MANEVRA NAVEI SI COLREG

http://adl.anmb.ro

2. Guvernarea navei cu o elice

Timp mediu de studiu: 2 ore
Sarcini de învăţare: Prin parcurgerea acestei unităţi de studiu, studentul va fi capabil să:
 utilizeze aparatul matematic necesar explicării fenomenelor studiate;
 descrie:
- efectul de guvernare al cârmei şi elicei la marş înainte/înapoi pentru navele cu
singură elice;

2.1 Efectul de guvernare al cârmei

2.1.1 Cârma navei
Apendicele, amplasat în jetul de apă al propulsorului sau în siajul carenei, având
forma de aripă profilată sau neprofilată hidrodinamic, cu posibilităţi de rotire în jurul
axei verticale şi care asigură guvernarea navei poartă numele de cârmă.
În principiu, cârma are două elemente componente:
a) pana cârmei (safranul cârmei), cu secţiunea longitudinală – orizontală neprofilată
sau profilată, care creează forţa hidrodinamică portantă;
b) axul cârmei, care este organul de rotire al penei cârmei şi de transmitere a forţei
hidrodinamice portante asupra navei.
Forma şi tipul cârmei este determinată de construcţia navei în sectorul pupa, de
pescajul navei, de numărul şi dispunerea elicelor.
După poziţia axului faţă de muchia de atac (muchia anterioară) a penei, se disting:
 cârma necompensată (simplă), a cărei suprafaţă se găseşte în întregime în
spatele axului.
Cârma necompensată solicită în manevră un servomotor puternic ceea ce
reprezintă un dezavantaj, care este însă compensat de rezistenţa foarte mare a cârmei
şi de fixarea ei foarte bună de corpul navei.
Cârmele necompensate sunt instalate de regulă la navele comerciale care
dispun de o singură elice.

Fig. 2.1 Cârma:

a.necompensată b. compensată

 cârma compensată, la care o parte din suprafaţă (15-30%) se găseşte în faţa

axului cârmei, purtând denumirea de parte compensată. Raportul dintre
suprafaţa totală a cârmei şi partea compensată se numeşte raport de
compensare sau grad de compensare.
Avantajele acestui tip de cârmă sunt următoarele:

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 1

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

- la înaintarea navei, curentul respins de elice şi rezistenţa apei acţionează

asupra părţii necompensate, tendinţa fiind orientarea penei cârmei în axul
longitudinal al navei;
- la manevra cârmei, curentul respins de elice şi rezistenţa apei acţionează
concomitent şi asupra părţii compensate, tendinţa fiind să se orienteze pana
cârmei la un unghi din ce în ce mai mare, fapt pentru care se realizează mai
uşor unghiul de cârmă dorit.
De regulă, la astfel de cârme, servomotorul poate avea o putere mai mică,
unghiul de cârmă dorit obţinându-se lin şi rapid.
Dezavantajele acetui tip de cârmă constau în următoarele:
- sunt puţin rezistente, fixarea cârmei făcându-se într-un singur punct pe corpul
navei prin axul cârmei;
- acţiunea lor implică pierderi apreciabile din viteza navei;
- acţiunea lor în timpul giraţiei generează bandarea considerabilă a navei.

Fig. 2.2 Acţiunea apei asupra cârmei compensate/necompensate

 cârma semicompensată, ca formă şi calităţi ocupă un loc intermediar între cârma

necompensată şi cea compensată.
Se instalează la navele care au forma corpului în secotul pupa
necorespunzătoare instalaţiei unei cârme simple sau compensate.

Fig. 2.3 Cârma semicompensată

Elementele unei cârme compensate, de formă dreptunghiulară, cu profil

hidrodinamic, reprezentată prin secţiunile longitudinal – verticală şi longitudinal-
orizontală sunt:
1 – pana cârmei;
2 – axul cârmei;
3 – muchia de atac;
4 – muchia de fugă;
5 – faţa laterală a profilului;
6 – faţa superioară a penei;
7 – faţa inferioară a penei.

