Sunteți pe pagina 1din 57

RAPORT LA

EVALUAREA
IMPACTULUI
ASUPRA
MEDIULUI

Desfiinţare fermă de
vaci– Câmpul Frumos,
Sf. Gheorghe

Municipiul Sfântu Gheorghe


RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Pagina cu semnături

Petráss István Attila – expert evaluator de mediu


Telefon: (004)0728.312.737.
Fax: (004)0367.402.555
e-mail: petrass@ecologistics.ro

ianuarie.2013 2
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

CUPRINS
UPRINS
1. Informaţii Generale..................................................................................................................... 5
1.1. Titular.................................................................................................................................... 5
1.2. Autorul atestat al Raportului la Studiul de Evaluare a Impactului ............................................... 5
1.3. Denumirea proiectului ............................................................................................................ 5
1.4. Descrierea proiectului și a etapelor acestuia ............................................................................... 5
1.5. Durata etapei de funcţionare.................................................................................................... 9
1.6. Producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării
activității ............................................................................................................................................ 9
1.7. Materii prime și substanțe sau preparate chimice ....................................................................... 9
1.8. Poluanții fizici și biologici care afectează mediul, generați de activitatea propusă ......................... 9
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate ............................................................................ 10
1.10. Reglementări existente privind amenajarea teritorială în zona studiată .................................. 11
1.11. Modalități pentru conectare la infrastructura existentă ......................................................... 12
2. Procese Tehnologice.................................................................................................................. 12
2.1. Activități de dezafectare ......................................................................................................... 12
3. Deșeuri .................................................................................................................................... 31
3.1. Gestiunea deșeurilor .............................................................................................................. 32
3.2. Transportul deșeurilor ........................................................................................................... 34
4. Impactul potențial asupra componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora ..................... 37
4.1. Apa ...................................................................................................................................... 37
4.1.1. Condiții hidrogeologice ale amplasamentului ...................................................................... 37
4.1.2. Evaluarea poluării stratului freatic ...................................................................................... 39
4.1.3. Surse de alimentare cu apă ................................................................................................. 41
4.1.4. Managementul apelor uzate și pluviale ................................................................................ 42
4.1.5. Prognozarea impactului ..................................................................................................... 42
4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................... 43
4.2. Aer ....................................................................................................................................... 43
4.2.1. Prognozarea impactului asupra apei subterane ..................................................................... 45
4.2.2. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................... 45
4.3. Sol ....................................................................................................................................... 45
4.3.1. Evaluarea poluării solului ................................................................................................... 46
4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului în perioada de dezafectare ......................................... 47
4.3.3. Măsuri de reducere a impactului asupra solului ................................................................... 47
4.4. Biodiversitatea ...................................................................................................................... 47
4.5. Peisajul ................................................................................................................................. 48
4.6. Mediul social și economic ...................................................................................................... 48
4.7. Condiții culturale și etnice, patrimoniul cultural ..................................................................... 48

ianuarie.2013 3
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

5. Analiza alternativelor ................................................................................................................. 48


6. Monitorizarea ........................................................................................................................... 49
7. Situații de risc ........................................................................................................................... 50
8. Descrierea dificultăților ............................................................................................................. 51
9. Rezumat fără caracter tehnic ...................................................................................................... 52
10. Documente anexate............................................................................................................... 57

ianuarie.2013 4
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. TITULAR

Denumire: Municipiul Sfântu Gheorghe


adresa poştală: str. 1 Decembrie 1918 (fosta str. Petőfi Sándor) nr. 2, 520008 Sfântu Gheorghe,
judeţul Covasna, România
număr de telefon: (004) 0267.316.957
fax: (004) 0267. 311.726
numele persoanelor de contact: Sztakics Éva-Judit – viceprimar

1.2. AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A


I MPACTULUI

Nume și prenume: Petráss István Attila


Telefon: (004)0728.312.737.
Fax: (004)0367.402.555
e-mail: petrass.istvan@ecologistics.ro
nr. atestat: 365/17.02.2011 valabil până la 17.02.2016

1.3. D ENUMIREA PROIECTULUI


„Desfiinţare fermă de vaci – str. Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe”

1.4. D ESCRIEREA PROIECTULUI ȘI A ETAPELOR ACESTUIA


ACESTUIA

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe îşi exprimă intenţia de a investi în această zonă şi
doreşte să se asigure din punct de vedere a reglementării în protecţia mediului şi conformării cu
cerinţele şi restricţiile impuse de acesta. Proiectul vine ca un răspuns la cererea pieţei şi la tendinţa
de a se alinia la cerinţele europene ale calităţii infrastructurii şi economico-financiare. În acest
sens se estimează o creştere a cereriilor pentru locurile de muncă. Proiectul vine în întâmpinarea
acestor probleme.
Proiectul constă în demolarea construcţiilor existente pe amplasamentul din Câmpul Frumos,
fosta fermă de vaci, pentru a realiza o extensie a parcului industrial mixt, ce se va dezvolta pe
terenul învecinat spre nord, care este în curs de implementare din fonduri europene.
Coodonatele stereo a proiectului sunt următoarele:

Tabel 1.4.1 Coodonatele stereo a proiectului


Coordonate delimitare perimetru Lungimi
laturi
Nr. punct X (m) Y (m)
D(i,i+1)
1 484775,812 565115,125 76,655
2 484764,300 565190,911 26,064
3 484790,080 565194,750 46,473
4 484785,530 565241,000 43,911

ianuarie.2013 5
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Coordonate delimitare perimetru Lungimi


laturi
Nr. punct X (m) Y (m)
D(i,i+1)
5 484780,843 565284,660 11,589
6 484770,292 565289,453 6,657
7 484763,709 565288,462 8,148
8 484762,478 565296,516 3,722
9 484766,160 565297,060 5,708
10 484765,220 565302,690 17,995
11 484747,234 565303,259 28,996
12 484742,937 565331,935 31,261
13 484738,305 565362,851 32,872
14 484733,434 565395,360 43,685
15 484690,292 565388,494 31,325
16 484659,356 565383,571 39,327
17 484620,518 565377,390 35,389
18 484585,569 565371,827 47,126
19 484539,029 565364,421 22,363
20 484516,943 565360,911 12,464
21 484504,627 565358,998 18,194
22 484486,648 565356,206 25,637
23 484461,270 565352,570 2,177
24 484460,410 565350,570 12,124
25 484448,360 565349,230 2,011
26 484446,610 565350,220 17,185
27 484429,607 565347,729 11,003
28 484418,720 565346,134 17,371
29 484401,532 565343,616 19,625
30 484382,114 565340,771 59,193
31 484323,638 565331,585 48,941
32 484275,290 565323,990 81,463
33 484194,405 565314,303 117,235
34 484210,728 565198,210 81,258
35 484223,239 565117,921 11,475
36 484224,935 565106,572 90,697
37 484238,338 565016,871 171,846
38 484408,281 565042,373 22,112
39 484421,561 565060,053 131,156
40 484551,160 565080,201 5,930

ianuarie.2013 6
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Coordonate delimitare perimetru Lungimi


laturi
Nr. punct X (m) Y (m)
D(i,i+1)
41 484557,020 565081,112 221,420
S (1)=160295,41 mp P=1739,783 m

Procesul de desfiinţare a construcţiilor


Începerea execuţiei lucrărilor de demolare se va face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare, în
urma organizării de şantier, instruirea personalului asupra procesului tehnologic şi a normelor de
protecţia muncii.
Lucrările de demolare/desfiinţare se referă în principal la demolarea construcţiilor existente,
majoritatea lor – construcţii din beton şi zidărie de cărămidă, desfacerea instalaţiilor existente
(apă, gaze, energie electrică, canalizare), desfacerea platformelor şi drumurilor interioare de
incintă, desfiinţarea castelului de apă existent, respectiv desfiinţarea a trei rezervoare subterane de
combustibil lichid.
Tehnologiile de demolare sunt cele clasice, manuală tradiţională, demolare mecanizată, ambele în
sistem controlat. Turnul de apă se va demola prin metoda mecanică – implozie controlată. Întreg
procesul va ţine cont de protejarea mediului, reutilizarea pe cât posibil a materialelor şi excluderea
afectării aşezărilor învecinate.
Pentru fiecare construcţie lucrările de demolare se vor efectua în următoarea ordine:
− Eliberarea amplasamentului de gunoiul de grajd
− Întreruperea utilităţilor
− Scoaterea uşilor şi ferestrelor
− Decopertarea acoperişului
− Demontarea pereţilor
− Sortarea materialelor
− Asigurarea valorificării resurselor
− Eliminarea reziduurilor
− Recepţia lucrărilor rezultate
Demolarea manuală tradiţională constă în principal în montarea – demontarea şi mutarea
jgheaburilor de evacuarea a deşeurilor şi a schelelor, executarea propriu-zisă demolării şi desfacerii
elementelor de construcţie cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea,
stivuirea şi transportul acestora.
Demolarea mecanică implică folosirea unor utilaje şi tehnologii specifice.
La organizarea şantierului se va ţine seama de normele de protecţia muncii, de protecţie
împotriva incendiilor. Normele de protecţie împotriva incendiilor privind intervenţiile la
învelitori şi acoperişuri se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor
tehnologice de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina
termică a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite
conform Reglementărilor tehnice C300-94.
Respectând procesul de demolare există posibilitatea sortării, valorificării, respectiv eliminării
deşeurilor rezultate.
Succesul activităţii de recuperare şi reciclare a materialelor rezultate va fi garantat dacă:
− produsele demontate se vor depozita separat,
− orice impact asupra mediului va fi redus la minim

ianuarie.2013 7
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

− mişcarea echipamentelor şi utilajelor se va efectua cu mare atenţie pentru a evita orice


deteriorare a mediului înconjurător.
Întreg procesul de demolare se va face controlat:
− Îndepărtarea şi eliminarea materialelor cu componente periculoase (materiale cu conţinut
de azbest, întrerupătoare cu conţinut de PCB neidentificate prin Planul de eliminare
PCB, etc), conform prevederilor în vigoare.
− Selectarea componentelor reutilizabile (cărămizi, ţigle, grinzi, chesoane, elemente feroase,
tocuri şi uşi de ferestre, etc)
− Recuperarea materialelor reciclabile (moloz de cărămizi şi beton, lemn)
− Eliminarea deşeurilor nereciclabile, tranport cu firme autorizate

Orice lucrare de demolare va fi în mod obligatoriu precedată de execuţia şi percepţia lucrărilor de


susţineri, sprijiniri şi eşafodaje a elementelor legate de elementul ce se demolează, în vederea
evitării accidentelor de lucru.

Din demolarea elementelor de beton va rezulta deşeu de beton (ciment şi agregate), cărămizi şi
pavele, ce pot fi concasate şi utilizate ca produse de depavare, drenare sau ca şi strat de bază al
drumurilor.
Molozul rezultat - amestec de cărămizi, mortar şi tencuială, se va colecta mecanizat cu ajutorul
excavatoarelor.
Prin demolarea învelitorilor acoperişurilor de tip şarpantă, ţiglă, tablă plană şi azbociment se
urmăreşte recuperarea, recondiţionarea prelucrarea şi gestionarea în condiţii stabilite de lege a
resurselor materiale rezultate.
Învelitoarea fiind un element al construcţiei deosebit de expus la numeroase solicitări, se va
analiza starea de uzură a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru în vederea
recuperării, recondiţionării şi reutilizării totale sau parţiale.
Materialele recuperate se sorteză şi se depozitează corespunzător în vederea valorificării.
Desfiinţarea turnului de apă se va realiza de către o firmă specializată, atestată în acest sens
Procedura de realizare precum şi deşeurile rezultate vor urma tehnologia specifică şi vor respecta
prevederile legale în vigoare. Materiale explozive necesare vor fi aduse de firmă specializată pentru
executarea acestor tipuri de lucrări, ca atare în incinta amplasamentului nu se vor depozita
explozibili. Turnul de apă va fi ultimul obiectiv supus demolării din incintă.

Procesul de îndepărtare a deşeurilor de pe amplasament


Pe amplasament se observă și se vor genera o gamă variată de deşeuri. Alături de deşeurile ce vor
rezulta din demolări sunt prezente în cantităţi ridicate dejecţii solide şi lichide.
Dejecţiile animaliere prezente pe amplasament în urma colectării vor fi transportate şi depozitate
în locuri special amenajate, sau predate pentru a fi împrăştiate în vederea fertilizării pe terenuri
agricole, respectând perioadele şi condiţiile de aplicare a acestora conform codurilor de bune
practici agricole
Deşeurile rezultate sunt prezentate în tabelul nr. 3.2.1
Transportul deşeurilor se va realiza de către firme autorizate, pe bază de contract, iar depozitarea
deşeurilor pe rampa de deşeuri a mun. Sf.Gheorghe se va face cu respectarea criteriilor de
acceptare la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005, cu completările şi modificările
ulterioare.

ianuarie.2013 8
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

1.5. D URATA ETAPEI DE FUNCTIONARE


FUNC TIONARE

Durata implementării proiectului este estimat a fi de 24 luni.


Realizarea investiţiei implică următoarele etape de realizare.
Etapa I – dezafectarea clădirilor de grajduri şi clădirilor anexe
Etapa II – dezafectarea reţelelor de utilităţi
Etapa III – dezafectarea platformelor şi a lucrărilor de construcţii subterane, eliberarea terenului
de deşeuri.
Proiectul prin natura sa implică modificări majore a suprafeței studiate, prin demolarea
construcţiilor existente şi întreruperea tuturor legăturilor cu sursele exteriore de alimentare cu
apă, gaze, energie electrică, canalizare, în vederea aducerii terenului în starea naturală. Terenul în
urma demolărilor se va nivela şi se va asana de orice tip de deşeuri rezultate pentru a putea primii
investiţii noi în continuare – parc industrial mixt.

1.6. PRODUCȚIA
RODUC ȚIA CARE SE VA REALIZA ȘI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL
PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII ACTIVITĂȚII
ACTIVITĂ ȚII

Având în vedere natura proiectului (demolare) acesta nu necesită alte resurse pentru producerea
energiei necesare decât combustibil necesar funcționării utilajelor de demolare, excavare și
transport, respectiv energie electrică pentru unelte, iluminat zonă de lucru și alimentare container
în organizare de șantier.

Tabel 1.6.1 Producția și reusrsele producerii energiei


Nr. Denumire
Denumire producție Q max anual Q max anual Furnizor
crt. resurse
1 Deșeuri din demolări, Motorină 25 to Stație de alimentare combustibil
manipulare/pompare
dejecții, nivelare
Cantitate
amplasament
variabilă
2 Deșeuri din demolări Energie 2500 kW Societatea comercială FDEE
electrică "Electrica Distribuţie Transilvania
Sud" SA

1.7. M ATERII PRIME ȘI SUBSTAN


SUBS TANȚE
TAN ȚE SAU PREPARATE CHIMICE

Nu se prevede utilizarea de materii prime, proiectul prevăzând mai mult servicii (demolare). În
cadrul realizării proiectului nu se vor utiliza substanțe și preparate periculoase. Materialul explozibil
necesar demolării castelului de apă va fi asigurată de firmă specializată care va efectua operaţiunea de
demolare.

1.8. POLUANȚII
OLUAN ȚII FIZICI ȘI BIOLOGICI AFECTEAZĂ MEDIUL , GENERAȚI
B IOLOGICI CARE AFECTEAZĂ GENERA ȚI DE
ACTIVITATEA PROPUSĂ

ZGOMOT ȘI VIBRAȚII
Poluantul fizic care ar putea afecta mediul înconjurător datorită funcţionării utilajelor,
intensificarea traficului pentru transportul deşeurilor provenite din demolări, a deşeurilor
animaliere prezente pe amplasament, excavări pentru scoaterea rețelelor de utilități, demolarea
prin implozie a castelului de apă, este zgomotul respectiv vibrațiile.

ianuarie.2013 9
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Conditiile de propagare a zgomotului depind, fie de natura utilajelor şi de dispunerea lor, fie de
factori externi, precum:
– absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen denumit „efect de sol”
– absorbţia undelor acustice în aer, depinzând de presiune, temperatură şi umiditate
relativă
– topografia terenului
– vegetaţie.

Prognoza impactului
Impactul asupra zonei poate fi cea creată și de vibraţiile care se propagă prin teren în urma
transportului deșeurilor din demolare cu autoutilitare de mare tonaj şi de explozia unică cu ocazia
demolării castelului de apă.

Amplasamentul studiat este împrejmuit cu grad din elemente prefabricate din beton și are o
suprafață de aproape 16 hectare.
Gardul plin la rândul ei are proprietăți fonoreflective, dar luând în considerare că clădirile
planificate a fi demolate sunt numai cu un singur nivel (parter) și faptul că zona este o zonă
agroindustrială, unde zona receptorului este supusă impactului utilajelor specifice lucrărilor în
agricultură, acestea desfășurându-și activitatea la distanțe de 5-70 m de blocuri, aportul lucrărilor
de demolare la nivelul de zgomot existent va fi nesemnificativă.
Se estimează că, în condiţii normale de lucru, luând în considerare aspectele zonei, impactul la
poluarea fonică va fi minimă.

Măsuri de reducere a poluantilor asupra mediului


Implozia controlată se va executa prin detonarea parțială a bazei turnului de apă, asigurându-se că
suflul acestuia și direcția de cădere a turnului este în direcția SE pentru a minimiza impactul
asupra zonei locuite. Locuitorii zonei vor fi avertizați din timp și se va efectua o analiză
minuțiuoasă a efectului imploziei, procedând eventual la evacuarea locuitorilor dacă se consideră
necesar. Amplasamentul se va delimita și accesul se va restricționa în zonă pe durata efectuării
demolării pentru a evita eventualele vătămări sau pierderi de vieți omenești.
Accesul în zona afectată se va permite după ce reprezentanții societății specializat în astfel de
lucrări va termina lucrările de verificare a zonei.

