Sunteți pe pagina 1din 84

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Universitatea din Bacău Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu Frecvenţă Redusă

Adresa: Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău, România

web: www.ub.ro

Tel./Fax: (+4) – 0234/517.715

u, România web: www.ub.ro Tel./Fax: (+4) – 0234/517.715 FACULTATEA DE Ş TIIN Ţ E ALE MI
u, România web: www.ub.ro Tel./Fax: (+4) – 0234/517.715 FACULTATEA DE Ş TIIN Ţ E ALE MI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII, SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII

SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

METODICA PREDĂRII VOLEIULUI ÎN GIMNAZIU

AUTOR:

PROF. UNIV. DR. GRAPĂ FLORIN

Curs pentru studenţii anului III

OBIECTIVELE DISCIPLINEI

1. Formarea specialiştilor din domeniul educației fizice şi sportului şi abilitarea acestora cu cunoştințe teoretice şi practice specifice jocului de volei.

2. Formarea abilităților pentru practicarea jocului de volei la nivelul învățământului gimnazial ca: jucător, organizator sau arbitru.

3. Formarea specialiştilor din domeniul educației fizice pentru a preda jocul de volei în lecțiile de educație fizică din învățământul gimnazial.

4. Dezvoltarea competențelor şi formarea abilităților de a organiza, conduce şi arbitra, activitățile sportive competiționale de volei la nivelul învățământului gimnazial.

COMPETENŢE ASIGURATE PRIN PARCURGEREA DISCIPLINEI

1. Identificarea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi a modelelor privind proiectarea şi planificarea în activităţile de educaţie fizică şi sport din ciclul gimnazial specifice disciplinei volei.

2. Argumentarea, interpretarea, operarea cu concepte privind omul – sistem bio-psiho-social hipercomplex şi aplicarea metodologiei generale de organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ specific disciplinei volei în activităţile de educaţie fizică şi sportivă din ciclul gimnazial;

3. Conceperea şi prezentarea unor sisteme de mijloace specifice disciplinei volei pentru ciclul gimnazial;

4. Conceperea, selectarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare corelate cu cerinţele pe cicluri/grad de pregătire potrivit particularităţilor practicanţilor voleiului în activităţile de educaţie fizică şi sportive din ciclul gimnazial;

5. Definirea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice disciplinei volei;

6. Formularea obiectivelor de instruire şi de integrare socială pe cicluri de învăţământ/nivel de vârstă şi grad de pregătire/activităţi specifice în voleiul de la ciclul gimnazial;

FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE ACTIVITATE, FORME DE VERIFICARE, CREDITE

Forma de activitate

Număr ore

Număr credite

semestru

Lucrări practice/seminar

28

2

Studiu individual

97

3

Verificare finală

Examen

Validare total credite: 5

STABILIREA NOTEI FINALE

Forma

de

verificare

(Examen,

Colocviu,

Examen

 

Verificare pe parcurs)

 

Modalitatea de susţinere (Scris şi Oral, Oral,

Test grilă

Puncte sau

Test grilă, etc.)

 

procentaj

 

Răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice

5

(50%)

NOTARE

Activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc

5

(50%)

Teste pe parcursul semestrului

 

0

(0%)

Teme de control

 

0

(0%)

 

TOTAL PUNCTE SAU PROCENTE

 

10 (100%)

TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA FIECĂRUI MODUL

Nr.

Denumire modul

Timp mediu necesar

Crt.

 

SI

LP

Total

1

Volei. Valențe, caracteristici, regulamente, curriculum școlar

4

2

6

2

Jocurile dinamice și jocurile pregătitoare în voleiul școlar

4

2

6

3

Învățarea acțiunilor de joc în volei

20

7

27

4

Voleiul în lecţia de educaţie fizică. modele de joc în şcoală

4

2

6

5

Predarea jocului de volei la clasa a IV-a

13

3

16

6

Predarea jocului de volei la clasa a V-a

13

3

16

7

Predarea jocului de volei la clasa a VI-a

13

3

16

8

Predarea jocului de volei la clasa a VII-a

13

3

16

9

Predarea jocului de volei la clasa a VIII-a

13

3

16

 

Timp total necesar

97

28

125

INSTRUCŢIUNI PENTRU PARCURGEREA RESURSEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Prezenta resursă de învăţare conţine toate informaţiile necesare însuşirii cunoştinţelor teoretice şi metodice referitoare la informatizarea educaţiei fizice şi sportului. Conţinutul este structurat în module, în cadrul fiecărui modul

regăsindu-se unul sau mai multe unităţi de studiu, în aşa fel încât să eşaloneze şi să faciliteze parcurgerea materialului şi însuşirea sa. Pentru parcurgerea resursei de învăţământ se recomandă următoarea succesiune:

1. Citirea, cu atenţie, a fiecărei unităţi de studiu şi, consultarea recomandărilor bibliografice în legătură cu aceasta.

