Sunteți pe pagina 1din 3

(S)clipiri în praf…

Înainte de a pleca din oraș, ca să ne petrecem Revelionul într-un sat din munte, am trecut pe la farmacie.

Bătrânii cu care am să mă întâlnesc pe potecile înguste, știu că prin buzunarele rucsacului meu cu tot felul de chestii
salvatoare, se găsește întodeauna și ”vro cutie cu alifie pentru balamalele șubrede”.

Cândva, - să tot fie vreo câteva mii de ani - din punct de vedere semantic, cuvântul ”salvare” era sinonim cu acela care-
nsemna ”alifie tămăduitoare” care era aplicată prin ”tras” sau masaj, iar pentru acești bătrâni trăitori de prin satele
izolate, alifia cea mai bună era cea aflată în cutiuțele ălea mici de tablă roșie - chinezești – care se-aduceau din China pe
vremea lui Ceaușescu.

Îmi aduc aminte că bunica mea aveau o astfel de cutiuță cu alifie care îți răcea pielea când te dădeai cu ea, de ziceai că
te freci cu gheață. Ca să nu mai zic ce simțeai când te frecai cu ea la ochi din greșeală, dacă uitai să te speli pe mâini!

Ea ”se trăgea” cu ea și când o durea capul, și când o durea genunchiul, spatele, cotul sau vreo măsea. Era panaceul
absolut pentru oricare durere sau beteșug.

Așa că mă aflam la coadă la farmacie așteptând să-mi vină rândul să cer câteva cutiuțe de-astea.

Înaintea mea o doctoriță pensionară, cere farmacistei un anume medicament pentru ”vechea ei intoleranță la lactoză”.

- ”Să știți doamna doctor, că a ieșit acum altceva… Stați să vă arăt, îi spune farmacista, apoi caută prin niște
sertare albe, lungi și îi arată o cutie cu noile boabe… Știți că și eu am intoleranță la lactate și iau de ceva vreme
de-acestea”…
- ”Aaa… Păi dă-mi și mie… Dă-mi prospectul să mă uit puțin pe el”…

Aștept câteva minute bune să citească și să se dumirească doamna doctor cu ”noutatea în materie” și răsuflu ușurat
când cere 3 cutii cu pastile.

