Clasif zecimala Dewey e o clasif ierarhizata, bazata pe principiul diviziunii zecimale a cunostintelor umane: A fost

conceputa de biblologul am. Melville Louis Kossuth(1851-1931), cunoscut sub numele de Melvil Dewey. In 1876 ac
publica un tabel de clasif sub titlul O clasificare si un index pe subiecte pt catalarea si aranjarea cartilor si brosurilor unei
bibl, destinat ordonarii fondului de publicatii al bibl colegiului Amherst, iara numele autorului.Pornind de la schema de
clasif a stiintelor conceputa de filozoful eng Francis Bacon si de la modelul preconizat de am. WilliamTorreyHarris, Dewey
a marcat fiecare din cele 9 clase existente la Harris cu cate o cifra de la 1 la 9 si a atribuit cifra 0 unei gr de generalitati, in
care a incadrat lucrari care nu puteau fi repartizate la niciuna din clase.Fiecare gr din cele 10 a fost divizata in alte 10
subdiviziuni, si, la randul sau, fiecare subdiviz in alte 10 unitati, mergand astfel pana la 1000 de subdiviziuni.Schema princ
pp de Dewey se prezenta astfel:000 Lucrari cu caracter gen/100 Filosofie/200 Religie/300 Sociologie/400 lb/500 Stiintele
naturii/600 Stiinte tehnice si aplicate/700 Arta/800 Lit/900 Istorie. Clasa a 4-a e astfel divizata:400 lb/410 Lingvistica
comparata/420 lble eng si anglo-saxone/430 lble germanice/440 lble franceza, provensala, catalana/450 lble italiana,
rom/460 lble spaniola, portugheza/470 lble latina. si alte lb italice/480 lble greaca veche si greaca noua.Criteriul de
clasificare pp e tematic, divizarea e progresiva, de la gen la particular. Clasificarea zecimala Dewey s-a bucurat de o mare
popularitate, cunoscand in decursul anilor m multi editii. Princ caracteristici ale clasificarii Dewey sunt:•un sist univ de
clasificare, cuprinzand toate dov activ umane;• e conceputa pe principiul diviziunii zecimale, ceea ce-i permite extindere
nelimitata;•simbolurile de notare sunt cifre, indif de lbj, sau alfabet, sintetizeaza indici Princ si auxiliari.Se utiliz numai prin
consultarea tabelelor si a indexului alfabetic pe subiecte.Prez, desigur; si unele dezavant., cum ar fi:• structura rigida de
ierarhie intre div nive ale schemei de clasificare;• impartirea cunostintelor umane in numai 10 clase, ceea ce a facut sa
forteze asocierea unor dom;• imposib de a tine pasul cu dezv stiintelor, impunand stab unui nr mare de indici pt acoperirea
dom etc.Clasificarea zecimala univ (CZ.U.) Preluand sist de clasificare conceput de Dewey,avocatii belgieni Paul Otlet (1
868 - 1944) si Henri La Fontaine (1853 - 1943) au operat cu acdul lui Dewey o serie de modificari si extinderi pana au ajuns
la o schema originala de clasificare, cu un nr sporit de dom si cu o adresabilitate mult mai larga. Aclora li se datoreaza si org
cadrului institutional si internatizat prin infiintarea Oficiului Internat de Biblografie, in 1 892, la Bruxelles, care, in decursul
anilor, a suferit o serie de schri, devenind astazi Federatia Internat de Documentare (F.I.D.), cu aediul la Haga, insarcinat cu
perfectionarea sist internat al clasificarii zecimale. Manualul Repertoriului Biblografic Univ, cuprinzand 1 O. 000 diviziuni
si 22.000 notiuni, publicat de Paul Otlet si Henri La Fontaine in 1905, sub egida Institutului Internat de Biblografie, e
considerat ca fiind prima editie a CZU. A 2 editie, publicata in lb franceza, intre 1927 - 193 3, sub titlul \"La Classification
Decimale Universelle\"- care isi va consacra numele de CZU, cont circa 70. 000 de notiuni. In prezent sunt cunoscute m
multi editii complete, editii medii sau prescurtate, traduse in pe 20 de lb, C.Z.U. fiind utilizata in toate sist de bibl din lume.
Fata de clasificarea lui Dewey, C.Z.U. prez unele imbunatatiri impe, cum ar fi :• introd semnului de rel /:/ care reda o leg
intre 2 notiuni indexate prin indici Princ sau auxiliari ex. 1 7 :7 (etica in rel cu arta);• a introdus indicii auxiliari comuni sau
gen;e a creat sist indicilor analitici sau spi (de timp, de loc, de forma etc.).Aplicarea C.Z.U. in Rom a fost introdusa la noi pt
prima data in 1908 de biblologul Alexandru Sadi-Ionescu, care o aplica pt indexarea public. periodice din Bibl Acd Rom. Cu
cativa ani mai tarziu, 1913, e preluata si de Bibl Fundatiei Universitare din Buc, iar apoi de Bibl Universitatii din Cluj,
capatand, treptat, o extindere tot mai mare, azi fiind aplicata in toate bibl din tara.In decursul anilor s-au tiparit m multi editii
din tabele de clasificare in forma prescurtata si adaptata la necesitatile speCifice tarii noastre. Clasificarea zecimala univ
(C.Z.U.) poate fi definita ca o schema de clasificare sistematica in care toate cunostintele umane sunt grte intr-o ierarhie\'
tinand seama de rel dintre ele.Str C.Z.U. Asemenea clasificarii lui Dewey, clasificarea zecimala univ (C.Z.U.) concepe
cunostintele umane, in totalitatea lor, ca o sg unitate, pe care o imparte in 10 clase si le noteaza cu cifre arabe de la 0 la
9,considerate ca unitati zecimale. Cifrele arabe poarta numele de indici, iar tabela cifrelor notatii. Schema gen a C.Z.U. se
prez astfel:0,0 Gentati/0, 1 Filozofie/0,2 Religie. Teulogie/0,3 Stiinte sociale/0,4*(gr a 4-a a fost rezervata initial pt
lingvistica)/0,5 Stiinte matematice, fizice si naturale/0,6 Stiinte aplicate si tehnice/0, 7 Arta. Distractii. Sport/0,8 Lit si
lingvistica/0,9 Geografie. Biografii. Istorie.Pt a simplifica notatia simbolurilor C.Z.U. se fac prin suprimarea lui O, (zero,
intreg, virgula), dar se subintelege, simbolurile avand val de numere zecimale. Fiecare clasa se divide dupa principiul
zecimal in 10 prin adaugirea uneia din cifrele de la O la 9 in dreptul cifrei care simboliz clasa, in felul urm:5 Stiinte
matematice, fizice, naturale 51 Matematici/52 Astronomie/53 Fizica/54 Chimie/55 Geologie/56 Paleontologie/57
Biologie/58 Botanica/59 Zoologie, sau gr lui 51- Matematici, se va divide:/51 Matematici/511 Aritmetica/511.1 Operatii
aritmetice/511.13 Factori. Fract/511.136 Parti fractionare. Procente; sau gr 54:54 Chimie/541 Ch teoretica/542 Ch
experimentala/543 Chanalitica/546 Ch anorgnica/547 Ch orgnica.Divizarea de la gen spre particular e bine evidentiata si de
gr a 6-a:6 Stiinte aplicate. Medicina. Tehnica/61 Stiinte medicale. Genetica. Igiena. Farmacie/62 Stiinte tehnice.
Inginerie/621 Constructii de masini. Electrotehnica/621.1 Masini termice in gen/621.3 Electrotehnica/621.31 Electrotehnica
gen/621.311.22 Centrale termoelectrice etc.Pt a se scrie si citi usor ac simboluri, cifrele se grupeaza cate 3, de la stanga spre
dreapta, despartindu-se intre ele printr-un pc.Indicii rezultati prin divizare zecimala a claselor princ, de tipul :37
Educatie/371 Org educatie/371.212 Elevul, studentul/371.212.5 Tipuri de elevi si studenti, cuprinsi in tabela princ a C.Z.U.
si care redau notiuni de baza, fara a cupr toate caracteristicile unui doc, se numesc indici Princ. Indice princ - e acl indice
care 􀆖ste dat unui concept particular, unei notiuni dete. Indicii Princ se regasesc in Tabela princ a CZU, cuprinsi in ordinen
sistematica, dupa principiul ierarhizarii de la gen la particular.Pt clasificarea (indexarea) unor subiecte complexe, C .Z.U. se
fol de o serie de semne matematice si de diviziuni analitice cu ajut carora se pot obt indici complecsi sau compusi de
clasificare.Semnele matematice fol sunt:a) + (plus) pt a exprima alaturarea a 2 notiuni care nu se succed in cadrul C.Z.U. Ex:
5 1 + 53 (matematica + fizica);b) 1 (bara) arata extinderea subiectului de la un incJ 1ce la altul in succesiunea C.Z.U. Ex:
546/547 (chimie anorgnica-ch orgnica);c): (2 pc) exprima relatia intre 2 notiuni, intre 2 indici dif.Ex: 33 : 51 (ec in rap cu
matematica);d) // (bara dubla, repetata) exprima subordonarea a 2 notiuni. Ex: 33/669/1 Probl de munca in industria
metalurgica. Introd unor diviziuni analitice exprimate printrun pc urmt de O (zero) sau de o liniuta, urmta la randul ei de o
cifra de la O la 9, se utiliz pt a nota unele asp secundare, particulare ale doc indexat.Diviziunea 82, Lit, spre ex, are
diviziunea analitica cu O, care exprima disciplinele literaturii: 82. O 1 . Etica; 82.08 Stilistica; 82.09 Istorie si critica lita si
diviziuni analitice cu - (liniuta), care exprima genurile lit: 82-1 poezie; 82-:2 teatru; 82-3 proza.Indici auxiliari comuni
Caracteristicile gen ale doc indexate se marcheaza cu ajut indicilor auxiliari comuni sau gen, aplicabili oricaror indici din
tabelele princ de clasificare. Cu ajut lor se poate sublinia locul, timpul, forma, lb etc. Acsti indici sunt grti separat, in tabele
aux, care contin atat semnele care servesc la reunirea lor cu indicii Princ (+, /, :, //,) cat si listele sistematice ale indicilor
comuni.Indici auxiliari comuni de loc - simboliz locul fizic,geografic, politic-adm, la care se ref cont unui doc. Sunt redati
in paranteza r,otunda ( ...) si au fost formati prin derivarea de la cifrele existente la clasa 91-a Geografie si 93/99 Istorie. Se•
compun din cifre de la 1 la 9 plasate intre paranteze rotunde.Princ indici de loc sunt:(1) Locul si teritoriul in gen/(100) Univ.