Pentru reducerea la minim a zgomotului provocat de utilajele specifice de demolare și transport,


se vor adopta măsuri tehnico – organizatorice vizând:
- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe
majore;
- asigurarea functionării motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea ratională a
acestora (evitarea exceselor de viteză si încărcătură).

1.9. D ESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE


ALTERNATIVE STUDIATE
Având în vedere că obiectivul proiectului este într-o stare avansată de degradare, dintre
alternativele luate în considerare, a fost aleasa alternativa cu impactul cel mai mic asupra
factorilor de mediu şi favorabil din punct de vedere socio-economic.

ianuarie.2013 10
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Alternativa 0 - varianta nerealizării proiectului, a fost luată în considerare ca element de referinţă


faţă de care se compară celelate alternative privind realizarea unor investiţii.
Alternativa 1 – Reabilitarea construcţiilor.
S-au evaluat structural corpurile de clădiri, acestea nu mai corespund din puct de vedere
structural şi funcţional unor eventuale utilizări viitoare, reabilitarea lor este practic imposibilă
pentru o parte din ele şi nefezabilă pentru celelalte.
Alternativa 2 – Demolarea construcţiilor şi redarea terenului în starea lui naturală în vederea
primirii unor noi investiţii –realizarea unui parc industrial mixt din fonduri europene
Starea fizică rea a corpurilor de clădire ale ansamblului vizat, corelată cu o conformare structurală
total necorespunzătoare a condus la alegerea dezafectării şi a refacerii în condiţii de calitate şi
siguranţă a noilor clădiri propuse pentru parcul industrial mixt.

La luarea deciziei s-a preferat varianta care permite dezvoltarea zonei implicând aspecte
economice şi administrative.
Proiectarea lucrărilor de investiții s-a făcut în așa fel încât suprafaţa afectată de activitatea
obiectivului să fie cât mai restrânsă, activitatea să aibă un impact cât mai redus asupra mediului şi
lucrările de ecologizare să asigure refacerea mediului.
Avantajele pe care le prezintă realizarea proiectului:
− oferă posibilitatea de exploatare a amplasamentului aflat în stare de ruină
− eliberarea amplasamentului de deşeuri (de construcţii, animaliere)
− crează aspecte peisagistice pozitive
− asigură posibilitatea de dezvoltare economică a zonei prin realizarea de noi investiţii
− oferă posibilitatea de aliniere la cerinţele europene, prin reabilitarea infrastructurii şi
crearea unor condiţii de calitate

Nu s-au studiat localizări alternative având în vedere că proiectul prevede lucrări de demolare și
amenajarea suprefeței terenului pentru a face loc unor investiții noi.

1.10. REGLEMENTĂRI EXISTENTE


EXISTENTE PRIVIND AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN
ZONA STUDIATĂ
STUDIATĂ

Amplasamentul este proprietatea Municipiului Sfântu Gheorghe, cu număr cadastral 9653,


întabulat în cartea funciară nr. 25799.
Tabel 1.10.1 Elemente de identificare amplasament
Nr. Nr. Nr. Cadastral / Suprafaț
Suprafaț ă Categorie de În cursul aplicării
Crt. CF nr. topografic (mp) folosinț
folosinț ă actuală proiectului
1. 25799 9653 C1 –C46 159000 Grajduri+anexe Nepopulat cu animale,
majoritatea în stare de
degradare avansată

Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localităţii Sfântu Gheorghe, cu specific de zonă
agroindustrială, pe str. Câmpu Frumos, cu o suprafaţă totală de 159.000 mp, cu următoarele
vecinătăţi:
− V - teren agricol proprietate privată;
− E – nr. cad 9654 (lotul 1,2,6,7 din vechiul agrocomplex Zoocomp, respectiv drum interior
de acces spre DJ 121);

ianuarie.2013 11
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

− N – nr. cad 9643, 9644, 9648 (lotul 8,9,10 din vechiul agrocomplex Zoocomp şi teren
agricol proprietate privată)
− S - teren agricol proprietate privată.
Cea mai apropiată şosea importantă este DN13E Bacău - Braşov.

Construcţiile, cu destinaţia de bază – grajduri de vaci şi anexe, fiind necorespunzătoare din punct
de vedere structural şi funcţional unor eventuale utilizări viitore, reabilitarea lor fiind practic
imposibilă și nefezabilă, vor fi dezafectate în totalitate.

1.11. M ODALITĂȚI
ODALITĂȚI PENTRU CONECTARE
CONECTARE LA INFRASTRUCTURA
INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Din puncturile de racord existente la ctr. Câmpul Frumos se poate asigura legarea tuturor
utilităților necesare funcționării zonei viitoarei investiții.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Având în vedere specificul investiției nu se preconizează procese tehnologice directe de producție.

2.1. ACTIVITĂȚI
CTIVITĂ ȚI DE DEZAFECTARE
DEZAFEC TARE
Istoricul amplasamentului
Agrocomplexul de la Câmpul Frumos s-a înfiinţat între anii 1966-1967 sub denumirea de
Întreprinderea Agricolă de Stat Câmpul Frumos (IAS). În anul 1991 prin reorganizarea IAS în
baza HG nr. 194/1991 a fost înfiinţat societatea ZOOCOMP SA.
Pe baza încheierii judecătoreşti din 13.05.2005 s-a iniţiat procedura de încetare a activităţii,
lichidatorul fiind SC Euro Consulting Group SRL, procedându-se în acest sens la oprirea
activităţii de producţie, inventarierea bunurilor şi evaluarea acestora în vederea vânzării.
În anul 2006 complexul a fost achiziţionat la licitaţie prin încheierea nr. 15215/2007,
24785/2007 de către Municipiul Sfântu Gheorghe. În același an a fost elaborat un Program de
Conformare de către lichidator şi APM Covasna.
Având în vedere că de începutul anilor 1990 complexul a fost dat în folosinţă parţial la diverşi
întreprinzători şi lipsa de control a activităţilor desfăşurate de chiriaşi sau în anumite cazuri între
anii 2000-2007 caracterul provizoriu (de scurtă durată) a contractelor de închiriere au condus la
o stare avansată de degradare a bunurilor imobile datorită în mare măsură lipsei de încredere a
agenţilor economici în posibilitatea recuperării prin producţie a investiţiilor.
În cursul anului 2007 acesta a fost propus spre dezlipire (lotizare) la limitele obiectivelor
funcţionale, sine stătătoare.
Amplasamentul studiat, amenajat pentru activitatea de creştere a bovinelor parte din fostul
complex Zoocomp, a fost dobândit prin contract de concesiune începând cu data de 22.04.2008,
(pe baza încheierii nr 12716/2008) de Halav Love Srl pe o perioadă de 25 ani.
Trei din măsurile din Programul de conformare i-au fost impuse societăţii comerciale Halav Love
Srl prin contractul de concesiune (1. executarea de rigole pentru captarea fazei lichide rezultate
din procesul de însilozare a porumbului; 2. executarea a două foraje de monitorizare a pânzei
freatice - una amonte şi una în aval de bazinul de colectare a dejecţiilor; 3. reabilitarea celor trei
bazine pentru colectarea dejecţiilor). Măsurile impuse Concesionarului au fost parțial realizate (2
buc puțuri de monitorizare realizate amonte și aval de cele 3 bazine de colectare dejecții; bazin de

ianuarie.2013 12
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

colectare a levigatului de pe platforma de însilozare; golirea bazinului 2 de colectare a dejecțiilor,


acesta fiind cea care prezenta în mod evident fisuri).
Imobilul în urma falimentului Concesionarului și a rezilierii contractului de concesiune nr.
12716/2008 a reintrat în folosința Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe în anul 2012.

Activităţile de producţie desfăşurate în incinta agrocomplexului din care făcea parte


obiectivul studiat:
Activitatea de producţie s-a desfăşurat în 3 ferme de producţie agricolă, 3 secţii de producţie
industrială (prelucrare lapte, carne, brutărie) şi trei sectoare de deservire (mecanic, economic şi
aprovizionare/transport/desfacere).
Ferma nr. 1 (obiectiv din care a făcut parte ferma studiată) şi Ferma nr. 2 cu profil mixt (vegetal
şi zootehnic) aveau ca activitate de bază creşterea vacilor de lapte (300 capete/fermă) şi a
tineretului taurin aferent. Sistemul de creştere era în circuit închis, în cadrul fermei producându-
se şi furajele necesare hranei animalelor.
Ferma nr. 3 cu profil mixt (vegetal şi zootehnic) avea ca activitate de bază cultura cartofului de
sămânţă şi de consum, pentru care dispunea de tehnica corespunzătoare. Se mai ocupa cu
creşterea oilor (250 capete) şi a tineretului ovin.
Pentru funcţionarea corespunzătoare a celor 3 ferme unitatea avea toată gama de tipuri de
construcţii şi mijloace fixe necesare activităţii de producere, prelucrare, uscare, depozitare şi
livrare a produselor agricole şi zootehnice proprii care ar fi putut asigura buna desfăşurare a
activităţii.
Accesul în incinta obiectivului studiat se realizează din strada Câmpul Frumos, prin drumul de
acces betonat din incita fostului agrocomplex.

Amplasamentul studiat, în urma lotizării, prezenta următoarele elemente funcționale la


exploatarea de către Halav Love Srl (ultima societate care a exploatat amplasamentul):
– Birouri
– 24 grajduri (2 parţial demolate) din care 1centru de muls/sală de lapte brut, 2 maternităţi
– 2 anexe
– 5 fânare (2 demolate),
– castel de apă
– 2 tabere de vară,
– 3 bazine de dejecţii,
– 2 platforme de însilozare
– 3 şoproane,
– magazie/centru de furajare (bucatarie furajera),
– 3 rezervoare de combustibil
– centrala termică
– depozit carburanţi/birou-clinică veterinară,
– platforme de deshidratare.

În momentul de faţă activitatea pe amplasament este sistată, construcţiile existente sunt în stare
avansată de degradare.
Construcţiile existente au regim de înălţime parter şi o structură de rezistenţă mixtă: realizate din
zidărie de cărămidă şi BCA, pe structură de beton armat, pe fundaţii continue de beton şi izolate
din beton, stâlpi din beton armat, grinzi şi planşee din beton armat peste parter, şarpantă

ianuarie.2013 13
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

dulgherească din lemn de răşinoase, învelitoare din plăci ondulate din azbociment. Toate
imobilele au podele betonate. Grajdurile, şoproanele, centrul de furajare, sala de muls, sala de
lapte brut au acoperişuri din plăci de azbociment. Filtrul sanitar şi birourile sunt acoperite cu
ţigle ceramice. Gardurile sunt construite din beton (elemente prefabricate) sau materiale metalice.
Sistemele de canalizare din tuburi betonate sunt montate subteran. În zonele critice sunt montate
rigole de colectare a scurgerilor, cu grătare de reţinere a materialelor solide.
Din planurile studiate reiese că anumite bunuri imobile au fost demolate în timp (grajdurile
pentru porci situate în colţul sud-estic al obiectivului).
Proiectul include demolarea tuturor rețelelor din distribuție a utilităților, precum și a sistemului
de colectare ape uzate și pluviale.
Situaţia imobilelor care vor fi demolate sunt prezentate în tabelul următor:

ianuarie.2013 14
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
1. Grajd vaci Nr. 1 1 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi geamuri
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
2. Grup de muls Nr.2 2 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton, gresie
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite, zone cu placaj ceramic
pereţi
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi, zone cu tâmplării PVC
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
3. Grajd vaci Nr. 3 3 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi ferestre
- tocuri din lemn la luminatoare cu geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
4. Grajd vaci Nr. 4 4 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi geamuri, lipsă tocuri de ferestre 55%
- tocuri din lemn la luminatoare
- electricitate, apă canalizare dezafectată

februarie.2013 15
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
5. Grajd vaci Nr. 5 5 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi 40% din tocuri deferestre existăfără geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
6. Grajd vaci Nr. 6 6 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi 35% din tocuri deferestre există fără geam
- luminatoare cu toc din lemn fără geam
- electricitate, apă canalizare dezafectată
7. Grajd vaci Nr. 7 7 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi, lipsă ferestre 45%, fără geam
- luminatoare cu toc din lemn cu 50% geamuri
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
8. Grajd vaci Nr. 10 10 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă, 85%lipsă de pe axul “D”
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi ferestre, goluri de ferestre zidite cu cărămidă
- luminatoare închise cu polistiren
- electricitate, apă, canalizare dezafectată

februarie.2013 16
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
9. Amenajare între grajd 08 – 10 2185,4 22,1x81,70 m=1805,57 mp - structură din confecţii metalice, stâlpi din ţevi, grinzi cu zăbrele din
Nr. 8 şi 10 9,10x41,74 m=379,84 mp profile cornier şi pane din profile U6 1/2
h=3,60÷5,22 m - învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- pe faţa de zidărie din cărămidă parţial demolat
- fără uşi şi ferestre, din tâmplărie metalică cu geam 80%
- pardoseală din asphalt 1800 mp
- fără utilităţi
10 Grajd vaci Nr. 9 9 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi ferestre, goluri de ferestre zidite cu cărămidă
- luminatoare cu toc din lemn fără geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
11 Grajd vaci Nr. 11 11 1600,83 22,5x72,60 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi din b.a. prefabricat
h=3,30÷5,30 m degradare - planşeu din chesoane prefabricate
- zidărie din cărămidă,
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- o usă din confecţii metalice (lateral)
- luminatoare cu toc din lemn cu geam 50%
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
12 Grajd vaci Nr. 12 12 793,52 10,9x72,80 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=2,83÷4,98 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi geamuri
- electricitate, apă, canalizare dezafectată

februarie.2013 17
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
13 Grajd vaci Nr. 14 13 793,52 10,9x72,80 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=3,12÷5,31 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi geamuri
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
14 Grajd vaci Nr. 16 14 780,84 10,8x72,30 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
(tineret) h=2,93÷5,25 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- există un canat la o uşă, ferestre cu tocuri simple cu 75% geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
15 Grajd vaci Nr. 18 15 780,84 10,8x72,30 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=2,93÷5,25 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- există un canat la o uşă, ferestre cu tocuri simple cu 80% geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
16 Grajd vaci Nr. 20 16 780,84 10,8x72,30 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=2,93÷5,25 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- există un canat la o uşă, ferestre cu tocuri simple cu 75% geam
- electricitate, apă, canalizare dezafectată

februarie.2013 18
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
17 Grajd 17 792,84 72,10x10,95 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi longitudinal din beton armat, umputură
h=3,40÷5,70 m degradare din zidărie de cărămidă
- învelitoare din strat dublu de plăci de azbociment ondulat, posibil cau
interspaţiu dintre straturile de azbociment să fie umplut cu termoizolaţie
din vată minerală
- învelitoarea este susţinută pe ferme din lemn şi tiranţi metalici
- tencuială int. şi ext. drişcuite, obişnuită
- ferestrele şi uşile sunt deteriorate
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
18 Grajd 18 792,84 72,10x10,95 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi longitudinal din beton armat, umplutură
h=3,40÷5,70 m degradare din zidărie de cărămidă
- învelitoare din strat dublu de plăci de azbociment ondulat, posibil cau
interspaţiu dintre straturile de azbociment să fie umplut cu termoizolaţie
din vată minerală
- învelitoarea este susţinută pe ferme din lemn şi tiranţi metalici
- tencuială int. şi ext. drişcuite, obişnuită
- ferestrele şi uşile sunt deteriorate
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
19 Grajd Nr. 19 19 773,38 71,61x10,80 m în curs de - structură mixtă, stâlpi din beton armat prefabricat
h=3,40÷5,70 m degradare - fermă metalică cu elemente din lemn şi tiranţi
- zidărie din cărămidă
- pardoseală din beton
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- fără uşi şi ferestrele conţin doar tţplăria, sticla parţial inexistentă
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
20 Grajd viţei Nr. 13 20 599,72 8,23x72,87 m în curs de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=3,00÷4,60 m degradare - şarpantă cu ferme din lemn cu tiranţi
- pardoseală din beton, la adăposturi pentru viţei pardoseala din cărămidă
aşezată pe mediu
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- învelitoare din azbociment
- fără uşi, ferestre cu geamuri 40%
- electricitate, apă, canalizare dezafectată

februarie.2013 19
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
21 Grajd Nr. 15 21 711,27 9,50x72,87 m - învelitoare - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=2,90÷4,10 m căzută 100% - şarpantă format din grinzi din beton armat prefabricat
- ziduri căzute - pardoseală din beton
parţial 30% - învelitoare din plăci de azbociment ondulat
grinzi şarpantă - fără uşi şi ferestrele
căzute 50% - electricitate, apă, canalizare dezafectată
- stare avansata de
degradare
22 Grajd Nr. 17 22 599,72 8,23x72,87 m - învelitoare - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi din beton armat
h=3,00÷4,60 m căzută 100% - şarpantă format din grinzi din beton armat prefabricat
- ziduri căzute - pardoseală din beton
parţial 25% - învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- grinzi şarpantă - fără uşi, lipsă tocuri de ferestre 70% fără geamuri
căzute 45% - electricitate, apă, canalizare dezafectată
- stare avansata de
degradare
23 Grajd 23 663,075 20,25x55,63 m puternic - structură din pereţi de zidărie portantă din cărămidă 45-48cm
h=2,75÷7,70 m degradată - şarpantă din lemn pe scaune
- tencuieli int. şi ext. drişcuite, obişnuite, zugrăvite
- ferestrele şi uşile sunt deteriorate, sau lipsesc
- compartimentări interioare din zidărie de cărămidă grosimi 15-17 cm
- pardoseală din beton
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
24 Anexa 23 Anexa 23 15,15 4,15x3,65 în curs de - structură din beton armat
h = 1,38÷3,28 m degradare - electricitate, apă, canalizare dezafectate
25 Anexa 24 Anexa 24 3,26 1,78x1,83 puternic - structură din beton armat
h = 1,87 m degradată - electricitate, apă, canalizare dezafectate
26 Castel de apă Castel de apă 17,72 Diametru 4,75 m în stare mediocră - structură din beton armat
h=24,30÷30,00 m - electricitate, apă, canalizare dezafectate
27 Fânar 24 şi 25 940 72,12x12,50 m în curs de - structură din stâlpi diametru Ø 18 şi grinzi metalice zăbrelite
h=5,63÷7,69 m degradare - învelitoare din plăci de azbociment, fixate de profilele transversal tip C
- electricitate, apă, canalizare dezafectate