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 2

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Fig. 2.4 Geometria cârmei compensate profilate hidrodinamic

Geometria cârmei este caracterizată de următoarele elemente:

 lungimea penei cârmei sau coarda c, a profilului, adică distanţa dintre muchia de
atac şi muchia de fugă (în cazul cârmelor trapezoidale sau alte forme geometrice
se defineşte lungimea sau coarda medie Cmed, a profilului).
 înălţimea penei cârmei sau anvergura b, a profilului, adică distanţa dinte faţa
superioară şi faţa inferioară.
 grosimea maximă tmax.
 suprafaţa cârmei este calculată în funcţie de lungimea navei (L) şi de pescajul
navei (T), şi reprezintă o fracţiune din aria afundată a planului diametral al navei.
Pentru navele maritime suprafaţa cârmei este de 1,5  2% din produsul LT, iar
pentru navele fluviale reprezintă 4  8% din LT.
Navele fluviale dispun de cârme cu suprafaţa mult mai mare decât a navelor
maritime, întrucât condiţiile de navigaţie sunt mai dificile, navigaţia pe pase, pe drumuei
obligatorii, implică, calităţi manevriere maxime.
În activitatea de proiectare, geometrica cârmei este caracterizată prin
intermediul mărimilor relative:
 alungirea relativă a cârmei, definită prin raportul dintre anvergura şi coarda
profilului
b
λ
c
În practică   0,5  3 , valorile subunitare sunt valabile pentru cârmele navelor
fluviale, iar valorile supraunitare pentru cârmele navelor maritime.
 grosimea relativă, definită prin raportul dintre grosimea maximă şi coarda
profilului
t max
t
c
Pentru diverse tipuri de cârmă t  0,1  0,3 .
Mărimea forţei portante create de cârmă depinde de suprafaţa imersă a cârmei,
de forma şi de tipul acesteia, este dată de relaţia:

R  K  V2 S
2
K – coeficientul specific cârmei;
 - densitatea apei în care navigă nava;
V – viteza curentului de apă care acţionează asupra cârmei (m/s)
S – suprafaţa penei (m 2)
De cele mai multe ori cârma este amplasată în pupa navei, în siajul elice, în plan
diametral sau paralel cu acesta.
Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 3
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Numărul cârmelor cu care este echipată o navă se stabileşte în funcţie de

mărimea şi destinaţia navei respectiv. În majoritatea cazurilor, navele dispun de o
singură cârmă, dar există nave cu două sau trei cârme instalate paralel şi în spatele
elicelor.

2.1.2 Efectul cârmei asupra navei

Ca subansamblu al instalaţiei de guvernare, cârma are rolul de a menţine nava pe un
anumit drum sau de a produce schimbarea de drum a navei.
 Cârma profilată hidrodinamic se comportă astfel:
1) La unghiuri α = 0 nu produce schimbarea direcţiei navei indiferent de sensul
de marş.

Fig.2.5 Cârma profilată hidrodinamic la unghi α = 0

P1 = P2 – presiuni
2) La unghiuri α > 0, se produce schimbarea direcţiei navei ca urmare a
apariţiei diferenţelor între forţele de presiune P1, P2 care acţionează pe feţele
cârmei.

Fig.2.6 Cârma profilată hidrodinamic la unghi α > 0

C – centrul de presiune
P1 >> P2
R – forţa rezultantă
R  Fx2  Fy2  Ft 2  Fn2

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 4

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Fn  Fx sin   Fy cos 
Ft  Fx cos   Fy sin 
Forţa utilă (Fn), determină:

- Moment de giraţie principal (evolutiv) F  D
 
- Moment de redresare a cârmei M red  F  d
Centrul de presiune pe safran ocupă poziţii diferite în funcţie de sensul de deplasare
a navei, astfel:
- la marş înainte se află în vecinătatea axului cârmei.
- la marş înapoi este la distanţă mai mare faţă de axul cârmei (spre bordul de fugă al
safranului).
La marş înainte, navele cu viteză mare nu trebuie să execute manevre cu viteză mai
mare de 10 Nd, iar guvernarea lor se va face cu unghiuri mici de cârmă pentru înlăturarea
riscului de avariere a instalaţiei de guvernare.

