Sunteți pe pagina 1din 7

5.

UROCHORDATA
Caracterele folosite in clasificare:
 urocordatele fixate de substrat in stadiul adult sunt cele din clasa Asadiacea ( specie
cosmopolita)
 sunt clasificate in functie de notocord:
1. Clasa Appendicularia isi pastreaza coada si notocordul in stadiul adult
2. Clasa Ascidiacea, Thaliacea si Sorbenacea isi pierd coad si notocordul
 sunt maritime, solitare sau coloniale, planctonice sau fixate de substra prin stoloni
 Clasa Acidiacea este fixata de substrat si are sifon bucal si caudal apropriate.
 Clasa Thaliacea este specie libera cu sifoane diametral opuse
 Clasa Appendicularia -
Sistemul digestiv:
 faringele este cel mai voluminos si are 2 functii: digestiva si respiratorie
 peretii laterali sunt perforati de fante prin care trece apa
 in partea anterioara faringele este prevazut cu arcuri pericoronare

6. TIPURI DE ARTICULATII + ORIGINEA FALCILOR SI ROLUL LOR


 falcile au aparut pentru ventilarea mai puternica a branhiilor, capturarea hranei, procesarea
hranei
 falcile au provenit din primul arc visceral, arcul mandibular si crestele neurale
 falcile au aparut prin modificarea primelor 2 perechi de arcuri branhiale cartilaginoase
 arcul bramhial a fost primul care s-a largit pt a ajuta la ventilatia branhiala, urmand ca arcurile
branhiale sa se curbeze anterior formand astfel falcile vertebratelor

Articulatie autostilica - in care procesele palatului patratului se prelungesc pe partea dorsala si se


ataseaza la condrocraniu = piesa primordiala
Articulatie amfistilica – a aparut prin prelungirea maxilarelor in sens posterior fapt care a condus
la contactul dintre palaltul pastrat si hiomandibular. Ambele piese sunt implicate in suspensia
arcului mandibular.
Articulatie hiostilica – presupune suspensia arcului mandibular doar prin intermediul
hiomandibularului intrucat conexiunea palatului patrat cu condrocraniul se piede. Permite falcilor
sa coboare, sa se proiecte anterior si sa retina o prada de talie mare.

7. SISTEMUL DIGESTIV SI FARINGELE LA VERTEBRATE


 sistemul digestiv este alc. din : tub digestiv (complet muscularizat) si glande anexe
 faringele devine un dispozitiv de pompare al apei, are rol imp in suctiune, dar si in realizarea
schimburilor de gaze
 la vertebratele acvatice pungile faringiene sunt perforare, in timp ce la amniote si la amfibieni
adulti nu se perforeaza decat prima pereche de pungi faringieni, celelalte avand rol in formarea
paratiroidelor, timusului si organelor limfoide
8. MODUL DE FORMARE AL FANTELOR FARINGIENE + TIPURI DE SUSPENSIE SI ROLUL LOR
 fantele faringiene se formeaza prin evaginarea peretelui lateral al faringelui
Articulatie autostilica - in care procesele palatului patratului se prelungesc pe partea dorsala si se
ataseaza la condrocraniu = piesa primordiala
Articulatie amfistilica – a aparut prin prelungirea maxilarelor in sens posterior fapt care a condus
la contactul dintre palaltul pastrat si hiomandibular. Ambele piese sunt implicate in suspensia
arcului mandibular.
Articulatie hiostilica – presupune suspensia arcului mandibular doar prin intermediul
hiomandibularului intrucat conexiunea palatului patrat cu condrocraniul se piede. Permite falcilor
sa coboare, sa se proiecte anterior si sa retina o prada de talie mare.