Internat/(2) Locul si mediul fizic/(2 1) Continente/(22) Insule/(28) Ape de suprafata/(3) Locurile lumii antice/(398.2)
Dacia/(4.9) State si teritorii ale lumii moderne.Acsti indici se formeaza de la I indice care simboliz cont.(4) Europa/(5)
Asia/(6) Africa.Subdiviziuni pt Europa.Exemple:(498) Rom/(498.1) Muntenia/(498.2) Oltenia/(498.3) Moldova/(498.4)
Transilvania/(45) Franta.Un indice complex va fi compus astfel :9(498) - Istoria Rom (9 Istorie; 498Rom),9 1 (498)
Geografia Rom (9 1 Geografie;498 Rom).Prin integrarea indicilor Princ cu indici comuni de loc se obt un nou indice.Ex:9(
498) 949. 8 (9 Istorie; 498 Rom; IstoriaRom).Indici auxiliari comuni de timp -se fol pt a se reda timpul la care se ref doc
indexat. Se trec intre ghilimele (\" \"). Secolul se noteaza prin primele 2 cifre.Secolul XX, de ex, va fi notat \" 1 9\", resp anii
totdeauna prin 4 cifre \" 1 975\", iar cand e forma \" 1 975,04. 12\". Decada se noteaza prin primele 3 cifre: 1 99 pt decada 1
990 - 1999. Anii anteriori erei noastre vor fi precedati de semnul: - (minus): \"-0030\" (anul 30 inaintea erei
noastre).sunt:Princ diviziuni ale indicilor auxiliari de timp \"00\" Secolul I/\"04/18\" Ewl mediu/\"15/18\" Timpul
modern/\"3 1 1\" Trecut/\"8 12\" Prezent/\"3 13\" Viitor/\"32\" Anotimpurile/\"33\" Lunile/\"34\" Zilele.Ex de indice compus
cu indice auxiliar de timp:1 (09) \" 1 9\" 590 (istoria filozofiei contemporane in lb rom).Indicii auxiliari de timp nu se fol pt
indicarea datei publicarii sau editarii unui doc.Se exprima printr-un nr precedat de semnul =(egal). Cifra ac nr se obt de Ia
gr 80 lingvistica.Astfel, prin Elim gr 80 si inlocuirea lui cu semnul (egal), din indicele 805 .90 (lingvistica rom) se obt
indicele 590 (lb rom). Ac indice se fol pt a arata lb in care e scris doc indexat.Princi indici de lb sunt:= 089 lb artificiale/= 1
8 lb naturale/=1/2 lb indo-europene/= 11 lb germanice/= 111 eng/=1 12.2 germana/=1 1 3 .3 irlandeza/=124 latina/= 13 LB
romanice/= 13 1.1 italiana/=13 .1 franceza/= 1 3 3 .2 provensala/=134. 1 catalana/=134.2 spaniola/=135.1 rom/=14 greaca/=
15 lb celtice/= 16 lb slave/=161.1 rusa/=162. 1 poloneza/= 17 lb baltice/=511.141 ungara/=521 japoneza.Cand dorim sa
grupam doc dupa lb in care au fost scrise, atunci indicele comun de lb se plaseaza in fata indicelui princ si se leaga de ac
prin semnul de rel.Ex :859. 0 1 12.2. Lit rom tradusa in lb germana.Indici auxiliari comuni de rasa, popoare(= .. . ). Sunt
formati din indicii comuni de lb,precedati de semnul egal (=) plasati intre paranteze rotunde.Ex:=590 lb rom(= 590) poporul
rom.Ac se plaseaza dupa indicele de loc sau, in lipsa•ac, dupa indicele princ.Ex:=1 59.922.4 (= 590) Psihologia, poporului
rom.Indici auxiliari comuni de forma-se fol pt a arata forma de prezentare sau natura doc clasificat.Ac se noteaza in
paranteze rotunde printr-o cifra precedata de O (zero). (02) Tratate. Expuneri sistematice sub forma de carte/(022) Lucrari
de niv mediu/(024. 7) Lucrari pt copii/(03) Enciclopedii. Dict. Lexicoane/(05) Public. periodice. Reviste/(075) Manuale
sc/(075.8) Manuale, cursuri pt inv universitar.Se mai pot fol indici comuni, cum ar fi:• Indici auxiliari comuni de ordin de
imp• Indici auxiliari comuni de pc de ved• Indici auxiliari comuni de nume si numerici.Indicii auxiliari dau clasificarii
zecimale o elasticitate mai mare si creeaza posib redarii cu mai multa exactitate si sub dif unghiuri a cont indexat. Fol lor in
practica clasif doc se va fac in rap cu marimea colect bibl, cunoscand ca in caz. unor colect mai putin• numeroase va duce la
o imprastiere nejustificata a inf, la crearea unor cataloage sistematice stufoase, greu de consultat. Se impune,deci, fol lor cu
discernamant si in mod unitar.In gen, ordinea de constituire a indicilor va fi urm:Indici Princ 0/9;Indici complecsi prin:•
adaugire;• extensie /;• relatie:;Indici auxiliari analitici cu: 0 1 /.09 -1/-9;Indici auxiliari comuni sau gen:• de pc de ved . 00,•
de loc (1/9),• de popoare (=. ),• de timp \"...\",• de forma (0...),• de lb =,• de nume A/Z,• de ordine de imp (1) si (II). Instrum
de lucru-fol in clasificarea doc dupa sist clasificarii zecimale sunt:• Tabelele C.Z.U.,• Indexul alfabetic al C.Z.U.,• Indexul
alfabetic al catal sistematic,• Catal sistematic al bibl etc.Tabelele fol vor fi pe cat posibil cele cu caracter internat, complete
si medii. Amintim cateva din editiile internat ale C.Z.U.• Classification Decimale Universelle. Ed.S . Bruxelles Mundaneum,
1940 - 1952 (F.I.D.), (Editie completa);• Classification Decimale Universelle. Edition moyenne internationale. Vol. 1 - 2.
Bruxelles, Mundaneum, 1967(F.I.D.), Editie medie;• Classification Decimale Universelle Edition abregee.Bruxelles,
Mundaneum, 1967 (F.I.D.), (Editie abreviata).Pot fi fol, desigur, si editiile in lb germana sau eng, in fc de posib.In cazul bibl
cu fond. reduse se poate utiliza si editia in lb rom:\"Clasificare zecimala univ.Editie prescurtata\", Buc; I.N.I.D.,
1986.Operatiunea de clasificare-Clasificarea e o operatie mintala prin care se decide, se stab locul doc indexat intr-un sist,
operatia de adunare la un loc a asp asemanatoare ale unui subiect si de despartire, indep a asp ce le deosebesc. Operatia de
clasificare a doc pp:• cunoasterea principiilor C.Z.U.;• cunoasterea tabelelor pe care le utiliz;• cunoasterea cu precizie a cont
doc supus clasificarii. Ac operatiune pp examinarea in amanunt a cont doc indexat. Stab subiectului sau subiectelor unui doc
se fac pe baza analizei ac si anume: cercetarea cont, stab asp tehnico-stiintifice, aprecierea valorii stiintifice, artistice etc. A
doc. Se vor stab apoi elem de forma: autorul, titlul, subtitlul, datele de aparitie etc., precum si orice text ce insoteste lucrarea
propriu-zisa: prefata, postfata, note etc. In fc de necesitati se va recurge si la instrum de inf: dict enciclopedice, dict de
pseudonime, biblografii, tratate sau alte lucrari ce pot aduce completari sau lamuriri in cunoasterea doc clasificat in
totalitatea sa. Operatia de clasificare in ansamblu se va baza pe o conceptie unitara in ce priveste:• Gr de adancire a
indicilor;• Complexitatea lor;• Ordinea indicilor;• Specificul colect;• Consecventa si •unitate in lucru etc. Dupa stab
subiectului si a celorlalte elem urmarite, Biblrul va stab legatura dintre ac si tabelele de clasificare. Se va porni de la dom
mare din care fac parte doc. In caz. unei lucrari de matematica se va pomi de la indicele gen al grupei 51, dupa care,
cercetand celelalte diviziuni de la gen la particular, se va opri la gr care reflecta subiectul cartii: 511.Aritmetica. Ac e calea
logica, de la gen la particular. Uneori, dupa ce s-a stab cu exactitate subiectul doc, se recurge la indexul alfabetic al C.Z. U,
in dreptul caruia vom intalni indicele de clasificare. Cand, pe langa indicii Princ, se impun si indici auxiliari, acstia vor fi
luati din tabela coresp. Cateva modele de indici:
FIZICA moleculara: Probleme Editia a 2-a:
Buc: Ed did si
pedag, 1977. 292 p. 24 cm
(M.E.I.).
539. 19(021)

ORG si planif unitatilor

industriale ( ... ) Buc, Ed
did si pedag, 1977, 664 p:
24 cm. (M.E.I.).
658(02 1)

DREPTUL rom contemporan:

Evoluţia si perspectiva ( ... ) Buc:
Ed stiintifica si enciclopedica,
1977, 472 p. 205 cm.