Fig.2.7 Momentele cârmei la marş înainte

Fy – bandează nava în bordul opus celui în care s-a pus cârma

Fx – reduce viteza navei şi este proporţională cu unghiul α
 
M red  F  d
- Momentul de giraţie secundar este relativ, fapt pentru care se neglijează
în practică.
 
M gir sec  Fx  d
d = GC

Fig.2.8 Momentul de giraţie secundar

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 5

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

- Momentul de înclinare longitudinală a navei

Dacă G se află deasupra lui C rezultă aprovarea navei.
Dacă G se află sub C rezultă apuparea navei.

Fig.2.9 Momentul de înclinare longitudinală a navei

 
M  F  h - având valoare mică nu se ia în considerare

2.2 Efectul de guvernare al elicei

2.2.1 Elicea navală

Propulsoarele navale sunt dispozitivele care preiau energia mecanică a
maşinilor de propulsie şi o transformă în forţă de împingere necesară învingerii
rezistenţei la înaintare a navei, asigurând deplasarea acesteia cu o anumită viteză
impusă.
După modul în care este realizată forţa de împingere, propulsoarele se împart în
două categorii: active şi reactive.
În cazul propulsoarelor active, forţa de împingere este produsă prin acţiunea
directă a vântului.
Propulsoarele reactive produc forţa de împingere prin reacţia masei de apă, care
este obligată să se deplaseze în sens contrar mişcării navei. Ele sunt de două tipuri:
- cu pale: rama, roata cu zbaturi, elicea;
- hidrofuge: propulsoare cu jet, cu con reactiv şi hidromotor.
Obişnuit, la navele actuale, se utilizează propulsoare reactive, acţionate de
maşini rotative.
Dintre propulsoarele reactive, elicea răspunde cel mai bine cerinţelor tehnicii
navale. Cele mai importante caracteristici ale acesteia sunt: diametrul, forma şi
numărul palelor, butucul elicei, poziţia şi numărul elicelor, sensul de rotaţie şi pasul
constructiv al elicei.
Elicea este propulsorul hidraulic reactiv, care produce forţa de împingere prin
înşurubare în apă.
Elementul constructiv principal al elicei este pala. Forţa activă a palei reprezintă
o porţiune dintr-o suprafaţă elicoidală.
Elicea este formată dintr-un număr Z  2...9 pale, care se fixează pe un cilindru
solid, cu diametrul d 0 şi respectiv raza r0  d 0 / 2 , denumit butuc.
Elicele pot avea pale fixate sau pale variabile. Dotarea navelor moderne se face
în general cu elice cu pale variabile.

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 6

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Fig.2.10 Caracteristicile elicei navale

Cercul descris de vârful palelor, la o rotaţie completă, se numeşte discul elicei.

Diametrul D, al cercului descris de vârful palelor, la o rotaţie completă, este
denumit diametrul elicei, iar R  D / 2 , raza acesteia.
Distanţa l, măsurată pe rază, de la rădăcină până l vârful ei se numeşte lungime
palei.
Prin pasul elicei se înţelege distanţa parcursă de o pală la o rotire completă într-
un mediu dens. Pasul elicei în funcţie de sensul de rotaţie la marş înainte se numeşte
pas dreapta sau pas stânga.
Elicea cu pas dreapta se roteşte în sensul acelor de ceasornic dacă observarea
se realizează de la pupa navei, elicea cu pas stânga se roteşte în sensul invers acelor
de ceasornic.