10. CRESTELE NEURALE SI PLACODELE


 crestele neurale reprezinta o populatie de celule ectodermice, situate in aproprierea marginilor
dorsale ale tubului neural embrionat, care contribuie la formarea scheletului farigian, dentitiei,
nervilor craniei si celulelor Schwann

12. CILCOSTOMII
Tipul de caractere folosite in clasificare:
1. Clasa Cephaspidomorfi – specii dulcicole sau marine, gura lipsita de tentacule, in stadiu
adult gura rotunda cu 7 perechi de branhii care comunica cu farginele si cu mediul extern
2. Clasa Myxini - exclusiv specii marine, mezopelagice, gura conturata de 2 perechi de
tentacule marine inconjurata de 1 pereche de tentacule, craniul nu contine cartilaj ci doar
tesut fibros

13. PESTI CARTILAGINOSI SI LA RECHINI


Organele de simt:
1. Simt tactil: terminatii libere nervoase, corpusculi senzitivi sau cripte nervoase
2. Electroreceptori: in ampulele Lorenzzini la niv. botului
3. Receptorii ampulari – detecteaza prezenta campurilor electrice din jurul animalelor ( chiar
daca sunt ingropate)
4. Gustativ – mugurii gustativi ai mucoasei bucale, pe buze sau tegumententul capului
5. Linia laterala – mecanoceptori sensibili la intensitatea si directia curentilor
6. Simtul olfactiv – chemoreceptori
7. Vizual – 2 ochi laterali protejati de pleoapa inf. si sup. imobile; glob ocular sferic adaptat pt
vederea la distanta + vedere monocromatica

14. PESTI OSOSI


Scheletul visceral/viscerocraniu
 prezinta 7 arcuri viscerale
 2 arcuri prebranhiale: mandibular si hioidian
 5 arcuri branhiale: faringobranhial, epibranhial, hipobranhial, bazibranhial,
ceratobranhial
 doar primele 4 arcuri au structura completa, cel de-al 5-lea e redus la segm. ceratobranhial
 arcurile 1-4 sustin branhiile pe epi- si ceratobranhiale
 pe partea interna a arcurilor exista brangiospini cu rol de a filtra apa
 segmentele faringobrangiale de la 1-4 fuzioneaza alcatuind os dentar faringian superior
 arcul 5 e reprezentat doar de piesele ceratobranhiale bine dezvoltate, latite si formeaza osul
dentar farigian inferior

16. CEL PUTIN 5 EXEMPLE DE CYPRINIDAE SI DE PERCIDE DIN FAUNA ROMANIEI


Increngatura: Vertebrata
Clasa: Osteichthyes
Subclasa: Actinopterygii
Supraordinul: Teleostei
Ordinul:Cypriniformes
Familia: Cyprinidae
1. Tinca tinca – linul
2. Barbus Barbus – mreana
3. Abramis brama – platica
4. Carassius carassius – caracuda
5. Rutilus rutilus carpathorossicus – babusca
6. Aspius aspius – avatul

Increngatura: Vertebrata
Clasa: Osteichthyes
Subclasa: Actinopterygii
Supraordinul: Teleostei
Ordinul: Perciformes
Familia: Percidae
1. Perca fluviatilis – biban
2. Aspro streber – fursarul
3. Acerina cernua – ghibortul
4. Acerina schraetser – rasparul

17. AMFIBIENII
Urodelel si anurele din fauna Romaniei
Increngatura: Vertebrata
Superclasa: Tetrapoda
Clasa: Amphibia
Supraordinul: Anura
Ordinul: Opistocoela
1. Bombina bombina – buhaiul-de-balta
2. Bombina veriegata
3. Pelobates fuscus - broasca-de-pamant-bruna
4. Bufo Bufo – broasca raioasa
5. Hyla arborea – brotacelul
Increngatura: Vertebrata
Superclasa: Tetrapoda
Clasa: Amphibia
Ordinul: Urodela
1. Triturus cristatus – salamizdra-cu-creasta
2. Triturus vulgaris – salamizdra-obisnuita
3. Triturus montandoni – salamizdra carpatica
4. Triturus alpestris – salamizdra-de-munte

