Anatomia plexului brahial

CAP. II ANATOMIA PLEXULUI BRAHIAL

Plexul brahial este situat în regiunea hilară a membrului superior şi axilă. Se organizează din ramurile ventrale ale nervilor C5-
T1. Aceste ramuri reprezintă rădăcinile plexului brahial. Din anostomozarea lor rezultă trunchiurile primare: C5 se uneşte cu C6 şi
formează trunchiul primar superior, C7 devine trunchiul primar mijlociu iar C8 împreună cu T1 alcătuesc trunchiul primar inferior.

Fiecare trunchi primar se divide într-o ramură anterioară şi o ramură posterioară. Ramurile anterioare ale trunchiurilor
superiore şi mijlocii se unesc formând fascicolul lateral având ca ramuri terminale nervul musculocutanat şi nervul median.

Ramurile anterioare ale trunchiului inferior formează fascicolul medial cu ramuri terminale: nervul ulnar, nervul median,
nervul cutanat brahial medial şi cutanat antebrahial medial.

Toate ramurile posterioare se unesc pentru a forma fascicolul posterior cu ramuri terminale nervul axilar şi nervul radial.

2.1. Sistemul nervos

Ramurile plexului brahial pot fi grupate în:

 Ramuri colaterale care iau naştere din trunchiurile primare şi uneori din fascicule. Se distribuie la muşchii scaleni şi
majoritatea centurii scapulare după cum urmează:
 nevul subclavicular pentru muşchiul subclavicular;
 Nervii pectoral pentru muşchiul pectoral mare şi muşchiul pectoral mic;
 Nervul subscapular pentru muşchiul subscapular şi rotund mare;
 Nervul toracal lung pentru muşchiul dinţat mare;
 Nervul dorsal al scapulei pentru muşchii romboizi;
 Nervul suprascapular pentru muşchii supra şi infraspinos.
 Anatomia plexului brahial

 Ramurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior după cum urmează:

 Nervul musculocutanat pentru inervaţia motorie a muşchiului coracobrahial, biceps brahial, brahial şi
inervaţia senzitivă a zonei antero-externă şi parţial postero-externă a antebraţului.

În paralizia acestui nerv flexia antebraţului pe braţ se face cu dificultate şi apare anestezia completă la nivelul unei benzi
înguste pe partea antero-externă a antebraţului.

 Nervul median, se formează din fasciculul lateral şi medial al plexului brahial. Inervează motor muşchii
rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor superficial al degetelor, lung flexor al
policelui, flexor profund al degetelor, pătrat pronator, muşchii scurţi ai policelui, primul şi al doilea
lombrical.

Asigură sensibilitatea ambelor laturi ale policelui, indexului, degetului mijlociu şi 1/2 radială a inelarului până la mijlcul
falangei medii.

Datorită teritoriului inervat este responabil de pronaţia şi flexia antebraţului şi a degetelor, asigură opoziţia, flexia şi abducţia
policelui.

Linia de proiecţie a nervului este reprezentată la braţ de o dreaptă ce urmează marginea medială a muşchiului triceps, fiind
aceeaşi ca şi pentru artera brahială. La antebraţ linia este dată de unirea unui punct situat la mijlocul plicii cotului cu altul situat la
mijlocul distanţei dintre cele două apofize stiloide ale oaselor antebraţului. Nervul se poate repera prin palpare atât la nivelul liniei de
proiecţie de la braţ cât şi la antebraţ, mai ales în 1/3 inferioară între flexorul superficial al degetelor şi flexorul radial al carpului.
 Anatomia plexului brahial

 Nervul ulnar (cubital) are ca teritoriu motor muşchiul flexor ulnar al carpului, 1/2 internă a flexorului
profund al degetelor, muşchii scurţi ai degetului mic, toţi muşchii interosoşi, lombricalii 3-4, adductorul
policelui.

Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul regiunilor dorsale şi antero-interne a mâinii până la limita indicată la nervul
median.

Linia de proiecţie a nervului la braţ urmează în cele 2/3 superioare marginea medială a muşchiului biceps, apoi corespunde
şanţului epicondial medial, iar la antebraţ unei linii ce uneşte vârful epicondilului median cu marginea laterală a pisiformului.