2.2.2 Efectul de guvernare al elicei

Elicea fiind cel mai răspândit mijloc de propulsie al navelor are deosebită
influenţă asupra manevrabilităţii navei.
Efectele elicei asupra manevrei navei se manifestă sub două aspecte: ca efect
de propulsie şi ca efect de guvernare.
Elicea se instalează la pupa navei fiind fixată pe extremitatea arborelui portelice
în faţa cârmei.
Arborele portelice se cuplează cu arborele motorului principal.
Navele pot fi înzestrate cu una, două, trei şi chiar patru elice.
De regulă navele comerciale dispun de o elice, pe când navele cu destinaţii
speciale dispun de două, trei sau patru elice.
Elicea este cel mai răspândit mijloc de propulsie al navelor şi are deosebită
influenţă asupra manevrabilităţii navei.
Efectele elicei asupra manevrei navei se manifestă sub două aspecte: ca efect
de propulsie şi ca efect de guvernare.
Efectul de propulsie al elicei Ep, reprezintă principalul factor al aparatului
propulsor şi se datorează mişcării de rotaţie a elicei care se transformă într -o mişcare
liniară, prin înşurubarea ei în apă, mişcare ce face ca nava să se deplaseze înainte sau
înapoi în funcţie de sensul de rotaţie al elicei.
Nu trebuie să se considere că mişcarea liniară, ca valoare, ar fi egală cu
produsul dintre numărul de rotaţii al elicei şi pasul acesteia, aşa cum se întâmplă în
cazul unui burghiu rotit într-un mediu solid, ci valoarea mişcării liniare a elicei este mai
mică deoarece elicea se roteşte într-un mediu mai puţin dens.

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 7

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Efectul de guvernare E. Elicea în mişcarea de rotaţie aspiră o cantitate de apă,

pe care o respinge apoi în sens contrar.
Cantitatea de apă aspirată de elice dă naştere curentului aspirat de o putere
redusă, care acţionează asupra cârmei la mersul înapoi al elicei.
Cantitatea de apă respinsă de elice spre înapoi la marş înainte şi spre înainte la
marş înapoi, dă naştere curentului respins. La marşul înainte al elicei, curentul respins
loveşte în cârmă căreia îi imprimă efectul de guvernare, iar la marşul înapoi al elicei,
curentul respins loveşte pupa navei fără a avea efect asupra cârmei.
Elice sens dreapta, pas constant.

Fig. 2.11 Elice sens dreapta, pas constant

a) Nava marş înainte

Fig. 2.12 Nava marş înainte

b) Nava marş înapoi

Fig. 2.13 Nava marş înapoi

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 8

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Fig.2.14. Elice sens dreapta, pas constant

La o navă fără viteză prin apă, cu elice sens dreapta, pas constant şi maşina stopată:
- la poziţia în ax a cârmei şi maşina pe marş înainte, rezultă efectul
propulsorului, pupa vine la dreapta;
- prin punerea cârmei câteva grade (puncte) spre dreapta se anulează
efectul de guvernare al propulsorului;
- prin punerea mai întâi a cârmei 200-300 într-un bord şi apoi maşina pe
„ÎNAINTE”, se face simţit mai întâi efectul propulsorului până să înceapă
deplasarea navei; avantaj la manevra navei fără asistenţa remorcherelor,
întoarcerea navelor în porturi, pe canale;
- la marş înapoi, nava trebuie să aibă o viteză suficient de mare pentru a
putea fi guvernată cu cârma

2.3 Efectul combinat al cârmei şi elicei

2.3.1 Nava stă pe loc, cârma zero, maşina înainte
Datorită efectului de guvernare al elicei, prova navei vine în bordul opus pasului
elicei.
Efectul scade, se anulează sau se poate inversa după ce nava capătă viteză
înainte în funcţie de viteza contracurentului care poate da naştere următoarelor situaţii:

P1  P2 (cazul analizat în Fig. 3.6.1.);

P1  P2 ;
P1  P2 .

