Sunteți pe pagina 1din 15

Subiectul 1

Mediu poros şi mediu fisurat Corpurile solide pot conţine spaţii lipsite de materie solidă, numite goluri. Un corp care prezintă pori
se numeşte corp poros sau mediu poros. Mediul solid care prezintă caverne şi fisuri intercomunicante se numeşte mediu fisurat
permeabil

Rocă colectoare Mediile poroase şi mediile fisurate care inmagazineaza hidrocarburi fluide se numesc roci colectoare. Ele trebuie sa
aiba o porozitate cât mai mare care sa le asigure o buna capacitate de înmagazinare. O a doua proprietate implicata este permeabilitatea,
care trebuie sa fie suficient de mare ca sa permita obtinerea unor debite mari de extractie. Cele doua caracteristici ale rocilor colectoare
trebuie sa coexiste.
Rocile colectoare sunt constituite, în principal, din roci sedimentare şi, uneori, din roci metamorfice sau roci eruptive(vulcanice).
Rocile sedimentare se împart în roci detritice (clastice) şi roci de precipitaţie chimică (neclastice). Rocile detritice sunt reprezentate,
în general, de nisipuri şi gresii; în aceste roci sunt cantonate aproximativ 60% din rezervele mondiale de hidrocarburi fluide. Rocile
neclastice, care sunt roci carbonatice (calcare şi dolomite), constituie sediul acumulărilor ce reprezintă aproape 40% din rezervele
mondiale de hidrocarburi fluide.

Zăcământul de hidrocarburi este o acumulare de ţiţei, gaze şi apă (sau doar de gaze şi apă) într-o rocă colectoare
mărginită de frontiere impermeabile (reprezentate de strate marnoase sau argiloase, falii etanşe prin amplitudinea
săriturilor sau prin materialele impermeabile depuse pe falie etc.), care prezintă potenţial de exploatare în condiţii
tehnico-economice date.
Subiectul 2

Presiunea iniţială şi temperatura de zăcământ


Presiunea iniţială de zăcământ este egală cu valoarea presiunii măsurate la deschiderea zăcământului, în planul orizontal determinat
de limita inferioară iniţială a zonei saturate si poate fi aproximată prin presiunea hidrostatică dată de o coloană de apă de densitate
medie ρa = 1038 kg/m3, având înălţimea egală cu adâncimea zac. , măsurată faţă de gura sondei.
pl = p0 + prf + prr , unde pl – pres. litostatica, prf - presiunea relativă a fluidului din zăcământ, prr - presiunea relativă existentă între
particulele rocii la adâncimea respectivă, p0 - presiunea atmosferică.
prr = ρr g z ; pra = ρa g z rezulta
pl = p0 +( ρa + ρr) g z
Temperatura de zacamant creste cu adâncimea dupa o lege aproximativ liniara la scara zonei.
T=T0+H|grad T| , unde
To - temp. medie anuala a zonei de suprafata (9,6°C)
H – adâncimea zacamantului(m)
|grad T| - modulul gradientului geotermic, care variaza de la o regiune la alta (0,03°C/m)
Subiectul 3
Proprietăţi fizice ale mediilor poroase: porozitatea şi aria specifică
Porozitatea rocilor colectoare
Porozitatea este proprietate esentiala a rocilor colectoare si reprezinta acea caracteristica a lor de a prezenta goluri, denumite pori.
De porozitate este legata capacitatea de înmagazinare a hidrocarburilor de catre rocile colectoare.
m = Vp/Vb = (Vb-Vg)/Vb=1-Vg/Vb m - porozitatea
Vp - volumul porilor
Vb - volumul brut (total)
Vg - volumul granulelor
Daca se inmulteste rezultatul cu 100 se obtine porozitatea in procente.
Porozitatea absoluta
ma = Vtp/Vb ,unde Vtp – volumul total al porilor
Porozitatea efectiva
me = Vpc /Vb ,unde Vpc – volumul porilor comunicanti
Porozitatea dinamica
md = Vpcc /Vb ,unde Vpc – volumul porilor comunicanti prin care circula fluidele
Relatia intre cele 3 porozitati este: ma>me>md
Aria specifica
Aria specifică este definită ca aria totală a suprafeţelor interstiţiilor (pori şi/sau fisuri) conţinute în unitatea de volum brut al rocii.
În cazul modelului rocii fictive formate din particule sferice de acelaşi diametru d, aria specifică este dată de relaţia:
As=6(1-m)/d
Subiectul 4

Proprietăţi fizice ale mediilor poroase: permeabilitatea şi compresibilitatea


Permeabilitatea este proprietatea unui corp solid de a permite mişcarea prin el a unui fluid, sub acţiunea unui gradient de presiune.
Permeabilitatea este o componentă a conductivităţii fluidului în mediul poros, lucru evidenţiat clar de legea lui DARCY exprimată,
pentru mişcarea unidimensională, sub forma:
Q=Ak(p1 – p2)/ μ l , unde k este permeabilitatea, μ – vâscozitatea dinamică a fluidului, iar Q – debitul volumic care traversează o
suprafaţă de arie totală (brută) A, sub acţiunea gradientului de presiune (p1 – p2)/l.
Compresibilitatea este proprietatea corpurilor de a-şi micşora volumul sub acţiunea forţelor exterioare de compresiune.
Compresibilitatea rocilor colectoare este o proprietate importantă pentru studiul mişcării fluidelor în
zăcămintele de hidrocarburi.
Compresibilitatea unui corp se exprimă cantitativ prin coeficientul de compresibilitate.
Coeficientul de compresibilitate totală a unei roci colectoare reprezintă variaţia volumului brut Vb al rocii cu presiunea hidrostatică
p, raportată la volumul brut.
βb= -1/ Vb· ∂Vb/∂p
Semnul minus a fost introdus pentru ca βb să fie o mărime pozitivă, în condiţiile în care volumul brut scade când presiunea
hidrostatică creşte.
Subiectul 5

Saturaţiile rocii colectoare în fluide.