 Nervul cutanat antebrahial medial asigură sensibilitatea părţii mediale a feţelor anterioare şi posterioare ale
antebraţului.
 Nervul cutanat brahial medial asigură sensibilitatea tegumentelor părţii mediale a braţului.
 Nervul radial asigură inervaţia motorie a muşchilor triceps, anconeu, extensor scurt şi lung ai carpului,
supinator, extensor ulnar al carpului, extensor comun al degetelor, extensorul propriu al degetului V,
abductor lung, extensor lung şi extensorul scurt al policelui, extensorul propriu al indexului.

Teritoriul senzitiv este reprezentat de tegumentul feţei dorsale a braţului până la olecran, tegumentul feţei laterale a jumătăţii
inferioare şi a braţului, tegumentul feţei dorsale a antebraţului. Tegumentul jumătăţii laterale a feţei dorsale a mâinii şi degetelor I, II şi
jumătate din degetul III.

Proiecţia nervului la braţ corespunde unei linii ce uneşte olecranul cu vârful V-ului deltoidian, iar mai jos, spre antebraţ unei
linii situate la nivelul şantului bicipital lateral, urmând marginea laterală a bicepsului.
 Anatomia plexului brahial

 Nervul axilar are ca teritoriu motor muşchii deltoid, rotund mic iar ca teritoriu senzitiv tegumentul umărului
şi porţiunea laterală şi superioară a braţului.

2.2. Sistemul muscular

2.2. 1. Muşchii anterolaterali ai toracelui inervaţi de plexul brahial

Tabel 2.1. Muşchii anterolaterali ai toracelui inervaţi de plexul brahial

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Marele pectoral Are 3 fascicule de origine:
clavicular pe claviculă,
sternocostal pe faţa
anterioară a coastelor şi
pe primele 6 cartilaje
costale, abdominal pe
teaca marelui drept
abdominal.
Micul pectoral Procesul coracoid al
scapulei
Subclavicular Faţa anterioară a
claviculei
Marele dinţat Pe primele 10 coaste
Pe Când ia punct fix pe torace apropie Din plexul brahial, prin nervii
humerus braţul de torace. Când ia punct fix pectoral medial anastomozat cu
(creasta pe humerus intervine în căţărare nervul pectoral lateral
marelui ridicând toracele.
tubercul)
Coastele Ridică coastele şi intervine în Nervii pectorali medial şi lateral
III, IV şi inspiraţie din plexul brahial
V
1 coastă Coboară clavicula şi ridică prima Nervul subclavicular prin plexul
coastă brahial
Marginea Când ia punct fix pe torace duce Se face prin plexul brahial prin
internă a scapula înainte şi lateral. Când ia nervul toracic lung
scapulei punct fix pe scapulă ridică coastele.
 Anatomia plexului brahial

2.2.2. Muşchii membrului superior

A). Muşchii umărului

Tabel 2.2. Muşchii umărului

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Deltoid Pe claviculă Tuberozitatea Fasciculele anterioare proiectează braţul Este dată de nervul axilar
(fascicolul anterior), deltoidiană de înainte, fasciculele posterioare proiectează
pe acromion pe corpul braţul înapoi. Contracţia sinergică a celor
(fascicolul mijlociu) humerusului trei fascicule duce braţul până la orizontală
şi pe spina scapulei (abducţie).
(fascicolul posterior)
Supraspinos În fosa supraspinoasă Tuberculul mare Este abductor al braţului, ajutând muşchiul Nervul suprascapular,
de pe faţa posterioară al humerusului deltoid în acţiunea sa de abducţie ramură colaterală a
a scapulei plexului brahial
Infraspinos În fosa infraspinoasă Tuberculul mare Face rotaţia în afară a humerusului Nervul suprascapular
de pe faţa posterioară al humerusului
a scapulei
Rotund mic Marginea laterală a Tuberculul mare Face rotaţia în afară a humerusului Nervul micului rotund,
scapulei al humerusului ramura colaterală din
nervul axilar
Rotund mare Marginea laterală a Creasta Face rotaţia înăuntru a braţului şi apropie Nervul toracodorsal din
scapulei sub tuberculului mic braţul de corp (adductor) plexul brahial
precedentul al humerusului