34(498) " 1945" / ... "
Alte sist de clasificare-Dintre tipurile de clasificare cu structura ierarhizata (arborescenta) mai des utilizate, amintim:
Clasificarea Bibl Congresului S.U.A.-Realizata de un grup de specialisti in anul 1901,Clasif. Bibl Congresului S.U.A. utiliz
indici ierarhizati numeric, aplicand notatia alfa numerica:diviziunile princ sunt notate cu litere mari ale alf. latin, iar
subdiviziunile cu cifre arabe, grte cate 3 cifre,rara ca ac sa reflecte o ordine logica, ci arata locul subdiviziunii in cadrul
diviziunii princ. Schema diviziunilor princ ale clasificarii Bibl Congresului S. U.A . se prez astfel:A. Lucrari cu caracter
gen,B . Filozofie. Religie,C. Istorie. Discipline istorice auxiliare,D. Istorie si topografie (in afara de America),E. America si
S.U.A.,E. I l - 43 America in totalitate,E. 3 1 - 50 America de Nord,E. 5 1 - 99 Indienii din America de N, E. 1 85 Negrii din
America de N,F. S.U.A. dif local. si America (in afara de S.U.A.);G. Geografie. Antropologie;H. Stiinte sociale;J. Stiinte
politice;K. Drept;L. Ed;M. Muzica;N. Arte frumoase;P . Lb si lit;Q. Stiinte;R. Med,S . Agricultura,T. Tehnica,U. Stiinte
mil,V. Stiinte navale,Z. Bibliografie si bibliologie. Clasificarea Bibl Congresului S.U.A. e o clasif neunitara si in ceea ce
priveste solutiile metodice si tehnice utilizate. A fost supusa unor critici justificate. Se fol in Bibl de la care isi trage numele.
Clasificarea Cutter-asig ordinea alfabetica in prezentarea doc in cadrul fiecarei diviziuni. In ac sens a elaborat Tabela de
autori in care toate numele de familie care incep cu aceasi silaba au o notare similara, compusa din prima litera a numelui si
nr de ordine al primei silabe din lista alfabetica a silabelor care incep cu litera resp. Ac tabele se fol in prezent in toate bibl cu
oranduirea sistematica a fond.lor. Clasificarea Ranganathan (colon clasification)-A fost elaborata de biblologul si savantul
indian S.R.Ranganathan, in 1933. Clasificarea Colon e o clasif analitico-sintetica care permite expr rap complexe dintre
ramurile stiintei. Schema de clasif cupr 25 clase (notate cu literele alf latin):A Stiinta (in gen): B.Matem;C. Fizica etc.Fiecare
clasa se divide pe baza asp sau pc de ved din care e privita notiunea, aspect denumit fateta.Indicele \"L\" - medicina, poate
avea o multitudine de fatete:Fateta \"O\"- Orgnele corpului omenesc; Fateta \"R\" -Probl medicale; Fateta \"N\' - Ingrijire si
tratament etc.Indicii se leaga intre ei prin 2 pc (colon), de unde si den, clasificare colon sau cu 2 pc Fateta \"O\"- Orgnele
corpului omenesc (indicele Lmedicina) se prez astfel:1. Orgnisme in gen,2. Orgnele de digestie,23. Esofag,24: Stomac,25.
Intestine,3. Sist sanguin,32 Inima,35 . Sange,36 Artere,4. Orgne respiratorii,45 Plamani etc. Un indice de clasificare dupa
schema colan la un subiect de genul: Diagnosticarea bolilor \"infectioase ale intestinului\" se va prezenta astfel: L 25 : 42:3,
unde L=reprez medicina; 25 Intestine, 42 boli infectioase; 3 diagnosticare; sau: L 45: 42 1 :4 = (Tratamentul tuberculozei
pulmonare) etc.Clasificarea Bibliotecar-bibliografica sovietica-E fol de bibl din fosta Uniune Sov.E o clasif alfa-numerica si
utiliz pt codificarea claselor princ litere mari ale alf rusesc, iar pt diviziuni si subdiviziuni cifrele arabe. Clasele princ ale
schemei clasificarii sovietice sunt:• Stiinta despre legile gen ale naturii si societatiiA. Marxism-leninismul,Stiintele naturii,E.
Stiintele naturii in gen,B. Stiintele fizico-matematice, r. Stiintele ch ,Il,. Stiintele despre pamant,E. Stiinte biologice• Stiintele
despre mijl de actiune a omului asupra naturii, care cupr intre altele:)i(. Tehnica. Stiinte tehnice,P. Medicina. Ocrotirea
sanattii,• Stiintele despre societate C. Stiintele sociale in gen,T. Istorie. Stiinta istoriei,Y. Cultura. Stiinta. Invat etc. Se
caracterizeaza prin acea ca ac cupr ansamblul cunoasterii omenesti si prin faptul ca, pt probl stiintifice, se bazeaza pe clasif
materialist-dialectica a stiintelor. Indexarea coordonata-Clasificarea zecimala univ si celelalte clasif bazate pe structuri liniar-
ierarhice, conform carora toate cunostintele pot fi clasif univoc, dupa un plan unitar, nu reflecta rel complexe,
multidimensionale care leaga intre ele cunostintele omenesti, fapt ce a dus la introd unor sist de ordonare fara constrangeri,
in care indexarea se fac privind subiectele din multiple pc de ved. Un astfel de sist e si indexarea coordonata. Prin indexarea
coordonata in sens larg se intelege redarea cont unui doc cu ajut unor cuv sau simboluri sau a unor termeni care reprez
concepte unice, in asa fel incat regasirea inf sa se poata realiz prin recombinarea cuvlor sau simbolurilor, resp a termenilor
fol la indexare.Conceputa de americanul Mortimer Taube in 1952,indexarea coordonata a cunoscut o raspandire rapida fiind
adoptata de multe bibl si unitati de inf. Prez o serie de avant., in I rand prin simplitate, prin posib de a fi extinsa la dom
practic nelimitate si posib de a fol un nr nelimitat de termeni inindexarea unui doc si mai ales pt ca poate fi usor adaptata la
mijl moderne de inmagazinare si difuzare a inf. Metoda se aplica cu mare succes la dom restranse, mai ales la cele tehnice.
Nu e eficienta in caz. bibl cu colect enciclopedice si cu un nr mare de doc, unde sist C.Z. U. s-a dovedit cel mai eficient.
Indexarea coordonata, bazandu-se pe redarea cont doc prin interm unor cuv si/sau simboluri reprezenta􀆖d concepte unice,
are nevoie de o serie de instrum de lucru si anume:• termeni;• voc controlate;• tezaure;• indicatori (de rol, de leg, de
pondere);• de formularistica specifica (fisa doc, fisa de descriptori).Din analiza si sinteza doc rezulta anumiti termeni (cuv
sau sintagme). Termenii se pot stab fie anterior indexarii, fie in timpul indexarii, pe baza textelor indexate sau a lucrarilor de
specialitate (dict de specialitate, tratate, monografii etc.), daca se intocmeste anticipat. Pt a intra in voc controlat, un termen
trebuie sa indepl anumite cond: sa aiba o frecventa mare in lucrarile de specialitate; sa corespunda ca formulare modului de
expr a spistilor din dom resp; sa fie reprezentativ; sa contribuie la intregirea sferei de cunoastere a dom.Termenii rezultati,
ordonati alfabetic pe baza unor reguli precise, constituie voc controlat, instr necesar atat in faza de prelucrare (indexare) cat
si in cea de regasire. Voc controlat, intr-o faza sup de prelucrare, se transforma in tezaur. Tezaurul e un instr lexicografic
care consta dintr-o lista normalizata de descriptori si simboluri, ordonata alfabetic, indicand rel generice, logice si semantice
ale aclora. Descriptorii tezaurului sunt rap.ati unul la celalalt,stabndu-i-se fiecaruia familia de termeni inruditi: rap.ul de
supraordonare, de subordonare, de asociere, de sinonimie. Rel existente intre termeni se exprima de regula prin simbolurile:
TG - termen generic - pt rel de supraordonare,TS - termen subordonat - pt rel de subordonare, TA – termeni asociati - pt alte
leg semantice, TN - termen neatestat,V(vezi)-pt termeni sinonimici. Exemplu: Saparea lucrarilor miniere-TG Operatiunea
miniera,TS Sapare mecanica,Sapare prin cheson,Sapare prin cimentare,Sapare prin foraj,Saparea galeriilor,Saparea puturilor
etc. Sintagma: Saparea lucrarilor miniere se subordoneaza notiunii Operatiune miniera, la randul sau ea subordoneaza:
Saparea mecanica, Saparea prin cheson etc., fiecare putand subordona, la randul lor, alti termeni si/sau sintagme. Sau:
Marime electrica:TG. Electrotehnica,TS. Curent electric etc. Curent electric:TG. Curent electric,TS. Circuit liniar etc. Atat
voc controlat cat si tezaurul sunt instrum supuse unei continue perfectionari, putand fi introdusi termeni noi sau eliminati cei
ce nu s-au dovedit corespi.E posibila indexarea si fara ac instrum de lucru. Lipsa lor poate duce la riscul suprapunerii de
termeni, la imprastierea inf, la producerea de zgomot iara acoperire etc.Tezaurul de termeni si vocabularele controlate fol ca
instrum de lucru in prelucrarea inf la indexarea coordonata sunt de mare utilitate in operatiunea de inreg pe calc a doc si
inf;descriptorii sau cuv cheie stab dupa ac modele de lucru se constituie in repere de inreg si regasire a inf si doc inreg pe
calc.Indexarea coordonata prez si o serie de dificultati si deficiente in utilizare:• necesita pers de stricta specialitate pt
prelucrarea doc;• consum mare de timp si vol insemnat de lucru pt indexare;• dificult in alegerea termenilor;• necesita
existenta unor instrum de lucru specifice (dificil de realiz): tezaure, voc controlate etc .• nu e eficienta in caz. colect mari. VI
ORG. CATALOAGELOR DE BIBL-In ansamblul instrum de inf si de lucru,cataloagele de bibl joaca un rol imp in asig
accesului la inf inmagazinate de bibl. Catal de bibl, rezultat din descrierea doc ce alc colect unei bibl, constituie I instr de inf
cu care ia contact cititorul, avand rolul de a cupr si ordona dupa criterii bine stab suma datelor pe care le detine pt a le oferi