februarie.2013 20
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
28 Fânar 27 854,360 80,60x10,60 m în curs de - structura metalică: - stâlp compus din 3 profile metalice 40x70 mm, cu
h=5,00÷8,40 m degradare rigidizări
- ferma metalică compusă din grinda zăbrelită şi tiranţi metalici
- învelitoare din plăci de azbociment, fixate de grinzi zăbrelite secundare, în
plan longitudinal
- electricitate, apă, canalizare dezafectate
29 Fânar 38 725,61 10,40x69,77 m dezmembrat în - dezmembrat fără stâlpi
Dezmembrat stare de - ferme cu zăbrele din confecţii metalice
degradare - învelitoare din plăci de azbociment ondulat
- pardoseală beton
30 Bucătărie furajeră 39 834,15 16,60x50,25 m degradare - pereţi longitudinali din beton armat (25-35 cm grosime) şi tablă metalică
h=4,95÷7,23 m avansată - închideri pe lăţime din zidărie de cărămidă tencuită
- stâlpi din confecţii metalice
- pardoseală din beton
- şarpantă cu formemetalice cu zăbrele
- învelitoare din plăci azbociment ondulat
- pereţi de compartimentare din beton
- tâmplării din confecţii metalice h = 2,0 m
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
31 Fânar 40 1122,2 12,40x90,50 m în curs de - stâlpi din beton armat prefabricat
h=6,00 m degradare - acoperiş format din ferme cu zăbrele şi tiranţi
- învelitoare din azbociment ondulat
- pardoseală din beton ax 1÷12, pământ ax 12÷16
32 Casa+groapă pod 41 49,24 3,60x3,30 m degradare - casa- structură din zidărie portantă
basculă 12,25x3,05 m avansată - plaşeu din beton armat
h=2,75÷3,00 m - tencuieli int. şi ext. drişcuite, zugrăvite
- tocuri de uşi şi ferestre din lemn 40% cu geam
- groapa – pod basculă din beton armat cu perete de 20 cm grosime
- electricitate dezafectată

februarie.2013 21
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
33 Depozit 42 814,35 116,30x49,96 m degradare - structură mixtă cu elemenţi din beton armat pe lungime, zidărie din
h=3,64÷5,85 m avansată cărămidă la închidere pe lăţime şi goluri vechi zidite, stâlpi metalici din
ţevi
- pardoseală din beton
- şarpantă cu ferme cu zăbrele din confecţii metalice
- uşi glisante din confecţii metalice
- învelitoare din azbociment ondulat
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
34 Grajd 43 549,578 50,42x10,90 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi longitudinal din beton armat, umplutură
h=2,68÷5,65 m degradare din zidărie de cărămidă
- învelitoare din strat dublu de plăci de azbociment ondulat, posibil cau
interspaţiu dintre straturile de azbociment să fie umplut cu termoizolaţie
din vată minerală
- învelitoarea este susţinută pe ferme din lemn şi tiranţi metalici
- tencuială int. şi ext. drişcuite, obişnuită
- ferestrele şi uşile sunt deteriorate
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
35 Grajd 44 549,578 50,42x10,90 m în curs de - structură mixtă, stâlpi şi grinzi longitudinal din beton armat, umplutură
h=2,68÷5,65 m degradare din zidărie de cărămidă
- învelitoare din strat dublu de plăci de azbociment ondulat, posibil cau
interspaţiu dintre straturile de azbociment să fie umplut cu termoizolaţie
din vată minerală
- învelitoarea este susţinută pe ferme din lemn şi tiranţi metalici
- tencuială int. şi ext. drişcuite, obişnuită
- ferestrele şi uşile sunt deteriorate
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
36 Cabinet medical 45 101,76 6,40x15,90 m degradare - structură din zidărie portantă cu centuri din beton armat
h=3,25÷3,56 m avansată - planşeu din cheson prefabricat cu acoperiş terasă necirculabilă
- pardoseală din beton
- tencuieli interioare-exterioare drişcuite, zugrăvite
- tâmplărie din lemn
- electricitate, apă, canalizare dezafectată

februarie.2013 22
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Nr de Suprafaţa
Nr
Denumire construcţie identificare din construită Dimensiuni în plan Starea actuală Descriere
crt
planul de situaţie (mp)
37 Lăptărie 46 850,0 Lăţime 12,10÷20,084 m parţial în stare de - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi, grinzi, centuri
Lungime 57,21 m ruină, din beton armat
h=2,91÷10,02 m parţial puternic - planşeu parţial din chesoane prefabricate (250 mp) parţial din beton
degradată monilit (415 mp) fără planşeu (185 mp)
- şarpantă pe scaune din lemn ecarisat (635 mp)
- şarpantă cu ferme cu zăbrele (140 mp)
- simplă pe confecţii metalice (75 mp)
- învelitoare cu ţigle profilate, azbociment ondulat, tablă ondulată
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
38 Centrală termică+garaje 47 292,2 10,10x29,50 m puternic - structură mixtă, zidărie portantă din cărămidă cu stâlpi, grinzi din beton
h=3,40÷5,10 m variabil la degradată armat
hornuri - planşeu din beton armat, cu acoperiş terasă necirculabilă
- pardoseală din beton
- tencuieli interioare-exterioare drişcuite, zugrăvite
- tâmplărie din confecţii metalice, geamuri 80%
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
39 Fânar 51 1045,94 12,40x84,35 m degradare - stâlpi din beton armat prefabricat
h=6 m avansată - acoperiş format din ferme cu zăbrele şi tiranţi (75%)
- pardoseală din beton
- fără învelitoare
- electricitate, apă, canalizare dezafectată
40 Siloz 52 5600 50,0x112,0 m în curs de - pereţi siloz din beton armat
h=2,80 m degradare, - platformă betonată
lipsă pereţi de
compartimentare

februarie.2013 23
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Măsuri specifice,
specifice, echipamente și condiții de protecție
Lucrările de demolare/desfiinţare se referă în principal la demolarea construcţiilor existente,
majoritatea lor – construcţii din beton şi zidărie de cărămidă, desfacerea instalaţiilor existente
(apă, gaz metan, energie electrică, canalizare), desfacerea platformelor şi drumurilor interioare de
incintă, desfiinţarea castelului de apă existent, respectiv desfiinţarea a trei tancuri de motorină
subterane.
Respectând procesul de demolare există posibilitatea sortării, valorificării, respectiv eliminării
deşeurilor rezultate. Produsele demontate se vor depozita separat.
Întreg procesul de demolare se va face controlat:
– Îndepărtarea și valorificarea deșeurilor de grajd solide și lichide
– Îndepărtarea şi eliminarea materialelor cu componente periculoase (materiale cu conţinut
de azbest, etc), conform prevederilor în vigoare.
– Selectarea și recuperarea componentelor reutilizabile (cărămizi, ţigle, grinzi, chesoane,
elemente feroase, tocuri şi uşi de ferestre, etc)
– Recuperarea materialelor valorificabile (moloz de cărămizi şi beton, lemn)
– Eliminarea deşeurilor nereciclabile, transport cu firme autorizate.
Din demolarea elementelor de beton va rezulta deşeu de beton (ciment şi agregate), cărămizi şi
pavele, ce pot fi concasate şi utilizate ca produse de pavare, drenare sau ca şi strat de bază al
drumurilor.
Molozul rezultat - amestec de cărămizi, mortar şi tencuială, se va colecta mecanizat cu ajutorul
excavatoarelor şi depozitate în locuri special amenajate în vederea reutilizării ulterioare.
Prin demolarea învelitorilor acoperişurilor de tip şarpantă, ţiglă, tablă plană şi azbociment se
urmăreşte recuperarea, recondiţionarea prelucrarea şi gestionarea în condiţii stabilite de lege a
resurselor materiale rezultate.
Învelitoarea fiind un element al construcţiei deosebit de expus la numeroase solicitări, se va
analiza starea de uzură a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru în vederea
recuperării, recondiţionării şi reutilizării totale sau parţiale.
Materialele recuperate se sorteză şi se depozitează corespunzător în vederea valorificării.

Activitatea de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări nu este reglementată în mod


special.
Recomandările Ghidului privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări elaborat de
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu împreună cu Asociaţia Autorităţilor Locale şi
Regionale din Norvegia în anul 2011, cât şi a Ghidului privind stocarea temporară a deşeurilor
nepericuloase din construcţii şi demolări, elaborat de Ministerul Mediului şi Dezvoltării
Durabile cu scopul de a oferi asistenţă în pregătirea conformării cu reglementările privind
stocarea temporară a deşeurilor din 2008 (PHARE 2005/017 –553.03.03/04.05) furnizează
informaţii cu privire la recomandările privind stocarea temporară a acestor tipuri de deşeuri la
locul de producere în condiţii de siguranţă a mediului.
Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi reciclate cu uşurinţă, operaţia de valorificare
raportând un procent de peste 90 %. Acest proces se poate atinge prin două metode:
– sortarea preliminară la locul de generare în containere sau grămezi;
– utilizarea de echipamente pentru concasare şi cernere pentru reciclarea betonului şi
cărămizilor.

februarie.2013 24
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Trebuie realizată o separare prealabilă, separare ce poate fi realizată pe o platformă special


amenajată pe amplasamentul şantierului unde sunt realizate lucrările în vederea separării
deşeurilor periculoase de cele nepericuloase.
Generarea deşeurilor din construcţii şi demolări este un proces delimitat în timp. Cantităţile
generate depind strict de mărimea construcţiei demolate, iar în cazul şantierelor de construcţii
depind de disciplina tehnologică (construirea cu generarea unor cantităţi reduse de deşeuri).
Generarea acestora este un proces cu caracter discontinuu.
Perioada de existenţă a facilitaţii de stocare temporară este strict legată de perioada de desfăşurare
a activităţilor de desfiinţare, respectiv construcţie, perioadă clar stabilită în cadrul autorizaţiei de
construcţie, respectiv desfiinţare.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt stocate la locul de generare. Apoi sunt transportate la
depozitele de deşeuri ori la operatorii economici care oferă servicii de tratare (recuperare resturi
metalice, concasare beton şi cărămizi). O altă alternativă este reprezentată de tratarea deşeurilor la
locul de generare (pe amplasamentul pe care se realizează construcţia sau demolarea), mai ales în
cazul amplasamentelor mai mari.
În ceea ce priveşte selecţia zonei unde vor fi stocate temporar deşeurile rezultate, posibilităţile
sunt următoarele:
 în cazul demolării controlate:
− stocarea molozurilor se realizează practic la locul de demolare; transferul acestora într-o
zonă special desemnată în vederea stocării nu este fezabil din cauza cantităţilor foarte mari
generate;
− stocarea materialelor care pot fi reutilizate/reciclate se realizează într-o zonă special
desemnată, în containere metalice;
 în cazul demolării clasice fără tratare la locul de generare:
− stocarea deşeurilor amestecate se realizează acolo unde au loc operaţiile de desfiinţare;
 în cazul demolării clasice cu tratare la locul de generare:
− stocarea deşeurilor amestecate se realizează acolo unde au loc operaţiile de demolare şi de
concasare a molozului;
− stocarea materialelor care eventual au fost separate în procesul de concasare şi care pot fi
reciclate se realizează într-o zonă special desemnată, în containere metalice;

În tabelul de mai jos sunt prezentate criteriile de selectare a zonelor de stocare temporară a
deşeurilor nepericuloase, zone aflate în limitele amplasamentelor pe care se realizează activităţi de
construcţii şi/sau demolări.

Tabel 2.1.2 Selecţia amplasamentului zonei de stocare, utilităţi necesare


Caracteristica Observaţii
Tip facilitate Facilitate pentru stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări
Mărimea zonei de stocare În funcţie de dimensiunile amplasamentului pe care se realizează operaţiile de construcţii şi
demolări şi de volumul de lucrări desfăşurate
Servicii realizate Stocare, sortare preliminară
Locaţie, acces şi rute de Drum de acces care să fie practicabil şi în condiţii meteorologice nefavorabile
transport
Utilităţi În cazul zonelor de stocare a molozurilor, trebuie să fie asigurat accesul autocisternelor cu apă
Containere metalice (eventual acoperite) pentru stocarea temporară a materialelor reciclabile

Cerinţele generale privind controlul şi administrarea facilităţii sunt:


– asigurarea controlului accesului pe amplasament;

februarie.2013 25
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

– monitorizarea vehiculelor ce tranzitează amplasamentul;


– evitarea incidentelor în stocare cu impact asupra mediului şi a sănătăţii şi stabilirea de
măsuri de intervenţie în cazul producerii acestora.

Stocarea deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări se realizează în general în grămezi


sau containere de metal de capacitate mare. Deşeurile reciclabile (rezultate în urma demolării
selective sau a sortării preliminare) sunt depozitate în containere metalice de capacitate mare.
Se recomandă ca pentru fiecare categorie de deşeuri reciclabile în parte să se asigure un container
separat, şi anume:
− sticlă;
− metal;
− plastic;
− lemn;
− alte resturi de materiale de construcţii.

Utilaje
Pe amplasamentele de construcţii şi demolări se regăsesc în general majoritatea
vehiculelor/echipamentelor de pe şantiere. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele
tipuri de utilaje care pot fi utilizate.

Tabel 2.1.3 Vehicule pentru manipularea deşeurilor din construcţii şi demolări nepericuloase
Tip vehicul Utilizare Cerinţe tehnice
Încărcător frontal Pentru încărcarea deşeurilor din construcţii şi demolări Operator autorizat,
în mijloacele de transport Aprobat CE
Buldozer Pentru gruparea deşeurilor, eliberarea căilor de acces
Remorci şi containere Pentru stocarea deşeurilor din construcţii şi demolări şi Aprobat CE
transportul acestora la facilităţile de tratare sau Acoperit în timpul transportului
eliminare
Autocamioane cu bena Îndepărtarea deşeurilor din construcţii şi demolări de pe Operator autorizat,
basculantă amplasament Aprobat CE
Acoperit în timpul transportului
Camion cisternă Control pulberi şi protecţie împotriva incendiilor Operator autorizat,
Aprobat CE
Containieră Transportul containerelor de diferite dimensiuni. Operator autorizat,
Aprobat CE
În cazul transportului de moloz,
containerul trebuie acoperit

În condiţiile în care operatorul economic consideră că se poate realiza tratarea pe amplasament a


deşeurilor nepericuloase în vederea valorificării, se recomandă utilizarea unui concasor mobil.
Deşeurile astfel pot fi concasate şi cernute, rezultând sorturi cu dimensiuni diferite.
Este de menţionat că pe platforme se pot aşeza şi containere pentru colectarea materialelor
(deşeurilor) de construcţii ce pot fi utilizate ca materii prime secundare, rezultate în urma sortării
preliminare sau a tratării pe amplasament.
Manipularea deşeurilor pe amplasamentul facilităţii pentru stocarea temporară a deşeurilor
nepericuloase din construcţii şi demolări constă din:
– descărcarea mijloacelor de transport a deşeurilor reciclabile în containerele de stocare;
– stocarea propriu-zisă în containere;
– încărcarea deşeurilor de construcţii vrac sau a containerelor în/pe utilajele de transport
rutier.

februarie.2013 26
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Manipularea deşeurilor trebuie să se facă luând în considerare masele şi gabaritul deşeurilor,


precum şi pericolele la manipularea unor obiecte cu forme neregulate sau a sticlei.
Stocarea propriu-zisă a deşeurilor se realizează în containere speciale, în cazul deşeurilor
reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau din sortarea preliminară şi în cazul deşeurilor
rezultate în timpul lucrărilor de construcţie.
Containerele vor fi amplasate astfel încât să fie permis accesul facil pentru realizarea operaţiilor de
descărcare şi pentru preluarea acestora pe platformele mijloacelor de transport rutier.
Containerele vor fi etichetate cu numele categoriei de deşeuri pentru care sunt destinate. De
regulă containerele vor fi dotate cu capac, pentru reducerea riscului ca apele meteorice să spele
deşeurile sau să se acumuleze în containere.

La livrarea deşeurilor, pe lângă operaţiile legate de încărcarea deşeurilor în mijlocul de transport


adecvat, se întocmeşte documentaţia prevăzută în HG 1061/2008 privind transportul deseurilor
periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei cu completările şi modificările ulterioare.
Indiferent de perioada de desfăşurare a lucrărilor de construcţii sau demolări, deşeurile
nepericuloase nu pot fi stocate temporar mai mult de 1 an, în cazul în care ulterior stocării sunt
eliminate, sau mai mult de 3 ani, în cazul în care urmează a fi tratate sau valorificate.
Este recomandat întocmirea unui plan de stocare având în vedere că deşeurile rezultă din
demolarea sau construirea unui obiectiv de mari dimensiuni, care ocupă o suprafaţă
semnificativă. Planul de stocare are drept scop planificarea funcţionării facilităţii de stocare
temporară şi identificarea amplasamentelor pe care se va realiza stocarea deşeurilor de construcţii
şi amplasarea containerelor pentru deşeurile reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau din
sortarea preliminară.
În baza evaluării prin proiectul de demolare a tipurilor şi cantităţilor de deşeuri care urmează a fi
stocate pe întreaga durată de execuţie a lucrărilor, se vor stabili capacităţile/suprafeţele maxime
necesare pentru stocare (folosindu-se pentru deşeurile stocate în grămadă o suprafaţă reper cu cca.
10% mai mare decât suprafaţa ocupată de construcţiile ce urmează a fi demolate).
Totodată, prin Planul de stocare, se stabilesc zone pentru amplasarea containerelor pentru
stocarea fiecărei categorii de deşeuri ţinând cont:
– de necesitatea asigurării unei lăţimi a căilor de acces care să permită manipularea oricărui
lot/cantităţi/ambalaj, în orice moment;
– de posibilitatea varierii locaţiilor optime pentru amplasarea containerelor în funcţie de
amplasarea clădirilor în demolare.