Subscapular În fosa subscapulară Tuberculul mic Face rotaţia înăuntru a braţului şi adducţia Nervul subscapular
de pe faţa anterioară al humerusului lui
a scapulei

B). Muşchii braţului

 Anatomia plexului brahial

a). Muşchii regiunii anterioare: Regiunea anterioară cuprinde muşchii flexori, aşezaţi

pe două planuri: planul superficial format de bicepsul brahial şi planul profund format de muşchii coracobrahial şi brahial.
Table 2.3. muşchii braţului regiunea anterioară
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
Biceps brachial Are două origini: pe Tuberozitatea Flexează antebraţul pe braţ, face Nervul musculocutanat
procesul coracoid al radiusului mişcarea de supinaţie. Asupra
scapulei şi pe un tubercul braţului este adductor
situat deasupra cavităţii
glenoidale a scapulei
Coracobrahial Procesul coracoid al Pe corpul Proiectează înainte braţul şi îl Nervul musculocutanat
scapulei humerusului apropie de trunchi (adductor)
(faţa lui
mediană)
Brahial Pe corpul humerusului Procesul Flexor puternic al antebraţului pe Nervul musculocutanat,
sub tuberozitatea coronoid al ulnei braţ mai rar din nervul radial
deltoidiană

b). Muşchiul regiunii posterioare Regiunea conţine un singur muşchi, tricepsul brahial.
Muşchiul triceps brahial are trei capete de origine: unul se prinde pe un tubercul situate sub cavitatea glenoidă a scapulei,
celelalte două pe faţa posterioară a humerusului de o parte şi de alta a şantului de torsiune. Inserţia o are pe olecran iar ca acţiune este
extensor al antebraţului. Inervaţia este dată de ramuri din nervul radial.
C). Muşchii antebraţului: Muşchii antebraţului sunt grupaţi în trei regiuni: anterioară,
 Anatomia plexului brahial

laterală şi posterioară.
a). Regiunea anterioară a antebraţului
Tabel 2.4. Muşchii antebraţului regiunea anterioară
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
Rotund pronator Prin capătul humeral pe epicondilul Pe faţa laterală a radiusului Face mişcarea de Nervul median
medial al humerusului iar prin pronaţie a mâinii. Este un
capătul ulnar pe procesul coronoid flexor al antebraţului pe
al ulnei braţ.
Palmar lung Epicondilul medial al humerusului Pe aponevroza palmară Slab flexor al mâinii şi al Nervul median
antebraţului
Flexor ulnar al Prin capătul ulnar se inseră pe Osul pisiform Flexor şi abductor al Nervul ulnar
carpului epicondilul medial al humerusului mâinii
iar prin capătul ulnar pe olecran
Flexor Capătul humeroulnar are originea Pe falanga medie a Flectează falanga medie Nervul median
superficial al pe epicondilul medial al degetelor II-V. Fiecare pe cea proximală,
degetelor humerusului şi pe procesul coronoid tendon al flexorului degetele pe mână, mâna
al ulnei. Capătul radial are originea superficial al degetelor se pe antebraţ şi antebraţul
pe radius iar corpul muscular se împarte în câte două pe braţ. Este şi adductor
continuă cu patru tendoane destinate fascicule care se prind pe al mâinii.
degetelor II-IV. falanga medie a degetelor
II-V. Printre cele două
fascicule trec tendoanele
 Anatomia plexului brahial

flexorului profund al
degetelor.
Flexor profund al Pe faţa anterioară a ulnei şi pe Fiecare tendon al degetelor Flectează falanga distală Porţiunea
degetelor membrana interosoasă a II-V trece printre pe medie, media pe medială
anebraţului. Corpul muscular se tendoanele flexorului proximală, degetele pe primeşte ramuri
continuă cu patru tendoane pentru superficial al degetelor şi mână şi mâna pe din nervul ulnar,
degetele II-V. se inseră pe falanga antebraţ. Este şi adductor porţiunea
distală. al mâinii. laterală din
nervul median
Flexor lung al Pe faţa anterioară a radiusului şi pe Pe falanga distală a Flectează falanga distală Nervul median
policelui membrana interosoasă. policelui pe cea proximală,
policele pe palmă şi
mâna pe antebraţ. Este
uşor abductor.
Pătrat pronator Faţa anterioară a ulnei în porţiunea Faţa anterioară a radiusului Determină pronaţia Nervul median
sa distală. în porţiunea sa distală. mâinii prin ramura
interosoasă