Spaţiile goale ale unui mediu poros sau fisurat pot fi ocupate de unul sau mai multe lichide şi,eventual, de aer sau de un alt gaz. Pentru
a se stabili volumul spaţiilor goale ocupat de fiecare fluid s-a introdus noţiunea de saturaţie a mediului poros în raport cu un fluid,
definită astfel
Sf= Vf/ Vp
unde Vf este volumul fluidului din mediul poros, iar Vp – volumul spaţiilor goale ale acestuia.
Ecuaţia saturaţiilor:∑𝐧𝐟=𝟏 𝐒f=1
sa  s p  s g  1

Tensiunile interfaciale şi presiunea capilară


Forţele care exprimă acţiunea moleculară dintre diferite faze solide, lichide şi gazoase într-un zăcământ de hidrocarburi se numesc
forţe capilare.
Energia necesară efectuării lucrului mecanic pentru crearea unei unităţi de arie a suprafeţei libere se numeşte tensiune superficială a
acelui lichid. Dacă suprafaţa delimitează două lichide sau un lichid de un corp solid se foloseşte noţiunea de tensiune interfacială.
Prezenţa tensiunilor superficiale sau interfaciale pe suprafaţa de contact lichid–fluid poate determina existenţa unei diferenţe între
valorile presiunii de o parte şi de alta a acestei suprafeţe, cunoscută sub numele de presiune capilară.
Subiectul 6
Ecuaţia liniară a filtrării unui fluid monofazic sau multifazic
Valorile debitului de apă Q măsurate pentru diferite diferenţe de nivel h1 – h2 (indicate de cele două tuburi manometrice) şi pentru
anumite valori ale lungimii l a stratului de nisip dintre prizele manometrice au condus la dependenţa
h h
QC 1 2
l
cunoscută sub numele de ecuaţia lui DARCY, unde C este un coeficient care, pentru experimentele de filtrare izotermă a apei,
depinde doar de permeabilitatea k a stratului de nisip.
k dp
v 
 dx
Ecuaţia lui DARCY exprimă variaţia liniară a debitului sau a
vitezei de filtrare cu mărimea gradientului sarcinii hidraulice sau presiunii reduse si se numeşte ecuaţia liniară a filtrării.

Ecuaţia lui Darcy


pentru un fluid multifazic
Prin definirea permeabilităţii efective a mediului poros faţă de faza f a unui fluid multifazic kf, ecuaţia lui Darcy poate fi extinsă la
cazul mişcării acestei faze a fluidului multifazic sub forma:
 kf
vf  pf
f

pf  p f   f gz

în care presiunea pf este presiunea fazei f într-un punct oarecare al interfeţei comune cu o altă fază a fluidului multifazic.
Subiectul 7

Domeniul de existenţă a ecuaţiei lui DARCY.


Graficul vitezei de filtraţie în funcţie de gradientul hidraulic, i, poate fi împărţit în cinci zone:
I – zona fără mişcare;
II – zona preliniară; v  k  i
III – zona liniară (Darcy);f
IV – zona postliniară laminară;
V - zona postliniară turbulentă.

Ecuaţia neliniară a filtrării


Legea neliniară a filtraţiei pentru condiţii staţionare de mişcare:
dp 
 av  bv2 a  b  
dx h, , h

Pentru condiţii nestaţionare de mişcare a fluidelor prin mediului poros, ecuaţia neliniară are expresia:
dp v
 av  bv2  c
dx t

Mişcarea gazelor prin medii poroase poate fi guvernată de legea neliniară a filtraţiei.
Subiectul 8

Ecuaţia continuităţii: forma generală; forma microscopică pentru un fluid monofazic


„masa intrată – masa ieşită + masa datorată surselor + masa transferată interfazic + masa de reacţie chimică = masa acumulată”
In cazul mişcării unui fluid monofazic masa transferată între faze şi masa de reacţie chimică sunt, în mod evident, nule.
Ecuaţia microscopică de bilanţ material care exprimă matematic legea conservării masei fluidului dintr-un volum de control de
dimensiuni infinitezimale, pentru un fluid monofazic sau pentru orice fază a unui fluid multifazic, poartă numele de ecuaţia
microscopică a continuităţii fluidului sau fazei respective.
 (m )
( v)  0
t
Subiectul 9

Ecuaţia continuităţii:forma macroscopică pentru un fluid monofazic.


„volumul de fluid intrat prin frontiera zăcământului – volumul de fluid ieşit prin frontieră + volumul de fluid datorat surselor =
volumul de fluid existent în zăcământ la un timp de exploatare t – volumul de fluid aflat în zăcământ la momentul iniţial”.
dM
Qmi  Qme  Qms 
dt

Ecuaţia se mai poate scrie şi sub forma:

M i  M e  M s  M t t  M t

M i  Qmit M  Qme t
e

M s  Qmst dM  M  Mt t  Mt
dt  t
Ecuaţiile de stare f ( p,  ,T )  0
Ecuaţia de stare a fluidelor are forma implicită:
  0  ct
-lichide incompresibile:
 ( p p0 )
  0  e
-lichide compresibile:
p R
 ZRT R u