cititorilor sai. Nevoia de selectare si sistatizare a inf infc de sarcinile bibl si de categle de beneficiari(cititori), de natura doc
pe care le cont, impune org unui sist larg de cataloage, care sa prez colect sub cele mai div asp si unghiuri.Data fiind
complexitatea intrebarilor pe care le pot formula cititorii unei bibl, sist cataloagelor va fi conceput In fcde marimea si
diversitatea colect, de niv de preg al publicului care va consulta colect, de sarcinile pe care trebuie sa le rezolve.Sist de
cataloage dintr-o bibl trebuie astfel conceput si alc incat, in totalitatea sa, sa rasp rapid si exact la cele mai variate probl pe
care le pot formula cititorii cu privire la doc continute.Catal de bibl reprez in ac timp instrum de lucru pt Biblri in realiz
obligatiilor proprii.Str sist de cataloage-Intr-o bibl pot fi org o varietate de cataloage. Clasificarea lor se poate fac din m
multi pc de ved.I. In fcde categ de doc descrise:1.Cataloage pt carti, care pot fi:•Catal alfabetic• Catal sistematic•Catal
topografic2. Catal pt public. seriale:•Catal alfabetic•Catal sistematic• Catal geografic 3. Catal sp:•Catal biblografice•Catal
analitice•Catal pt colect sp.II. In fc de criteriile de grupare a descrierilor doc:1.Dupa criteriul alfabetic• Catal
alfabetic.2.Dupa criteriul cont• Catal sistematic• Catal pe materii• Catal pe subiecte• Catal tematic.3. Dupa criteriul cotei
topografice:• Catal topografic.4.Dupa locul de aparitie:• Catal geografic.III.In fc de destinatie:1.Catal pt cititori sau
public.2.Catal pt bibl sau intern (de serviciu).IV. In fc de vol si categ doc continute:1. Catal gen.2. Catal sp.3 . Catal colectiv
sau cumulativ.V. In fc de forma catal:1 . Catal sub forma de registru2. Catal sub forma de carte.3 . Catal sub forma de
fise.Cataloagele de bibl, indif de tipul lor si de criteriile de constituire, se alc, de regula, pe fise de descriere standard, de
format internat 125 x 75 mm(vezi fisa 2), org astfel incat sa poata cont atat elem descrierii princ, cat si pe cele de descriere
auxiliara: cota; cota de raft; indicii de clasificare zecimala, descriptorii etc. Fata de cataloag sub forma de registru, cele pe
fise prez o serie de avant. certe, ceea ce a facut sa fie tot mai mult utilizate. Au dezav. ca pot fi fol numai in bibl.• Pt a fi
functional, catal de bibl trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:• Sa fie flexibil, adica sa permita intercalarea noilor intrari
si elim fiselor lucrarilor scoase din bibl din dif motive;• Sa fie usor accesibil, sa poata fi consultat de oricine;• Sa fie unitar,
sa fie alc dupa acleasi principii si sa urmareasca aplicarea lor cu consecventa;• Sa fie tinut la zi - sa incorporeze prompt
achizitiile noi etc.Nr de cataloage si tipul lor, necesare intr-o bibl, se va stab In fcde complexitatea si marimea colect, de
categ si str cititorilor, de posibl de realiz ale bibl.In mod oblig, indif de tipul si marimea colect, se vor intocmi:•Catal
alfabetic pe nume de •autori si titluri• Catal sistematic• Catal topografic.Catal alfabetic pe nume de autori si titluri-e catal
care cupr descrierile princ la nume de autori-persoana,la autor colectiv sau la titlu, precum si descrierile auxiliare, asezate in
ordinea alfabetica a vedetei sau cuv de ordine al notitei descriptive.Catal alfabetic (cum e denumit in practica uzuala) are
rolul de a raspunde la intrebari de genul:• Daca Bibl are un anumit doc caracterizat prin: autorul si titlul sau numai prin titlu
(cand autorul nu e cunoscut);• Ce opere de un anumit autor, ce editie a unei anumite opere sau vol ex in bibl; • Ce s-a scris
despre un anumit autor etc. Pt a putea da rasp la astfel de intrebari catal alfabetic va cont in mod oblig cel putin o descriere pt
fiecare carte catalata, iar in sit cand lucrarea are m multi autori, cand e cunoscuta mai ales dupa titlu, cand la realiz ei au
colaborat si alte pers (prefatator, traducatori, ilustratori etc.), atatea descrieri cate se impun de fiecare situatie in parte.In catal
alfabetic se vor include, intr-o sg insiruire alfabetica, toate tipurile de descrieri pe care le necesita div tipuri de doc, si
anume:• Fisele descrierilor princ cu vedeta de autorpersoana fizica, autor-colectiv; titlu;• Fisele descrierilor analitice;• Fisele
descrierilor complementare;• Fisele de trimitere (gen si sp);• Fise inftive.In sc orientarii cititorilor in consultarea cataloag se
vor intocmi si fise divizionare sau despartitoare.Fisele divizionare se alc din carton tare sau material plastic, de acleasi
dimensiuni, cu o iesitura in partea sup. care depaseste inaltimea fiselor de descriere, pe care se vor nota, In fcde marimea
catal, literele alf, silabe ori inceputuri de silabe sau vedete (cuv,nume de autori sau titluri).Ordinea fiselor in catal alfabetic va
fi cea stab de STAS-ul U.03 . nr. 8636-70.Ordinea alfabetica conform STAS-ului mentionat e cea data de alfabetul latin,
chiar si pt lucrarile scrise cu alt alfabet decat cel latin. In ac sit se va fac descrierea public. prin transliterare, iar cand ac nu s-
a facut, la intercalarea fiselor se va proceda ca si cand s-ar fi facut transliterarea in alfabet latin.Semnele diacritice, accentele
fol pt a marca un alt sunet (a, t, s, t) in locul celor straine nu se iau in seama la oranduirea fiselor. In bibl mici, unde
descrierea se fac dupa normele lb rom, si ordonarea fiselor in catal se va fac in rap de ac norme.Aranjarea alfabetica a
descrierilor la titlu se va fac cuvant cu cuv, nu litera cu litera:Eroi ai muncii-Eroi si martiri-Eroina de pe Jiu-Eronim, P.-
Erwin etc.Articolul hot sau nehot.care precede un subst comun sau adj nu se iau in considerare daca se afla inaintea unei
vedete: Exemplu:Le TEMPS-O buna gospodina etc.Cand o sau un au fc de numeral se va tine cont de ele la ordonarea
alfabetica:Exemple:O mie si una de nopti; nUN om intre oameni etc.Descrierea cartilor de autori cu ac nume se plaseaza in
ordinea alfabetica a prenumelui sau a initialelor cand sunt indicate prin ac. Ordinea in catal va fi:•Autori fara prenume,
distinsi intre ei printr-un calificativ (ing., dr., agr., etc.); numele cu initialele pren,numele cu pren
intreg:Teodorescu,dr.Teodorescu, ing.Teodorescu,A.Teodorescu, A.C.Teodorescu, Al.Teodorescu,Alexandru Teodorescu,
E.Teodorescu, EugenTeodorescu, S.Teodorescu, V.etc.• Autorii cu nume compuse se asaza in urm numelor simple:Ionescu,
Tudor;Ionescu de la Brad, Ion Ionescu-Sisesti, Gheorghe Ionescu-Tudovan, Alexandru.• Descrierile lucrarilor acluiasi autor
se aseaza: 1.Descrierile princ cand autorul e sg scos in vedeta sau e scos primul impreuna cu alti autori in ordinea:• Opere
complete;• Opere alese;• Opere;• Opere separate si culegeri (in ordine alfabetica a titlului sau in ordine invers cronologica,
dupa data de aparitie). 2. Descrieri in care autorul apare ca vedeta complementara.3. Descrierile lucrarilor despre autor scrise
de altcineva. Descrierile lucrarilor unui autor, aparute in dif lb, se aseaza , intai, cele in lb originala a autorului, apoi cele
traduse in alte lb, fie in ordinea din C.Z:t.T; fie in ordinea alfabetica a denumirii lblor. Descrierile facute la autorul colectiv
\"Rom\" se vor str astfel:
Romania:
Constitutia
Parlamentul Rom
Guvernul Rom
Legi, decrete, hotarari.
Operatiile de intercalare a descrierilor in catal alfabetic trebuie sa se faca cu mare atentie si raspundere. La fiecare
intercalare de fise e bine sa se verif ordinea alfabetica corecta a fiselor din jur si sa se indrepte eventualele erori de aranjare.
Periodic se va proceda la revizuirea catal alfabetic pt a elimina fisele deteriorate si a le inlocui cu altele noi, atat fisele cu
descrieri cat si cele divizionare. Catal se va tine la zi si sub aspectul scoaterii fiselor pt public.retrase din circulatie.Catal
sistematic dupa sist C.Z.U.-Alc din fise de descriere princ pe care se noteaza indicele C.Z.U. si din fise divizionare; catal
sistematic dupa sist C.Z.U. grupeaza ac descrieri dupa cont doc. El reprez instrul princ de inf care poate da rasp la
intrebarea: ce public. dintr-un anumit dom al cunostintelor umane ex in bibl ? Elem care da intrarea fisei in catal sistematic e
indicele de clasificare zecimala. Nr si diversitatea fiselor din catal sistematic e In fcde nr de indici de clasificare stabti. Daca
unei lucrari i s-au stab m multi indici, se intocmeste cate o fisa pt fiecare din acsti indici. Indicele de clasificare se noteaza in
partea stanga jos a fisei. Cand sunt m multi indici princ, acstia se scriu, de regula, unul dupa altul: Exemplu:

EFTIMIU, Victor
Inchinarea marelui Ştefan. Versuri/
Victor Eftimiu; Cuvânt inainte: Tiberiu
Utan.- Buc: Ed Ion Creangă,
1975.-52 p.; 26 cm.
59.0-1
59.0-3 1 1 .6
2 Stefan cel Mare

Cand fisele sunt multiplicate prin mijl tehnice, toti indicii apar pe fiecare fisa. Pt oranduirea lor, indicele care va fixa locul fisei in catal
se va sublinia sau se va incadra in chenar, in fiecare fisa alt indice:
859.0 -1 859.0 -1 859.0 -1
859.0 - 311.6 859.0 - 311.6 859.0 - 311.6
92 (Stefan cel Mare) 92 (Stefan cel Mare) 92 (...)