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 9

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Fig. 2.15 Efectul combinat al cârmei şi elicei; nava stă pe loc, cârma zero, maşina înainte

2.3.2 Nava stă pe loc, cârma dreapta, maşina înainte

În momentul iniţial, se resimte efectul de guvernare al elicei care va tinde să

abată prova navei către stânga, datorită cuplului de forţă P şi P . Apoi cârma are efect
puternic de guvernare datorită curentului respins de elice; odată cu creşterea vitezei
navei, scade acţiunea curentului respins de elice.
Datorită creşterii presiunii pe cârmă şi deplasării punctului giratoriu către prova,
creşte efectul de guvernare al cârmei şi nava va guverna bine:
Concluzia cazului:
- la început prova navei este uşor abătută către stânga datorită cuplului de
forţe P şi P ;
- pe măsură ce nava capătă viteză înainte efectele cârmei cresc considerabil şi
nava va gira în bordul în care s-a orientat cârma.

2.3.3 Nava merge cu viteză înainte, cârma dreapta

În acest caz rezultatele efectului combinat al cârmei şi al elicei sunt următoarele:

- efectul de guvernare sau evolutiv al cârmei Eg realizat de cuplul de evoluţie
al forţelor F şi F  ;
- efectul de frânare sau de reducere a vitezei Ef realizat datorită componentei
f  în axul longitudinal al navei care micşorează viteza cu o anumită valoarea
în timpul giraţiei navei în funcţie de unghiul de cârmă i.
- efectul de bandare Eb realizat datorită componentei f perpendiculare pe axul
longitudinal al navei, efect care iniţial se manifestă în bordul în care s-a
orientat cârma, iar ulterior după ce nava revine pe chilă dreaptă,
manifestându-se în bordul opus orientării cârmei şi menţinând nava bandată
pe tot timpul giraţiei;
- efectul de derivă Ed realizat în componenta f perpendiculară pe axul
longitudinal al navei care va tinde să deplaseze nava în lateral în bordul
orientării cârmei;
- efectul de guvernare al elicei E realizat datorită cuplului de forţe P şi P care
tinde să abată prova navei către stânga;
- efectul de propulsie al elicei Ep care reprezintă principalul factor al aparatului
propulsor, deplasează nava înainte.

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 10

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

Prin mărirea numărului de rotaţii al elicei în cazul analizat, efectul de guvernare

creşte, iar nava guvernează mai bine deoarece:
- în momentul iniţial presiunea pe cârmă creşte datorită creşterii vitezei
curentului respins de elice;
- prin sporirea vitezei navei punctul giratoriu se deplasează către prova,
crescând deci efectul giratoriu;
- de asemenea, creşte şi presiunea pe cârmă a forţei utile F.
Prin micşorarea numărului de rotaţii al elicei în cazul analizat, efectul cârmei
scade, nava guvernează mai greu, scade efectul giratoriu, se micşorează presiunea
forţei utile F.

Fig. 2.16 Efectul combinat al cârmei şi elicei; nava merge cu viteză cârma dreaptă

Concluzia cazului:
nava cu o singură elice întoarce mai greu în bordul pasului elicei deoarece din
efectul de guvernare al cârmei dat de cuplul de forţe F şi F  se scade efectul de
guvernare al elicei dat de cuplul de forţe P şi P . Adică efectul total evolutiv al navei va
fi F1  F2 .

2.3.4 Nava merge cu viteză înainte, cârma stânga

Cazul analizat este analog celui precedent dar sunt diferite.

Concluzia cazului:
nava nu o singură elice întoarce mai repede în bordul opus pasului elicei,
deoarece efectul de guvernare al cârmei dat de câmpul de forţe F şi F  se însumează
cu efectul de guvernare al elicei dat de cuplul de forţe P şi P . Adică efectul total
evolutiv al navei va fi Eg  E .