Facilităţile pentru stocarea temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări nu au


o structură organizatorică proprie. Ele vor fi deservite de către personalul curent al şantierului de
construcţii.
Din structura şantierului se desemnează o persoană responsabilă cu supervizarea activităţii de
stocare temporară. Acest angajat primeşte rapoartele privind buna funcţionare a echipamentelor
strict implicate în activitatea de stocare temporară (ex. containere pentru stocarea deşeurilor
reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau sortarea preliminară), dispune evacuarea
containerelor pline şi ia măsuri pentru înlocuirea containerelor care sunt defecte, ia măsuri
pentru asigurarea unui număr suficient de containere specifice fiecărui tip de deşeuri şi pentru
etichetarea conformă, verifică utilizarea fiecărui container în concordanţă cu destinaţia sa.
Totodată, el are responsabilitatea întocmirii documentaţiei prevăzută în HG 1061/2008.

februarie.2013 27
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Condiţii de lucru, măsuri şi echipamente specifice în protecţia securității


securită ții și a sănătății
lucrătorilor la locul de muncă
muncă la lucrări în care sunt implicați
implicați materiale cu conținut de
azbest
Angajatorul trebuie să stabilească un plan de lucru înaintea începerii lucrărilor de demolare ori de
îndepărtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clădiri, structuri și
instalaţii. Planul de lucru trebuie să prevadă următoarele măsuri pentru asigurarea securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă:
a) eliminarea azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest înainte de aplicarea
tehnicilor de demolare, cu excepţia cazului în care această eliminare ar avea un risc mai
mare pentru lucrători decât dacă azbestul şi/sau materialele cu conţinut de azbest ar fi
lăsate acolo unde se află;
b) asigurarea, dacă este necesar, a echipamentului individual de protecţie;
c) verificarea absenţei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de muncă, după
terminarea lucrărilor de îndepărtare a azbestului sau de demolare.

Planul de lucru trebuie sa cuprindă informaţii privind:


a) natura şi durata probabilă a lucrărilor;
b) locul unde se efectuează lucrările;
c) metodele aplicate atunci când lucrările presupun manipularea azbestului sau a
materialelor cu conţinut de azbest;
d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protecţia şi decontaminarea celor care
efectuează lucrările;
e) metodele aplicate pentru protecţia altor persoane prezente la locul unde se efectuează
lucrările sau in apropierea acestora.

La solicitarea inspectoratului teritorial de muncă şi a autorităţi de sănătate publică judeţeană,


angajatorul trebuie să transmită planul înainte de începerea lucrărilor.
Angajatorii au obligaţia să asigure o instruire adecvată, periodic, pentru toţi lucrătorii care sunt
sau pot fi expuşi la pulbere care conţine azbest.
Conţinutul instruirii trebuie să fie uşor de înţeles pentru lucrători şi trebuie să le permită acestora
să dobândească pregătirea şi să-şi însuşească cunoştinţele necesare în materie de prevenire şi de
securitate, în special în ceea ce priveşte:
a) proprietăţile azbestului şi efectele lui asupra sănătăţii, inclusiv efectul sinergic al
fumatului;
b) tipurile de produse şi materiale care pot conţine azbest;
c) operaţiile care pot conduce la expunerea la azbest şi importanţa controalelor preventive
pentru reducerea la minim a expunerii;
d) practicile profesionale sigure, controalele şi echipamentele de protecţie;
e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitările şi utilizarea corespunzătoare a echipamentelor
de respiraţie;
f) procedurile de urgenţă;
g) procedurile de decontaminare;
h) eliminarea deşeurilor;
i) cerinţele în materie de supraveghere medicală.

februarie.2013 28
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Pentru locurile de muncă în care se desfăşoară activităţile în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt
susceptibili de a fi expuşi la pulberea degajată din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest,
angajatorul trebuie să ia măsurile adecvate pentru ca acestea:
a) să fie clar delimitate şi marcate cu semne de avertizare;
b) să fie accesibile numai lucrătorilor care au sarcini de muncă în aceste zone;
c) să constituie zone in care fumatul este interzis.
Angajatorul trebuie să ia măsuri adecvate pentru a amenaja:
a) zone în care lucrătorii să mănânce şi să bea, fără a exista riscul contaminării cu pulbere de
azbest;
b) instalaţii sanitare adecvate, inclusiv duşuri în cazul în care se efectuează operaţii în care se
degajă pulbere de azbest.
Înainte de a executa lucrări de demolare sau de îndepărtare a azbestului, întreprinderile trebuie sa
facă dovada capacităţii lor în acest domeniu, potrivit reglementărilor în vigoare.

Supravegherea sănătăţii
Dacă în urma evaluării riscurilor de expunere a personalului nu rezultă în mod clar că limita
expunerii la azbest nu va fi depășită în aerul din zona de activitate, angajatorul asigură evaluarea
stării de sănătate pentru fiecare lucrător înaintea expunerii la pulberi de azbest şi/sau de materiale
cu conţinut de azbest.
Evaluarea trebuie să includă un examen specific al aparatului respirator, potrivit anexei care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
O nouă evaluare a stării de sănătate, pentru fiecare lucrător, trebuie să se realizeze cel puţin o dată
la fiecare 3 ani, pe toata perioada în care are loc expunerea.
Medicul de medicină a muncii trebuie să întocmească un dosar medical pentru fiecare lucrător,
potrivit reglementărilor în vigoare.
Angajatorul trebuie să ţină evidenţa lucrătorilor desemnaţi într-un registru în care trebuie să
indice natura şi durata activităţii acestora, precum şi a expunerii la care aceştia sunt supuşi, dacă
evaluarea riscului de expunere indică posibile depășiri ale concentrațiilor limită a prafului și
pulberelor cu conținut de azbest.
Medicul de medicina muncii responsabil cu supravegherea stării de sănătate, lucrătorii implicaţi
trebuie să aibă acces la acest registru.
Registrul şi dosarele medicale individuale trebuie păstrate cel puţin 40 de ani de la încetarea
expunerii, potrivit reglementărilor în vigoare.
În cazul în care întreprinderea îşi încetează activitatea, angajatorul trebuie să predea direcţiilor de
sănătate publică judeţene documentele mai sus menţionate.
Tabel 2.1.4 Măsuri și echipamente SSM
Factor de Condiţii specifice de lucru Măsuri şi echipamente specifice de protecţie
risc
Zgomot şi Valori limită de expunere la zgomot − nivelurile de zgomot şi vibraţii la care sunt supuşi angajaţii trebuie
vibraţii sunt cele prevăzute de HG. 493/2006 măsurate şi/sau evaluate
privind cerinţele minime SSM − mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului, cum ar fi ecrane,
referitoare la expunerea lucrătorilor la carcase, căptuşeli fonoabsorbante, precum şi reducerea zgomotului
riscurile generate de zgomot, art. 5. structural prin amortizarea zgomotului sau prin izolare
Valorile limită de expunere la vibraţii Echipamente individuale de protecţie
sunt cele prevăzute de HG 1876/2005 − antifon, echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de
privind cerinţele minime de securitate vibraţii
şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de
vibraţii.

februarie.2013 29
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Pulberi - − stropirea grămezilor de moloz în vederea evitării dispersării prafului în


netoxice condiţii de vânt puternic
Echipamente individuale de protecţie
− bonetă/basma şi mască contra prafului cu eficienţă specifică de reţinere
a pulberilor, ochelari de protecţie etanşi
− combinezon şi salopetă contra prafului, mănuşi de protecţie
impermeabile
− cămaşă, lenjerie de corp şi şosete din fibre naturale, încălţăminte de
protecţie
Pulberi toxice 0,1 fibre/cmc, măsurată în raport cu o − împiedicarea răspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu conţinut
(dezafectare medie ponderată în timp pe o perioadă de azbest în afara constructiei sau a zonei de lucru
lși manipulare de 8 ore (TWA) − stropirea grămezilor de moloz în vederea evitării dispersării prafului în
plăcide condiţii de vânt puternic
azbociment) − montarea panourilor de avertizare pentru a indica că se estimează
depășirea valorii limită prevăzute de lege
Echipamente individuale de protecţie
Lucrătorii au obligaţia sa utilizeze echipamentele prevăzute
− bonetă/basma şi mască contra prafului cu eficienţă specifică de reţinere
a pulberilor, ochelari de protecţie etanşi
− combinezon şi salopetă contra prafului, mănuşi de protecţie
impermeabile
− cămaşă, lenjerie de corp şi şosete din fibre naturale, încălţăminte de
protecţie
− Angajatorul trebuie să asigure că îmbrăcămintea de lucru şi/sau
echipamentul individual de protecţie, în niciun caz să nu fie scoase in
afara amplasamentului
Manipulare - − evitarea manipulării maselor prin utilizarea echipamentelor mecanice
mase Echipamente individuale de protecţie
− centură abdominală, palmare sau mănuşi de protecţie rezistente la uzură
− genunchiere rezistente la uzură, bocanci de protecţie
− cizme de protecţie cu bombeu metalic rezistent la şoc
− umerar şi şorţ de protecţie rezistente la uzură
Lucru la - − căderile de la înălţime trebuie să fie prevenite cu ajutorul balustradelor
înălţime de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o
mână curentă şi protecţie intermediară
− lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul
echipamentelor de protecţie colectivă- balustradă, platforme, plase de
prindere
Echipament individual de protecţie
− cască de protecţie rezistentă la şoc, centură de siguranţă specifică sarcinii
de muncă rezistentă la tracţiune şi şoc
− încălţăminte de protecţie cu talpă antiderapantă, colţari (lucru pe stâlp)
din metal

Protecţia împotriva incendiilor


Datorită caracterului inert a majorităţii deşeurilor nepericuloase stocate (cărămizi, resturi de
beton, ţigle, moloz, deşeuri metalice etc.), riscul de incendiu în perimetrul zonei de stocare este
destul de redus. Totuşi, în cazul producerii unui incendiu la facilitatea de stocare a deşeurilor
trebuie avute în vedere următoarele măsuri:
– alarmarea imediată a personalului de la locul de muncă sau a utilizatorilor prin mijloace
specifice;
– anunţarea incendiului la forţele de intervenţie, precum şi la dispecerat, acolo unde acesta
este constituit;
– salvarea rapidă şi în siguranţă a personalului, conform planurilor stabilite;

februarie.2013 30
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

– acţionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de apărare împotriva


incendiilor din dotare şi verificarea intrării în funcţiune a instalaţiilor şi a sistemelor
automate şi, după caz, acţionarea lor manuală;
– evacuarea bunurilor periclitate de incendiu şi protejarea echipamentelor care pot fi
deteriorate în timpul intervenţiei;
– protecţia personalului de intervenţie împotriva efectelor negative ale incendiului:
temperatură, fum, gaze toxice;
– verificarea amănunţită a locurilor în care se poate propaga incendiul şi unde pot apărea
focare noi, acţionându-se pentru stingerea acestora.

Deşeurile din demolări vor fi periodic transportate la instalaţia de eliminare sau de tratare, în
momentul în care transportul lor va fi fezabil din punct de vedere economic. În cazul închiderii
şantierului şi implicit a zonei de stocare temporară a acestor tipuri de deşeuri, toate aceste deşeuri
vor fi îndepărtate de pe amplasament.
La sfârşitul lucrărilor de demolare această zonă de stocare temporară din cadrul şantierului de
construcţii/demolări trebuie demolată și supusă lucrărilor de reamenajare cât mai aproape de
condiţiile viitoare de folosinţă pe care proprietarul terenului doreşte s-o atribuie acestei zone.
În acest sens:
– deşeurile stocate temporar vor fi îndepărtate de pe amplasament prin transport la
instalaţia de eliminare finală sau de tratare;
– containerele în care aceste deşeuri au fost stocate temporar vor fi decontaminate şi, în
cazul în care decontaminarea nu este fezabilă, sunt eliminate ca şi deşeuri nepericuloase;
– zona va fi curăţată de eventualele reziduuri rămase de la deşeurile stocate;
– se vor dezafecta platformele, eventuale îngrădiri efectuate în perioada demolării;
– zona va fi acoperită cu un strat de sol fertil.

3. D EȘEURI

Din procesul de demolare a construcţiilor existente şi desfacerea instalaţiilor provin deşeurile


tehnologice.. Deşeurile rezultate în urma procesului de demolare sunt prezentate în tabelul nr.
3.2.1

Agenţii economici care generează deşeuri au obligaţia, conform Legii 211/2011 privind regimul
deșeurilor, să ţină o evidenţă a gestiunii acestora, în conformitate cu HG 856/2002 privind
evidenţa gestiunii deşeurilor, pentru fiecare tip de deşeu.

Deşeuri tehnologice:
− beton armat – cod 17 01 01
− platforme betonate – cod 17 01 01
− cărămizi – cod 17 01 02
− termoizolaţie din BCA – cod 17 01 02
− ţigle şi materiale ceramice – cod 17 01 03
− amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele specificate la
17 01 06 – cod 17 01 07
− deşeuri din fibre de sticlă – cod 10 11 03
− lemn – cod 17 02 01

februarie.2013 31
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

− sticlă – cod 17 02 02
− tâmplărie PVC – cod 17 02 03
− platforme asfaltate şi hidroizolaţii – cod 17 03 01*
− fier şi oţel beton – cod 17 04 05
− plăci azbociment – cod 17 06 05*
− hârtie şi carton – cod 20 01 01
− materiale plastice – cod 20 01 39
− rezervor de combustibil lichid – cod 15 01 10*
− dejecţii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) – cod 02 01 06

3.1. G ESTIUNEA DEȘEURILOR


DEȘEURILOR

Dejecţii animaliere (materii fecale, urina, inclusiv resturi de paie) – cod 02 01 06


Pe amplasament se observă o gamă variată de deşeuri, alături de deşeurile ce vor rezulta din
demolări sunt prezente în cantităţi ridicate dejecţii solide şi lichide.
Dejecţiile erau captate prin folosirea unor materiale absorbante naturale (rumeguş şi predominant
paie), folosindu-se aşternut adânc, acestea asigurând o securitate sporită în vederea evitării
poluării solului. Gunoiul de grajd rezultat era evacuat cu ajutorul încărcătoarelor frontale pe
platforme betonate, temporar, până la reabilitarea bazinelor pentru depozitarea dejecţiilor.
Sistemul vechi de captare şi transportare a dejecţiilor nu era folosită. Cantitatea de dejecţii (solide
şi lichide) generate era de cca 32 to zilnic.
În fiecare grajd există cantităţi variate de gunoi de grajd, format din aşternutul de paie utilizat
amestecat cu dejecţii solide şi lichide.
În grajdurile 12-24 există un strat de gunoi de grajd care variază intre 5-15 cm.
Între gardul dinspre partea vestica a amplasamentului şi grajdurile 13-21 există cantităţi ridicate
de gunoi de grajd, cca.100 t, alături de dejecţii lichide în cantităţi de cca. 100 m3.
În padocurile exterioare 2, 4, 6, 7, 10, 11 grosimea stratului de gunoi de grajd este de cca. 1-10
cm.
Nu s-a realizat reabilitarea sistemului de depozitare temporară a dejecţiilor, 2 bazine fiind pline
cu dejecţii solide şi lichide. Depozitul este format din 3 bazine, cel din mijloc are o cantitate de
cca. 250 m3 dejecţii lichide, iar în cealalte două 5000 m3 iar deasupra dejecţiilor lichide pluteşte o
fracţie solidă de aprox 1m grosime, reprezentând o cantitate de cca. 500 t.
Drumurile şi platforme interioare betonate sunt parţial distruse, prezintă crăpături serioase,
datorită circulaţiei utilajelor.

Pe amplasament în spatele grajdurilor şi în colţul SV sunt cantităţi variate de dejecţii solide şi


lichide adunate datorită plombării evacuărilor apelor pluviale de pe amplasament.
Cantitatea de gunoi de grajd estimată a fi prezentă pe amplasament este de cca. 2000 t, alături de
5000 m3 dejecţii lichide/semilichide.