Asez fiselor in catal se face in ordinea indicilor de clasificare, incepând cu clasa princ, apoi diviziunile si subdiviziunile
ei.Clasele se asaza de la 1 la 9 si se termina cu clasa 0. Clasa 4, destinata initial Lingvisticii si filologiei, a fost suprimata,
urmând sa i se dea o noua destinatie.
Ordinea de asez si cadrul unei grupe va fi:
37
371
371 .212 .
3 7 1 .212.5 sau
5
51
511.2
52 sau
54
541
542
543 etc.
Când avem de intercalat indici combinaţi, ordinea va fi in fc de semnele care alc combinaţia. Tabelele de clasif dau urm
schema deoranduire a semnelor:
indicele simplu 622
+ (adăugire): 621.3 621.5
/ (extensie): 62 1 .3/.4
: (relatie): 621.3:622
// (subordonare a 2 noţiunî): 33/669/1
+ (indice auxiliar de lb): 88a
) : 9(03); 7(05)
(1/9) (indice auxiliar de loc): 621.3(498)
( = ) (indici auxiliari de rasă): ( = arabi)
" . . . " (indice auxiliar de timp): " 19" (Sec XIX)
.00 (indice auxiliar de pc de ved): (.003 din pc de ved ec). Pt a orienta cititorii in găsirea inf dorite in catal sistematic, se vor fol
fişe divizionare pe care se vor scoate in evidenţă indicii zecimali care arată clasele si subclasele. Indicii zecimali vor fi
explicaţi prin cuv.In ac scop se va intocmi un index alfabetic al catal sistematic. Ac poate fi intocmit fie sub formă de catal
(pe fişe), fie sub formă de registru. Pe fişe sau in registru se vor inscrie noţiunile care explică indicele declasificare si va fi
urmt de ac.Odată constituit, catal sistematic trebuie supus unei continue revizuiri si aduceri la zi, opetaţie ce se va fac
permanent, pe mas ce se intercalează fişe noi, când se va verif, nu numai corectitudinea locului stab pt fişa intercalată, dar si
a aclora din jurul ei. Se va urmări inlocuirea fişelor si a divizionarelor uzate, scoaterea fişelor public. retrase din circulaţit:
etc. Pe mas ce colecţ bibl se dezv, e necesar să se detalieze indicii in diviziuni care să reflecte mai bine cont dom resp, prin
introd de divizionare noi. Când o diviziune conţ mai mult de 40 - 50 fişe, e indicat să se subdividă. Numai dacă ac catal va fi
intocmit după criterii precise si riguros respectate, dacă se va urmări ţinerea lui la zi, atât sub aspectul tehnicii de bibl, cât
mai ales al conţ său, va constitui instrul de inf care să vină in sprijinul cititorilor.In bibl cu fond. variate de doc(public.
periodice, colecţ sp, stasuri, brevete de invenţii, microfilme etc.) se pot alc cataloage alfabetice si sistematice pt fiecare categ
de· doc, separat de cele ale cărţilor si broşurilor. Criteriile de intocmire a ac cataloage sunt acleasi, descrierile vor fi insă cele
impuse de particularităţile fiecărui doc in parte.Pt public.seriale se mai pot intocmi urm tipuri de cataloage: a) Catal
geografic in care fişele se vor orândui in ordinea alfabetică a local.lor de apariţie a public.seriale, iar in cadrul acleiasi local.,
alfabetic (in caz.titlurilor de public. rom), pe contnte, iar in cadrul aclora pe ţări, in ordinea indicilor C.Z.U.Fişele
divizionare vor inscrie numele local.după care s-a grt.b) Catal cronologic, in car.e descrierile se vor ordona după anul de
apariţie, iar in cadrul anilor, alfabetic,după titlul serialului.Fişele divizionare vor consemna anul sau gr de 5 - 10 ani.Catal
pe subiecte-In rap de mărimea colecţ, de necesităţile si sarcinile fiecărei bibl, de posibl de care dispun,bibl pot org si
cataloage pe subiecte sau tematice.Org ac tip de catal se fac In fcde ordinea alfabetică a vedetelor de subiect sau tema
pp.Suportul catal pe subiecte sau tematip va fi dat de descrierile, de tipul descrierilor princ de autor sau titlu sau al
descrierilor analitice, care vor conţ o supravedetă formată dintr-un cuvânt sau o sintagmă.Stab vedetei de subiect se va fac
consultând cu atenţie cont doc. Ea nu va fi identică cu titlul ci va conţ sinteza subiectului tratat in doc. in caz. lucrării:
Iordan, Iorgu: Limba eroilor lui Caragiale, vedeta de subiect va fi: CARAGIALE, I. L, Stil sau Limbaj artistic sau
Personaje literare. Desigur, dintr-un doc putem formula m multe vedete de subiect, in fc de cont său. In caz. când se stab m
multi vedete de subiect, fiecare din ele va fi inscrisă pe o fişă separată si ordonată la locul ce îi revine. Pt a putea fi uşor de
consultat, catal pe subiecte va conţ divizionare cu nume de pers, in caz. de mai sus: CARAGIALE, I.L, de subiecte etc. :
Stil; Lbj artistic; Persona lit. In sit dată, ac vor constitui subdiviziuni la diviziu:.ea Caragiale, dar dacă vom stab subiectul
STIL, fişele vor fi grte la un sg loc, nu pe autori (autorii vor fi ordonaţi alfabetic).Catal topografic- cupr descrierea doc unei
bibl in ordinea locului pe care îl ocupă ac in rafturile bibl.Are rolul de a orândui doc intr-un sist dinainte stab si de a le fac
cunoscute, aşa cum sunt aşezate in rafturi, de a uşura identif si regăsirea fiecărui doc in parte.E un catal cu caracter gen, in
sensul că cupr descrierile tuturor public. existente in bibl.Suportul catal topografic e dat de fişele de descriere, când e
constituit pe fişe, sau de un registru.Fişa topografică e o descriere princ simplificată (autor, titlu, local., an apariţie). Va conţ
in plus nr de inventar sau numerele de inventar, când sunt m multe ex dintr-un titlu (se va acda o sg cotă la un titlu, indif de
nr vollor in care a apărut sau de nr ex dintr-un titlu), nr de ex, preţul per vol si, bineinţeles, cota topografică stab, care se va
inscrie in colţul stâng de sus al fişei, pe spaţiul până la prima verticală. Exemplu:
II.438/3 EFTIMIU, Victor
Inchinarea marelui Ştefan/
Victor Eftimiu.-Buc, 1977.
Nr. inv. : 1254. 1256
3 ex. 6 lei
Stab cotei si forma de prezentare sunt in fc de sist de aranjare fol de fiecare bibl. In practica de bibl se cunosc m multi sist de
org a doc intr-o bibl. Ac pot fi grte in 2 categ: 1.Sist bazate pe criterii mai mult sau mai putin formale, cum ar fi:Aranjarea
dupa nr de inventar;Aranjarea alfabetica;Aranjarea cronologica;Aranjarea geografica;Aranjarea dupa lb in care sunt
redactate;Aranjarea dupa format etc. Fiecare din ac prez avant. si dezavant.2. Sist logic, care asaza Public. in fcde cont lor.
Pin ac categ fac parte: Asez sistematico-alfabetica sau \"cuterizarea\".In cadrul sistlor formale (dupa nr de inventar, de ex),
cota e data de nr de inventar: 1254, 1255, 1 256 etc. In alte sist de org, cota e compusa dintr-o litera si o cifra, formata din
initiala numelui si cifra din tabelul de autori. Lucrarile lui Arghezi, de ex, vor purta cota A; sau e constituita dintr-o cifra
romana si una araba, in caz. asezarii pe formate:(II 43 8/3). Cifra de dupa bara indica nr de ex din titlul resp; in sistlor logice,
cota e constituita dintr-o fractie compusa din indic((le de clasificare zecimala prezentat la numarator si semnul de autor la
numitor, scos din tabela de autori:Arghezi-Poezii etc. (vezi cap \"Asez colect\").Catal topografic se ordoneaza pe formate
cand fond. sunt asezate dupa ac principiu, pe grupe ale clasificarii zecimale cand sunt asezate sistematic-alfabetic, iar in
cadrul aclora in ordinea crescanda a cotelor.Indif de forma cotei, catal topografic va mai cont si fise divizionare care vor
arata gr de cifre (din suta in suta), grupele si subgrupele din C.Z.U. sau alti indici.Catal topografic joaca un rol imp si in
verif colect, usurand confruntarea existentului din raft cu ceea ce e inscris in catal.VII. ORG SI ASEZ COLECT-Stab unei
ordini, a unui anumit sist dupa care sa se org doc intr-o bibl, indif de categ si profilul sau, de nr si marimea colect,e oblig,
fara ac nu poate fi conceputa o activ normala. Inca de la incep constituirii colect unei bibl se va stab un sist clar si precis de
org a public., sist care va fi respectat cu strictete pe tot parcursul activ. De felul cum e conceput si aplicat sist va depinde in
buna parte intreaga activ a bibl, indif ca e mare sau mica.Org colect in bibl urm:1. Identif si regasirea doc;2. Economisirea
spatiului de depozitare;3.gruparea doc dupa natura lor;4. Stab destinatiei colect;5. Conservarea si igiena public.1. Regasirea
cu usurinta si in timp util a unui doc inmagazinat in colect bibl e elem esential al oricarui sist de org. Din pc de ved al
tehnicii de bibl, tegasirea rapida si fara echivoc a unui doc pp individualizarea stricta a fiecarui vol de bibl, printr-o cota
unica si nerepetabila. 2. Spatiul de depozitare e o probl cu care se confrunta toate bibl, ceea ce impune fol lui cu max de
eficienta. Sist de org a colect si de asez a public. in depoz vor fi astfel concepute incat sa permita depozitarea intr-un spatiu
mic a unui nr mare de doc.3.In sc gruparii dif tipuri de doc dupa suportul lor material (hartie, benzi, discuri, microfilme,
fotocopii etc.)sau categ aclora (carti, reviste, colect sp)se vor org fond. pe categ de doc.Natura doc impune adoptarea unor
forme si metode de org specifice,in fc de fiecare categ de doc.Microfilmele, spre ex, presupun a fi org intr-un fel, discurile in
alt fel, cartile in alt fel etc.4.Destinatia doc unei bibl cere, de asem, forme specifice de org si asez. In timp ce un fond de
public. destinat pt salile de lectura cu acces liber la raft va fi orgt dupa principiul sistematic-alfabetic, cele din depoz