-gaze reale: M

iar Ru = 8.314,3 J/(kmol·K) reprezintă constanta universală a gazelor


Subiectul 10 Subiectul 12 Subiectul 14 Subiectul 16
Mişcarea unidimensională a unui Legea refracţiei liniilor de curent într-o Mişcarea unidimensională într-un mediu Efectul skin
lichid incompresibil într-un mediu succesiune de medii poroase cu poros cu permeabilitate zonal constantă, Prezenţa zonei de permeabilitate modif.,
poros omogen. permeabilităţi zonal constant în cazul frontierei comune coliniare cu în imediata vecinătate a găurii de sondă,
Expresia legii de variaţie a presiunii direcţia mişcării poate fi rezultatul unei blocări parţiale a
pentru mişcarea unidimensională a porilor, datorită pătrunderii particulelor
unui fluid incompresibil în mediu marnoase sau a filtratului de noroi de
poros omogen. p p foraj care astupă o parte din pori şi duce
p  pc  c sx la o permeabilitate k1<k2 (permeab.
l originală), sau a unor operaţii de acidiz.
Presiunea scade liniar de la conturul de sau fisurare hidraulică, când k1>k2.
alimentare spre sondele de extracţie. Acest fenomen este cunoscut sub
Din legea lui Darcy k dp Legile de variaţie ale presiunilor sunt numele de efect de deteriorare (efect
v  identice în cele două zone şi sunt similare skin) , putând fi exprimat din punct de
 dx legii de variaţie a presiunii într–un m. p. vedere cantitativ prin factorul de skin
şi ţinând seama de prima relaţie rezultă În cazul mişcării unui fluid printr-o (S). Acesta este definit ca o cădere de
omogen, nedepinzând de permeabilitate:
succesiune de medii poroase cu
legea de variaţie a vitezei: pc  ps presiune suplimentară (pozitivă sau
k p  ps
permeabilităţi zonal constante, se produce
p1  p2  ps  x negativă) adimensională.
v  c un fenomen de refracţie a liniilor de
l k  r
 l curent, care constă din schimbarea direcţiei
Conform ecuaţiei lui Darcy se obţin legile S   2  1 ln 0
Din ecuaţia macroscopică a continuităţii de mişcare a fluidului la traversarea
de variaţie ale vitezelor:
se obţine formula debitului: Q  Av frontierei care separă două domenii cu
k1 pc  ps k p p  k1  rs
permeabilităţi diferite.
k p  ps v1    v2   2  c s Factorul de skin se mai poate calcula şi
Q A  c Se consideră mişcarea bidimensională a   l
2πk2 h pc  ps 
Rezulta l cu relaţia:
 l unui lichid pe frontiera comună S a
Debitul e dat de suma debitelor in două r
Viteza şi debitul sunt direct proporţionale domeniilor D1 şi D2, având permeabilităţile
p p S  ln c
Q   A1k1  A2 k 2   Qb p
zone
cu gradientul de presiune. diferite k1, respectiv k2. La c s rs
traversarea frontierei S, debitul şi presiunea
l Se observă că dacă:
lichidului trebuie să rămână constante.
k p  ps • S  0, k1  k2 , există un
Legea refracţiei liniilor de curent: QA m  c blocaj parţial al porilor;
Subiectul 11 k1 tg 2  k 2 tg1 ,unde
 l • S  0, k1  k2 ,
Mişcarea radial plană staţionară a Se obţine permeabilitătea medie care, în caz permeabilitatea este cea
unui lichid incompresibil într-un mediu θ1si θ2 sunt unghiurile pe care direcţiile generalizat, are expresia: originală;
poros omogen vitezelor în cele două domenii le fac cu n • S  0, k1  k2 , există o
Legea de variaţie a presiunii sub două
forme echivalente :
direcţia normalei.
In cazurile în care normala la frontiera  Ak i i
zonă de permeabilitate mărită.

p  ps comună este coliniară (θ1 = 0) sau km  i 1


r n
p  ps  c;
ln
rc
ln
rs ortogonală cu direcţia mişcării (θ1 = π/2), A
i 1
i
Subiectul 17
Mişcarea radial plană într-un mediu
rs liniile de curent nu se refractă la traversarea
suprafeţei comune. poros cu permeabilitate zonal
constantă, în cazul frontierei comune
p  ps r Subiectul 15 coliniare cu direcţia mişcării
p  pc  c  ln c Subiectul 13 Aceste mişcări se întâlnesc în cazul
r r Mişcarea unidimensională într-un mediu Mişcarea radial plană într-un mediu sondelor de petrol ce prezintă în imediata
ln c poros cu permeabilitate zonal constantă, poros cu permeabilitate zonal constantă, vecinătate o zonă fisurată, acidizată sau
rs în cazul frontierei comune
în cazul frontierei comune perpendiculare cu porii parţial blocaţi.
pe direcţia mişcării. perpendiculare pe direcţia mişcării
Formula vitezei de filtrare este:
k pc  ps 1 Mişcările de acest tip se întâlnesc în cazul
v   filtrelor constituite din pachete de nisip de
 r r ,unde
granulaţii diferite şi în cazul succesiunilor
ln c
rs de strate orizontale permeabile.
rs – raza sondei,
rc – raza conturului de alimentare,
ps – presiunea dinamicăde adâncime a
sondei (măsurată la adâncimea medie a Debitul se exprima şi cu ajutorul km
intervalului perforat), sub forma
Dacă într-o zonă cilindrică, coaxială cu
pc – presiunea statică a stratului sonda, de rază r0, permeabilitatea
productive( presiune pe conturul de Formula permeabilităţii medii:
stratului productiv are valoarea modificată
alimentare), l
k – permeabilitatea, km  ;
l  l1  l2
k1, iar în restul zonei de drenaj a sondei
permeabilitatea este cea originală k2 ,
l1 l2
µ - vascozitatea dinamica.  mişcarea radial plană a ţiţeiului spre sondă
Ecuaţia macroscopică a continuităţii k1 k 2 se desfăşoară în două domenii concentrice
duce la obţinerea debitului : Generalizând pentru n domenii rezultă: cu permeabilităţi diferite. Expresia permeabilităţii medii este:
2πkh( pc  ps )
Q n
r
 ln c
rs
l i
Indicele de productivitate, Ip, definit ca km  i 1
n
li
k
raportul dintre debit şi diferenţa de care poate fi generalizată pentru cazul
presiune are formula: existenţei a n pachete permeabile de
Q 2πkh i 1 i
unde permeabilitatea medie km are
Ip   expresia grosimi hi şi permeabilităţi ki astfel:
pc  ps r
 ln c
r s
Debitul în condiţii de suprafaţă va fi:

