Departamentul de Inginerie Chimică și Biochimică,

Universitatea Politehnica din București

Biotehnologii

conf. dr. ing. Iuliana Jipa

iulia.jipa@yahoo.com

2016 - 2017
Structura cursului:
Capitolul 1 – Elemente introductive
Capitolul 2 – Microorganisme de importanță industrială
Capitolul 3 – Materii prime în biotehnologii
Capitolul 4 – Considerații asupra realizării industriale a proceselor biochimice
Capitolul 5 – Procedee de sterilizare în biotehnologie
Capitolul 6 – Fermentația de regim
Capitolul 7 – Reactoare biochimice
Capitolul 8 – Separarea și purificarea produselor de biosinteză
Capitolul 9 – Aplicații ale biotehnologiei în domeniul protecției mediului
 Biotehnologia
– domeniu multi- și interdisciplinar –

Conform Federației Europene de Biotehnologie:

“Biotehnologia este aplicarea integrată a științelor naturale și inginerești în scopul
utilizării tehnologice a organismelor vii, celulelor sau a unor părți ale acestora
pentru obținerea de bunuri și servicii.”
Biotehnologia convențională - metode tradiționale de ameliorare a speciilor de plante
și animale, respectiv utilizarea microorganismelor pentru a obține produse
alimentare prin procese tradiționale de fermentație.
Biotehnologia modernă - utilizează ingineria genetică pentru a adapta proprietățile
microorganismelor, plantelor și animalelor prin intervenție directă asupra
purtătorului principal de informație a oricărui organism și anume ADN:

•biotehnologia industrială (albă):

- producerea la scară industrială de substanțe chimice și bioenergie,
utilizând procese, așa numite „curate”, cu consum energetic redus și
generare mai redusă de deșeuri;
- utilizează preferențial, dar nu exclusiv, materii prime regenerabile,
pe care le transformă cu ajutorul microorganismelor (modificate sau
nu genetic) și a enzimelor acestora în produse și materiale utile din
domeniul chimic, alimentar, energetic, sănătate, etc.;
•biotehnologia roșie:
- orientată în scopuri medicale, la obținerea de substanțe de
diagnosticare, vaccinuri, hormoni;
•biotehnologia verde:
- modificarea genetică a culturilor și speciilor de plante, respectiv
animale, cu aplicații în sectorul alimentar.
 Dezvoltarea cronologică a proceselor fermentative
Prima etapă:
- perioada anterioară anilor 1900;
- principalele produse obținute erau alcoolul etilic, oțetul, berea, acidul citric și produsele lactate;
- apar primele încercări de control al proceselor, prin măsurarea temperaturii cu termometre (1757) și
construcția primelor schimbătoare de căldură (1801);
- la mijlocul anilor 1800 este demonstrată importanța drojdiilor în fermentația alcoolică.

A doua etapă:
- între 1900 și 1940;
- principalele producții noi au condus la obținerea biomaselor de drojdii, a acidului lactic, gluconic, a
butanolului și acetonei;
- dezvoltarea procesului de fermentație butirică, prima fermentație cu adevărat aseptică. Posibilitatea de
contaminare a fost drastic redusă prin utilizarea de fermentatoare, construite din oțel, care permiteau o
sterilizare cu abur sub presiune.

A treia etapă:
- apare ca rezultat la necesarul producerii de penicilină din perioada celui de-al doilea război mondial;
- dezvoltarea programului de îmbunătățire a tulpinilor producătoare;
- perfecționarea tehnologiilor prin punerea la punct, la scară industrială, a procedeului de extracție a
penicilinei din mediul de fermentație;
- s-au realizat cele mai semnificative modificări în tehnologia de fermentație;
- au apărut un număr mare de produse noi (antibiotice, vitamine, gibereline, aminoacizi, enzime etc)
Dezvoltarea cronologică a proceselor fermentative

A patra etapă:
- obținerea biomaselor proteice în cantități mult mai mari decât a celorlalte produse de
fermentație;
- lărgirea bazei de materii prime, luându-se în considerare și hidrocarburile ca o posibilă sursă
de carbon;
- apariția unor noi tipuri de fermentatoare (air-lift, cu recirculare internă sau externă) cu
funcționare continuă;
- introducerea sistemelor continue de sterilizare a mediului și implementarea sistemului
computerizat de control al procesului.

A cincea etapă:
- apariția ingineriei genetice, tehnică care permite nu numai transferul de gene între două
organisme străine, dar permite și modificări foarte precise ale genomului unui organism.
Biotehnologia industrială
- transformarea materiei prime are loc prin:
 procese fermentative (fermentații) - utilizează microorganismele la scară industrială pentru obținerea
unei game variate de produse, substanțe chimice de bază și de sinteză fină cum sunt alcoolul etilic,
acidul lactic, citric, acetic, vitamine, aminoacizi, solvenți, antibiotice, biopolimeri, biopesticide, enzime
industriale, biocoloranți, biosurfactanți, alcaloizi, steroizi, etc. Prețul produselor de fermentație variază,
în limite largi, de la produse ieftine la produse extrem de scumpe.
 procese enzimatice (de bioconversie) - utilizează la transformarea substratului enzime in vivo
sau in vitro.
Enzimele sunt acceleratori naturali ai reacțiilor biochimice, fiind denumite biocatalizatori; sunt
proteine cu activitate catalitică extrem de selectivă în condiții normale (nu necesită
temperaturi extreme, presiuni ridicate, nu creează mediu coroziv).