18. REPTILE
Comparatie caractere colubridelor si viperidelor din fauna Romaniei
1. Serpii neveninosi – Familia Colubridae
 au pupila rotunda, solzi dorsali carenati sau netezi
 placa anala divizata, fara dinti veninosi
 coada lunga si ascutita
2. Serpii veninosi – Familia Viperidae
 au pupila verticala ingusta, solzi dorsali carenati
 placa ana mica, cu dinti veninosi rectili situati la capatul anterior al maxilarului superior
 coada scurta si groasa

Folidoza = nr si distributia solzilor de pe capul reptilelor


Pileus = numarul si distributia placutelor reptilelor

Organe de simt
1. celule tactile la marginea posterioara a solzilor
2. limba – la serpi

ORGANUL OLFACTIV
- sacii nazali:
1.vestibul ( camera anterioara) care comunica prin nari
2.cavitate nazala propriu-zisa (camera posterioara) care se deschide prin coane in cavitatea
bucala sau fargine
 peretele distal al cav nazale emite o lamă longitudinală proeminentă- cornet acoperit de mucoasă
olfactivă
 Organul lui Jacobson (şerpi, şopârle)-2 tuburi căptuşite cu mucoasă olfactivă care se deschid în
cav. bucală
 Glandă nazală în peretele distal al foselor nazale care intră şi în cornet

ORGAN GUSTATIV- slab dezvoltat


ORGAN AUDITIV
- din:
1. ureche interna
2. urechea medie - trompa lui Eustachio
- timpan (absent la rincocefali, şopârle, serpi,
- la şopârle se află sub tegument)
- columelă între fereastra ovală şi timpan (şerpii sunt surzi)
3. Ureche externă - canal auditiv scurt (crocodilieni)
- început de pavilion

ORGAN VIZUAL
- Glob ocular sferic
- Sclerotică cartilaginoasă
- Corneea convexă
- Cristalin sferic
- coroida
- retina - care conţine celule cu conuri şi bastonaşe (crocodili) sau doar celule cu conuri

Caracterele folosite in sistematica reptilelor


 se impart in doua subclase: Anapsida si Diapsida
Anapsida curprinde reptilele fara fose temporale, putand exista o pereche de fose post
temporale in regiunea occipitala
 testoasele anapside sunt diferite dupa forma si functia membrului inferior, sunt:
1. testoase marine cu membru inferior in forma de paleta alungi cu 1-2 gheare
2. testoase terestre sau de apa dulce cu 2 sau mai multe gheare si testoase strict terestre cu
degete concrescute si 4 gheare, pot avea varful cozii protejat in invelis cornos si carapacea
cu 2 placi supracaudale
Diapsida cu cele 2 supraordine: Plagiotremata si Arthosauria
 Supraordinul Plagiotremata sunt reptilele cu orificiul cloacal transersal pe lungimea corpului
 la Sauria si Serpentes clasificarea se face pe baza solzilor de pe corp si numarul placutelor de pe
cap

Serpii veninosi din Romania


Clasa: Reptilia
Subclasa: Diapsia
Subordinul: Ophidia/Serpentes
Familia: Viperidae
1. Vipera Ammodytes – vipera cu con
2. Vipera Berus – vipera
3. Vipera Ursinii – vipera de stepa
19. EXEMPLU DE 3 TESTOASE DIN FAUNA ROMANIEI
Clasa: Reptilia
Subclasa: Anapsida
Familia Testudindae
1. Testuclo Hermanni – broasca testoasa de uscat
2. Testudo Graeca – brpasca testpasa Dobrogeana
3. Emys Orbicularis – broasca testoasa de apa

20. PASARI
Structura penei
 penele sunt formatiuni cornoase caracteristice pasarilor care formeaza un invelis numit penaj
 penajul are rol in protectie
 este o formatiune puternic keratinizata si mineralizata; prezinta un ax divizat in: calamus si rahis
 calamusul este in partea inf. a axului prin care pana se infige in piele; este scurt, transparent
 rahisul se afla in prelungirea calamusului, in interior este umplut cu aer si poarta pe cele 2 fete
laterale barbe )asamblul lor constituie flabellum)