\"inchis\" pot fi org pe format sau dupa alt sist.5. Pastrarea public. in cond de igiena si sig trebuie sa constituie un elem imp
al orgnizarii colect. In ac scop se vor crea cond 8ime de depozitare In fcde categ de public., de destinatia lor. Acolo unde se
pastreaza fond. de manuscrise,de carti rare, stampe etc, ac vor fi org si pastrate in cond de max sec. si de igiena perfecta,
ferite de lumina puternica, de umid. sau caldura excesiva etc.,precum si de accesul cititorilor neavizati.O buna org a colect
va tine seama de toti acsti factori, asig astfel bibl o functionalitate 8ima.Sist de asez a public.-In practica de bibl se cunosc
numeroase sist de asez a public. in depoz si rafturi. Toate ac pot fi grte in 2 categ:• Sist de asez bazate pe principii formale;•
Sist de asez bazate pe principii logice.Sist formale-au in ved elem ce nu privesc cont doc, ci cele exterioare lui. Din ac categ
fac parte:Asez fixa-se aplica mai ales pt colect istoric constituite si a caror evolutie e oprita si care sunt pastrate mereu in
rafturile sau dulapurile initiale. Practica a fost fol in bibl medievale, dar a ramas si astazi in vigoare, mai ales in muzee si
arhive. Cota cartii va fi data de simbolul dulapului, nr raftului si locul cartii in randul resp: B II 20 (dulapul B,raftul II, locul
al 20-lea din raft). Asez dupa nr de inventar-locul public. in raft e dat de nr de inventar primit de fiecare doc in parte. E sist
cel mai simplu si usor de aplicat adoptat mai ales de Biblrii incepatori, lipsiti de experienta.E avantajos mai ales pt
operativitatea cu care se pot confrunta public. cu registrul inventar in caz. verif. E recomandabil in bibl cu un nr redus de
public. si, in sp, pt fond. de microfilme, benzi magnetice, sau pt depozitul legal de public. etc. In gen ac sist prez multe
dezavant., cum ar fi risipa de spatiu, greutate in regasire... Asez alfabetica-dupa numele autorului sau titlul lucrarii. Si ac e
usor de adoptat. Prez insa multe neajunsuri, fapt ce fac sa fie tot mai rar intalnita.Asez cronologica-In care elem de ordine e
data aparitiei doc. E practicat cu deosebire in caz. fond.lor de carte veche, cum ar fi incunabulele sau alte doc sp, periodice
vechi etc. Prez avantajul prin acea ca oglindeste evolutia in timp a categoriei resp de doc, putand fi usor restab dintr-un
anumit dom (cartea Rom, istoria si evolutia manualelor sc etc.).Asez dupa locul de aparitie-Sau den institutiei care le
editeaza. Se poate practica In sc cunoasterii public. aparute intr-o local. sau editura, sau ref la o local.. Se poate org colectia
de carti sau de public. periodice aparute in decursul timpului pe teritoriul local.sau jud resp. Se poate aplica numai in astfel
de sit, nu si la intreg fondul de public.Asez .dupa lb-e putin practicabila. Poate constitui un indiciu de selectare prealabila
(cartea de lb franceza etc.) in cadrul careia sa se aplice unul din sist cu aplicabilitate practica mai eficienta.Asez pe format-E
metoda cea mai rasp.andita si cu avant.le cele mai evidente, cu deosebire cand e vorba de org colect pastrate in depoz
inchise (rara accesul cititorilor la ele).Criteriul de asez e inaltimea doc. In rap. de ac s-au stab m multi formate. In practica
Biblra se fol, de regula, 5 formate notate cu cifre Rom (1, II, Jll, IV, V). In cadrul fiecarui format ordinea e stab pe mas
intrarii doc,numerotarea se fac de la cifra unu spre infinit in cadrul fiecarui format, indif de caracterul sau cont doc.Avant.le
ac sist constau in acea ca permite economisirea de spatiu, da o etica raftului sau depozitului,permite gruparea lucrarilor in m
multi vol sau in m multi ex la un sg loc, chiar daca intra la intervale dif de timp.Permite asez si regasirea cu usurinta a doc,
asig in ac timp o buna conservare.Dezavant- nu permite gruparea doc pe dom, solicita rafturi sau chiar depoz pt fiecare
format in parte, neeesita rezervarea de spatiu pt fiecare din formate etc.Sist structurale-Asez sistematica-Criteriul de
ordonare e cont doc.Locul in raft va fi dat de o cota care va exprima cont, dar in ac timp si un elem de ordine (indicele
alfabetic de autor, de ex).Ex m multi posib de asez sistematica. Org sistematic-alfabetica e cea mai raspandita si mai
avantajoasa. Fol de marea majoritate a bibl din tara noastra si de pretutindeni, asez sistematic-alfabetica are la baza sist
clasificarii zecimale, ac care se fol pt org cataloagelor sistematice C.Z.U. Ordinea in raft va fi data de indicele de clasificare
zecimala, iar in cadrul aclora, in ordine alfabetica, dupa numele autorului sau titlului. De mentionat ca nu trebuie confundata
cota de raft care are indicele C.Z.U. rezumat, cu indicele C.Z.U. dezvoltat, stab pt a da locul fisei de descriere in catal
sistematic.Asez sistematic-alfabetica prez o serie de avant., ceea ce fac sa fie recom in caz. orgnizarii fond.lor destinate
accesului liber al cititorilor la colect;bibl mici, sc, comunale, sp, care imbina accesul liber la colect cu depozitul inchis. Prez
si unele dificultati: necesita o buna cunoastere a sist de clasificare, a sist alfabetic de asez in raft; fac risipa de spatiu, asez si
regasirea se realiz cu o anumita dificultate, lipsa de precizie in cotare, in sp in caz. autorilor omonimi (C Petrescu, CPetrescu
etc.).Org fond.lor de public.-Bibl cu colect numeroase pot adopta org aclora pe fond. distincte, grte, fie dupa criteriul
categoriei de doc: carti, public. periodice,colect sp etc, fie dupa destinatia aclora: fond. destinate a fi consultate pe loc, fond.
pt imprumut la domiciliu, fond. cu acces liber la colect, fond.Cu materiale de referinta etc. In caz. in care sunt constituite ca
fond. de sine statatoare, si sist de org si cotare va fi diferentiat, In fcde specificul fiecarei categ in parte. Chiar daca in
totalitatea lor colect sunt org pe formate, in caz. fond.lor cu acces liber la colect sau al fondului cu materiale de referinte se
recomanda asez sistematico-alfabetica sau alte sist logice.Cand sunt org pe categ de doc, fiecare fond va purta un simbol
care sa le diferentieze.(P = periodice,F.R.= fond de referinte,S.L.= sala de lectura etc.),care se vor adauga la cota: III P. 145,
II FR.3 8 etc.).Vlll.COTAREA PUBLICAŢ-Stab locului pe care trebuie să-l ocupe o publicaţie intr-o bibl se fac prin
cotă.Cota e o formulă unică si nerepetabilă prin care se fixează locul fiecărei public. in depoz bibl In sc identificăm si
regăsirii ei.Operaţia de stabre a cotei se numeşte cotare si fac parte integrantă din pr de prelucrare.Cota trebuie stab cu simţ
de răspundere.Odată stab, ea se va inscrie pe carte, pe fişele de catal, in registrul inventar si in toate doc de bibl, instrum ref
la regăsire ce se vor intocmi (buletin sau fişa de împrumut,tabele, borderouri etc.).Forma de prezentare a cotei e det de sist
de org a colecţ adoptat de Bibl.Cota se stab pt fiecare titlu de carte (toate exle dintr-un titlu sau toate vol unei lucrări vor
purta o sg cotă).Ac principiu permite să se grupeze la un loc toate exle de ac fel. Si in caz. public.periodice si seriale cota se
va acda o sg dată, indif de perioada apariţiei sau de nr părţilor sau fasciculelor.In caz. colecţ editoriale, fiecare ediţie a unui
titlu va primi o notă cotă.Cota se inscrie pe coperta ext, in partea stângă sus sau intr -un loc in care să nu stânjenească citirea
titlului sau a autorului doc. Se poate fol si cotorul.Cota se va repeta si pe verso-ul foii de titlu.Ordinea de .cotare urm ca asez
cărţilor in raft să se facă de la st la dr, de sus in jos.Sist de cotare-se stab In fcde sist de org a colecţ.Cotarea sistematico-
alfabetică (cuterizare)-in caz.ac sist cota sub formă de fiicţie va fi constituită din indicele princ de clasificare prezentat la
numarator si din semnul de autor la numitor. Cota se va stab pe baza tabelei C.Z.U. si a tabelei de autori stab de Cutter.
Exemplu:
859-31 TAUTU, Nicolae
T 28
Baiatul si luna, Roman. Buc, Ed Ion Creanga,
1971,
Cotarea pe formate-Cota publicatiei in cadrul ac sist de asez formal e alc din 2 elem: o cifra romana care indica formatul si o
cifra araba care indica nr de ordine in int fiecarui format (1 540; I 541, I 542 etc.).Formatul doc e dat de inaltimea lui si se
obt prin masrea cotorului.Formatul inaltime difera de formatul tipografic. Ac din urma e dat de dimensiunile hartiei si de
felul cum e impaturata coala de tipar.Formatele tipografice sunt cunoscute prin urm denumiri si se noteaza in scris astfel:• in
folio - cand coala se indoaie o data, obt-se 2 foi,4 pag;• in quatro= in 4 - cand coala se indoaie de 2 ori,obt-se 4 foi, 8 pag;• in
octavo = in 8 - cand coala se indoaie de 3 ori,obt-se 8 foi, 16 pag;• in decimo sexto = in 16 - cand coala se indoaie de 4ori,
obt-se 16 foi, 32 pag.Formatul inaltime al public. sau formatul topografic se stab in cm. Desi apropiat de dimensiunile
formatului tipografic, nu e identic si deci nu se confunda cu ac.In practica de bibl se intalnesc m multi formate.In sc utilizarii
rationale a spatiului, sunt recomandate 5:Format I - pana la 18 cm.Format II - de la 18 la 22 cm.Format III - de la 22 la 26
cm.Format IV - de la 26 la 30-cm.Format V - pe 30 cm.Dimensiunile formatului difera in categ de public. (pt
Public.periodice dimensiunile recomandate sunt: I pana la 27 cm; II intre 27 - 33 cm.; III intre 33 - 50 cm. si IV pe 50 cm).