Q

2πkh pc  ps  ,unde
r
bt ln c
rs
bt –factorul de volum al titeiului
Subiect 18 Subiect 20 Subiect 23 Subiect 26
Consideraţii generale privind Mişcarea generată de o sondă parţial Mişcarea gravitaţională unidimensională Estimarea rezervelor de hidrocarb.
mişcările tridimensionale generate de penetrantă. nestaţionară prin metoda declinului de producţie
sonde imperfecte din punct de vedere Dacă sonda străbate stratul productiv Fie un tub vertical cu înălţimea hi şi În scopul caracterizării ritmului de
hidrodinamic orizontal pe adâncimea b inferioară diametrul interior d, care conţine un mediu scădere a producţiei unui zăcământ,
Din punct de vedere hidrodinamic, o grosimii h a acestuia, atunci gradul de poros omogen, saturat cu ţiţei în prezenţa sau chiar a unei sonde se foloseşte
sondă este considerată perfectă atunci penetrare are o valoare subunitară, sonda apei interstiţiale. Se neglijează mişcarea în noţiunea de declin de producţie.
când asigură o secţiune vie de curgere este numită parţial penetrantă, iar mişcarea contracurent a gazelor şi se consideră că Acesta este de două feluri: declin
sondă-strat maximă, adică străbate generată de ea este axial simetrică (liniile desaturarea mediului poros se realiz. până la efectiv( De) şi declin nominal(D).
integral stratul productiv şi produce prin de curent sunt simetrice faţă de axul saturaţia în ţiţei remanent spr = ct. La Declinul efectiv este o funcţie în
peretele său natural. sondei). trepte (lunare, trimestriale, anuale ), în
 
momentul t = 0 tubul se deschide la partea
Sonda imperfectă după gradul de Formula debitului 2πkh p   p  inferioară pe întreaga suprafaţă transversală funcţie de intervalul de timp la care se
deschidere este sonda care a penetrat Q c s
şi, ca urmare, ţiţeiul se scurge gravitaţional. referă debitul Q).
numai o porţiune din stratul productiv.  rc  După un timp t, suprafaţa liberă coboară la
Dacă sonda asigură drept secţiune vie de b p  ln  Si  cota h, iar în vasul colector se va găsi un
curgere numai o fracţie din suprafaţa de  rs  volum Np de ţiţei, egal cu volumul ţiţeiului
contact sondă-strat, ca urmare a Mişcarea generată de o sondă imperfectă scurs din zona cilindrică de înălţime hi – h
operaţiilor de tubare, cimentare şi după modul de deschidere Deşi simplu de calculat şi uşor de
dupa relatia:
perforare, atunci sonda este imperfectă Majoritatea sondelor sunt tubate, cimentate interpretat, declinul efectiv este mai
după modul de deschidere. şi perforate în dreptul stratului productiv puţin utilizat în practică.
Efectul imperfecţiunii sondei asupra pentru a crea comunicaţia strat-sondă. Datorită posibilităţii utilizării sale ca
unde m este porozitatea,
debitului acesteia este caracterizat prin Acelaşi efect se obţine şi prin echiparea metodă de prevedere a comportării
coeficientul de imperfecţiune, definit sondei în dreptul stratului productiv cu - aria secţiunii transversale zăcământului în timp,declinul nominal
astfel: coloane şliţuite executate în atelier. a tubului, este folosit pe scară largă în practică..
Atât perforarea cât şi şliţuirea reduc
secţiunea vie de curgere strat-sondă şi – saturaţia iniţială în
introduc rezistenţe suplimentare de-a lungul ţiţei
unde Q, Qp sunt debitele liniilor de curent.
iar str – saturatia reziduala in petrol
sondei imperfecte, respectiv perfecte, la Din punct de vedere al rezistenţei coloanei Declinul nominal poate fi:constant,
aceeaşi presiune diferenţială. este mai avantajos să se perforeze cu un Formula debitului este: hiperbolic sau armonic.
Debitul Q al sondei imperfecte este dat număr mai mare de perforaturi pe metru
de formula: liniar dar cu diametru mai mic.
Subiect 21 Subiect 27
Conuri de apă de talpă inactivă Ec. mişcării lichidelor compresibile
În timpul formării zăcământului de Compresibilitatea lichidelor are un rol
hidrocarburi, apa, care în procesul de Subiect 24 deosebit în exploatarea zăcămintelor,
unde relaţia de migrare a trebuit să cedeze locul Mişcarea gravitaţională axial simetrică putând reprezenta, în cazul zăcămintelor
calcul a factorului de pseudoskin trebuie ţiţeiului şi gazelor, s-a separat gravitaţional staţionară mărginite de acfivere mari, principala
determinată pentru fiecare tip de în partea inferioară a zăcământului şi O sondă generează o mişcare gravitaţională formă de energie capabilă să expulzeze
imperfecţiune a sondei. formează o zonă de apă de talpă sau o axial simetrică dacă se află în centrul unui petrolul din strat spre sonde. De
zonă de apă marginală, după cum frontul bloc de zăcământ de asemenea, teoria mişcării lichidelor
apă – ţiţei se află sub talpa sondei sau în formă cilindrică, iar atât nivelul static hc al compresibile stă la baza determinării
Subiect 19 poziţie laterală acesteia. lichidului cât şi cel dinamic hs sunt situate unor parametri ai zăcământului din
Mişcarea radial sferică şi mişcarea În cazul zăcămintelor de hidrocarburi cu date de cercetare hidrodinamică a
sub frontiera superioară a stratului
zonal radial sferică înclinări mici şi grosimi mari, suprafaţa de sondelor.
productiv .Condiţia ca mişcarea să fie
În cazul în care sonda a fost forată numai contact apă-petrol este foarte mare putând fi Cea mai folositoare este soluţia
gravitaţională este deci hc ≤ h, unde h este
până la intrarea în stratul productiv, iar considerată apă de talpă . Apele marginale debitului constant la peretele sondei,
grosimea stratului.
grosimea acestuia este mare, mişcarea sunt apele cantonate în zăcăminte de
πkg hc2  hs2 definită prin condiţia Q = constant
generată de sondă poate fi considerată ca grosime mică şi înclinare relativ mare. Q  la r = rs.
fiind radial sferică.
Acest tip de mişcare se întâlneşte atunci
Tratarea hidrodinamică a exploatării  ln c
r Acest tip de soluţie prezintă importanţă
îndeosebi pentru mişcări radial plane
zăcămintelor cu apă de talpă a fost efectuată
când sonda pătrunde în stratul productiv pentru două cazuri: rs tranzitorii, semistaţionare şi staţionare.
pe o adâncime b foarte mică, - apă de talpă activă, când petrolul este Ecuaţiile mişcării lichidelor
practic neglijabilă în raport cu grosimea produs datorită avansării acesteia; compresibile sunt:
h a acestuia. Ca urmare, gradul de - apă de talpă inactivă, care nu contribuie la

