluxul de lichidităţi din exploararea anuală a unei investiţii care aduce un
excedent brut din exploatare în valoare de 32.000 u.m., ştiind că amortismentul
anual este în valoare de 12000 u.m., iar cota de impozit pe profit este de 16% ?
a. 28800 u.m.
b. 7040 u.m.
c. 44000 u.m.

13. Pentru realizarea unei investiţii o întreprindere are de optat intre două proiecte:
proiectul A cu o alocare de fonduri iniţiale de 25000 u.m şi un indice de rentabilitate
de 0,94 şi proiectul B cu o alocare de fonduri iniţiale de 23000 u.m şi un indice de
rentabilitate de 96%. Care este varianta pe care ar putea sa o aleagă ?
a. niciunul dintre proiecte
b. proiectul B
c. ambele proiecte (A şi B)

14. Amortizarea accelerată am mijloacelor fixe în ţara noastră, presupune:


a. includerea, în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare, a unei
amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv, iar
amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la
valoarea ramasă de amortizat după regimul liniar
b. includerea, în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare, a unei
amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv, iar
amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la
valoarea de intrare de amortizat după regimul liniar
c. includerea, în primul an de funcţionare în cheltuielile de exploatare, a unei
amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv, iar
amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la
valoarea ramasă de amortizat după regimul degresiv

15. Ca unul dintre cele trei planuri de studiu ale finanţelor private, practica financiară
operează cu două concepte:
a. gestiunea financiară a întreprinderii şi analiza financiară a întreprinderii
b. politica financiară a întreprinderii şi analiza financiară a întreprinderii
c. teoria financiară a întreprinderii şi analiza financiară a întreprinderii

16. O societate comercială contractează un împrumut obligatar în valoare de 138.000


u.m divizat în 300 de obligaţiuni cu rambursare integrală la scadenţă. Să se
calculeze valoarea cuponului de dobândă ştiind ca randamentul cuponului este 8
%.
a. 36,8 u.m.
b. 11040 u.m.
c. 24 u.m.

17. Activele circulante sunt reflectate în activul bilanţului întreprindrerii şi cuprind:


a. stocuri, creanţe şi valori realizate pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti
b. stocuri, credite pe termen mediu şi lung şi disponibilităţi băneşti
c. stocuri, credite şi datorii pe termen scurt şi disponibilităţi băneşti

18. Alegerea unui proiect de investiţii pe baza criteriului indicelui de rentabilitate, IR, se
poate face dacă proiectul indeplineşte concomitent condiţiile
a. indicele, IR > 1 şi valoarea adăugată netă, VAN > 0
b. indicele, IR > 1 şi valoarea adăugată netă, VAN = 0
c. indicele, IR < 1 şi valoarea adăugată netă, VAN > 0

19. Un mijloc fix valorând 60000 u.m are o durată de funcţionare de 5 ani. Să se
determine norma de amortizare anuală
a. 20 %
b. 12000 u.m.
c. 5 %

20. Să se determine capitalul propriu din bilanţul unei întreprinderi dacă se cunosc
următoarele repere din bilanţ: stocuri 86.100 u.m , disponbilităţi băneşti 15700 u.m.,
capital permanent 123815 u.m creanţe pe termen scurt 57090 u.m., credite pe
termen lung pe termen lung 18700 u.m.
a. 105115 u.m
b. 143190 u.m
c. 66724 u.m.

21. Un obiectiv de investiţii cu durata de expoatare de 5 ani este prezentat în două


variante de proiect: proiectul A – a cărui valoare actualizată netă are valoarea
2746,5 u.m. si proiectul B – a cărui valoare actualizată netă are valoarea 3974,1.
Care dintre cele doua variante de proiect este cea pentru care se va opta ştiind ca
rata de actualizare este de 8%?
a. proiectul B
b. proiectul A
c. niciunul dintre proiecte
22. O întreprindere din ţara noastră are de amortizat un mijloc fix cu o valoare de
intrare de 10000 u.m. utilizând regimul de amortizare accelerată. Ştiind ca acest
milloc fix are o durata normală de funcţionare de 5 ani, să se determine valoarea
amortizării din ultimul an de funcţionare.
a. 1250 u.m
b. 2000 u.m.
c. 1000 u.m
MARKETING

1. Conţinutul studiilor de piaţă

2. Ciclul de viaţă al produselor şi acţiunile specifice de marketing

3. Obiectivele politicii de preţ

4. Decizii privind preţurile

5. Strategiile de distribuţie ale fabricantului

6. Elementele sistemului de comunicaţie

7. Elaborarea programului de marketing

8. Controlul în marketing

9. Sistemul informaţional în marketing

10. Structuri interne de organizare a compartimentului de marketing


LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ

1. Daţi o definiţie sintetică a sistemelor logistice industriale.

2. Indicaţi care din următoarele operaţii aparţin sistemelor logisitce:


- operaţii de manipulare
- operaţii de depozitare
- operaţii de fracţionare sau grupare
- operaţii de control
- operaţii de pregătire a sortimentului comercial
- operaţii de transport

3. Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt exacte:


Sistemul logistic extern cuprinde:
- mijloace de transport
- containere şi accesoriile acestora
- depozite
- terminale de containere şi accesoriile acestora
- aparate de ridicat

4. Care sunt principalele etape de analiză a mişcării mărfurilor ?

5. Arătaţi succint principalele etape de funcţionare ale instalaţiei automate pentru


amabalat, din figură:

6. Indicaţi ce reprezintă elementele µ , Gr , Pn , b din ecuaţia privind condiţia de


solidarizare a încărcăturii, în cazul unităţilor de încărcătură pachetizate:
µ (Gr + Pn ) ≥ b r
G
g
7. Care este denumirea containerelor frecvent intâlnite în practică şi care sunt
reprezentate în fig. de mai jos ?

8. Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt exacte ?

După natura produselor stocate, depozitele sunt:

- depozite de materiale şi semifabricate


- depozite pentru SDV-uri
- depozite universale
- depozite pentru piese finite
- depozite specializate

9. Arătaţi care sunt principalele variante de proiectare a depozitelor din fig. de mai jos.
Care este semnificaţia elementelor P, L, I ,M, E ?

10. Ce sunt practicabilele şi care sunt domeniile lor de aplicaţie ?


11. Ce schemă de amplasare a utilajelor în raport cu sistemele de depozitare este
reprezentată în fig. de mai jos ?

12. Indicaţi semnificaţia elementelor TG, OB şi I din fig. următoare:

13. Care sunt principalele funcţii ale subsistemului logistic de depozitare ?

14. Arătaţi modul de circulaţie a sculelor in cadrul sistemului ierarhizat de depozitare


din fig.:

Care este semnificaţia elementelor de mai sus ?


15. Indicaţi succint modul de funcţionare al elevatorului cu suporţi din fig.

16. Daţi definiţia sistemelor de transport.

17. Indicaţi care din următoarele afirmaţii sunt exacte:

Din punct de vedere al încărcăturii transportate, circuitul de transport pendular este de


3 feluri ( vezi fig. de mai jos ):

a. b. c.

a. de la A la B gol, iar de la B la A cu încărcătură


b. de la A la B complet încărcat, iar de la B la A gol
c. în ambele sensuri cu încărcătură

18. Indicaţi câteva măsuri de reducere a cheltuielilor de transport.

19. Arătaţi cărui tip de metodă de optimizare a sistemului de transport aparţine schema
din fig. următoare:

Explicaţi sumar variantele de lucru.

20. Care este semnificaţia elementelor L, v, tacc , tfr , din relaţia de mai jos ?

L t acc + t fr
t= +
v 2