2.3.5 Nava merge cu viteză înapoi, cârma dreaptă, maşina înapoi

În acest caz rezultatele efectului combinat al cârmei sunt următoarele:

- efectul de guvernare sau evolutiv al cârmei realizat de cuplul de evoluţie al
forţelor F şi F  care dau naştere efectului de guvernare tinde să abată prova
în bordul opus orientării cârmei;
Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 11
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

- efectul de frânare sau de reducere a vitezei realizat datorită componentei f 

în axul longitudinal al navei, micşorează viteza cu o anumită valoare în timpul
giraţiei navei, în funcţie de unghiul de cârmă i;
- efectul de bandare realizat datorită componentei f perpendiculare pe axul
longitudinal al navei, se manifestă în bordul în care s-a orientat cârma;
- efectul de derivă realizat datorită componentei f perpendiculare pe axul
longitudinal al navei, se manifestă în bordul în care s-a orientat cârma;
- efectul de guvernare al elicei realizat datorită cuplului de forţe P şi P tinde
să abată prova navei către dreapta;
- efectul de propulsie al elicei care reprezintă principalul factor al aparatului
propulsor, deplasează nava înapoi.
Concluzia cazului
- nava cu o singură elice întoarce greu, deoarece din efectul de guvernare al
cârmei dat de cuplul de forţe F şi F  se scade efectul de guvernare al elicei
dat cu cuplul de forţe P şi P adică Eg-E.
- pentru efectuarea întoarcerilor este recomandabil a se întrebuinţa maşina la
un număr redus de rotaţii şi chiar a se stopa periodic maşina pentru a anula
efectul de guvernare al elicei.

2.3.6 Nava merge cu viteză înapoi, cârma stânga

Cazul este analog celui precedent dar efectele sunt diferite.

Concluzia cazului:
nava cu o singură elice întoarce bine în bordul opus orientării cârmei, deoarece
efectul de guvernare al alicei dat de cuplul de forţe P şi P , adică Eg+E.
Concluzia generală pentru marş înapoi:
- la marş înpoi, navele cu o singură elice, pas dreapta, întorc mai uşor la
tribord, iar cele cu pas stânga la babord;
- nava guvernează mai greu la marş înapoi, decât la marş înainte, întrucât
punctul giratoriu se află în pupa centrului de greutate, deci efectul de giraţie
este redus. Asupra cârmei nu acţionează decât presiunea apei datorată
deplasării navei şi curentului aspirat de elice cu o forţă foarte redusă.
Curentul respins nu acţionează asupra cârmei şi loveşte în pupa navei.
Rezistenţa apei la deplasarea înapoi este mai mare datorită formei rotunjite a
pupei navei.

2.3.7 Nava merge înainte, cârma dreapta, maşina înapoi

Analiza forţelor, cuplurilor de forţe, care acţionează asupra navei în cazul studiat
duce la concluziile următoare:
- la începutul giraţiei prova vine uşor la dreapta datorită curentului evolutiv al
cârmei F şi F  , cu consecinţă efectul de guvernare, Eg, la care se însumează
efectul de guvernare al elicei E, dat de cuplul evolutiv P şi P , adică Eg+E;
- pe măsură ce viteza navei către înainte scade datorită efectului de propulsie
al elicei înapoi, Epî, creşte acţiunea cuplului evolutiv al elicei P şi P ;
- concomitent punctul giratoriu al navei g se deplasează către pupa şi deci
efectul de guvernare al cârmei Eg scade;

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 12

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

- când nava s-a oprit punctul giratoriu coincide cu centrul de greutate al navei
G şi în acest moment se resimte mai puternic efectul de guvernare al elicei;
- în momentul începerii deplasării navei înapoi din efectul de guvernare al
cârmei Egî, dat de cuplul evolutiv F1 şi F2 se scade efectul de guvernare al
elicei, adică Egî-E, iar pupa va fi abătută încet către dreapta.