2. Parcurgerea rezumatului fiecărei unităţi de studiu.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

Cuprins:

MODULUL I.

VOLEI. VALENȚE, CARACTERISTICI, REGULAMENTE,

CURRICULUM ȘCOLAR

7

Unitatea de studiu I.1. Caracteristicile regulamentului jocului și al competițiilor de volei în școală

8

Unitatea de studiu I.2. Regulamentul jocului

9

Unitatea de studiu I.3. Regulamentul competițiilor de volei

10

Unitatea de studiu I.4. Volei. Curriculum şcolar

10

Rezumatul unităţii de studiu

12

Bibliografie

12

MODULUL II.

JOCURILE DINAMICE ȘI JOCURILE PREGĂTITOARE

14

ÎN VOLEIUL ȘCOLAR

Unitatea de studiu II.1. Jocurile dinamice în voleiul şcolar

14

Unitatea de studiu II.2. Sistematizarea jocurilor dinamice în voleiul școlar

15

Unitatea de studiu II.3. Predarea jocurilor dinamice

15

Unitatea de studiu II.4. Jocurile pregătitoare pentru volei și prezența lor în lecțiile de educație

fizică

16

Unitatea de studiu II.5. Jocurile de volei cu efectiv redus, pe teren redus în școală

18

Rezumatul unităţii de studiu

21

Bibliografie

21

MODULUL III.

INVĂȚAREA ACȚIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI

22

Unitatea de studiu III.1. Metodica învăţării lovirii mingii

22

Unitatea de studiu III.2. Metodica învăţării jucării mingii

25

III.2.1. Pasa

25

III.2.2. Preluarea din serviciu

27

III.2.3. Lovitura de atac

28

III.2.4. Serviciul

31

III.2.5. Blocajul

33

III.2.6. Preluarea din atac

34

Rezumatul unităţii de studiu

36

Bibliografie

37

MODULUL IV.

VOLEIUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ. MODELE

DE JOC ÎN ŞCOALĂ

38

Unitatea de studiu IV.1. Voleiul în lecţia de educaţie fizică Unitatea de studiu IV.2. Modele de joc în şcoală Unitatea de studiu IV.3. Voleiul în alte forme organizate de practicare a exercițiilor fizice IV.3.1. În școală: competiții interclase, pauze organizate, cerc sportiv, etc… IV.3.2. În activităţi extraşcolare: excursii, tabere, activitate autonomă IV.3.3. În claselel speciale cu program de volei Unitatea de studiu IV.4. Predarea jocului de volei în lecţia de educaţie fizică Unitatea de studiu IV.5. Conținutul programei pentru jocul de volei clasele IV - VIII Rezumatul unităţii de studiu

38

40

41

41

42

42

42

49

50

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

Bibliografie

MODULUL V.

50

PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A IV-A .51

Unitatea de studiu V.1. Predarea jocului de volei la clasa a IV-a

51

V.1.1.

Continut

51

V.1.2.

Obiective

operaţionale

52

V.1.3. Activităţi practice (mijloace-exerciţii)

52

V.1.4. Recomandări

53

Rezumatul unităţii de studiu

54

Bibliografie

54

MODULUL VI.

PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A V-A

55

Unitatea de studiu VI.1. Predarea jocului de volei la clasa a V-a

55

VI.1.1. Continut

55

VI.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

55

VI.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

59

Rezumatul unităţii de studiu

63

Bibliografie

63

MODULUL VII.

PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VI-A .64

Unitatea de studiu VII.1. Predarea jocului de volei la clasa a VI-a

64

VII.1.1.

Conţinut

64

VII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

64

VII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

68

Rezumatul unităţii de studiu

71

Bibliografie

71

MODULUL VIII.

PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VII-A 72

Unitatea de studiu VIII.1. Predarea jocului de volei la clasa a VII-a

72

VIII.1.1. Conţinut

72

VIII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

72

VIII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

76

Rezumatul unităţii de studiu

80

Bibliografie

80

MODULUL IX.

PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VIII-A81

Unitatea de studiu IX.1. Predarea jocului de volei la clasa a VIII-a

81

IX.1.1. Conţinut

81

IX.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

82

IX.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

82

IX.1.4. Modulul nr.3 – 10 lecţii

83

Rezumatul unităţii de studiu

84

Bibliografie

84

Metodica predării voleiului în gimnaziu

MODULUL I.

CARACTERISTICI, REGULAMENTE,

CURRICULUM ȘCOLAR

VOLEI. VALENȚE,

Scopul modulului:

Cunoașterea jocului de volei și locul lui în educația fizică școlară

Obiective operaţionale:

să cunoască valențele formative ale voleiului în școală;

să cunoască caracteristicile, regulamentul jocului și regulamentul competițiilor de volei în școală;

să cunoască curriculumul voleiului școlar: obiectivele, plan de învățământ, programe, didactica, evaluarea

să cunoască integrarea voleiului în lecțiile de educație fizică și în unitățile sportive școlare;

să cunoască formele posibile de practicare a jocului de volei în școală.

Valențele formative ale jocului de volei în școală sunt multiple, variate și profunde, dar exploatarea lor cu eficiență depinde de pregătirea și profesionalismul cadrului didactic. Aceste valențe vizează trei direcții principale:

- direcția recreativ-distractivă

- direcția compensatorie și de refacere neuro-psiho-motrică

- direcția formativă a caracterului și personalității

Indirect, practicarea voleiului în școală mai poate acționa și în alte sensuri, mai puțin semnificative și mai puțin specifice precum influențarea motricității generale sau specifice, etc. Este clar însă că în lecțiile de educație fizică, jocul de volei poate și trebuie ales mai ales valorile sale formative în lecțiile sus-menționate. Fiecare direcție primește în curriculumul școlar conținutul unor obiective specifice, care la rândul lor fiecare acționează prin obiective operaționale proprii.

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

Unitatea de studiu I.1. Caracteristicile regulamentului jocului și al competițiilor de volei în școală

Caracteristicile voleiului sunt cele evidențiate de conținutul, structurile și esența sa, care fac din el unul dintre cele mai răspândite jocuri din școli, nu atât în țara noastră cât mai ales în lume. Este unul din cele mai răspândite jocuri din lume, afirmația fiind susținută de faptul că voleiul este practicat oficial în peste 215 țări afiliat la F.I.V.B. fiind din acest punct de vedere federația internațională cu cele mai multe federații afiliate.

Ușor de practicat, în scop de recreere refacere și fără pretenții de spațiu, timp sau materiale, voleiul devine exigent și dificil în spațiul de performanță și mare performanță. Pe un teren limitat la 18 x 9 m, se înfruntă două echipe de șase jucători sau jucătoare despărțiți de un fileu care ridică serioase probleme de exprimare într-un joc în care și regulamentul îl mai îngrădește cantitativ și calitativ. cele trei sau patru lovituri, la care are dreptul, la fiecare fază, o echipă, sunt limitate și ele calitativ de jucarea mingii prin respingere constituie particularitatea esențială a acestui joc sportiv, în care orice greșeală este sancționată promt prin pierderea directă a unui punct, care dacă este și ultimul, atrage după sine și pirderea setului sau a partidei respective. În această conjunctură, jocul de volei practicat la nivel național și internațional are la bază un regulament de joc oficial aprobat de F.I.V.B., regulament respectat de către toate echipele angrenate în competiții la aceste nivele. În ultimii ani a mai apărut un frate mai mic al voleiului care a pătruns în elita sporturilor olimpice, respectiv, voleiul de plajă 2 x 2, pe teren cu nisip, cu dimensiuni aseănătoare dar cu regulament de joc modificat. Au mai apărut și alte forme de joc, chiar și la nivel internațional, cu echipe mixte defete și băieți și cu efective diferite 3 x 3; 4 x 4, etc. Voleiul competițional oficial este practicat la mai multe nivele, începând cu copiii de 10-12 ani, cadeți sau juniori III 12-14 ani, juniori II 14-16 ani, juniori I 16-18 ani, tineret 18-20 ani și seniori peste 21 ani, nivele ce se regăsesc și pe plan continental sau mondial. În Romänia jocul de volei se regăsește atât în educația fizică școlară, ca mijloc al acesteia, cât și în sportul de performanță cu echipe și competiții de fete și băieți la nivel național și internațional. A fost o perioadă fastă când voleiul românesc s-a aflat în topul european și mondial, perioada deceniilor șase și șapte, când de exemplu echipe de club românești și-au disputat finala Cupei Campionilor Europeni, iar jucătorii și antrenorii români erau printre cei mai apreciați din lume. Ca mijloc al educației fizice școlare, jocul de volei este prezent și în curriculumul acesteia, din păcate azi cu o răspândire limitată în școlile din țara noastră, deși dispune de un potenția formativ deoebit de apreciat

Metodica predării voleiului în gimnaziu

Unitatea de studiu I.2.