- ecuaţia lui Darcy: v   p
k
penetrare a sondei este practic nul, iar expulzarea petrolului din strat. 
liniile de curent sunt razele unei
emisfere. Subiect 22 - ecuaţia de continuitate:
Consideraţii generale privind mişcările
Având în vedere că rs << rc, iar 1/rs Subiect 25  
>> 1/rc, relaţia debitului se reduce la
gravitaţionale în medii poroase.
Mişcarea unui lichid într-un mediu Mişcarea zonal gravitaţională axial v   m 0
forma aproximativă permeabil datorată exclusiv acţiunii simetrică staţionară
t
Înainte ca mişcarea să fie gravitaţională - ecuaţia de stare(forma exactă):
gravitaţiei (greutăţii lichidului) se
numeşte mişcare gravitaţională. Acest tip axial simetrică, ea poate fi parţial sau zonal    0e   p p 0 
de mişcare prezintă suprafaţă liberă şi, din gravitaţională, când nivelul static hd
depăşeşte limita superioară a stratului - ecuatia de stare(forma aproximativa):
acest motiv, se mai numeşte şi
Relatia demonstrează că mişcarea radial
sferică este singura mişcare în care
mişcare cu suprafaţă liberă. productiv, iar nivelul dinamic hs se află sub   0 1    p  p0 
Mişcările gravitaţionale sunt eficiente în această limită.
debitul de fluid produs de un strat la o cazul zăcămintelor cu grosime şi/sau Ecuaţiei debitului in acest caz se scrie sub
anumită presiune diferenţială variază înclinare mare, având forma:
direct proporţional cu raza sondei,
nedepinzând de grosimea stratului
permeabilitatea efectivă faţă de ţiţei
ridicată. Ţiţeiul de zăcământ trebuie să aibă Q

πkg 2hc hd  hc2  hs2 
productiv. densitate relativ mare şi vâscozitate r
Coeficientul de imperfecţiune a sondei redusă.  ln c
care produce în condiţiile mişcării radial Ecuaţia lui BOUSSINESQ rs
sferice poate fi calculat cu relaţia: Se alege un volum de control definit de
interfaţa a patru plane verticale (ortogonale
şi infinitezimal distanţate) cu suprafaţa
liberă şi cu planul orizontal impermeabil.
şi pune în evidenţă  2 h 2  2 h 2 2m h
ineficacitatea tehnico-economică a unei  2 
astfel de sonde. x 2 y k f t
Subiect 28 Subiect 30
Mişcarea radial plană
Mişcarea radial plană tranzitorie a unui
Subiect 32 Subiect 34
semistaţionară a lichidelor Cercetarea hidrodinamică a sondei Model zerodimensional pentru un
lichid compresibil generată de o sondă
compresibile extractive de ţiţei la deschidere zăcământ de gaze cu frontierele
cu debit constant într-un zăcământ de
Dacă sonda produce un timp suficient Deoarece, în cadrul cercetării impermeabile
întindere mare
de mare, astfel încât efectul frontierei hidrodinamice a sondei la deschidere Un zăc. de gaze care are frontierele
Mişcarea radial plană tranzitorie apare ca
exterioare impermeabile a zonei (adică la punerea ei în producţie), procesul impermeabile sau care beneficiază de
urmare a creării unei perturbaţii de
aferente sondei să se facă simţit asupra de variaţie a presiunii sondei este un influx de apă nesemnificativ
presiune în zăcământ, prin
presiunii, determinând scăderea tranzitoriu în prima perioadă de timp, produce, în timpul exploatării sale, în
modificarea debitului sondei. În cadrul
acesteia în fiecare punct în ritm pentru ca apoi să devină semistaţionar, regim de expansiune a gazelor, numit şi
cercetării hidrodinamice, modificarea
constant, atunci datele de regim de depletare.
debitului este provocată deliberat, pentru a
mişcarea generată de sondă în presiune ps(t) trebuie să fie reprezentate ♠ (volumul gazelor intrate) = (volumul
produce variaţia presiunii sondei pe o
zăcământ va fi radial plană grafic în două variante şi anume ca ps în gazelor ieşite prin frontiera
durată relativ mică, în care această variaţie
semistaţionară. funcţie de ln t (prima figura) , respectiv zăcământului) = 0 ,
să nu fie afectată de prezenţa frontierei
Formula debitului: ca ps în funcţie de t (a doua figura). ♠ (volumul datorat surselor (sondelor),
2πkh pc  ps  exterioare a zăcământului.
exprimat în condiţii normale) = –Gp
Q Mişcarea tranzitorie (nestaţionară) a unui
(unde Gp este producţia cumulativă de
 r 1  lichid compresibil se produce la punerea în
  ln c   S  producţie a sondelor şi îi corespund
gaze
obţinută până la momentul t, iar semnul
 rs 2  următoarele condiţii iniţială şi la limită:
– indică faptul că sursele sunt negative,
Indicele de productivitate al sondei: p  pi , t  0, 0  r  , adică extrag gaze din zăcământ);
2πkh ♠ (volumul gazelor existente în
Ip 
Q
 p  pi , r  , 0  t   , zăcământ la timpul t) = [volumul porilor
pc  ps  rc 1 
  ln   S  Qr r 0  Q  const. saturaţi cu gaze (dacă se neglijează
 s r 2  compresibilităţile apei interstiţiale şi
Presiunea medie ponderată cu aria rocii) – volumul rezultat din destinderea
Tinând seama şi de factorul de skin S se
definită similar este: elastică a apei interstiţiale şi a rocii];
obţine legea de variaţie a presiunii în sondă
♠ (volumul gazelor din zăcământ în
Q  rc 3  în cazul mişcării tranzitorii (nestaţionare)
pm  ps   ln   S  a petrolului considerat lichid uşor
momentul iniţial, în condiţii normale)
2πkh  rs 4  = (resursa geologică)= G
compresibil:  _