Deşeuri din fibre de sticlă (10 11 03), platforme betonate (17 (17 01 01), cărămizi (17 01 02)
termoizolaţie din BCA (17 01 02), ţigle şi materiale ceramice (17 01 03), sticlă (17 02 02)
Conform criteriilor de acceptare la depozitare din Ordinul nr. 95/2005, cu completările şi
modificările ulterioare, aceste deşeuri se consideră deşeuri inerte (Tab.2.1 Ord. 95/2005) şi pot fi
depozitate pe depozite de deşeuri inerte.

februarie.2013 32
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Deşeurile inerte trebuie să fie constituite din fluxuri unice de deşeuri, provenite din aceeaşi sursă
care generează un singur tip de deşeu. Tipuri diferite de deşeuri pot fi acceptate în amestec numai
dacă se dovedeşte că provin din aceeaşi sursă.
Se recomandă ca aceste deşeuri să fie refolosite, prin reutilizare directă sau indirectă tot ca
materiale de construcţie, sau valorificate prin reciclare/valorificare energetică. Deşeurile
nereciclabile sau cele periculoase pot fi valorificate energetic sau eliminate prin depozitare
(depozite de deşeuri nepericuloase sau de deşeuri periculoase, după caz) sau, în cazul anumitor
deşeuri, prin incinerare.
Un management durabil în domeniul gestionării deşeurilor din construcţii şi demolări înseamnă
utilizarea cu precădere a măsurilor de prevenire sau reducere a generării deşeurilor, urmate de
reutilizarea deşeurilor, recuperarea materială prin reciclare, valorificarea energetică şi în final
eliminarea deşeurilor rămase prin depozitare.
Prin implementarea unei astfel de management, cantitatea de deşeuri depozitate se va reduce
semnificativ precum şi impactul asupra mediului generat de depozitarea acestora.
Din punct de vedere ecologic, prin reutilizarea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări
se reduce cantitatea de deşeuri depozitate şi implicit spaţiul destinat depozitelor şi se realizează o
economie a materiilor prime. Din punct de vedere economic, utilizarea materialelor reciclate în
locul resurselor naturale, care ating costuri tot mai mari, devine o soluţie din ce în ce mai
avantajoasă.
Pregătirea pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv
operaţiuni de umplere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, a deşeurilor
nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări la un nivel minimum de 70% din
masă.

Rezervor de combustibil lichid – cod 15 01 10*


Depozitarea combustibililor lichizi pentru alimentarea centralei termice situate în colțul NE a
amplasamentului se efectuase prin 3 rezervoare subterane prevăzute cu pompe de alimentare
contorizate. Bazinele de combustibil lichid, amplasate subteran, au fost golite.
Rezervoarele de combustibil lichid vor fi curățate de resturile de combustibil lichid și scoase de
către persoane autorizate. Deșeurile rezultate vor fi preluate de către firme specializată care a
efectuat curăţirea rezezvoarelor (raclare şi împroşcare de jet de apă şi soluţie alcalină, pentru
curăţarea şi îndepărtarea resturilor de produs petrolier) în vederea valorificării/eliminării
ulterioare.
Transportul acestora se va realiza cu respectarea reglementărilor HG 1061/2008.

Plăci azbociment – cod 17 06 05* 05*


Conform Art. 5 a Hot. nr. 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de
riscurile datorate expunerii la azbest, angajatorii trebuie să ia măsuri pentru ca nici un lucrător să
nu fie expus la o concentrație de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, măsurată
în raport cu o medie ponderata in timp pe o perioada de 8 ore (TWA).
Conform Art. 4 a HG 1875/2005 activitățile în care lucrătorii sunt expuşi sau sunt susceptibili
de a fi expuşi, în timpul desfăşurării activităţii, la pulberea degajată din azbest sau din materiale
cu conţinut de azbest, trebuie să facă obiectul unui sistem de notificare coordonat de Inspecţia
Muncii şi de direcţiile de sănătate publică judeţene. În cazul în care limita expunerii la azbest nu
va fi depasită notificarea nu este necesară.

februarie.2013 33
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

În timpul lucrărilor de demolare trebuie avut în vedere conform Art . 16 a prezentei Hot. ca
numărul lucrătorilor expuşi sau care pot fi expuşi la pulberea provenită din azbest sau din
materiale cu conţinut de azbest trebuie să fie cât mai mic posibil şi procesele de muncă trebuie
concepute astfel încât să nu producă pulbere de azbest sau, dacă acest lucru se dovedeşte
imposibil, să nu se producă degajare de pulbere de azbest în aer.
Înainte de începerea lucrărilor de demolare sau de întreţinere, angajatorii trebuie să ia toate
măsurile adecvate de securitate şi sănătate în muncă.
Atunci când se depășeste valoarea limită prevăzută, angajatorul trebuie să ia măsuri pentru
identificarea cauzelor acestei depășiri și măsuri adecvate pentru remedierea situației, în cel mai
scurt timp posibil. Este interzisă continuarea lucrului în zona afectată până la luarea măsurilor
adecvate pentru protecţia lucrătorilor - utilizarea echipamentului individual de protecţie
respiratorie pentru fiecare lucrător.
Conform art 28 a aceluiaşi Hotărâri în cazul lucrărilor de demolare, îndepărtate a azbestului,
pentru care se estimează ca, în pofida utilizării măsurilor tehnice preventive de limitare a
conținutului de azbest în aer, valoarea limită prevazută va fi depășita, angajatorul trebuie să
stabilească măsuri pentru asigurarea protecției lucrătorilor pe durata acestor activității:
a) dotarea lucratorilor cu echipament individual de protecție respiratorie adecvat și cu alte
echipamente individuale de protecție;
b) montarea panourilor de avertizare pentru a indica că se estimează depăşrea valorii limită
prevăzute
c) impiedicarea răspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest în afara
construcţiei sau a zonei de lucru.
Lucrătorii au obligaţia să utilizeze echipamentele prevăzute.
Angajatorii au obligaţia să asigure o instruire adecvată pentru toţi lucrătorii care sunt sau pot fi
expuşi la pulbere care conţine azbest.

Deşeurile cu conţinut de azbest trebuie colectate şi îndepărtate de la locul de muncă în cel mai
scurt timp posibil, în ambalaje etanşe adecvate, prevăzute cu etichete care să indice că acestea
conţin azbest.
Acestea trebuie tratate ulterior, în conformitate cu prevederile legale referitoare la deșeurile
periculoase.
Conform sectiunii 2, pct.3.3.3 din Ordinul nr. 95/2005 - criterii de acceptare la depozitare, cu
completările şi modificările ulterioare, deşeurile cu azbest, materialele de construcţie, precum şi
alte deşeuri similare cu conţinut de azbest pot fi acceptate în depozitele de deşeuri nepericuloase
dacă generatorul efectuează analize care să dovedească că acesta se încadrează în prevederile art.7
alin (2) litera c) a HG 349/2005 privind depozitarea deșeurilor actualizată.

3.2. TRANSPORTUL DEȘ


DEȘEURILOR
Deș
Deș euri nepericuloase
Transportul deşeurilor se va realiza de către firme autorizate, pe bază de contract, iar depozitarea
acestor deşeuri pe rampa de deşeuri a mun. Sf.Gheorghe se va face cu respectarea Hot. nr. 349
/2005 privind depozitarea deseurilor si a criteriilor de acceptare la depozitare, conform Ordinului
MMGA nr. 95/2005, cu completările şi modificările ulterioare.
Transportul deseurilor nepericuloase se va efectua pe baza formularului de încãrcare-descãrcare
deșeuri nepericuloase (Anexa 3 a Hot. 1061/2008).

februarie.2013 34
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Deș
Deș euri periculoase
Transportul deșeurilor periculoase indiferent de cantitatea anualã în care acestea se genereazã, se
desfãșoarã în concordanțã cu prevederile HG nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de
efectuare a activitãții de transport rutier de mãrfuri periculoase în România. Transportul
deseurilor periculoase se va efectua pe baza formularului de încãrcare-descãrcare deșeuri (Anexa 1
a Hot. 1061/2008). Fiecare transport de deșeuri periculoase care sunt generate într-o cantitate
mai mare de 1 t/an din aceeași categorie de deșeuri periculoase trebuie sã fie însoțit de formularul
de expediție/transport deșeuri periculoase și de formularul pentru aprobarea transportului
deșeurilor periculoase.
Deşeuri periculoase stabile, nereactive pot fi depozitate pe depozitele nepericuloase, conform art.
7 alin (2) a Hot. nr. 349 /2005 privind depozitarea deseurilor.
Caracterul stabil, nereactiv constă în faptul că levigabilitatea deşeului nu se modifică în mod
negativ sub influenţa condiţiilor de mediu (ex: apă, aer, temperatură, sarcini mecanice), a
biodegradarii şi/sau a altor deşeuri (inclusiv a levigatelor şi a gazului de depozit), în condiţiile ce
se dezvoltă în depozit sau în cazul accidentelor previzibile.
Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de
depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005.

Este interzisă abandonarea, înlăturarea sau răspândirea necontrolată a deşeurilor de orice fel, se
prevede amenajarea de platformă betonată pentru amplasarea containerelor de deşeuri reciclabile
şi nereciclabile.

În cadrul procesului de demolare şi reabilitarea terenului se pot acumula următoarele tipuri de


deşeuri:

februarie.2013 35
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Tabel 3.2.1 Gestiunea deşeurilor


Nr. Managementul deşeurilor
Tipul de deș
deșeu Cod Cant. med U.M. Valorificare/Eliminare Observaţii
Crt Valorificată Eliminată Stoc
1. reutilizare umpluturi la drumuri,
beton armat 17 01 01 25010 mc agregate pt. beton 55022 to 0 0
proaspat
2. platforme betonate 17 01 01 70750 mp reutilizare umpluturi la drumuri 38000 to 0 0
3. reutilizare umpluturi la drumuri,
cărămizi, pavele 17 01 02 3669 mc lucrări de pavare sau 10273 to 0 0
drenare
4. termoizolaţie din BCA 17 01 02 1875 mp reutilizare umpluturi la drumuri 78,75 to 0 0
5. ţigle şi materiale ceramice 17 01 03 2520 mp reutilizare umpluturi la drumuri 1361 to 0 0
6. reciclare predare către o firmă
tâmplărie PVC 17 02 03 42 mp 1,7 to 0 0
autorizată
7. predare către o firmă
platforme asfaltate şi hidroizolaţii 17 03 01* 2220 mp 220 to 0 0
autorizată
8. predare către o firmă
rezervor de combustibil lichid 15 01 10* 3 buc 12 to 0 0
autorizată
9. reciclare predare către o firmă
fier şi oţel beton 17 04 05 1270540 kg 1270,54 to 0 0
autorizată
10. eliminare predare către o firmă
plăci azbociment 17 06 05* 55487 mp 0 814 to 0
autorizată
13. predare către o firmă
deşeuri din fibre de sticlă 10 11 03 11885 mp reciclare 1,78 to 0 0
autorizată
14. predare către o firmă
Lemn 17 02 01 375 mc reciclare 225 to 0 0
autorizată
15. predare către o firmă
Sticlă 17 02 02 983 mp reciclare 7,4 to 0 0
autorizată
16. Materiale plastice 20 01 39 kg reciclare predare către o firmă
1000 1 to 0 0
autorizată
17. Hârtie carton 20 01 01 kg reciclare predare către o firmă
1000 1 to 0 0
autorizată
20. predare către o firmă
dejecţii animaliere (lichide) 02 01 06 5000 mc 5000 to 0 0
autorizată
21. predare către o firmă
dejecţii animaliere (solide) 02 01 06 2000 t 2000 to 0 0
autorizată
22. deşeuri municipale amestecate 20 03 01 12 mc eliminare TEGA SA 1,80 to 0

februarie.2013 36
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

4. I MPACTUL POTENȚIAL
POTEN ȚIAL ASUPRA
AS UPRA COMPONENTELOR MEDIULUI
MEDIULUI ȘI MĂSURI DE
REDUCERE A ACESTORA

Scopul raportului este de a analiza situaţia/informaţiile existente, obţinute prin observaţii şi


documentare în vederea dimensionării nivelului de poluare existent pe amplasament, impactului
potenţial sau efectiv pe care procesul de demolare poate avea asupra mediului.
Se urmăreşte determinarea elementelor prezente ce pot duce la poluarea factorilor de mediu şi
evaluarea impactului acestora asupra factorilor de mediu de pe amplasament.

4.1. APA
4.1.1. CONDIȚII
ONDIȚII HIDROGEOLOGICE
HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI
AMPLASAMENTULUI

Din punct de vedere geomorfologic zona studiată face parte din depresiunea Sf. Gheorghe,
ramura NE a depresiunii Braşovului. Aceasta este mărginită la E de extremitatea sudică a
munţilor Bodoc şi la V de munţii Baraolt.
Altitudinile variază între 515 şi 535m în lunca Oltului (mal drept) şi 530 – 550 mp de terasa
înaltă a Oltului (mal stâng). Morfologia locală în sectorul studiat este caracterizată prin pante
reduse, relieful fiind cvaziorizontal.
Zona este săracă în ape de suprafaţă. La cca. 1 km spre est există un mic pârâu nepermanent
necodificat, afluent de dreapta al Râului Negru, care curge spre satul Sântionlunca.
Principalul râu al perimetrului este Oltul la o distanţă de 1,5-2 km faţă de obiectivul analizat.
Acesta are un curs domol, cu numeroase meandre şi braţe părăsite. Debitele sale sunt mari şi
relativ constante. Oltul traversează zona pe direcţia generală NS colectând apele văilor afluente.
La aproximativ 5 km în direcţia SE se află Râul Negru.
Câmpul Frumos este amplasat pe terasa comună a celor două râuri, la cotele de 519 – 520m.
Principalii parametrii hidrologici ai râului OLT amonte confluentă cu Râul Negru, cod cadastral
VIII-1.45, potrivit literaturii de specialitate, sunt:

Tabel 4.1.1.1 parametrii hidrologici ai râului OLT


Râul Q med. zilnic Q med. zilnic Q med. lunar
Q max anual Q max anual
Secţiunea min. anual min. anual min. anual
(1%) mc/s (5%) mc/s
(80%) mc/s (95%) mc/s (95%) mc/s
OLT Amonte confluentă 140 85 1,21 0,91 1,35
Râul Negru

Constituţia litologică a formaţiunilor ce participă la alcătuirea geologică a zonei studiate, permite


acumularea apelor subterane în cadrul unor acvifere multistrat cu potenţiale şi debite variabile.

Informaţii de baza despre apa subterană


Conform datelor din Planul de Management a Bazinului Hidrografic Olt, corpul de apă
subterană ROOT02 (GWOT02) Depresiunea Brașovului are o stare calitativă slabă și cantitativă
bună. Corpul de apă subterană are un grad de protecţie globală medie, având poluatori principali
din industrie. Prin prezența în zona de influență a corpului de apă a unor zone protejate se
consideră ca vulnerabilă. Atingerea obiectivelor de mediu pentru azotați și amoniu fac obiectul
unor excepții, atingerea acestora fiind propuă pentru anul 2027.

februarie.2013 37
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Stabilimente executate pentru urmărirea calității


calității apei subterane
În scopul monitorizării calităţii solului şi a infiltraţiilor în apa freatică a fost realizat un sistem de
monitorizare a calităţii apei subterane în zona bazinelor de colectare-stocare dejecţii, construite
din beton cu o capacitate totală de 12000mc.
Datorită vechimii construcţiei, pe fundul acestora se pot prezenta fisuri, existând riscul unor
exfiltrări care pot afecta acviferul freatic. Pentru depistarea din timp a unor astfel de exfiltraţii şi
prevenirea poluării cu nitraţi a acviferului au fost executate 2 foraje de observaţie, cu posibilitatea
de prelevare de probe de apă.
Cele 2 foraje au fost executate amonte (FO1) şi în aval (FO2) de bataluri, la o distanţă de 135m
între ele.
Stratificaţia interceptată la executarea forajelor este identică, cu decalaje neînsemnate ale
straturilor, din acest motiv şi echiparea forajelor este identică.

Forajul FO1 a străbătut următoarea stratificaţie:


– 0.00-0.50 umplutură din nisip argilos cu pietriş
– 0.50-1.80 argilă cafenie
– 1.80-25.00 bolovăniş, pietriş cu nisip mediu şi mare
Nivelul apei freatice a fost interceptat la adâncimea de 18.10m.

Forajul FO2 a străbătut următoarea stratificaţie:


– 0.00-0.50 umplutură din nisip argilos cu pietriş
– 1.00-3.80 argilă cafenie
– 3.80-25.00 bolovăniş, pietriş cu nisip mediu şi mare
Nivelul apei freatice a fost interceptat la adâncimea de 18.20m.

Acviferul interceptat este cu nivel liber şi este cantonat în orizontul poros-permeabil cuaternar
alcătuit din bolovăniş, pietriş şi nisip mediu-mare.
Forajele au fost săpate cu diametrul de 311 mm şi au fost tubate cu coloană unică PVC, Ø
120mm, cu îmbinare filetată. Pe intervalul 17.00-23.00m coloana este prevăzută cu filtru slituit,
partea inferioară a coloanei, între 23.00-25.00m servind ca decantor (sac de nămol) pentru
nisipul fin antrenat prin filtru.
Partea superioară a tubajului, pe o adâncime de cca. 3.00m este cimentat în spate, unde este
prinsă şi coloana de protecţie a ghizdului. Restul spaţiului inelar este umplut cu pietriş
mărgăritar.
Coloana de protecţie este prevăzut cu capac şi posibilitate de închidere cu lacăt.

După terminarea operaţiunilor de foraj şi tubaj, puţurile a fost decolmatate, deznisipate şi s-a
executat o pompare experimentală cu o singură treaptă, în regim stabilizat.

Tabel 4.1.1.2 parametrii hidrologici ai FO1 și FO2


Foraj Debit pompat Nivelul apei (m) Ddenivelare S Coeficiebt de Transmisivitate
(m) permeabilitate (K)
l/s mc/zi NHs NHd cm/s m/zi
FO1 0.005 0.432 18.10 20.80 2.7 0.00003 0.028 0.193
FO2 0.009 0.777 18.20 19.80 1.6 0.0001 0.085 0.578

februarie.2013 38
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Compozitia chimică, tipuri şi concentrații


concentrații de poluanți
Apa provenită din puțurile de alimentare, tratată și stocată în turnul de apă a fost supus analizei
chimice în vederea verificării potabilității acestuia. Buletinul de analiză 628/30.09.2009 DSP
Covasna arată o depăşirea VMA la azotați şi la oxidabilitate.