Regulamentul jocului

Elaborat de F.I.V.B. și asimilat integral de Federația Română de Volei,

respectarea regulamentului oficial

participante în competițiile organizate de aceste foruri. În competițiile locale, de casă, sau în școli și mai ales în lecțiile de educație fizică, respectarea regulamentuli oficial poate deveni o problemă specială precizată ca atare de organizatorii competiției respective. precizăm că există un regulamen de joc sau al jocului și există separat un regulament al competiției, care uneori poate modifica chiar regulamentul de joc.

echipele

este

obligatorie

de

către

toate

Fiecare competiție are propriul său regulament de organizare și desfășurare a competiției respecitve.

Regulamentul

oficial de joc elaborat de F.I.V.B.cuprinde următoarele

capitole:

a)

caracteristicile terenului de joc - amenajările

- dimensiuni, delimitări;

- Fileul și stâlpii de susținere;

- mingea .

b)

particularitățile, funcțiile și drepturile participanților

- echipele și jucătorii

- echipamentul de joc

- obligațiile și funcțiile participanților

c)

pregătirea și desfășurarea jocului

- protocolul

- formațiile echipelor și locul participanților

- poziția jucătorilor și rotația

- întreruperile de joc

- pauzele dintre seturi și schimbările de teren

- rezultatul jocului

d)

acțiuni de joc și greșeli

- serviciul

- lovirea mingii

- mingea și direcția fileului

- pătrunderea în spațiul și terenul de joc advers

- lovitura de atac

- greșeli, sancțiuni

e)

Arbitri și arbitraj

- corpul de arbitri, proceduri și semnalizări

- arbitrul principal și secund

- arbitrul scorer

- arbitrii de linie

f)

ultimele modificări

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

Unitatea de studiu I.3. volei

Competiția de volei este o întrecere organizată de un for (organizație) ce își asumă această misiune cu un scop bine precizat și la care participă mai multe echipe, pe baza unui regulament propriu specific, recunoscut și respectat de toți participanții. Fiecare competiție oficială sau mai puțin oficială este organizată pe baza propriului regulament ; divizia "A", campionatele Europene, Campionatele Mondiale, etc, beneficiază fiecare de regulamente separate. La fel se prezintă situația și în competițiile școlare în care fiecare din ele au regulamente proprii. Elaborat de organizatorii competiției respective, regulamentul trebuie să fie aprobat de forul superior al organizatoruluij respectiv. De regulă un regulament al unie competiții de volei cuprinde mai multe capitole necesare pentru buna desfășurare a jocurilor respective. În funcție de dimensiunea, scopul și nivelul competiției, regulamentul de organizare al acesteia ar putea cuprinde mai multe capitole:

de

Regulamentul

competițiilor

1. denumirea competiției;

2. Forul organizator - comisia de organizare

3. Scopul competiției

4. Participanți;

5. Sistemul de desfășurare al competiției

6. Datele de disputare a jocurilor

7. Alcătuirea clasamentelor

8. Condiții administrative de perticipare: transport, cazare, masă;

9. Locul de disputare al jocurilor

10. Stabilirea rezultatelor finale - validarea lor

11. Titluri, premii

12. Arbitri, etc.

În școală, orice competiție de volei va beneficia de rgulamentul său. În cazul în care competiția este organizată la nivelul lecțiilor de educație fizică au la nivelul școlii(între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educație fizică și aprobat de conducerea școlii.

trebuie cunoscut de către toți participanții la competiția

respectivă.