Q  1 4 t 
Ecuaţiile precedente sunt valabile ps  pi   ln  S 
numai pentru cazul sondei centrale
2πkh  2  
care produce dintr-un bloc de
zăcământ cilindric orizontal, astfel
 
încât mişcarea să fie radial plană.
DIETZ a generalizat relaţia presiunii
moderate pentru formele blocului de Subiect 31
zăcământ şi poziţiile sondei listate intr-
Cercetarea hidrodinamică a sondei
un tabel in care se dau factorul de
extractive de ţiţei prin închidere Porţiunea liniară AB este corespunzătoare
forma CA si
Cercetarea hidrodinamică a unei sonde mişcării tranzitorii, iar panta porţiunii
timpul adimensional
_ în raport cu aria
constă din înregistrarea evoluţiei în timp a liniare CD este corespunzătoare mişcării
zonei aferente sondei
tA . presiunii de adâncime a sondei după semistaţionare.
modificarea debitului, folosind în acest
scop un manometru înregistrator, fixat la Subiect 33
Subiect 29 adâncimea medie a intervalului perforat. Influxul natural al apei în zăcămintele
Cercetarea hidrodinamică prin închidere
Mişcarea radial plană staţionară a
include o primă etapă, în care mişcarea
de hidrocarburi Subiect 35
lichidelor compresibile Unele zăcăminte de hidrocarburi sunt Model zerodimensional pentru un
ţiţeiului spre sondă este tranzitorie, urmată mărginite, parţial sau total, de roci
Mişcarea staţionară se produce atunci zăcământ de gaze cu influx de apă
de etapa mişcării semistaţionare. purtătoare de apă numite acvifere
când o sondă drenează o zonă ce are o Deoarece, în prima perioadă a
frontieră exterioară complet deschisă,
În realitate graficul de restabilire a Un acvifer adiacent zăcământului exploatării zăcămintelor de gaze asociate
presiunii prezintă trei zone: reacţionează, ca răspuns la căderea de
astfel încât pentru orice debit de cu influx de apă, comportarea acestora
-zona AB este neliniară deoarece reflectă presiune din zăcământul de hidrocarburi
producţie constant, producţia este aproape identică cu comportarea
efectele de sondă reprezentate de: supus exploatării, tinzând să compenseze
cumulativă este compensată integral de zăcămintelor lipsite de influx de apă,
- imperfecţiunea hidrodinamică a sau să întârzie declinul presiunii, prin
fluidul care pătrunde în zona de drenaj. extrapolarea dreptei obţinute din date de
Deci acesta mişcăre are următoarele
sondei, influxul de apă provocat de: expansiunea presiune şi producţie înregistrate pe un
- prezenţa zonei de permeabilitate apei, expansiunea altor acumulări de
condiţii la limită: interval relativ mic de exploatare a unui
modificată (dacă este cazul),
p  p  ct ; r  r
c c - -neînchiderea sondei la talpă;
hidrocarburi cunoscute sau nedescoperite
(şi conectate cu acelaşi acvifer),
zăcământ cu influx de apă poate duce
la o valoare a resursei geologice mult
-zona BC este liniară ; compresibilitatea rocii acviferului.
Conditiile la limita sunt îndeplinite diferită de valoarea estimată prin metoda
-zona CD este neliniară, indicând prezenţa În general, în cadrul destinderii elastice a
atunci când presiunea zăcământului volumetrică.
mişcării semistaţionare, deoarece zona apei din acviferul adiacent unui zăcământ
este menţinută la o valoare constantă
aferentă sondei este finită. de hidrocarburi, prezintă interes practic
datorită existenţei unui influx natural
de apă sau prin injecţia unui agent de influxul cumulativ We şi debitul Q de apă
dezlocuire. pătrunsă în zăcământ în timpul exploatării,
Introducând în ecuaţie factorul de la o presiune dată.
skin, pentru a se ţine seama de o Se poate vorbi de cazurile cand acviferul e
eventuală de dimensiuni relative mici, mari dar
modificare a permeabilităţii în jurul finite si mari infinite.
găurii de sondă, formula debitului Necunoaşterea exactă a dimensiunilor,
devine: porozităţii şi permeabilităţii
acviferului impun utilizarea procedeului
de încercare – eroare pentru
reproducerea istoricului exploatării, pe
baza datelor de producţie înregistrate până
la data respectivă, în vederea
realizării unui model matematic care să
Presiunea medie ponderată cu aria asigure prevederea comportării viitoare a
zonei aferente sondei este: zăcământului.