b). Regiunea posterioară a antebraţului

Tabel 2.4. Muşchii antebraţului regiunea posterioară
 Anatomia plexului brahial

Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Muşchiul Pe epicondilul Ramura aponevrotică Extensor al falangei distal pe Ramura profună a nervului
extensor al lateral al mediană se prinde pe cea medie, a falangei medii radial
degetelor humerusului. falangă medie a degetelor pe falanga proximală, a
Corpul muscular II-V iar ramurile degetelor pe metacarp şi a
se împarte în aponevrotice laterale, pe mâinii pe antebraţ. Este şi
patru tendoane falanga distală de la adductor al mâinii.
pentru degetele aceleaşi degete.
II-V. Fiecare
tendon are trei
ramuri
aponevrotice.
Muşchiul Pe epicondilul Pe ultimile două falange Este extensor al degetului mic Este dată de un firişor din
extensor al lateral al ale degetului mic. şi al mâinii. ramura profundă a nervului
degetului mic humerusului radial
Extensor ulnar al Capătul humeral Pe baza metacarpianului V Face extensia mâinii şi Provine din ramura profundă a
carpului se inseră pe adducţia ei. radialului
condilul lateral al
humerusului iar
capătul ulnar pe
marginea
posterioară a
 Anatomia plexului brahial

ulnei
Anconeu Pe condilul Pe faţa posterioară a Extensor al antebraţului. Nervul radial
lateral al extremităţii superioare a
humerusului ulnei.
Abductor lung al Pe faţa Pe primul metacarpian Abductor al policelui şi al Nervul interosos posterior
policelui posterioară a mâinii. ramură a radialului
ulnei, a
radiusului şi a
membranei
interosoase
Extensor scurt al Pe faţa Pe falanga proximală a Extensor şi abductor al Nervul interosos posterior
policelui posterioară a policelui policelui ramură a radialului
ulnei, a
radiusului şi a
membranei
interosoase
Extensor lung al Pe membrana Pe falanga distală a Extensor şi abductor al Nervul interosos posterior
policelui interosoasă şi pe policelui policelui ramură a radialului
faţa posterioară a
ulnei.
Extensorul Pe membrana Se alătură tendonului Extensor al indexului. Se face prin nervul interosos
degetului II interosoasă şi pe extensorului comun al Participă şi la extensia mâinii. posterior ramură a nervului
 Anatomia plexului brahial

faţa posterioară a degetelor destinat radial

ulnei indexului

c). Regiunea laterală a antebraţului

Tabel 2.4. Muşchii antebraţului regiunea laterală
Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie
Brahioradial Pe marginea Procesul stiloid al Flexor al antebraţului pe braţ. Este supinator Nervul radial
laterală a radiusului numai când antebraţul este în pronaţie şi
humerusului în pronator când antebraţul este în supinaţie.
porţiunea ei
distală, deasupra
epicondilului
lateral.
Lung extensor Pe marginea Pe cel de al II- lea Extensor şi abductor al mâinii. Este flexor al Nervul radial
radial al laterală a metacarpian antebraţului pe braţ.
carpului humerusului, în
porţiunea ei
distală, deasupra
epicondilului
lateral.
Scurt extensor Pe epicondilul Pe cel de al III-lea Extensor şi abductor al mâinii. Este şi flexor Provine din ramura
radial al lateral al metacarpian al antebraţului pe braţ. profundă a nervului
carpului humerusului radial
Supinator Pe extremitatea Faţa laterală a Cel mai puternic supinator al antebraţului şi Ramura profundă a
proximală a ulnei, radiusului mâinii nervului radial
sub incizura
radială.