Regulamentul

Unitatea de studiu I.4. Volei. Curriculum şcolar

Valențele jocului de volei, îl recomandă pe acesta ca pe un mijloc eficient și necesar educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiil de educație fizică obligatorii cât și în celalalte activități sportiv-recreative din școală.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

În lecțiile de educație fizică jocul de volei se subordonează cadrului organizatoric oferit de disciplina educație fizică, inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. În condițiile lecțiilor de educație fizică: 1-2 pe săptămână, spațiul rezervat jocului de volei este de regulă de 15-20 minute, când trebuie folosit cu multă pricepere pentru valorificarea la maxim a valențelor sale formative, în direcțiile:

recreative, refacere și formativă a personalității, etc. Alte structuri izolate sau forme de joc desosebite ar mai putea fi folosite și în alte momente ale lecțiilor de educație fizică. În afara lecțiilor de educație fizică, în școală, jocul de volei mai poate fi practicat în cadrul competițiilor sportive interclase sau interșcoli, sau/și în scopuri recreative - în pauze, prin fragmentele sale sau forme de joc, adaptate pe loc de către participanți. Obiectivul central al prezenței jocului de volei în lecțiiile de educație fizică este practicarea autonomă în carul unei competiții cu mai multe echipe cu efectiv

edus, ceea ce ar permite accesul la valențele formative ale jocului, a tuturor elevilor din clasele respective. pentru că valențele formative ale jocului de volei sunt active numai atunci când jocul de volei este practicat autonom, integral, repetat și cu o motivație suficientă, capabilă să asigure imediat o stare generală de bine a celor care îl joacă. Valențele jocului devin în curriculum obiectivele specifice care în practică se diversifică în obiectievele operaționale. Astfel obiectivele specifice jocului de volei în lecția de educație fizică sunt:

a) obiective recreativ distractive

b) obiective compensatorii și de refacere

c) obiective formative propriu-zise

La rându lor fiecare obiectiv specific cuprinde mai multe obiective

operaționale:

a) obiective recreativ-disctractive:

- satisfacerea necesității de recreere prin realizarea imediată a "stării generale de bine" prin joc și mișcare;

- satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse

- formarea și satisfacerea capacității de a câștiga prin mișcare

- satisfaerea necesității de acționare individuală în fața colectivului, colagi de echipă sau de clasă

- mutarea centrelor de interes psiho-social în timpul zilei de școlaă

- satisfacerea nevoii de acționare în condiții autonome

b) Obiective compensatorii și de refacere.

- elaborarea și mutarea prin joc a centrelor de concentrare psihică maximă,

realizând refacerea neuro-psihică la nivel central, combaterea stressului

- combaterea sedentarismului sau a lipsei de mișcae, prin joc, refacere neuro-motorie la nivel periferic;

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

- activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, menținerea și dezvoltarea stării de sănătate generală

- combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare, autonom

impusă

c) obiective formative a personalității:

- formarea și dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter și de personalitate;

- formarea și dezvoltarea spiritulu de acționare în echipă

- formarea și dezvoltarea liderilor, a capacității de a conduce prin: căpitani de echipă, arbitri, organizatori;

- formarea și dezvoltarea capacităților morale și de voință

- formarea și exersarea obișnuinței de practicare autonomă a mișcării prin

joc.

Didactica voleiului în școală poate beneficia de următoarele resurse:

- tradiția școlii prin reorientarea și motivarea profesorilor și elevilor

- forme adecvate de practicre a jocului înlecții și în primul rând competiția cu mai multe echipe

- condiții de praxcticare autonomă cu căpitan de echipă, auto-organizare,

auto-arbitare;

- stabilirea clară a regulamentului de joc, a regulamentului de competiție,

respectarea integrală a lor; - resurse materiale: 4-8 terenuri cu dimensiuni reduse și instalații corespunzătoare ușor de manevrat

- mingi 8-10 bucăți.

- didactica modernă flexibilă, bazată pe atragerea și colaborarea elevilor,

odată cu pregătirea specială a profesorului pentru fiecare lecție; -fiecare clasă să fie încadrată într-un sistem competițional propriu, bazat pe autoadminstrare și autoconducere Evaluarea și notarea în catalog la practicarea jocului de volei în lecțiile de educație fizică va avea ca repere respectarea și aplicarea regulamentului jocului și al competiției în condiții de practicare autonomă, cu referire și la clasamentele competițiilor respective. Evaluări- obiectivele specifice voleiului și locul lor în curriculum școlar.

Rezumatul unităţii de studiu

Acest modul cuprinde informaţii privind cunoaşterea jocului de volei în general, dar în mod special al cunoaşterii acestuia ca mijloc al educaţiei fizice şcolare, şi curriculum aferent.