Difera si de la o bibl la alta. Desigur ca ac nu sunt esentiale si nu sch cu nimic sist.Det formatului se poate fac cu ajut riglei
sau al unui sablon gradat cu limitele maxe ale fiecarui format.Cotarea pe format priveste titlul, nu vol de bibl.Pt a utiliza
spatiul in mod judicios si cat mai economicos, cotarea pe formate se va fac planificat, in rap de posibl din fiecare bibl.
(incaperi, depoz, mobilier etc.).Se va avea in ved frecventa mai mare sau mai mica a dif formate (predomina formatele II si
lll).In caz. lucrarilor in m multi vol, cu aparitie la intervale de timp, In sc comasarii lor la un sg loc, se va rezerva spatiul
necesar in raft. Pt a realiz o servire rapida a cititorilor si a usura manipularea public. in depoz se vor fol marcaje, pe peretii
laterali ai rafturilor, indicandu-se cotele cupr ip raftul resp (II 1542 - 1570). IX. CONSERVAREA COLECT-Igiena si
patologia cartii-Conservarea public. e o latura imp si de mare raspundere a activ de bibl.De modul cum se depoz si se
pastreaza doc intr-o bibl depinde in mare mas durabilitatea lor in timp.Avand in ved faptul ca fiecare unitate de bibl
constituie o val in sine, pastrarea lor pt posteritate e o necesitate.Conditia esentiala a bunei conservari consta in asig unei
orgnizari si a unui climat coresp.E stiut ca hartia, suportul material de baza al doc de bibl, e supusa usor deteriorarii,asupra ei
actionand negativ o serie de factori, ce pot fi grti in 3 categ:factori:fizico-chimici (climat, temp,umiditate)factori biologici
(daunatori animali,microorgnisme etc.) si factori sociali (razboaie, incendii,inundatii) sau deteriorari datorate utilizarii
(uneori nerationale si neglijente).Factorii fizico-chimici sunt periculosi pe de o parte datorita efectelor daunatoare pe care le
provoaca, dar mai ales prin cond ce le favorizeaza factorilor de ordin biologic.Din ac. grupa de daunatori fac parte temp,
umiditatea, lumina si poluarea aerului. Temp si umiditatea aerului din spatiile de depozitare trebuie sa oscileze in limitele de
18-21 CO si resp 40-6o % umiditate. Pe ac cote, indif daca e vorba de plus sau minus, efectele pot fi daunatoare.Mentinerea
temperaturii se poate regla usor: in timpul iernii prin dirijarea surselor de incalzire, vara prin acoperirea geamurilor cu
perdele protectoare.Umiditatea se poate si ea dirija prin aerisirea permanenta (nu se va face cand soarele e prea fierbinte, nici
cand aerul dinafara e prea umed),prin pulverizarea de vapori de apa sau prin fol de materiale absorbante de umezeala, prin
spalarea periodica a dusumelelor etc.Lumina e un factor extrem de daunator hartiei, daca e in exces.Soarele,mai
ales,ingalbeneste si descompune hartia, ducand la distrugerea ei in timp scurt. Factorii biologici vor fi distrusi prin
mentinerea unei curatenii desavarsite, prin efecta de dezinsectii periodice cu solutie de formol sau cu alte
substante.Consultarea repetata a unor doc poate sa fie una din cauzele deteriorarii lor. Acolo unde avem de-a face cu doc
deosebit de valoroase (manuscrise, colect de periodice si carti rare etc.) si unde cond permit, se vor pune la dispozitia
cititorilor copii (fotocopii, microfilm,xerocopii), evitand in felul ac distrugerea lor.Practica copiilor e tot mai mult fol in bibl
mari de la noi si din alte tari.Cand distrugerile nu au putut fi inlaturate,doc afectate vor fi supuse reconditionarii.Ac poate
consta in inlocuirea totala sau partiala a copertilor, prin lipirea si revizuirea hartiei etc. Ex in multe bibl mari adevarate lab-
clinici de tratare si recondit. a public.Un astfel de lab se afla si in Bibl Centrala Univ din C-Nap.Ex si ateliere sp de legatorie
si reconditionare,dotate cu utilaj si aparatura adecvata.Cand nu se dispune de atelier propriu de ac gen, cand sitle impun, se
va apela la unitatile de specialitate din cadrul tipografiilor. X.SPATIUL SI MOBILIERUL DE BIBL-Spatiul e elem esential
care asig suportul orgnizarji si desf activ de bibl.Pt a i se da o functionalitate 8ima si pt a asigura pastrarea si conservarea
buna a doc, Bibl trebuie sa dispuna de un spatiu coresp, proiectat In fcde cerinte si norme specifice. Daca ac lucru nu e
posibil, se va asigura un spatiu care sa intruneasca unele criterii cum ar fi: luminozitate buna, dar nu excesiva; sa nu fie
umed, dar nici prea uscat, sa fie ferit de anumiti factori patogeni (mucegai,ciuperci etc.).Pt a evita pericolul surparii, data
fiind greutatea cartilor, e bine sa fie plasat la parterul cladirilor sau in cladiri cu o rezistenta coresp. Salile de lectura vor fi
plasate in locuri pe cat posibil ferite de zgom strazilor sau alte surse de poluare sonora. Iluminatul si incalzitul coresp, mai
ales al salilor de lectura, sunt oblig.Mobilierul va fi conceput si realiz In fcde normele standardizate si in rap de cond impuse
de spatiu si de sist de org a colect in bibl. Mobilierul de bibl se compune din: rafturi pt colect; mese de lectura si scaune;
fisiere (pt catal alfab, sistematic, sp etc.), panouri pt afisarea noutatilor, vitrine, masa de lucru a Biblrului. Acolo unde cond
permit, se pot fol scaune fotolii, mese studio etc.Dimensionarea mobil va fi conform standardelor in vigoare. In caz. rafturilor
se pot fol cele din constructie metalica, reglabile, sau din lemn.Unde fond. sunt org pe formate, dimensionarea distantei intre
polite va fi rap.ata la ac.Org spatiului si aranjarea mobil e o probl e depinde de gustul etic al Biblrului, de constructia si tipul
de mob., de cond concrete din fiecare bibl. Nu se pot da retete gen valabile. XI BiblLIOTECARUL-Complexitatea si
diversitatea probl ce se desf intr-o bibl, gr inalt de solicitare intelectuala presupun incadrarea bibl cu pers.o temeinica preg
bibloteca si vaste cunostinte de cultura gen.Profesia de Biblr e veche si bine conturata. Ea a aparut odata cu constituirea
cartilor si a altor doc in colect si bibl. Fc si sarcinile Biblrului au evoluat, desigur, pe mas evolutiei bibl, a atributiilor sale.