- ”Să le am acolo în casă… Că cu sărbătorile astea, mi-am făcut varză bietele intestine… Creme, frișcă, maioneze,
sosuri, piftii, prăjeli, sarmale… Le-am zăpăcit de tot… Mersi dragă… Hai, să ai sărbători fericite!.... La mulți ani!”…
- ”Aveți de mult timp intoleranță la lactate?,o întreb când ajung la tejghea… Că și eu am… Nu suport laptele,
iaurtul, smântâna… Fac diaree imediat!”…
- ”De când mă știu, îmi spune doamna farmacistă… O mai controlez cu prafuri, cu pastile… Și eu mănânc mult…
Ce să fac, îmi place mâncarea ca fiecare, sunt pofticioasă, nu mă pot abține!”...
- ”Eu am stat odată de vorbă cu cineva de la un laborator… Acela de pe bulevard, de lângă service-ul unde-mi fac
schimbu de ulei… Ca să-nțeleg ce-i cu ”intoleranțele” astea… Și am înțeles!”…
- ”Sistemul imunitar”…
- ”Da, el este cel ce mediază intoleranța alimentară… Dar și alergiile la alimente”...
- ”Păi nu-i totuna?... Că doamna doctor care fu mai devreme așa mi-a explicat odată”…
- ”Nu… Amândouă sunt declanșate, controlate, întreținute de sistemul imunitar dar, sunt diferite… Alergia
alimentară este mediată de imunoglobulina E sau IgE mai pe scurt… Fetele de la laborator vorbesc cu
”scurtături” de cuvinte… Este o reacție imediată și se manifestă cu probleme de respirație, senzație de sufocare,
urticarie sau bubițe pe piele pe care le scarpini până-ți dă sângele… E la fel ca atunci când faci alergie la
penicilină, când te mușcă albina sau când faci alergie la polen sau ambrozie… În facultate, doctorii sunt învățați
că ”intoleranțele, alergiile sau sensibilitățile alimentare” sunt tot un fel de ”alergii” fiind produse tot de sistemul
imunitar…
- ”Păi și nu sunt?... Că nu mai înțeleg!”…
- ”Ba da, dar… Mi-au spus fetele de la laborator că sunt mai multe feluri de imunoglobuline cu care lucrează
sistemul imunitar… În afară de IgE, mai sunt IgA și IgG-urile”…
- ”Și astea ce fac?”…
- ”Intoleranța alimentară de tip A se manifestă la nivelul intestinului și e cea mai rea… Când mănânci un aliment
pe care nu-l suportă mucoasa intestinală apare iritarea și inflamarea tubului digestiv urmate de incapacitatea
acestora de a absorbi corect nutrienții din mâncare… Apare ceeace se cheamă creșterea permeabilității
intestinale ce stă la originea sindromului de intestin iritabil sau de pildă a bolii celiace – intoleranță la proteina
din bobul de grâu numită gluten”…
- ”Glutenul nu-i totuna cu amidonul?”…
- ”Aaa, nu!... Amidonul e dulce, e glucidă… Glutenul e proteină și dă naștere la reacții imunitare… Sindromul de
intestin iritabil înseamnă balonare, greață, eczeme, acnee, astm bronșic, nas înfundat, dureri de cap care trec
greu la pastile, stare de nervozitate permanentă, boli autoimune, îmbătrânire prematură… Cei sensibili la lactate
pot acuza dureri de articulații, reflux gastric esofagian, palpitații, amorțeli sau furnicături în corp, tuse cronică,
nas înfundat, crampe musculare sau abdominale, balonare, arsuri la stomac, râgâieli excesive, insomnie,
depresie, anxietate, oboseală cronică, etc.”…
- ”Și lactoza?”…
- ”Intoleranța la lactoză și la proteinele din lapte sunt două lucruri total diferite… Și eu mai făceam confuzie
câteodată, pentru că nu-mi explicase nimeni până la coadă… Lactoza este o glucidă care se găsește în lapte”…
- ”De-aia laptele-i dulce!”…
- ”Corect!... Pentru a o digera, intestinul nostru are nevoie de lactază… Lactoza și lactaza sunt asemănătoare
semantic dar, deși diferă cu doar o literă, sunt foarte diferite… După ce mama noastră ne-a înțărcat, adică ne-a
luat de la sân, în bagajul nostru enzimatic nu prea mai este lactază… De-asta laptele și produsele lactate sunt
mai greu de digerat și chinuie aparatul nostru digestiv… Noroc că mai sunt pe-acolo niște microbi care produc
ceva lactază care să ne-ajute… Intoleranța la lactoză produce diaree, balonări dar nu distruge mucoasa
intestinală ca în cazul reacției de tip IgA”…
- ”Și cum știu de care am?”…
- ”Păi mergi la fete și ele îți vor face testele imunitare sau ”IgG”, ”IgA”, ”IgE” – urile… IgA-ul este un anticorp
fabricat de intestine și se află la originea reacțiilor autoimune la gluten, ouă, lactate sau proteinele din soia… Cei
mai mulți doctori care te trimit la laborator, vor să-ți vadă IgE-urile însă acestea n-au legătură cu ce povestii mai
devreme… Când intestinul devine permeabil la tot felul de substanțe alimentare, care n-au ce căuta în circulația
sanguină, organismul scoate la bătaie alți anticorpi – anticorpii IgG… Particulele de alimente care trec de intestin
pentru că ochiurile plasei lui sunt prea largi, sunt percepute de organism ca fiind asemenea unor bacterii
periculoase invadatoare… Sistemul imunitar produce anticorpi asemănători cu cei împotriva microbilor…
Intoleranțele IgG mai sunt denumite și ”Intoleranțe de tip întârziat” pentru că trec multe zile până se
manifestă… Ele întrețin și perpetuează permeabilitatea intestinală crescută… Stau la originea unor simptome
precum migrenele, somnolența, senzația de oboseală cronică, discomfort gastro-intestinal… Problema cu
alimentele care produc intoleranțele astea de tip IgG nu se prea pot rezolva nici măcar prin eliminarea completă
a lor… După o vreme de ținut regim, constați că ai intoleranță intestinală la alte alimente și tot așa… Cât despre
medicamente, ele mai rău stresează metabolismul și-așa viciat… Îmi place mult sintagma asta legată de
medicamentele de le vindeți d-voastră: ”stres metabolic”… Cele mai multe generează stres metabolic, cu alte
consecințe pe termen lung”…
- ”Zici că ălea nu-s bune, ălea n-ajută… Ce Doamne iartă-mă facem?... Așteptăm să murim?”…
- ”Nu… Există o discuție legată de dieta de eliminare… Eu mă feresc o vreme de lactate de pildă, apoi mănânc o
mămăliguță cu brânză rasă și puțină smântână… Și n-am nimic… Important este să nu înghiți foarte des același
aliment zile la rând, mai ales din categoria asta: lactate, ouă, carne de același fel, soia, crustacee, alimente
conservate… Eu de pildă, mănânc multe semințe… Îmi face Mari periodic hrișcă cu tot felul de semințe… S-a
constatat că glutamina închide reduce porii ăia intestinali și reduce permeabilitatea intestinală… Zincul, la fel…
Glutamina este un aminoacid care se găsește în sfeclă, varză, pește, fasole, pătrunjel… Noi o avem în mușchi…
Corpul uman n-o poate fabrica fiind astfel un aminoacid esențial și se distruge ușor când suntem stresați…
Temperatura crescută o inactivează de-aia e bine să consumăm alimente cât mai crude iar peștele preparat
termic foarte puțin… Eu mănânc fructe și legume crude… Îmi place ficatul în sânge, îmi place slănina”…
- ”Vezi că aia îngrașă!”…
- ”E o altă prejudecată… Grăsimile – mai ales asta crudă, de porc – nu-ngrașă… Zahărul, da… Se transformă
imediat în trigliceride (”3 dulciuri”) și se pune pe burtă, pe fund… Foarte greu după aia, să scapi de ele”…
- ”Hai, că vin clienți… Mai povestim altădată… La mulți ani și sănătate ție, familiei tale oamenilor pe unde ajungi
tu acolo, pe munte!”…
- ”Idem, la fel și dumneavoastră… La mulți ani cu sănătate și voie bună!”…