Concluzia cazului:
- nava merge înainte, prova vine la dreapta suficient de energic;
- nava se opreşte, prova continuă să vină la dreapta;
- nava merge înapoi, prova abate încet către stânga

2.3.8 Nava merge înainte, cârma stânga, maşina înapoi

Analiza forţelor, cuplurilor de forţe care acţionează asupra navei în cazul studiat
duce la concluziile următoare:
- la început prova vine la stânga uşor datorită cuplului de forţe F şi F  al cărui
efecte de guvernare este Eg, din care se scade cuplul evolutiv al elicei P şi
P al cărui efect de guvernare este E adică Eg-E;
- pe măsură ce viteza navei înainte scade datorită efectului de propulsie al
elicei, creşte acţiunea cuplului evolutiv al elicei P şi P ;
- concomitent punctul giratoriu se deplasează către pupa şi deci efectul de
guvernare al cârmei scade;
- în momentul în care nava începe să meargă înapoi, efectul de guvernare al
elicei se însumează cu efectul de guvernare al cârmei şi pupa navei va fi
abătută din ce în ce mai energic la stânga, adică Eg-E.
Concluzia cazului:
- nava merge înainte, prova este abătută către stânga;
- nava se opreşte, prova este abătută către dreapta;
- nava merge înapoi, prova este abătută puternic către dreapta.

2.3.9 Nava merge înapoi, cârma stânga, maşina înainte

Analiza forţelor, cuplurilor de forţă care acţionează asupra navei în cazul studiat
duce la concluziile următoare:
- la început prova vine dreapta uşor datorită cuplului de forţe F1 şi F2 al cărui
efect de guvernare este Egî;
- pe măsură ce viteza înapoi scade datorită efectului de propulsie al elicei,
creşte acţiunea cuplului de forţe P şi P , iar punctul giratoriu se deplasează
către prova;
- în momentul când nava s-a oprit se resimpte mai puternic efectul de
guvernare al elicei;
- în momentul în care nava începe să meargă înainte efectul de guvernare al
elicei realizat de cuplul de forţe P şi P se însumează cu efectul de guvernare
al cârmei realizat de cuplul de forţe F şi F  la marş înainte, fapt care
determină abaterea energică a pupei la tribord şi a proveei din ce în ce mai
energic la babord.
Concluzia cazului:
Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 13
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
 MANEVRA NAVEI SI COLREG
2. Guvernarea navei cu o elice

- nava merge înapoi, prova va fi uşor abătută către dreapta;

- nava se opreşte, prova este abătută către stânga;
- nava merge înainte, prova este abătută puternic către stânga.
Concluzia generală pentru o astfel de situaţie:
- nava întoarce în bordul în care s-a orientat cârma.
Cârma trebuie orientată înaintea lansării maşinii în bordul în care se întoarce,
deoarece:
- cârma are un efect puternic datorită curentului respins de elice, care într-o
astfel de situaţie are valoare maximă;
- pentru scurt timp de la lansarea maşinii se resimpte efectul elicei.

2.3.10 Întoarceri din cârmă şi elice în locuri strâmte

În locuri strâmte, întoarcerea navei cu o singură elice se face cu mai multă

uşurinţă în bordul pasului elicei, schimbări ale sensului de marş succesive ale maşinii
şi schimbarea cârmei. La marşul înapoi al elicei, efectul se însumează cu efectul
cârmei.

2.3.11 Întoarceri din cârmă şi elice pe loc

Întoarcerile pe loc din cârmă şi elice, în bordul opus pasului elicei este de multe
ori imposibilă în special în vânt, datorită efectului de guvernare al elicei la marş înapoi,
care are sens opus efectului cârmei.
Regula generală pentru întoarcerea pe loc a navelor cu o singură elice este:
- nava cu elice pas dreapta trebuie să întoarcă pe loc din cârmă şi elice numai
la tribord;
- nava cu elice pas stânga trebuie să întoarcă pe loc din cârmă şi elice numai
la babord;
- întoarcerile pe loc în celălalt bord se fac de obicei pe ancoră.

Exerciţii
1. Explicați efectul cârmei asupra navei.
2. Explicați de ce unghiul de bandă al cârmei este 30-35 grade.
3. Explicați efectul elicei asupra navei.
4. Explicați efectul combinat al cârmei și elicei asupra navei cu o singură elice.
5. Explicați efectul combinat al cârmei și elicei pentru o navă cu 1 elice cu pas reglabil

Şef. Lucrari dr. ing. Toma Alecu 14

© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare şi/sau
transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.