Tabel 4.1.1.3 Rezultatele analizei calității resursei de apă subterană


Denumirea UM Limite admisibile Rezultatele
indicatorului conform Legii 458/2002 analizelor
Amoniu mg/l 0.50 0,00
Nitriţi mg/l 0.50 0,00
Azotati mg/l 50 57,37
Oxidabilitate mgO2/l 5,00 7,76
Turbiditate UNT ≤5,00 0,49

În scopul analizării calităţii apei subterane pe amplasament s-au efectuat analize prin prelevare de
probe de apă subterană din forajele de observație și au fost analizate de către Laboratorul de
Calitate a Apelor din cadrul SGA Covasna în data de 07.01.2009. Rezultatele au fost înregistrate
în cadrul Raportului de încercări fizico-chimice nr.1 și 2 din data 12.01.2009.
În tabelul de mai jos sunt redate rezultatele din rapoartele de încercări:

Tabel 4.1.1.4 Rezultatele analizei calității freaticului


Denumirea UM Rezultat Rezultat
indicatorului măsurători
măsurători FO1 măsurători
măsurători FO2
pH Unit pH 6,97 6,92
Amoniu (NH4+) mg/l 5,473 4,866
Azotati (NO3) mg/l 114,381 426,991
Azotiti (NO2) mg/l 0,098 0,175

4.1.2. EVALUAREA POLUĂRII STRATULUI


STRATULUI FREATIC

Ordinul MM 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane
din Romania precum și Planul de Management a Bazinului Hidrografic Olt (PMBHOT)
stabilesc valorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană.

Tabel 4.1.2.1 Parametrii de referință pentru freatic


ROOT02 PO4 Cl NO3 NH 4 Pb Cd NO2 SO4
(GWOT02) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l) (mg/l)
NBL* 0,47 44,21 7,19 1,26 0,0052 0,0094 0,09
TV** 0,5 250 50 1,6 0,01 0,012 0,5 250
*NBL (natural background level): fondul natural
**TV (treshold value): valori prag

Valoarea de prag este definită ca un standard de calitate a apelor subterane stabilit în vederea
determinării stării corpului de apă și încadrarea acesteia în categoriile de calitate stabilite de Legea
107/1996 actualizată în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru îmbunătățirea sau
menținerea stării acviferului.

Tabel 4.1.2.2 Sinteza rezultatelor analizei calității freaticului la FO1


Denumirea FO1 NBL Depășire
Depășire TV Depășire
Depășire
indicatorului ROOT02 FO1/NBL ROOT02 FO1/NBL
Amoniu (NH4+) mg/l 5,473 1,26 4,34 1,6 3,42
Azotati (NO3) mg/l 114,381 7,19 15,91 50 2,29
Azotiti (NO2) mg/l 0,098 0,09 1,09 0,5 n/a

februarie.2013 39
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe
Tabel 4.1.2.3 Sinteza rezultatelor analizei calității freaticului la FO2
Denumirea FO2 NBL Depășire
Depășire TV Depășire
Depășire
indicatorului ROOT02 FO2/NBL
FO2/NBL ROOT02 FO2/TV
FO2/ TV
Amoniu (NH4+) mg/l 4,866 1,26 3,86 1,6 3,04
Azotati (NO3) mg/l 426,991 7,19 59,39 50 8,54
Azotiti (NO2) mg/l 0,175 0,09 1,94 0,5 n/a

Din compararea rezultatelor analizelor cu valorile prag aprobate de Ordinul MM 137/2009


privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania, respectiv HG
53/2009 pentru aprobarea Planului național de protecție a apelor subterane împotriva poluării și
deteriorării, rezultă depăşirea valorilor prag pentru azotaţi şi pentru indicatorul amoniu.

Ordinul MAPPM nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind
evaluarea poluării mediului în CAP. 5 Reglementãri privind evaluarea poluării apelor de
suprafață şi subterane, art.17. definește pragurile de alertă şi pragurile de intervenţie privind
poluarea apelor astfel:
a) depășirile concentrațiilor maxime admise de poluanți, prevăzute de reglementările în vigoare,
reprezintă pragurile de intervenţie pentru poluarea apelor de suprafață și subterane, precum și
pentru evacuările de ape uzate;
b) pragurile de alertă pentru concentrațiile de poluanți în apele de suprafață sau subterane,
precum și evacuările de ape uzate reprezintă 70% din pragurile de intervenţie ale acelorasi
poluanți.
Art 18 din același capitol stabilește relevanța pragurilor de alertă și intervenție pentru apele de
suprafață și apele subterane și impune autorităților competente în gospodărirea apelor
posibilitatea (depășire prag de alertă) sau imperativitatea (depășire prag de intervenție) de a
impune reducerea concentrațiilor de poluanți în evacuările de apă uzată.

Reglementările în gospodărirea apelor nu impun intervenții active de decontaminare și nici nu


stabilesc valori prag la depășirea cărora sunt necesare lucrări de remediere. Legislația actuală se
limitează la monitorizarea calității (sau cantității) a apelor de suprafață și subterane și impune la
depășirile valorilor prag a micropoluanților monitorizați în corpul de apă reducerea concetrațiilor
din emisii.

Dacă luăm în calcul la aplicarea prevederilor art.17 din Ordinul MAPPM nr. 756/1997
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 188 din 28 februarie 2002 (*actualizată*) pentru aprobarea
unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, anexa nr. 3 la
hotărâre - Normativ privind stabilirea limitelor de încarcare cu poluanţi a apelor uzate industriale
şi urbane la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002, se conturează următoarele valori
ale pragurilor de intervenție și alertă:

Tabel 4.1.2.3 Sinteza rezultatelor analizei calității freaticului în prisma Ord 756/1997
Valori limită Prag de alertă /
Indicator de
UM admisibile / prag de 70% din valorile FO1 FO2
calitate
intervențe
intervențe NTPA001
Amoniu (NH4+) mg/l 2,00 1,4 5,473 4,866

Azotați (NO3) mg/l 25,00 17,5 114,381 426,991

Azotiți (NO2) mg/l 1,00 0,7 0,098 0,175

februarie.2013 40
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

În mod evident se constată o poluare a freaticului prin dejecții lichide. O poluare semnificativă,
punctiformă s-a produs la bazinele de stocare dejecții având în vedere diferența relevantă dintre
rezultatele din aval și amonte de bazine de dejecții cu o concentrație mai mare în aval.
Totodată, având în vedere reacțiile specifice de nitrificare în mediul natural, aerob, precum și
faptul că în bazinele de colectare dejecții sunt depozitate dejecții a căror vârstă depășește 10 ani se
poate constata pe baza diminuării concentrației de amoniu din puțul de observație din aval că
infiltrațiile de dejecții ”proaspete” având o pondere mai mare de amoniu provin cel mai probabil
de pe zona din aval a puțului de observații FO1 și anume zona grajdurilor și/sau a platformelor
de deshidratare gunoi de grajd.

Având în vedere că amonte fermei nu există puțuri de monitorizare, concentrațiile poluanților


analizați sin FO1 nu is se pot atribui în totalitate și cu siguranță activității fermei, având în vedere
că amonte amplasamentului sun tsituate terenuri agricole care sunt supuse unor tratamente cu
îngrășăminte naturale și/sau chimice.

4.1.3. SURSE DE ALIMENTARE CU


CU APĂ

Ferma posedă sursă proprie de alimentare din apa din subteran prin 5 puțuri forate având
caracteristici: H= 40- 50 m, Ha = 17m. (toate cu aceleași caracteristici tehnice)
Puțurile au fost echipate cu pompe, cu următoarele caracteristici:Q= 7,2 mc/h , H= 75 mCA, P =
7,5 kw, având un debit total instalat de 21,6 mc/h.

Tabel 4.1.3.1 Coordonate STEREO 70 ale puțurilor de alimentare


Denumire put de Coordonate
alimentare
(exploatare) X Y Z

F1 565,423 484,780 536,050


F2 565,470 484,620 535,240
F3 565,450 484,460 535,060
F4 565,475 484,315 534,250
F5 565,510 484,090 534,020

Împrejmuirea pentru asigurarea zonei de protectie sanitară nu se mai regăsește în zona puțurilor.
În cursul anului 2009 Halav Love Srl a renunțat la utilizarea apei extrase și tratate la
recomandarea DSP Covasna, bazându-se pe analiza calității apei (buletin de analiză
628/30.09.2009 DSP Covasna). Ferma a fost racordată la rețeaua de alimentare cu apă în vederea
asigurării apei potabile și puțurile au fost abandonate.
Proiectul având în vedere că include retragerea și demolarea tuturor rețelelor de utilități, inclusiv
rețeaua de alimentare cu apă și turn de apă, prevede trecerea celor 5 puțuri în conservare. În
vederea asigurării securității acviferului și a forajelor acestea se vor plomba și se va restaura
delimitarea zonei de protecție individual pentru fiecare puț.
Repunere în funcțiune și implicit determinarea fezabilității continuării într-un viitor incert a
exploatării puțurilor va fi posibilă doar după executarea următoarelor lucrări:
– decolmatare și deznisipare;
– expertiză a integrității coloanei puțurilor;
– pompări experimentale pentru determinarea debitelor specifice;

februarie.2013 41
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

– analiza calității apei;


– echipare cu pompe și refacerea rețelei de distribuție a apei;
– reglementarea exploatării în domeniul gospodăririi apelor.

La executarea lucrărilor de demolare apa potabilă va fi asigurată cu apă minerală îmbuteliată. Apa
nu va fi utilizată în scopuri igienico-sanitare. Pe amplasament se va amplasa cel puțin o toaletă
ecologică.
Necesarul de apă în vederea umectării platformelor de lucru (zone de demolare și depozitare
tranzitorie deșeuri din demolare) va fi asigurată din cistrene cu apă, în funcție de necesităţi.

4.1.4. M ANAGEMENTUL APELOR UZATE


UZATE ȘI PLUVIALE

Apele uzate care au provenit din activitatea fermei au fost compuse predominant din dejecții
lichide și apă meteorică. În decursul exloatării fermei autoritățile competente în reglementarea
gospodăriei apelor, respectiv a protecției mediului au sesizat faptul, că de pe platformele betonate
de deshidratare gunoi de grajd, prin atrenarea apei meteorice, dejecțiile se evacuaeză prin rețeaua
de colectare și transport a apei pluviale în colector natural, provocând astfel pe de o parte
discomfort locuitorilor din zona deversării în Râul Negru, respectiv contribuind la degradarea
calitativă a acestuia.
În cursul anului 2010 concesionarul a decis plombarea cu beton a căminului de evacuare ape
pluviale de pe amplasament sperând astfel să rezolve numeroasele plângeri și neconformități.
Având în vedere că deșeurile de grajd (solide) amestecate cu paie și rumeguș se stocau pe
platformele betonate, precum și în capătul grajdurilor la limita amplasamentului și bazinele de
colectare a dejecțiilor erau pline, plombarea a agravat situația în sensul că apele meteorice au
format bălți cu ape contaminate cu dejecții sporind riscul contaminării.
Deși conformându-se cu impunerile autorităților societatea a golit bazinul 2 (fiind cea care în
mod sigur avea fisuri, nivelul acestuia scăzând în continuu în perioadele de secetă), rețeaua de
colectare ape pluviale nu a mai fost conectat la bazinele de stocare dejecții, astfel situația bălților
cu conținut ridicat de nutrienți persistă.
Odată cu eliminarea deșeurilor de grajd, ca prim pas a lucrărilor de demolare, situația se va
ameliora, urmând ca la finalizarea proiectului suprafețele impermeabile să dispară, nefiind
necesară colectarea apelor pluviale (și implicit nu vor exista nici ape uzate terenul devenind liber
de orice construcții sau activități) acestea infiltrându-se în mod natural în sol.

4.1.5. PROGNOZAREA IMPACTULUI


IMPACTULUI

Lucrările proiectate nu sunt generatoare de materiale sau deșeuri care pot avea un impact asupra
caltății apei subterane, fiind vorba de lucrări de eliberare a amplasamentului de deșeuri existente
pe amplasament, respectiv generate din demolarea construcțiilor, platformelor și a rețelelor de
utilități.
Calitatea apelor subterane poate fi influențată negativ prin poluări accidentale provenite de la
scurgeri accidentale de combustibili sau uleiuri provenite de la utilajele care vor executa
demolarea și/sau transportul deșeurilor.
De asemenea se poate agrava situația poluării prin nerespectarea ordinii de efectuare a lucrărilor,
respectiv dacă eliminarea deșeurilor de grajd solide și lichide nu se va efectua antemergător
lucrărilor de demolare a platformelor betonate și/sau a bazinelor de dejecții.

februarie.2013 42
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

4.1.6. M ĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Măsurile de diminuare a impactului se pot stabili în respectarea prevederilor în gestiunea,


depozitarea temporară și transportul deșeurilor, respectiv etapiazarea adecvată a lucrărilor, în
special prin eliminarea deșeurilor de grajd solide și lichide anterior începerii lucrărilor de
demolare a zonelor unde sunt depozitate acestea.
De asemenea se va asigura starea tehnică corespunzătoare a utilajelor de demolare și transport a
deșeurilor.
În cazul în care se va produce o scurgere accidentală la una dintre utilaje se vor lua măsuri de
prevenire a poluării prin împrăștierea de material absorbant și se vor anunța autoritățile
competente (GNM, APM, SGA, ISU).

4.2. AER

Condiții
Condiții de climă în zona amplasamentului
Zona amplasamentului este caracterizată printr-o climă de tip continental, moderată cu veri nu
prea calde, cu precipitaţii frecvente şi ierni reci.
Circulaţia generală a atmosferei se caracterizează prin predominanţa aerului temperat-oceanic,
din V şi NV (mai ales vara) şi prin frecvenţă relativ mică a advecţiilor de aer temperat continental
(mai ales iarna) şi prin pătrunderi mai puţinn frecvente, ale aerului tropical-maritim din S şi SV.
Mediile anuale ating 7,6°C, media lunii celei mai calde, iulie, atinge 18°C, iar mediile celei mai
reci, ianuarie, ating -5,1°C.
Cantităţile medii ale precipitaţiilor ating 747,2 mm, cele medii lunare (cele mai mari) ating
124,8 mm iar cele mici 29,6 mm; durata medie anuală de zăpadă este de 70,8 zile.
Frecvenţele medii anuale ale vântului cu valorile cele mai mari se înregistrează pe direcţiile NV
(15,2%), V(11,5%) şi NE (11,3%) iar frecvenţa medie anuală a calmului este de deosebit de
mare (43,5%).
În regiunea analizată direcţia predominantă a vântului este V-SV şi NE.
Viteza vântului este mai mare de 4 m/s cca.2500 ore/an.

Surse și poluanți generați


Pe amplasament în momentul actual nu se desfășoară nici o activitate și implicit nu există nici o
sursă staționară sau mobilă de emisii în atmosferă.
În cursul sctivităților de demolare se preconizează că vor funționa 2-4 surse mobile pe
amplasament (utilaje și autoutilitare) cu funcționare intermitentă.

Sursele de poluare a aerului în faza de demolare sunt următoarele:


– emisii de gaze arse datorită funcționării utilajelor şi mașinilor aferente lucrărilor de
execuție a lucrărilor;
– particule de praf ca rezultat al lucrărilor de demolare, transportului, descărcării și
manipulării deșeurilor din demolare.

Reglementări privind nivelul de poluare a aerului admisă


Activitătile se desfăsoară înt-o zonă agroindustrială.
Conform Legii 104/2011 - privind calitatea aerului înconjurător, valorile limită sunt conform
tabelului următor:

februarie.2013 43
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe
Tabel 4.2.1 Valori limită conform L 104/2011
Dată la care trebuie
Perioada de mediere Valoarea-
Valoarea-limită Marja de toleranţă
respectată VLA
Dioxid de sulf
350 µg/m3, a nu se depăşi mai mult
o oră (150 µg/m3) 43% 1)
de 24 de ori într-un an calendaristic
125 µg/m3, a nu se depăşi mai mult 1)
24 de ore Nu
de 3 ori într-un an calendaristic
Dioxid de azot
(100 µg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie
200 µg/m3, a nu se depăşi mai mult
o oră 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale 1 ianuarie 2010
de 18 ori într-un an calendaristic
egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010
(20 µg/m3) 50% în 2002, redusă la 1 ianuarie
3
An calendaristic 40 µg/m 2005 şi apoi din 12 în 12 luni cu procente anuale 1 ianuarie 2010
egale, pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010
Benzen
(5 µg/m3) 100% la 1 ianuarie 2004, redusă la 1
3
An calendaristic 5 µg/m ianuarie 2007 şi apoi o dată la 12 luni cu 1µg/m3, 1 ianuarie 2010
pentru a atinge 0% la 1 ianuarie 2010
Monoxid de carbon
Valoarea maximă zilnică
10 mg/m3 60% 1)
a mediilor pe 8 ore2)
Plumb
An calendaristic 0,5 µg/m3 3) 100% 3)

PM 10
50 µg/m3, a nu se depăşi mai mult 1)
o zi 50%
de 35 de ori într-un an calendaristic
An calendaristic 40 µg/m3 20% 1)

*1) În vigoare de la 1 ianuarie 2007.


*2) Valoarea maximã zilnicã a mediilor pe 8 ore se alege dupã examinarea mediilor glisante pe 8 ore, calculate pe baza datelor orare și actualizate
din orã în orã. Fiecare medie pe 8 ore calculatã astfel este atribuitã zilei în care perioada de mediere se terminã; altfel spus, prima perioadã de
calcul pentru oricare zi va fi perioada cuprinsã între ora 17,00 din ziua precedentã și ora 1,00 din ziua respectivã; ultima perioadã de calcul pentru
oricare zi va fi perioada cuprinsã între orele 16,00 și 24,00 din ziua respectivã.
*3) În vigoare de la 1 ianuarie 2007. Valoarea-limitã trebuie respectatã doar la 1 ianuarie 2010 în vecinãttea imediatã a surselor industriale situate
în siturile contaminate de decenii de activitãți industriale. În astfel de cazuri, valoarea-limitã pânã la 1 ianuarie 2010 va fi de 1,0 µg/mc, care se
aplicã pe o arie extinsã la cel mult 1.000 m fațã de surse.