Bibliografie

1. Grapă, F., Mârza, D., Volei în învățământ, Ed. Plumb, Bacău, 1998

Metodica predării voleiului în gimnaziu

2. Grapă, F., Mârza, D., Curs de volei, Universitatea Bacău, 1998

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

MODULUL II. JOCURILE DINAMICE ȘI JOCURILE PREGĂTITOARE ÎN VOLEIUL ȘCOLAR

Scopul modulului:

Cunoașterea jocurilor dinamice, a jocurilor pregătitoare cu elemente de volei ca mijloace ale educației fizice școlare.

Obiective operaţionale:

Să cunoască jocurile dinamice cu elemente din voli, sistematizarea și didactica lor în lecțiile de educație fizică la clasele I-VIII.

Să cunoască jocurile pregătitoare pentru structurile jocului de volei și didactica lor în școală.

Să cunoască folosirea jocurilor dinamice și a jocurilor pregătitoare de volei în lecția de educație fizică și în pregătirea echipei reprezentative a școlii.

Unitatea de studiu II.1. Jocurile dinamice în voleiul şcolar

Jocurile dinamice cu elemente din volei, constituie o categorie de mijloace specifice atât educației fizice cât și jocului de volei, având la bază elemente de întrecere dinamice (de mișcare) sub formă de jocuri simple, executate în prezența sau cu mingea de volei. Jocurile dinamice cu elemente de volei pot fi organizate cu întrecere individuală, pe echipe sau mixtă ( individuală și specifică). La baza motricității jocurilor dinamice cu elemente de volei stau deprinderile de bază alergarea, săritura, aruncarea, mersul în echilibru, prinderea, respeingerea, mingii de volei, etc, sau/ și combinarea lor. În aceste jocuri dinamice mingea de volei va pute fi: prinsă, aruncată, respinsă, condusă, purtată, așezată, rostogolită, în funcție de posibilitățile elevilor și necesitățile lecției respective. Fiecare joc dinamic , indiferent de natura întrecerii va avea un regulament propriu a cărei respectare este obligatorie pentru toți participanții.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

Unitatea de studiu II.2. dinamice în voleiul școlar

O primă sistematizare poate fi făcută în funcție de deprinderea motrică de

bază pe care se construiește jocul: mers , alergare, săritură, aruncare, prindere, echilibru, toate cu mingea de volei în vartiante specifice posibilităților elevilor:

Sistematizarea jocurilor

- jocuri pentru mers cu mingea de volei

- jocuri pentru alergare cu mingea de volei

- jocuri pentru săritură cu mingea de volei

- jocuri pentru aruncare cu mingea de volei

- jocuri pentru prindere cu mingea de volei

- jocuri pentru respingere cu mingea de volei

O a doua categorie de jocuri dinamice poate fi construită în lecțiile de

educație fizică, având la bază motricitatea specifică unor acțiuni din jocul de volei:

jocuri dinamice pentru respingere cu două mâini , jocuri dinamice pentru lovirea

mingii de sus cu palma, etc.

Unitatea de studiu II.3. Predarea jocurilor dinamice

pentru realizarea unui

obiectiv operațional, subordonat unei teme, dintr-un modul sau dintr-un șir de

lecții.

Condiția esențială pentru alegerea și introducerea unui joc dinamic în lecția

de educație fizică este ca acel joc să poată fi practicat cu ușurință de către toți elevii clasei respective. Elementele motrice noi nu se introduc în jocurile dinamice înainte de a fi repetate și perfecționate în afara jocului. Jocurile dinamice pot avea o foarte mare valoare formativă numai dacă sunt și foarte bine organizate. Organizarea și desfășurarea presupune trecerea prin mai multe cerințe sau etape de organizare obligatorii. Acestea sunt:

Fiecare joc dinamic este un mijloc ( nu exercițiu)

-pregătirea prealabilă a terenului și a materialelor pentru jocul respectiv

- anunțarea titlului și a scopului jocului respectiv

- dacă jocul se va desfășura pe echipe:

- desemnarea căpitanilor de echipă și a numărului lor

- formarea echipelor egale, prin diferite procedee (alegere, numărare, etc)

- stabilirea eventualelor alte sarcini în echipă

- așezarea participanților în formație inițială pentru începerea jocului

- explicarea jocului și stabilirea regulilor obligatorii, și cine arbitrează jocul - demnostrarea practică a joculuiși verificarea înțelegerii lui de către toți participanții la joc

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

- stabilirea clară a modului de desfășurare a modului de acumulrtare a punctelor a modului de încheiere a jocului și a modului de declarare a învingătorilor.

- precizarea repetărilor jocului , număr+condiții.