Q  rc 1 
pm  ps   ln   S 
2πkh  rs 2 
Subiect 36 Subiect 37 Subiect 38 Subiect 39
Prevederea comportării în Prevederea comportării în exploatare a Aspecte generale privind dezlocuirea Dezlocuirea fracţională unidimensională
exploatare a unui zăcământ de gaze unui zăcământ de gaze nemiscibilă a ţiţeiului. Sisteme de a ţiţeiului. Teoria BUCKLEY –
Presiunea medie de zăcământ şi Presiunea de suprafaţă în tubing amplasare a sondelor de injecţie şi de LEVERETT
factorul de recuperare Determinarea presiunii de suprafaţă în extracţie Dezlocuirea ţiţeiului în condiţiile
Utilizând modelele zerodimensionale, tubing pt când se cunoaşte presiunea de Procesele de dezlocuire a ţiţeiului existenţei unei mişcări difuze, caracterizate
presiunea medie a zăcământului, în fund ps a sondei sau invers – determinarea asociate cu un front de discontinuitate a printr-o distribuţie a saturaţiilor în fluide
cadrul lui ps când se impune pt, se poate face pe saturaţiei au loc atât în cadrul exploatării de-a lungul mişcării invariabilă pe
unui an din perioada de prevedere a baza ecuaţiei energiei curentului de gaze primare, prin influxul apei din acvifer grosimea stratului, se numeşte dezlocuire
comportării, se calculează cu relaţia din tubing, integrată sau prin expansiunea gazelor din capul de tip fracţional şi se întâlneşte în
între ps şi pt. Ecuaţia energiei pentru un de gaze, cât şi în exploatarea secundară următoarele cazuri:
tub de curent de lungime dz, scrisă astfel sau terţiară, atunci când se injectează în a) când dezlocuirea ţiţeiului de către
zăcământ apă sau gaze, în scopul fluidul de dezlocuire se efectuează la
menţinerii parţiale sau totale a presiunii debite de injecţie mari, astfel încât efectele
sau sau ca proces de spălare a zăcământului. capilare şi gravitaţionale devin neglijabile,
Presiunea de suprafaţă în coloană La baza deciziei de aplicare a procesului b) când dezlocuirea are loc la debite de
Cunoscând presiunea de adâncime ps a de injecţie a apei în zăcământ, în scopul injecţie mici, într-un zăcământ în care
sondei (la intrarea în tubing) şi ştiind că menţinerii presiunii sau al spălării cu înălţimea zonei de tranziţie capilară este
gazele din coloană se află în repaus, apă, trebuie să stea o analiză aprofundată foarte mare în raport cu grosimea stratului.
presiunea de suprafaţă în coloană, pc, se a următorilor factori principali ai
determină pe baza legii de variaţie a zăcământului: configuraţia geometrică, BUCKLEY ŞI LEVERETT, folosind
, după cum zăcământul are influxul
litologia, adâncimea, porozitatea, noţiunea de front de saturaţie constantă,
de apă zero sau diferit de zero. presiunii într-un gaz aflat în repaus sub
acţiunea câmpului gravitaţional, permeabilitatea, continuitatea au stabilit formula vitezei de deplasare a
Producţia cumulativă de gaze Gpj la
proprietăţilor rocii colectoare, distribuţia frontului de saturaţie constantă.
sfârşitul anului j de prevedere este
şi valorile saturaţiilor în fluide,
egală
proprietăţile fluidelor, proprietăţile
cu producţia cumulativă Gp j–1 de la
sfârşitul anului precedent, însumată exprimată sistemului rocă – fluide etc.
cu producţia ΔGj a anului respectiv, , unde Poziţiile sondelor de injecţie şi de
extracţie depind de geologia ecuaţia BUCKLEY-LEVERETT sau
astfel unde Zm este factorul de abatere al
zăcământului şi de volumul rocii ecuaţia avansului frontal
gazelor, la presiunea medie pmc şi
colectoare care trebuie spălat într-un unde: A – aria suprafeţei secţiunii
temperatura medie Tm a gazelor din
Odată stabilită producţia anuală, timp definit de criterii economice. Ideea transversal, m – porozitatea, fD fracţia
spaţiul inelar
factorul de recuperare anual se coloană – tubing. folosirii efectelor favorabile ale debitului de fluid dezlocuitor, Qto –
calculează din formula Puterea necesară comprimării gazelor gravitaţiei în cadrul proceselor de debitul total de fluid injectat.
fr = Gp/G , cu Gp dat de ultima Menţinerea debitului sondei la o valoare injecţie a unor fluide în zăcăminte de
relaţie. constantă, odată cu scăderea presiunii de ţiţei a condus la două sisteme principale
Debitul şi presiunea dinamică de suprafaţă din tubing sub presiunea de de amplasare a sondelor de injecţie şi Subiect 40
fund ale sondei cu comportare anume: Aspecte generale privind dezlocuirea
intrare în conducta colectoare, se
1) Sistemul extracontural, caracterizat nemiscibilă a ţiţeiului cu soluţie de
medie realizează prin creşterea continuă a puterii
Se numeşte sondă cu comportare prin gruparea sondelor de injecţie în polimer
consumate de compresor.
medie sonda fictivă care realizează o zona centrală sau în zona periferică; Spălarea cu soluţie de polimer este cel
Cunoscând temperatura gazelor înainte şi
producţie anuală de gaze egală cu 2) Sistemul intracontural sau în reţea, mai folosit procedeu de control al
după comprimare, pentru creşterea
producţia anuală programată a caracterizat prin distribuirea sondelor de mobilităţii în vederea creşterii eficienţei
presiunii gazelor de la valoarea pt < pk
zăcământului împărţită la numărul de injecţie printre sondele de extracţie. spălării volumetrice. Metoda constă din
la valoarea pk a presiunii din conducta
sonde aflate în producţie în anul Amplasarea centrală sau periferică a adăugarea unei concentraţii reduse de
colectoare (în condiţiile aspiraţiei din
sondelor de injecţie se aplică în polimer în apa de injecţie, cu scopul
respectiv. sondă a debitului constant Q), este
Numărul de sonde necesar realizării următoarele cazuri: reducerii mobilităţii fluidului dezlocuitor.
necesară
a) Când zăcământul are cap de gaze în Singurele tipuri de polimer utilizate în
producţiei anuale ΔGi se obţine creşterea entalpiei specifice masice a
care se injectează gaze; în acest caz, practică sunt poliacrilamida parţial
astfel
gazului de . sondele de injecţie sunt grupate în hidrolizată (PAA), care măreşte
n = ΔGi/Q , unde Q este debitul vâscozitatea soluţiei apoase şi reduce
anual al sondei cu comportare medie. Puterea P (în kW) necesară comprimării centru, unde se află capul de gaze.
gazelor, b) Când zăcământul este de tip anticlinal permeabilitatea efectivă faţă de aceasta, şi
Valoarea debitului potenţial al sondei guma de xanthan, al cărei efect este doar
de gaze poate fi stabilită folosind una în aceste condiţii, este dată de relaţia mărginit inferior de un acvifer în care se
injectează apă; în această de creştere a vâscozităţii soluţiei.
din următoarele condiţii: PAA reduce permeabilitatea efectivă a
a) viteză de filtrare constantă la situaţie, sondele de injecţie formează un
inel (periferic) în jurul zăcământului. mediului poros faţă de soluţia injectată, ca
peretele sondei, când roca colectoare unde Q este debitul volumic (în m3N/ s), rezultat al adsorbţiei şi reţinerii
este slab consolidată şi există riscul c) Când zăcământul este de tip
ρ0 – densitatea gazelor în condiţii monoclinal asociat cu un cap de gaze sau particulelor de polimer în porii rocii.
de producere a viiturilor de nisip; normale (în kg /m3N ), Δi = ik – it (în Această micşorare a permeabilităţii este
b) presiune de suprafaţă în tubing cu un acvifer şi urmează să fie supus
kJ/kg), unui proces de injecţie de apă sau de ireversibilă, neputând fi anulată prin
dată (şi egală cu presiunea de intrare spălare ulterioară cu apă.
iar η – randamentul staţiei de gaze.
în conducta colectoare de gaze), când
compresoare (egal, de regulă, cu 0,3).
presiunea medie a zăcământului nu a
scăzut sub valoarea de abandonare
corespunzătoare exploatării fără
compresoare;
c) debit constant impus de capacitatea
staţiei de comprimare a gazelor, în
cazul exploatării zăcământului cu
compresoare, în etapa finală a vieţii
de producţie a acestuia.
Subiect 41
Comportarea reologică a soluţiilor de polimer
Comportarea reologică a soluţiilor de
poliacrilamidă poate fi divizată în patru zone,
dintre care primele trei sunt prezente şi în cazul
soluţiilor de gumă de xanthan.