Tipuri de pene+ clasificare


1. Pene de contur: - tetrice – pene mici de acoperire ale corpului, cu baza pufoasa
- reminge – penele mare ale aripii
- retrice – penele mari ale cozii, cu rol in carma de zbor, aflate in nr de 8-20
2. Fulgi – se devz. sub penele de contur, cu rol de a mari grosimea pensajului si proteja de frig
3. Puful – pene mici cu axa moale si cu barbe fine, printre penele de contur
4. Filiforme – categorie de pene minuscule, cu rahis lung
5. Cilii – pe ploapele unor pasari
6. Vibrizele – pene cu aspect de peri, dezvoltate in jurul gurii la pasarile insectivore, din rahis
gros fara barbe

Adaptari ale scheletului axial si apendicular la locomotia prin zbor


 oasele pasarilor au in peretii lor goluri cu aer, iar oasele lungi au si cavitatea lor centrala plina cu
aer
 peretii oaselor sunt subtiri asa incat scheletul pasarilor este usor in comparatie cu al celorlalte
vertebrate
 cutia craniana are o capacitate mult mai mare in corelatie cu cresterea apreciabila a encenfalului
 scheleletul hiobranhial este constituit din corpul gioidului
 coloana vertebrala este diferentiata in 5 regiuni:
1. regiunea cerviala (~ 14-15 vertebre) – primele doua sunt atlas si axis
2. regiunea dorsala – au apofizele sinoase late ceea ce confera flexibilitate, redusa
3. regiunea lombara – impreuna cu vertebrele sacrale si cateva din cele codale se sudeaza
intr-o singura piesa = osul sacru unde se articuleaza cu centura pelviana
4. regiunea caudala - in numar mic, libere, iar ultimele 2 sunt sudate intre ele intr-o piesa =
urostil pe care se prind rectricele
 costele sunt bine dezolvtate, cu exceptia primei si ultimilor 2 care sunt flotante
 sternul este foarte dezvoltat la pasari si prezinta o creasta mediana ventrala numita carena ( care
mareste suprafata de insertie a muschilor pectorali )

Scheletul Apendicular
 centura scapulara este formata din trei perechi de oase tipice:
1. scapula are forma de lama de coasa
2. coracoidul este un os puternic indreptat de sus in jos
3. claviculele se gasesc in numar de 2 si capetele lor inferioare sunt sudate intre ele
 centura pelviana este alcatuita din:
1.+ 2. ilion si ischionul – care sunt late, lungi si sudate intre ele, cat si cu osul sacru formand un
bazin solid
3.pubis – este subtire si este asezat paralel cu ischionul
 membrul anterior s-a transformat in “aripa” si contine: humerus, ulna mai groasa, radius puternic (
pe care se prind remigele); carpienele sunt in numar redus (II, III, IV)
 la niv. membrului posterior apare un segment suplimentar tarsometatarul care provine din
sudarea tarsienelor si metatarsului

Perioada in care au aparut pasarile


Se presupune ca pasarile au aparut in jurasic in urma cu 140 de mil. de ani; au aparut prin evolutia
dintr-o ramura a reptilelor.

Caracterele reptiliene si caracterele noi pe care le prezinta craniul pasarilor


- craniul pasarilor se sudeaza de timpuriu astfel ca nu se mai observa liniile de sudura la adult + are
un volum relativ mai mare
- caracter nou este deplasarea foramenului magnum spre fata ventrala aratand pozitia bipetala a
pasaii cat si alungirea maxilarelor si a mandibulei pentru formarea ciocului + unirea orbitei cu cele
doua fose temporale intr-una singura
- caractere reptiliene sunt pastrarea unui singur “os auditiv” in urechea mijlocie, un singur condil
occipital, osul patrat articulat semimobil cu falcire si cu craniul neural

Pasari de interes cinegetic


Reprezentate de pasarile de vanat, acestea ofera omului o cantitate de carne deloc neglijabila.
Familia pasarilro cinegetice cuprinde: gaina, curcanul domestic, paunul indian, fazanul auriu.

S-ar putea să vă placă și