Dacă este nevoie se poate organiza o repetare practică a jocului cu toți elevii și echipele în afara întrecerii. După începerea jocului, profesorul arbitrează, înregistrează punctajul și observă ca toți particianții să se angreneze în joc și să respecte regulile. Repetă jocul de mai multe ori, anunțând din timp momentul încheierii acestuia. În finalul jocului, anunță elevii sau echipa câștigătoare , chiar și un clasament al celorlalte echipe, face evidențieri sau observații critice înregistrează elevii și echipele câștigătoare pentru a fi notate în catalog. Evidențiază aportul arbitrilor, căpitanilor sau/și a celorlalți organizatori dintre elevi. Jocurile dinamice cu elemente din volei pot fi fiolosite cu succes în lecțiile de educație fizică la toate clasele I-VIII. În lecțiile de educație fizică, locul jocurilor dinamice este de regulă veriga rezervată practicării voleiului (a IV a sau a V a) unde, în funcție de obiectul operațional căruia i se subordonează i se stabilește și spațiul și timpul efectiv de joc. La clasele mai mici I-IV, acest spațiu și timp poate fi mărit , subordonarea față de obiectivul operaționale fiind în contiunare obligatorie. La clasele mai mari, jocurile dinamice cu elemente din volei pot fi introduse și în alte verigi decât cele rezervate practicării voleiului, situație în care se subordonează structurilor și obiectivelor verigilor respective (veriga dezvoltării, veriga pregătirii organismului pentru efort, etc.).

Unitatea de studiu II.4. Jocurile pregătitoare pentru volei și prezența lor în lecțiile de educație fizică

Jocurile pegătitoare constituie o altă formă puțin mai avansată de joc, care se apropie ceva mai mult de tehnica jocului. Practic formale jocurilor pregătitoare au ca finalitate repetarea jocului și acțiunilor ceva mai aproape de cerințele jocului de volei din competiția ce urmeaază.

Într-o scară didactică a dificultății și complexității formelor de joc, jocurile pregătitoare pentru volei se află după jocurile dinamice sar înaintea jocurilor școală pe teren redus cu efectiv redus. În sistematizarea lor, cea mai frecventă clasificare este organizarea lor pe baza acțiunilor de joc căruia i se subordonează. În această situație vor fi următoarele categorii de jocuri pregătitoare:

- joc pregătitor pentru servici

Metodica predării voleiului în gimnaziu

- joc pregătitor pentru preluarea erviciului

- joc pregătitor pentru pasă

- joc pregătitor pentru atac

- joc pregătitor pentru blocaj

- joc pregătitor pentru preluarea atacului.

În lecțiile de educație fizică finalitatea acestor jocuri va urmări atât exersarea acțiunii de joc respective la nivelul elevilor din clasa respectivă, dar mai ales practicarea autonomă a acestor jocuri în lecție Alegerea acestor forme de joc pentru lecția de educație fizică este condiționată tot de capacitatea execuției acțiunilor respective cu relativă ușurință de către toți elevii clasei. În nici un caz execuția tehnică cortectă nu trece înaintea capacității de practicare autonomă a execuției acșiunii respective. Elevii trebuie să se joace autonom în niște limite regulamentare, înaintera execuției corecte din punct de vedree biomecanic a acțiunii de joc respective. Jocurile pregătitoare pentru volei pot fi folisite cu succes și în procesul de

pregătire a jucătorilor din echipa de volei selecționată a școlii respective.Aici, la acest nivel, pe primul plan în jocul pregătitor poate trece cerința de execuție tehnică corectă. În scopul pregătirii elevilor din echipa reprezentativă , jocurile pregătitoare primesc noi direcții , noi finalități și o didactică specifică, aparte de lecția de educație fizică. Folosirea jocurilor pregătitoare pentru volei în lecțiile de educație fizică va fi subordonată obiectivelor și structurilor acesteia. Misiunea jocurilor pregătitoare în lecția de educație fizică este de a facilita practicarea autonomă în timpul cel mai scurt ( 1-2 lecții) a formelor de joc cu efectiv redus pe teren redus în cadrul competițiilor respective. Eficiența predării jocurilor pregătitoare în lecția de educație fizică depinde de realizarea mai multor cerințe sau etape:

- prima cerință este anunțarea obiectivelor jocului pregătitor și mai ales a obiectivului operațional asumat; - în continuare, așezarea elevilor în formații de lucru, explicara și demonstrarea jocului pregătitor respectiv

- precizarea modului concret de jucare a mingii, de începere a jocului, de

continuare și evaluarea și precizarea modului de încheiere a jocului și a stabilirii rezultatelor finale ale acestuia În aceste jocuri pregătitoare pentru voleiiul din lecția de educație fizică precizările vor urmări ca evaluările și mai ales autoevaluările să se facă în

conformitate cu regulamntul adoptat și mai ales cu regulile stabilite să fie respectate și aplicate cu struictețe de către toți elevii clasei respective așa cum acestea au fost precizate.