STAS 12574/87 – stabileste concentratiile maxim admisibile ale unor substante în aerul zonelor
protejate (mg/mc)
Tabel 4.2.2 Concentratii maxime admise pe diferite intervale de mediere (conform Legii 104/2011)
Poluant Perioada de VLE Valori prag de VL pt. protecț protecț ia sănătăț
sănătăț ii VL pt. Protecț
Protecția vegetaț
vegetaț iei
mediere (µg/m3) alertă (% VLE) (% VLE)
(µg/m3) VL pt. VL pt. VL pt. VL pt.
protecț
protecția protecț
protecția protecț
protecția protecț
protecția
sănătăț
sănătăț ii vegetaț
vegetaț iei sănătăț
sănătăț ii vegetaț
vegetaț iei
umane umane
CO Val. max. 10 * - 70 50 - -
zilnică a
mediilor/8 ore
NOx O oră 200 400 80 65 80 65
SOx O oră 350 500 60 40 60 40
Aldehide O zi; 30 min 12; 35 - - - - -
Pulberi in O zi 50 - 70 50 - -
suspensie
(PM10)
*mg/mc
Aceste valori au semnificaţia unor valori medii, realitatea oscilând în jurul acestor valori, funcţie
de numărul şi tipul utilajelor în funcțiune, la un moment dat şi de regimul de utilizare.

februarie.2013 44
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

4.2.1. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA APEI SUBTERANE


SUBTERAN E

Distanța până la cel mai apropiat receptor sensibil este de 200m în direcția Nord. Acestea sunt
blocuri de locuit cu parter și 1 nivel.
Emisiile de poluanţi sunt necontrolate şi au caracter discontiuu. Nivelul acestora depinde de o
serie de factori:
– tipul de motor (cu aprindere prin scânteie sau compresie): gazele de eşapament au
un conţinut diferit de poluanţi, în funcţie de carburant,implicit de tipul arderii;
– regimul de funcţionare;
– distanţa parcursă;
– timpii de deplasare şi manevre;
– frecvenţa traficului

În ceea ce priveste emisiile rezultate în urma demolării prin implozie a castelului de apă, acestea
vor prezenta cresteri numai în momentul când se va executa lucrarea.
Efectul acestor emisii are durată scurtă si concentratiile gazelor emise revin la valori normale într-
un interval scurt de timp.
Distanța dintre castelul de apă și cel mai apropiat receptor sensibil este de 430m în direcția
Nord-Vest (blocurile de locuit).

4.2.2. M ĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Pentru reducerea la mimim a poluării atmosferei, se vor adopta măsuri tehnico – organizatorice
vizând:
– întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe
majore;
– folosirea utilajelor si mijloacelor de transport performante (Euro 4 si 5), vor minimiza
emisiile de noxe în atmosferă, rezultă impact pozitiv indirect asupra calității aerului)
– pentru reducerea concentraţiei de praf sub VLE stabilită prin legislație, suprafeţele de
lucru, căile de circulaţie precum şi materialul rezultat din demolare care urmează a fi
încărcat, vor fi umezite periodic
Asigurarea funcționării motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea ratională a
acestora (evitarea exceselor de viteză si încărcătură) si respectarea metodologiei de exploatare, vor
conduce la menținerea nivelului gazelor de eșapament sub limitele admise.

4.3. SOL

Geologia zonei studiate


Din punct de vedere geologic, într-un cadru mai larg, la alcătuirea depresiunii iau parte depozite
cretacice, pliocene şi cuaternare.
Depozitele cretacice, dezvoltate în facies de fliş, formează rama muntoasă şi fundamentul
depresiunii. Peste fundamentul cretacic urmează depozitele pliocene, care în zona studiată nu
aflorează la suprafaţă.
Pliocenul s-a dezvoltat predominant în facies lacustru, litologic fiind alcătuite dintr-o alternanţă
de argile, argile nisipoase, marne şi nisipuri cenuşii, pe alocuri cu intercalaţii cărbunoase.
Grosimea lor atinge 400-450 m.

februarie.2013 45
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Cuaternarul este dispus peste depozitele pliocene şi s-a dezvoltat într-un facies fluviatil-lacustru.
Este alcătuit din argile, nisipuri argiloase şi depuneri masive de nisip şi pietris. Grosimea acestor
depozite pe alocuri atinge 100 m.
Holocenul este dezvoltat pe suprafaţa teraselor (argile prăfoase, nisipuri prăfoase cu o grosime de
2-10 m) şi pe luncile cursurilor de apa.
Solurile aparţin etajului deluros înalt. Apar soluri podzolice - argiloiluviale pe suprafeţe plane,
unde gradul de umiditate este mai mare şi temperatura este mai mică. Au o textură variată, cu
structurare slabă, cu orizontul B aproape impermeabil. Orizontul A este sărac în argilă şi bogat în
cuarţ.
De asemenea sunt prezente şi soluri brune - argiloiluviale. Au textură uniformă, cultivându-se
cereale, plante tehnice, cartofi. Pe alocuri găsim soluri hidromorfe şi soluri turboase.

4.3.1. EVALUAREA POLUĂRII SOLULUI


SOLULUI

În scopul analizării solului în cursul anului 2009 au fost efectuate analize de sol de către
laboratorul acreditat Balint Analitica KFT cu nr. DAP-PL-3432.00.
Rezultatele analizelor de sol se referă la probe prelevate de la adâncimile de 0,5 şi 1,00 m și sunt
redate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.3.1.1 Rezultatele analizei probelor de sol


Proba Locul Prelevării Kjeldahl N N organic NH 3-N NO2-N NO3-N TPH-
TPH-GC Conţinut
nr. (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) (mg/kg) de SU
01 Din afara fermei 1150 1148,49 1,51 0,39 5,82 81,6
02 – proba martor 700 700 <0,1 0,42 1,36 83,1
21 Bazin subteran 1270 1247,5 22,5 0,43 7,22 84,5
22 – sala de muls 724 721,76 2,24 0,37 3,84 82,3
31 Platformă de 2280 2158 122 1,35 18,4 81
32 insilozare 1554 1491,1 62,9 0,26 1,39 81,1
41 Amonte bataluri 1078 1074,53 3,47 1,39 86,7 80,7
42 dejecţii 862 837,3 24,7 0,37 28,9 81,3
51 Bazin grajd cu 1208 1181,8 26,2 0,18 8,65 83,6
52 podea de grătare 1320 1292,7 27,3 0,74 15,1 82,4
61 Padoc 1290 1288,25 1,75 0,33 6,63 81,7
62 582 580,83 1,17 0,33 2,22 81,4
11 Bazin subteran 6,8 (C5-12 – 82,4
de combustibil, 0,2, C13-40 –
CT 6,6)
12 Bazin subteran 4,8 (C5-12 – 81,6
de combustibil, 0,2, C13-40 –
CT 4,6)
13 3,3 (C5-12 – 82,6
0,3, C13-40 –
3,0)

S-a constatat o depăşire a valorilor parametrilor analizaţi în toate punctele de prelevare faţă de
proba martor. În punctele de prelevare în majoritatea cazurilor s-au obținut valori mai mari la
adâncimea de 0,5 m faţă de 1,0 m. Aceasta denotă poluarea solului de la suprafață cu dejecţii
animaliere în principal prin depozitarea dejecțiilor pe zone permeabile. Singura conversie în
concentrațiile observate este la grajdul cu nr 24 pe Planul de situație demolare (planșa 02/2) care
este un grajd cu podea de grătare, unde rezultatele arată o scurgere din bazinul aferent valorile din
proba de la adâncime fiind mai mari decât cele de la suprafață.

februarie.2013 46
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Valori maxime de N-Kjeldhal, N-organic, N-NH3 se constată la platforma de însilozare, ceea ce


denotă o deficienţă prin preluarea scurgerilor rezultate din însilozare.
Valori maxime la N-NO2 şi N-NO3 se constată amonte de bazinul de colectare dejecţii la
adâncimea de 0,5 m aici fiind depozitate temporar dejecții pe sol.
Hidrocarburile din petrol sunt sub limita normală de 100 mg/kg, valori normale conform OM
756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului, cu completările şi
modificările ulterioare.
Ordinul MAPPM 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului
nu stabilește valori pentru pragul de intervenție și alertă pentru indicatorii relevanți în pouarea cu
dejecții (N-Kjeldhal, N-organic, N-NH3, N-NO2 şi N-NO3).

4.3.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI


IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ÎN PERIOADA DE
DEZAFECTARE

Din activitatea de demolare şi refacere a terenului nu rezultă poluanţi care să afecteze solul şi
subsolul zonei. Ținând cont că procesul de demolare va fi organizată şi controlată şi că starea
utilajelor şi eliminarea deşeurilor este controlată, se apreciează că probabilitatea impactului este
minimă.
Se pot considera surse potenţiale de contaminare a solului şi a apei subterane deşeurile de grajd
prezente, eventualele scurgeri accidentale de hidrocarburi din utilaje.

4.3.3. M ĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI


SOLULUI

În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul


periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora.
Eventualele defecțiuni vor fi remediate în ateliere de reparaţii autorizate.
Executarea lucrărilor de alimentare cu carburanti se vor executa în spatii special amenajate.
În vederea diminuării impactului asupra solului se impune colectarea şi transportul dejecţiilor
prezente de pe amplasament în condiţii de siguranţă înaintea demolării platformelor și bazinelor
unde sunt stocate.
Colectarea şi transportul deşeurilor de grajd se va realiza prin mijloace adecvate. În cazul aplicării
acestora pe terenuri agricole în vederea fertilizării terenurilor se vor respecta perioadele şi
condiţiile de aplicare a acestora pe terenurile agricole conform codurilor de bune practici agricole.

4.4. BIODIVERSITATEA

Lucrările propuse sunt localizate în afara perimetrelor siturilor Natura 2000 din judeţul Covasna.
Zona studiată nu prezintă conexiuni cu siturile de importanță comunitară prin nici un mediu
asupra căruia poate să aibă efect.

Cele mai apropiate situri Natura2000 sunt:


– ROSCI0329 Oltul Superior la distanța de 2,60 km în direcția S;
– ROSCI0111 Mestecănișul de la Reci la distanța de 4,50 km în direcția V;
– ROSPA0082 Munții Baraolt Bodoc la distanța de 4,50 km în direcția NV.

februarie.2013 47
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Neexistând emisii poluatoare agresive în condiţii normale de lucru, nu se pot anticipa emisii de
poluanţi care să dăuneze vegetaţiei, faunei şi florei zonei studiate. Pe amplasament nu s-au
identificat specii protejate.

4.5. PEISAJUL

Proiectul prin natura sa pe de o parte rezolvă o disfuncționalitate evidentă în cerințele privind


peisajul, pe de altă parte prin reglementarea ulterioară a construcțiilor viitoare poate aduce un
aport peisajului zonei. În acest sens prin proiectarea și autorizarea atentă a construcțiilor viitoare
poate deveni o zonă cu o arhitectură dominantă și determinatoare aducând un aport peisajului
definit de fostul Agrocomplex Zoocomp.
La proiectarea viitoarei zone industriale se vor respecta prevederile Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, transpusă prin Legea nr. 451 din 8 iulie
2002 și Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul în special modificările
impuse de OUG 7/2011.

4.6. M EDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC


ECON OMIC

Aşezări umane
Localităţile cele mai apropiate de amplasamentul studiat sunt:
− V - Sf. Gheorghe la o distanţă de cca. 1,55 km
− N - Ghidfalău la 4km
− E - Reci la 4,85km
− SE - Sântionlunca la 4.05km
− S-SE - Ozun la 6,05 km

Amplasamentul studiat va face parte dintr-un parc industrial mixt, care este în curs de
implementare din fonduri europene.
Atât în perioada de execuţie a lucrărilor de demolare cât şi în urma finalizării parcului industrial
acest proiect va oferi noi perspective în dezvoltarea zonei din punct de vedere economic, creșterea
numărului de locuri de muncă, alinierea la cerinţele europene.

4.7. CONDIȚII
ONDIȚII CULTURALE ȘI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Obiectivul de investiții nu va afecta condițiile etnice şi culturale din zonă. În vecinătatea


amplasamentului nu sunt monumente istorice, obiective de patrimoniu cultural, etnic sau
arhitectonic, zone de interes tradițional care ar fi afectate de investiție. Cel mai apropiat imobil
locuit este la o distanță de aproximativ 200 m de la limita amplasamentului în direcția N.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
ALTERNATIVELOR

Alternativele studiate de titular sunt următoarele:


Alternativa 0 - varianta nerealizării proiectului, a fost luată în considerare ca element de referinţă
faţă de care se compară celelate alternative privind realizarea unor investiţii.
Alternativa 1 – Reabilitarea construcţiilor.

februarie.2013 48
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Alternativa 2 – Demolarea construcţiilor şi redarea terenului în starea lui naturală în vederea


primirii unor noi investiţii prin adăugarea suprafeței la realizarea unui parc industrial mixt din
fonduri europene.
Starea fizică rea a corpurilor de clădire ale ansamblului vizat, corelată cu o conformare structurală
total necorespunzătoare a condus la alegerea dezafectării şi a refacerii în condiţii de calitate şi
siguranţă a noilor clădiri propuse pentru parcul industrial mixt.

Luarea deciziei din punct de vedere a fezabilității a fost susținută în Cap.1.9


Nu s-au studiat localizări alternative având în vedere că proiectul prevede lucrări de demolare și
amenajarea suprefeței terenului studiat.

Din punct de vedere a impactului asupra mediului alternativele analizate au următoarele aspecte:
Alternativa 0 - varianta nerealizării proiectului: amplasamentul necesită atragerea unui investitor
pentru repopularea fermei, dar în condițiile actuale persistă o poluare a apei subterane ce trebuie
eliminată, pentru că în condițiile de față nu este conformă din punct de vedere a prevederilor
protecției mediului și a gospodăririi apelor.
Alternativa 1 – Reabilitarea construcţiilor. Această alternativă coincide parțial cu lucrările
necesare aplicării alternativei 0, cu diferența că investiția de reabilitare s-ar realiza pe costul
titularului, urmând ca ulterior să se caute un investitor care să repopuleze ferma și pe termen lung
contra unei remunerații titularul să-și recupereze investiția.
Alternativa 2 – Demolarea construcţiilor şi redarea terenului în starea lui naturală în vederea
dezvoltărilor aduse de proiectul parcului industrial. Practic alternativa 2 va conduce la eliminarea
sursei poluării, urmând ca prin atenuare naturală să se producă atingerea pragurilor calitative
impuse prin Legea 107/1996 încadrându-se zona amplasamentului în termenul prevăzut de
PMBHOT în categoria țintă. Monitorizarea poluării produse prin managementul defectuos a
deșeurilor de grajd va putea confirma evoluția concentrațiilor poluanților.
Reprofilarea zonei într-una industrială prevede expunerea unor noi riscuri privind impactul
asupra mediului, dar acestea se pot elimina prin reglementarea acestora în fază de proiect.
Menținerea funcțiunii fermei pe de altă parte reprezintă un risc evident în ceea ce privește
menținerea sau agravarea situației poluării, având în vedere calitatea rețelelor de colectare a apelor
uzate și pluviale.

6. M ONITORIZAREA

Monitorizarea se impune pentru factorul de mediu apa, având în vedere depășirile semnalate în
apa subterană pentru indicatorii NO2, NO3, NH4. Anual se va întocmi un raport care se va preda
Agenției pentru Protecția Mediului și SGA Covasna. Puțurile de monitorizare vor fi menținute în
starea lor de funcționalitate. În cazul în care acestea nu se pot menține din punct de vedere
tehnic, acestea trebuie refăcute cu notificarea SGA și APM. În vederea monitorizării impactului
zonei studiate se va lua în considerare realizarea unui puț de monitorizare amonte de
amplasament, eventual înaintea realizării primei investiții pe viitorul parc industrial.
În cazul solului nu s-au semnalat depășiri la indicatorii analizați și nici nu se prognozează
activități poluatoare. În vederea eliminării riscurilor de poluare provenite de la deșeurile din
demolare se va întocmi Planul de stocare cu scopul planificării funcţionării facilităţii de stocare
temporară, identificarea amplasamentelor pe care se va realiza stocarea deşeurilor de construcţii şi
amplasarea containerelor pentru deşeurile reciclabile rezultate din demolarea selectivă sau din

februarie.2013 49
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

sortarea preliminară. Deșeurile de grajd se vor elimina anterior începerii demolării platformelor și
bazinelor unde acestea sunt prezente.
Pentru Aer nu se prevede necesitatea efectuării măsurătorilor.
Pentru factorii de mediu pentru care nu se prevăd măsuri de monitorizare prin măsurători și
analize de laborator, sunt impuse măsuri tehnico – organizatorice.