Daca la inceputurile sale Biblrul avea princ sarcina de a colecta si depozita doc si de a asigura pastrarea lor, astazi sarcinile
lui au sporit mult, devenind o profesie cu puternice implicatii in viata culturala, spirituala si stiintifica a societatii. Biblrul nu
mai e un simplu depozitar si manuitor de carti, ci un om de cultura, un cercetator. Biblrul trebuie sa fie in I rand un bun
propagator al culturii si sa stie sa selecteze din multitudinea de doc ce apar pe cele mai valoroase, In fcde specificul si
sarcinile bibl. sa fie in mas sa difuzeze in randul cititorilor valorile incluse in bibl, sa indrume cititorii spre consultarea si
cercetarea aclora. Pt ac trebuie sa fie el insusi un bun cunoscator al valorilor acumulate si depozitate in bibl. Trebuie sa fie in
ac timp un bun spist in dom bibloteci, in sp, si al bibliologiei, in gen, pt a asigura o functionalitate 8ima bibl.Va fi in ult
instanta un cercetator, care sa contribuie la imbog stiintei biblologice.Date fiind implicatiile de ordin ec,adm, juridic, de org,
Biblrul va avea si o preg in ac.e dom, pt a putea raspunde unor astfel de cerinte. Xll.ASOCIATll PROFESIONALE-pe plan
mondial, Biblrii sunt orgti in asociatii prof proprii, resp in Federatia Internat a Asociatiilor de Bibl si Btbliotecari(F.I.AB.) si
in Federatia Internat de Documentare(F.I.D.). Ambele au rolul de a coordona activ de biblotec si de inf pe div planuri, de a
elabora norme metodologice.Orgnizeaza, de asem,congrese si alte reuniuni de lucru.Pe plan nat, Biblrii sunt reuniti in 2
asociatii: AB.I.R.-Asociatia Biblrilor din \"Invat Rom si AB.B.P.R.-Asociatia Biblrilor din Bibl Publice din Rom, fiecare cu
statut si cu str orgtorice proprii. XIII.ACTIV BIBL CU CITITORll- Comunicarea doc -Activ cu cititorii-Fc sociala a bibl
decurge din contributia pe care ac si-o aduce la infaptuirea prui instructiv-educativ si de culturalizare a maselor, din aportul
sau la progresul spiritual si tehnico-stiintific al societatii.Creata pt a pune la dispozitia publicului cititor doc acumulate, e
firesc ca Activ cu cititorii sa reprez o latura deosebit de imp.Pierzand tot mai mult din fc initiala de depozitar al valorilor
spirituale, scopul princ al bibl zilelor noastre e acla de a mijloci accesul cititorului la ac valori, de a le populariza si propaga
in randul maselor largi ale populatiei. Instruirea cititorilor-Vol mare de doc incluse in colect unei bibl, mai ales in caz. unor
colect bogate, complexitatea activ si serviciilor realiz intr-o bibl ridica o serie de dificultati in fata cititorilor.De acea se
impune interventia Biblrului, care sa initieze, sa indrume si sa orienteze cititorul in rel sale cu Bibl.Preg cititorilor in veda
unei bune folri a bibl se va fac diferentiat, In fcde complexitatea serviciilor pe care le solicita, de categ de cititori si, fireste,
de tipul de bibl. In caz. bibl sc se pot org intalniri sistematice intre Biblrul sc si elevi, n sc cunoasterii localului bibl, colect
acia, orarului de funct, cond in care pot fi consultate cartile,prevederilor regulam de funct a bibl etc.Initierea cititorilor se
poate fac prin intalniri org (in caz. bibl de invat se pot org, la incep fiecarui an sc, zilele bibl), prilej cu care scii(elevi,
studenti) vor fi pusi in contact cu asple fundam ale activ de bibl: cunoasterea cataloagelor de bibl si a modului de folre, org
colect, cond de consultare etc.Bibl poate intocmi si pune la dispozitia cititorilor ghidul bibl, afise, grafice sau alte materiale
in care sa prez Bibl si Activ ei sub cele mai div asp.Fiecare Biblr are obligatia profesionala de a acda cititorilor sprijinul
necesar in accesul la inf solicitate.In caz. cititorilor initiati (cercetatori sau altispisti), sarcina bibl e de a-i sprijini in
cunoasterea doc inmagazinate, a instrum de lucru si de inf nou intrate sau a celor elaborate de bibl.Activ de preg a
beneficiarilor serviciilor de bibl cunoaste forme dif.Cunoasterea nevoilor de lectura-Sarcina oricarei bibl e de a satisfac
nevoile de lectura si de inftie ale cititorilor sai.Pt a se stab o rel normala intre nevoile de lectura, Bibl, indif de tipul ei, va
pomi de la cunoasterea cu precizie a sarcinilor sale si a categ de cititori carora li se adreseaza. Bibl de invat vor avea in ved
cerintele progr sc, niv de preg al elevilor si puterea lor de intelegere.Intregul fond de carte va fi axat pe satisfacrea lecturilor
sc si a formarii gustului de lectura. Bibl publice vor avea in ved str socio-profesionala a locuitorilor pe care ii serveste, preg
sca, profesia, sexul, ob intereselor de lectura etc.Elem componente ale cerintelor de lectura pot fi urmarite si cunoscute pe m
multi cai. In I rand, urmarirea atenta a solicitarilor pe o per mai indelungata de timp e, dupa parerea noastra, cea mai
concludenta. Sondajele de opinii si cercetarile sociologice ofera posib de a se cunoaste in timp util cele mai div asp ale reli
bibl cu cititorii sai, cum ar fi: gr de acoperire a cerintelor de lectura cu div categ de public.; gusturile de lectura; rel,
satisfacatoare sau nu, statornicite intre bibl si cttttori; str socio-profesionala, pe varste si sexe a cititorilor, preg sca si alte asp
ce pot interesa Bibl In sc unei mai bune orientari a activ sale. Cercetarile sociologice prez insa multe neajunsuri. In I rand
presupun o buna cunoastere a metodelor si a tehnicii anchetelor sociologice. Rezultatele sunt In fc de priceperea cu care sunt
intocmite chestionarele, de felul cum sunt formulate intrebarile. Ac, chiar atunci cand sunt bine realiz, pot duce, datorita
incertitudinii in rasp, la concluzii relative, estimative. Pt a ajunge la o cunoastere cat mai apropiata a realitatilor, Bibl va
imbina toate metodele de investigatie ce-i stau la indemana. Inainte de toate, va cunoaste cu temeinicie probl concrete ale
activ colectivitatii pe care o serveste. Ac se va realiz prin integrarea activ sale in contextul preocuparilor colectivitatii sau
colectivului in care se incadreaza.Modalitati de Indrumare a lecturii-Eficienta muncii de bibl depinde in buna mas de gr in
care e cunoscuta Bibl de catre cititori, de cunoasterea colect de public. pe care le detine si a serviciilor pe care le ofera aclora.
Act de poropaganda a bibl si cartii sunt div. Ele vor urmari, in I rand, prezentarea aspectelor ref la existenta si functa bibl:
adresa, orele de funct, cond de imprumut etc. Se vor pune in evidenta date ref la natura si cont colect, achizitiile curente si
proiectele viitoare de compl;serviciile pe care le poate realiz Bibl in folosul cititorilor sai; manifestarile cultural-educative pe
care si le pp etc. Modalitatile de realiz sunt si ele numeroase, depinzand in ult instanta de ingenozitatea si priceperea
Biblrului. In ansamblul modalitatilor de popularizare, propaganda vizuala are imp deosebita. Se incepe cu firma, apoi cu
indicatoarele de adresa lasate in locurile vizibilesi circulate, mici anunturi, afise sau panouri etc. Anunturile publicate in
presa, div materiale sau pliante, cuprinzand date sumare, dar de substanta, ghidul bibl constituie forme eficiente de
propaganda. Activ de popularizare directa, care angajeaza gr mai largi sau mai restrarise de cititori, vizite colective de clase
de sci, expuneri tinute in fata unor colective etc. dau rezultate dintre cele mai bune. In ce priveste popularizarea cartii, posibl
de realiz sunt inepuizabile. Ele vor urmari largirea ariei de cititori, intensificarea si orientarea lecturii, popularizarea celor
mai valoroase lucrari sau a aclora care raspund mai mult unor cerinte curente. Scopul fundam urmarit prin act de propaganda
e de a determina si spori interesul de lectura,de apropiere a cartii de cititor si de a-i mijloci contactul direct cu textul
cartilor.Indif de forma, act de popularizare a cartii trebuie gandite si realiz In fc. de specificul si str gr caruia se adreseaza.
Acstea vor fi bine org, in caz contrar ar putea ca in loc sa atraga cititorul sa-I abata de la lectura.Activ de popularizare a cartii
imbraca, de regula,2 asp: popularizarea colect bibl in gen si popularizarea achizitiilor noi.Popularizarea noutatilor va incepe
odata cu intrarea lor in bibl. Se va avea grija ca, pe mas ce intra noi achizitii, ac sa fie incluse, in totalitate sau selectiv, in sist
inftional dinainte stab.Vitrina cu carti-Cand vrem sa evidentiem un grup de carti, ne folm de vitrine de carti, in care se pot
etala public. pe una sau m multi teme.Trebuie sa aiba, totusi, un numitor comun, fie destinatia, fie colectia sau data de
aparitie. Se fol mai ales pt popularizarea noutatilor editoriale. Expozitia de public.-E o forma des fol in toate tipurile de
bibl.Se orgnizeaza mai ales pt a expune public. care sa ilustreze un eveniment, o comemorare etc. Alaturi de carti se pot
include si alte tipuri de doc: ziare, reviste,manuscrise, stampe, fotografii etc. Se pot org si In sc popularizarii dif categ de
public. continute de bibl. Cataloagele de noutati, intocmite pe fise de catal, org se pot pastra pe parcursul unui an
calendaristic, trimestrial sau pana la intrarea unui nou set de public.. In caz. in care se pastreaza pe timp de un an, ac pot servi
si ca instrum de lucru utile pt bibl, indicand cresterea colect si concluziile. ce se pot deprinde privind str noilor achizitii,
proportia intre dif dom etc. Liste biblografice sau buletine de crestere a colect, care sa fie difuzate in locurile cu acces mare
(sala de lectura,sectia de imprumut, sectorul de inf etc.) sau puse la dispozitia cititorilor sau colectivitatii de cititori interesati
in ac sens. Formele amintite vizeaza propaganda cartii dupa Elem ei exterioare: coperta, autor, titlu etc., fiind vorba de o
propaganda, mai ales, vizuala intr-o alta etapa, calitativ sup in Activ de propaganda a cartii, Elem de referinta vor fi cont si
val stiintifica si artistica a publicatiei. Posibl sunt si in ac sens numeroase, intre care amintim:• Rezumatul cartii, facut de
Biblr sau de un cititor• Recenzia• Pru lit• Seara de poezie• Intalniri cu autorii sau redactorii cartilor etc. Rezumatul cartii va
cupr o prezentare a cont, a elem de structura, succesiunea logica a probl, modul de tratare, val ei practica. In toate sitle se vor
sublinia motivele pt care s-a ales cartea resp, argumentele care pledeaza pt lectura ei. Rezumatul va fi scurt, concis. Va
dezvalui numai Elem care sa incite la lectura, nu o povestire detaliata a cuprinsului care sa duca la suplinirea lecturii.
Recenzia e o forma ma1 d.mpla de prezentare, in care se pot aduce aprecieri critice cu privire la cont si val stiintifica sau
artistica a cartii recenzate. Se pot formula si opinii perse cu privire la unele probl incluse. Se recomanda ca recenziile sa fie
facute de pers autorizate, in masura sa puna in evidenta val sau scaparile lucrarii. In locul recenziei se pot fol grje de
referinte critice formulate pe marginea lucrarii de spisti ai dom. Serile de poezie (de lit) isi propun drept scop popularizarea
cartilor de lit pr-zisasi constau in lectura artistica in fata auditoriului a unor pag antologice din Lit Nat sau univ.Selectarea
textelor e o probl esentiala si va urmari sa puna in evidenta val operelor resp pt a starni interesul de lectura. Se vor evita
montajele lit fol fragm de poezii sau texte din autori dif,operatie care ar putea duce la trunchieri lipsite de val.Lectura va fi
facuta de pers cu pricepere in ac sens, care sa creeze o ambianta placuta si instructiva, mai ales cand auditoriul e compus din
copii.Intalnirile cu autori de carti sau cu redactori constituie mom placute si pline de emotie intelectuala, mai ales pt tineret.
Ac intalniri, pe langa mom de lectura, pot constitui schimburi utile de idei intre cititori si autori cu privire la actul de creatie
si de realiz a operei, asupra mesajului stiintific sau artistic al cartii etc. XIV. COMUNICAREA COLECŢ- Accesul cititorilor
la colect bibl se fac, in gen, pe baza Permisului de intrare eliberat in ac scop.Consultarea doc se poate fac in salile de lectura