Aceste zone se caracterizează prin:


- zona a, de comportare newtoniană, vâscozitate
aparentă maximă aproximativ constantă la valori
mici ale vitezei ; - zona b, de comportare
pseudoplastică, vâscozitate aparentă
descrescătoare odată cu creşterea vitezei;
- zona c, corespunzătoare comportării newtoniene,
vâscozitate aparentă minimă aproximativ constantă
la valori relativ mari ale vitezei ;
- zona d,comportare dilatanta, vâscozitate
aparentă crescătoare odată cu creşterea vitezei.

Subiect 42
Degradarea soluţiilor de polimer
Pentru asigurarea eficienţei procesului de spălare,
soluţia de polimer trebuie să rămână stabilă în
condiţii de zăcământ, pentru o lungă perioadă de
timp. Polimerii sunt însă susceptibili de degradări
mecanice, chimice, termice şi bacteriene. Aceste
degradări pot fi prevenite sau minimizate prin
folosirea unor echipamente şi metode speciale.
Degradarea mecanică a soluţiilor de
poliacrilamidă parţial hidrolizată este provocată de
tensiunile de forfecare
ridicate şi vitezele mari care pot apărea în
instalaţiile de dizolvare a polimerului, de filtrare şi
de pompare a soluţiei, cât şi în mediile poroase cu
permeabilitate mică.
Degradarea chimică apare în cazul în care soluţia
de polimer se află în contact cu oxigenul sau cu
alţi agenţi oxidanţi, în prezenţa anumitor ioni ai
metalelor tranziţionale, ca rezultat al hidrolizei în
medii acide sau bazice, al prezenţei inhibitorilor de
coroziune sau chiar al unor substanţe solide aflate
în suspensie.
Degradarea termică a soluţiilor de poliacrilamidă
parţial hidrolizată se manifestă prin micşorarea
continuă a
vâscozităţii în domeniul temperaturii cuprins între
120 °C şi 150 °C.
Criterii de selecţie a zăcământului pentru
spălarea cu soluţie de polimer
Testele de şantier nereuşite au indicat faptul că
trebuie evitate zăcămintele cu permeabilitate mică,
cu saturaţie în ţiţei redusă, cu vâscozitate ridicată a
ţiţeiului, cu acvifer mare sau cu apă foarte
mineralizată, cu variaţii mari de
permeabilitate pe diferite direcţii sau de la o zonă
la alta.