 procese enzimatice - aplicații:

industria alimentară: α-amilazele - lichefierea amidonului; glucozeizomeraza - conversia glucozei în fructoz
producţia de surfactanți (detergenți): proteaze şi lipaze - descompunerea grăsimilor şi a proteinelor
zootehnie:
fitaza - eliberarea de fosfat din acidul fitic (reducerea cantităţii de fosfat suplimentat în furaje, efect
ecologic benefic)
industria chimică:
în procese catalitice, datorită acţiunii extrem de specifice şi de selective
Structura cursului:
Capitolul 1 – Elemente introductive
Capitolul 2 – Microorganisme de importanță industrială
Capitolul 3 – Materii prime în biotehnologii
Capitolul 4 – Considerații asupra realizării industriale a proceselor biochimice
Capitolul 5 – Procedee de sterilizare în biotehnologie
Capitolul 6 – Fermentația de regim
Capitolul 7 – Reactoare biochimice
Capitolul 8 – Separarea și purificarea produselor de biosinteză
Capitolul 9 – Aplicații ale biotehnologiei în domeniul protecției mediului
 Microorganisme industriale
Bacterii

 sunt microorganisme
unicelulare, sporulate sau
nesporulate, cu o structură
foarte simplă, care se
înmulțesc prin diviziune
celulară directă.
Caracterizarea bacteriilor se
poate face în funcție de:
 morfologie (coci, bacili, Acetobacter xylinium
vibrioni);
 afinitatea față de coloranții de
anilină (acido-rezistenți, gram
+, gram -);
 proprietățile biologice
(rezistență la temperatură, tip
de nutriție, respirație,
patogenitate).
Bacteriile se dezvoltă aerob sau
anaerob, în toate mediile
naturale
Lactobacillus rhamnosus Lactobacillus cassei
Bacterii Specia Domeniul de utilizare
Acetobacter Sinteză de acizi organici (acetic, formic,
gluconic, lactic, succinic)
Arthrobacter Obținere de biomase proteice
Bacillus Obținere de antibiotice, polipeptide, enzime
Clostridium Activă în fermentația butirică, (obținere de n-
butanol, acetonă, i-propanol, acid butiric)
Corynebacterium Obținere de aminoacizi
Enterobacter Activi în multe și variate procese, cum ar fi
Escherichia obținere de acizi organic, nucleotide, enzime
etc.
Lactobacillus Activă în fermentația lactică, formică
Leuconostoc Obținere de dextran
Micrococcus Obținere de aminoacizi, oxidare de steroizi
Propionibacterium Obținere de acid propionic, vitamina B12
Pseudomonas Obținere de aminoacizi, oxidare de steroizi
Streptococcus Activă în fermentația lactică, obținere de
diacetil
 - sunt microorganisme
Drojdii unicelulare saprofite
sau parazite

Actinomicete Mycobacterium Obținere de proteine

sintetice

Saccharomyces cerevisiae Streptomyces Obținere de

antibiotice, enzime,
vitamina B12

Drojdii Saccharomyces Obținerea drojdiilor

de panificație, de
bere, pentru
fermentatie alcoolică

Candida Obținere de biomase

proteice din parafine
Torullopsis
Candida
 Fungi
FUNGI
-sunt microorganisme
care au o formă
filamentoasă, cu
dimensiuni diverse,
formează miceliu;
- se caracterizează printr-
o mare capacitatea de
adaptare la diferite
condiții de mediu;
- se înmulțesc prin spori,
caracterizați de o slabă
rezistență termică.
Fungii Penicillium Obținere de antibiotice β-
lactamice, enzyme, proteine,
viatmine, acizi organici
Aspergillus Obținere de acizi organic
(citric, gluconic) enzime etc
Gibberella Obținere de stimulatori de
crestere
Mucor Obținere de acizi organici
Rhizopus
Alge Chlorella Obținere de biomase proteice,
utilizate in epurarea apelor
Scenedesmus
reziduale
Spirulina
Metaboliţi primari:
- molecule de dimensiuni mici, produse de celule vii şi reprezintă compuşi intermediari sau
finali ai unor cicluri metabolice
- intră în compoziţia biomacromoleculelor esenţiale sau ai coenzimelor (sunt elemente
constitutive ale substanţelor celulare)

la scară industrială se obţin:

aminoacizii nucleotidele
vitaminele solvenţii (n-butanol, acetonă 2,3 butandiol, etanol)
polizaharidele (xanthan) acizii organici (citric, lactic, succinic, gluconic)

Metaboliţi secundari:
- se produc după ce creşterea microorganismului a încetat
- nu au rol în dezvoltarea biomasei
- importanţă deosebită în alimentaţie şi în starea de sănătate umană

la scară industrială se obţin:

antibiotice bioinsecticide
agenţi antitumorali stimulatori de creştere vegetali sau animali