Tabel 6.1 Plan de monitorizare și măsuri tehnico-organizatorice


Factor de mediu Activităti de monitorizare Frecvența
Frecvența
Apă - urmărirea concentrațiilor poluanților din apele subterane (NO2, NO3, A nual
NH4)
Aer - urmărirea eliminării antrenării pulberilor de pe drumurile circulate de Permanent
utilajele implicate în procesul de executie a proiectului, în principal în
zilele secetoase şi umectarea periodică a acestora
- reducerea vitezei de deplasare a utilajelor
- urmărirea bunei functionări a mașinilor şi utilajelor în cadrul
parametrilor prevăzuți de fabricant şi utilizarea în principal a mașinilor
echipate cu dispozitive cu catalizator
- unitatea va asigura autorităților competente facilități de prelevare a
probelor de aer şi măsurare a nivelului de zgomot oricând va fi necesar
Sol - monitorizarea functionării utilajelor din șantier pentru prevenirea Permanent
scurgerilor accidentale de carburanți sau uleiuri
- urmărirea eliberării suprafeţelor de orice tip de deşeu
- transportul şi depozitarea deşeurilor în locurile stabilite prin Planul de
stocare
- predarea deşeurilor către societătii autorizate să execute astfel de
servicii
- ținerea evidenței gestiunii deșeurilor conform HG 856/2002
Zgomot şi - monitorizarea echipamentelor implicate, precum şi activitatea Permanent
vibratii utilajelor ce pot provoca disconfort prin depăsirea nivelelor admisibile
de zgomot stabilite prin STAS 10009/88 şi vibraţii stabilite prin SR
12025/1994
- utilizarea drumului de acces pentru transportul deșeurilor din demolări
și evitarea utilizării drumului intern paralel cu amplasamentul.

7. SITUAȚII
ITUA ȚII DE RISC

Situatiile de risc pot apărea numai în cazurile încălcărilor grave ale disciplinei în muncă sau
nerespectarea tehnologiilor de demolare aprobate prin proiectele avizate.

Riscuri naturale:
– Alunecări de teren: constitutia geologică a amplasamentului reduce posibilitatea de
aparitie a alunecărilor de teren;
– Inundaţii: poziţia amplasamentului şi conditiile hidrologice existente fac ca riscul de
inundații să nu existe;
– Secetă: având în vedere natura proiectului, seceta nu ar putea crea situaţii de risc.

Accidente potentiale:
potentiale:
– explozii în cadrul amplasamentului: pentru executia lucrării demolare a castelului de apă
se va apela la firme specializată şi atestată pentru execuţia unor astfel de lucrări. Pe
amplasament nu vor fi depozitate substante explozive. Riscul de explozii necomandate
este astfel redus.
– accidentele de muncă pot apărea izolat în cazul nerespectării de către personalul angajat a
normelor de protectia muncii. Probabilitatea apariţiei unor situaţii de risc va fi diminuată

februarie.2013 50
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

ca urmare a utilizării unor utilaje conforme cu normele UE, a respectării regulamentelor


de utilizare prevăzute în cartea tehnică, precum şi ca urmare a respectării legislaţiei
privind protecţia muncii
– emisiile de poluanti generate de utilajele folosite nu vor genera o supraexpunere a
locuitorilor sau a angajațiilor
– sunt excluse situatiile critice generate de efectul sinergic al poluantilor

Posibilitatea apariţiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului


transfrontier:
transfrontier:
Având în vedere distanţa obiectivului de graniţă, proiectul nu prezintă risc potențial transfrontier.
În concluzie, condiţionat de respectarea tehnologiilor şi condiţiilor tehnice prevăzute, nu s-a
identificat situaţii de risc sau accidente care să ducă la afectarea gravă a factorilor de mediu.

8. D ESCRIEREA DIFICULTĂȚ
DIFICULTĂ ȚILOR

Nu au fost înregistrate dificultăți de ordin tehnic sau practic în timpul efectuării evaluării
impactului asupra mediului. S-au utilizat sursele de informare scrise precum şi informarea la fața
locului (discuții cu locuitorii şi cu autoritătile locale) şi deplasări în teren pe amplasamentul
analizat. Nu au fost întâmpinate dificultăți în obtinerea informațiilor dorite, astfel încât, se
consideră că realizarea prezentei documentaţii s-a făcut în cele mai bune condiții.

februarie.2013 51
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Descrierea activității
activită ții
Proiectul constă în demolarea construcţiilor existente pe amplasamentul din Câmpul Frumos,
fosta fermă de vaci, pentru a realiza o extensie a parcului industrial mixt, ce se va dezvolta pe
terenul învecinat spre nord, care este în curs de implementare din fonduri europene.
Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe îşi exprimă intenţia de a investi în această zonă şi
doreşte să se asigure din punct de vedere a reglementării în protecţia mediului şi conformării cu
cerinţele şi restricţiile impuse de acesta. Proiectul vine ca un răspuns la cererea pieţei şi la tendinţa
de a se alinia la cerinţele europene ale calităţii infrastructurii şi economico-financiare. În acest
sens se estimează o creştere a cereriilor pentru locurile de muncă. Proiectul vine în întâmpinarea
acestor probleme.
Scopul raportului este de a analiza situţia/informaţiile existente, obţinute prin observaţii şi
documentare în vederea dimensionării nivelului de poluare existent pe amplasament, impactului
potenţial sau efectiv pe care procesul de demolare poate avea asupra mediului.
Lucrările de demolare/desfiinţare se referă în principal la demolarea construcţiilor existente,
majoritatea lor – construcţii din beton şi zidărie de cărămidă, desfacerea instalaţiilor existente
(apă, gaze, energie electrică, canalizare), desfacerea platformelor şi drumurilor interioare de
incintă, desfiinţarea castelului de apă existent, respectiv desfiinţarea a trei tancuri de motorină
subterane.
Tehnologiile de demolare sunt cele clasice, manuală tradiţională, demolare mecanizată, ambele în
sistem controlat. Turnul de apă se va demola prin metoda mecanică – implozie controlată. Întreg
procesul va ţine cont de protejarea mediului, reutilizarea pe cât posibil a materialelor şi excluderea
afectării aşezărilor învecinate.
Pentru fiecare construcţie lucrările de demolare se vor efectua în următoarea ordine:
− Eliminarea deșeurilor de grajd
− Întreruperea utilităţilor
− Scoaterea uşilor şi ferestrelor
− Decopertarea acoperişului
− Demontarea pereţilor
− Sortarea materialelor
− Asigurarea valorificării resurselor
− Eliminarea reziduurilor
− Recepţia lucrărilor rezultate
Demolarea manuală tradiţională constă în principal în montarea – demontarea şi mutarea
jgheaburilor de evacuarea a deşeurilor şi a schelelor, executarea propriu-zisă demolării şi desfacerii
elementelor de construcţie cu unelte specifice, manipularea materialelor rezultate, sortarea,
stivuirea şi transportul acestora.
Demolarea mecanică implică folosirea unor utilaje şi tehnologii specifice.
La organizarea şantierului se va ţine seama de normele de protecţia muncii, de protecţie
împotriva incendiilor. Normele de protecţie împotriva incendiilor privind intervenţiile la
învelitori şi acoperişuri se stabilesc în funcţie de categoria de pericol de incendiu a proceselor
tehnologice de gradul de rezistenţă la foc al elementelor de construcţie, precum şi de sarcina
termică a materialelor şi substanţelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite
conform Reglementărilor tehnice C300-94.

februarie.2013 52
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Respectând procesul de demolare există posibilitatea sortării, valorificării, respectiv eliminării


deşeurilor rezultate.

Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului


În vederea obținerii unei imagini cât mai clare s-au utilizat surse de informare scrise precum şi
informarea la fața locului (discuții cu locuitorii şi cu autoritătile locale) şi deplasări în teren pe
amplasamentul analizat.
Evaluarea impactului s-a bazat pe analizele de laborator efectuate în decursul activității fermei,
precum și calcule teoretice bazate pe standardele în vigoare.

Incertitudini despre proiect și efectele sale asupra mediului


În ceea ce privește proiectul, efectul lucrărilor de demolare au putut fi evaluate, evidențiându-se
riscurile care se aplică lucrărilor și implicit măsurile de eliminare sau diminuare a acestora. În ceea
ce privește investiția viitoare (parc industrial) evaluarea nu poate fi îndeplin efectuată în această
fază, fiind necesare date concrete asupra activităților viitoare prin care să se furnizeze date privind
producția ce se va desfășura. Evaluarea impactului se poate efectua doar în momentul în care
investitorii s-au decis asupra proiectelor individuale ce se vor a fi implementate pe amplasament.
Aceste evaluării, în funcție de încadrarea activității specifice se va face la reglementarea proiectelor
prin aplicarea eventualelor restricții investitorilor care pot provoca efecte sinergice care nu se mai
încadrează în valorile limită impuse prin reglementările în vigoare în momentul evaluării.

Impactul prognozat asupra mediului


Zgomot și vibrații: Impactul asupra zonei poate fi cea creată și de vibraţiile care se propagă prin
teren în urma transportului deșeurilor din demolare cu autoutilitare de mare tonaj şi de explozia
unică cu ocazia demolării castelului de apă.
Luând în considerare că amplasamentul studiat este împrejmuit cu grad din elemente prefabricate
din beton și are o suprafață de aproape 16 hectare, respectiv clădirile planificate a fi demolate
sunt numai cu un singur nivel (parter) și faptul că zona este o zonă agroindustrială, unde zona
receptorului este supusă impactului utilajelor specifice lucrărilor în agricultură, se estimează că, în
condiţii normale de lucru, luând în considerare aspectele zonei, impactul la poluarea fonică va fi
minimă.

Apa: Prin evaluarea rezultatelor analizelor calității resursei de apă subterană, precum și a
freaticului se poate concluziona că activitatea de creștere a vacilor de lapte a avut un impact
asupra calității freaticului, rezultând în încărcări semnificative de NO3, NH4 proveniți din
deșeurile de grajd (dejecții). Poluarea a devenit și mai semnificativă prin plombarea evacuării
apelor meteorice și acumularea apei de ploaie pe amplasament, rezultând astfel (deși s-a oprit
poluarea apelor de suprafață) o accentuare a poluării prin solubilizarea indicatorilor analizați în
apa acumulată pe amplasament și infiltrarea acestuia în sol și implicit în freatic prin suprafețele
permeabile.
De asemenea diferența dintre rezultatele analizei probelor de apă freatică prelevate din cele 2
puțuri de monitorizare arată că bazinele de stocare dejecții nu corespund scopului și dejecțiile
stocate se infiltrează prin peretele fisurat ale acestora în sol și freatic.
Având în vedere impactul persistent a deșeurilor de grajd existente pe amplasament, prin
eliminarea controlată a acestora se va ameliora situația și valorile monitorizate vor arăta în timp,
ulterior efectuării lucrărilor de demolare o îmbunătățire treptată.

februarie.2013 53
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Aer: În ceea ce privește impactul asupra aerului, lucrările nu reprezintă o sursă potențială de
diminuare a calității acestuia. Riscurile asupra sănătății muncitorilor care efectuează lucrările de
demontare a plăcilor cu conținut de azbociment se vor determina prin lucrări specifice de
Evaluare a riscurilor la locurile de muncă.

Sol: Prin analiza atentă a valorilor obținute la analiza probelor de sol prelevate se poate constata
că există un impact asupra solului, ca și în cazul apei subterane, prin depozitarea defectuoasă a
deșeurilor de grajd. În acest caz poluarea solului este evidentă căci solul reprezintă un mediu de
transfer a poluanților. Pentru indicatorii prin care s-a dovedit poluarea solului în urma
activităților de creștere a vacilor de lapte nu există prag de intevenție sau alertă în Ordinul
MAPPM 756/1997 și în concluzie nu se impun lucrări de decontaminare.

În ceea ce privește ceilalți factori de mediu, proiectul prin natura și amplasarea lui nu poate aduce
prejudicii calității acestora.

Identificarea și descrierea zonei în care se resimte impactul


Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localităţii Sfântu Gheorghe, cu specific de zonă
agroindustrială, pe str. Câmpu Frumos, cu o suprafaţă totală de 159.000 mp, cu următoarele
vecinătăţi:
− V - teren agricol proprietate privată;
− E – nr. cad 9654 (lotul 1,2,6,7 din vechiul agrocomplex Zoocomp, respectiv drum interior
de acces spre DJ 121);
− N – nr. cad 9643, 9644, 9648 (lotul 8,9,10 din vechiul agrocomplex Zoocomp şi teren
agricol proprietate privată)
− S - teren agricol proprietate privată.

Impactul activității incluse în proiectul studiat se va limita mai mult asupra amplasamentului.
Distanța până la cel mai apropiat receptor sensibil este de 200m în direcția Nord (blocurile de
locuit). Singura sursă de impact care va fi resimțit este demolarea prin implozie a castelului de
apă. Distanța dintre castelul de apă și blocurile de locuit este de aproximativ 430 m. La
planificarea lucrărilor de demolare prin implozie se va avea în vedere măsurile de siguranță
impuse de reglementările în vigoare.

Măsurile de diminuare a impactului


Zgomot și vibrații: Pentru reducerea la maximum a zgomotului, se vor adopta măsuri tehnico –
organizatorice vizând:
- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe
majore;
- asigurarea functionării motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea ratională a
acestora (evitarea exceselor de viteză si încărcătură).
Demolarea turnului de apă prin implozie controlată se va executa prin detonarea parțială a bazei
turnului de apă, asigurându-se că suflul acestuia și direcția de cădere a turnului este în direcția SE
pentru a minimiza impactul asupra zonei locuite. Locuitorii zonei vor fi avertizați din timp și se
va efectua o analiză minuțiuoasă a efectului imploziei, procedând eventual la evacuarea
locuitorilor dacă se consideră necesar. Amplasamentul se va delimita și accesul se va restricționa

februarie.2013 54
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

în zonă pe durata efectuării demolării pentru a evita eventualele vătămări sau pierderi de vieți
omenești.
Accesul în zona afectată se va permite după ce reprezentanții societății specializat în astfel de
lucrări va termina lucrările de verificare a zonei.
Pentru reducerea la maximum a zgomotului provocat de utilajele specifice de demolare și
transport, se vor adopta măsuri tehnico – organizatorice vizând:
- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe
majore;
- asigurarea functionării motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea ratională a
acestora (evitarea exceselor de viteză si încărcătură).

Apa: respectarea prevederilor în gestiunea, depozitarea temporară și transportul deșeurilor,


respectiv etapiazarea adecvată a lucrărilor, în special prin eliminarea deșeurilor de grajd solide și
lichide anterior începerii lucrărilor de demolare a zonelor unde sunt depozitate acestea.
De asemenea se va asigura starea tehnică corespunzătoare a utilajelor de demolare și transport a
deșeurilor.
În cazul în care se va produce o scurgere accidentală la una dintre utilaje se vor lua măsuri de
prevenire a poluării prin împrăștierea de material absorbant și se vor anunța autoritățile
competente

Aer: pentru reducerea la maximum a poluării atmosferei, se vor adopta următoarele măsuri:
– întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi înlocuirea celor cu deficienţe;
– folosirea utilajelor si mijloacelor de transport performante (Euro 4 si 5);
– pentru reducerea concentraţiei de praf sub VLE stabilită prin legislație, suprafeţele de
lucru, căile de circulaţie precum şi materialul rezultat din demolare care urmează a fi
încărcat, vor fi umezite periodic;
– asigurarea funcționării motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea ratională
a acestora (evitarea exceselor de viteză şi încărcătură).

Sol: În vederea eliminării scurgerilor accidentale de hidrocarburi societatea va asigura controlul


periodic al utilajelor din dotare, asigurând astfel o stare de funcţionare adecvată a acestora.
Eventualele defecțiuni vor fi remediate în ateliere de reparaţii autorizate.
Executarea lucrărilor de alimentare cu carburanti se vor executa în spatii special amenajate.
În vederea diminuării impactului asupra solului se impune colectarea şi transportul dejecţiilor
prezente de pe amplasament în condiţii de siguranţă înaintea demolării platformelor și bazinelor
unde sunt stocate.
Colectarea şi transportul deşeurilor de grajd se va realiza prin mijloace adecvate. În cazul aplicării
acestora pe terenuri agricole în vederea fertilizării terenurilor se vor respecta perioadele şi
condiţiile de aplicare a acestora pe terenurile agricole conform codurilor de bune practici agricole.

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului


Analizând calitatea factorilor de mediu apă și sol s-a constatat o poluare care în cazul freaticului
depășește valorile prag stabilite prin reglementările în vigoare în gospodărirea apei. Proiectul
include un set de măsuri prin care sursa de poluare va fi eliminată, astfel contribuind la
îmbunătățirea treptată prin atenuare naturală a freaticului și a solului. Având în vedere cele
constate, lucrările de intervenție sunt necesare și obligatorii.

februarie.2013 55
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

Riscurile asupra sănătății muncitorilor pot fi diminuate și/sau eliminate prin respectarea
prevederilor în materie de securitate și sănătate în muncă, respectiv a normelor în prevenirea și
stingerea incendiilor. Prin respectarea prevederilor în managementul deșeurilor se va asigura
valorificarea/eliminarea controlată a acestora de pe amplasament și implicit eliminarea riscurilor
poluării ulterioare.
Lucrările de demolare a contrucțiilor și a rețelelor de utilități nu constituie un impact
semnificativ asupra mediului și a sănătății locuitorilor din zonă.

Prognoza asupra calității


calită ții vieții și asupra condițiilor sociale în comunită
com unitățile
unită țile afectate de
impact
Amplasamentul studiat va face parte dintr-un parc industrial mixt, care este în curs de
implementare din fonduri europene.
Atât în perioada de execuţie a lucrărilor de demolare cât şi în urma finalizării parcului industrial
acest proiect va oferi noi perspective în dezvoltarea zonei din punct de vedere economic, creșterea
numărului de locuri de muncă și alinierea la cerinţele europene.

februarie.2013 56
RIM Desfiinţare fermă de vaci– Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe

10. D OCUMENTE ANEXATE

Copii documente:
a. Certificat de urbanism nr. 318/11.07.2012
b. Extras de Carte funciară nr. 25799
c. Rapoarte de încercare ape subterane SGA
d. Buletin de analiză apă potabilă DSP Covasna
e. Buletin de analiză probe de sol Balintanalitika kft
f. Certificat de înregistrare elaborator RIM

Piese desenate:
1. Plan de încadrare în zonă 1:10000
2. Plan de situaţie 1:2000
3. Plan de situaţie – Demolare 1:2000
4. Plan de situație rețele 1:1000

februarie.2013 57