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

Subliniem încă o dată că valorificarea potențialului formativ al acestor jocuri pregătitoare deprinde de capacitatwea elevilor de a pratica jocul, însoțită de respectarea întocmai a regulilor ce s-au stabilit. În prima parte a desfășurării jocului ales, profesorul va urmări direct respectarea regulilor fixate , după care se va retrage, lăsând elevii să se autoarbitreze, intervenind numai medierea neînțelegerilor dintre echipe sau elevi. Jocul pregătitor în lecția de educație fizică are menirea ca o dată cu pregătirea acțiunii (procedeului) pentru jocul cu efectiv redus să pregătească și aspectul privind regulamentul și mai ales respectarea lui pentru activitatea autonomă ce va urma.

În acest mod jocul pregătitor va fi înțeles ca un exercițiu multifuncțional

care are ca obiective operaționale: să știe să execute jocul, să știe să arbitreze jocul, să știe să-l practice autonom autoarbitrându-se. Fiecare joc pregătitor poate fi practicat de către toți elevii clasei , poate și este necesar chiar ca el să fie adaptat , modificat, după posibilitățile individuale de execuție cu relativă ușurință de fiecare elev în parte. Motiv pentru care fiecare joc în parte poate lua forma unor variante multiple, fiecare însă cu propriul regulament , în funcție de posibilitățile elevilor clasei respective. Sistematizarea și prezentarea unoir posibile jocuri pregătitoare de volei pentru lecțiile de educație fizică :

- Joc pregătitor pentru:

- servici

- pasă

- atac

- blocaj

- preluare din atac.

Unitatea de studiu II.5. Jocurile de volei cu efectiv redus, pe teren redus în școală

Jocurile de volei cu efectiv redus , pe teren redus , reprezintă o formă de joc valoroasă, folosită atât în voleiul școlar ca mijloc de recreere, cât și în voleiul de performanță, ca mijloc specific de pregătire a jucătorilor de la toate nivelele: copii, juniori, seniori. Valoarea sau valențele jocului de volei cu efectiv redus pe teren redus, constă în faptul că toți jucătorii participă efectiv și concret la joc, la fiecare fază ceea ce nu se întâmplă a jocul cu efectiv normal, în același rtimp în care sunt prezente toate acțiunile jocului de volei. Pe acest considerent jocul cu efectiv redus asigură o densitate mare a repetării jocului propriiu-zis, toți elevii lovind cel puțin o dată sau chiar de două ori mingea la fiecare fază. Situația este benefică atât pentru lecțiile de educație fizciă cât și în antrenamentul echipelor resprezenttive șcvolare.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

Terenurile cu dimensiuni reduse pe care se desfășoară aceste jocuri asigură menținerea mai mult timp a mingii în joc, ceea ce sporește atât spectaculozitatea cât și solicitarea fizică a participanților. Terenurile reduse pot fi amenajate cu ușurință și în număr suficient pentru a putea cuprinde în activitate simultană cel puțin 24 de elevi care-și pot desfățura jocul în condiții de autonomie. O altă calitate a jocurilor cu efectiv redus constă în faptul că pot fi modelate perfect atât după posibilitățile elevilor cât și după necesitățile insruirii lor, variantele formelor de joc cu efectiv redus pe teren redus sunt practic nelimitate. După numărul jucătorilor din echipe aceste jocuri pot fi:1 x 1, 2 x 2, 3 x 3, 4 x 4. Dar fiecare formă de joc în parte poate lua, după necesitățiun număr foarte mare de variante. Jocurile pot fi orhganizate separat pentru fete și separat pentru băieți și chiar cu echipe mixte, fete și băieți. În lecțiile de educație fizică problema esențială a alcătuirii echipelor cu efectiv redus este asigurarea echilibrului valoric relativ apropiat pentru a se menține motivația ridicată a tuturor participanților , condiție esențială asigurării potențialulului lor formativ. Amenajarea terenurilor reduse presupune existența fie a trei plase în sală sau pe un teren normal afară, fie a unei singure plase montată pe lungimea terenului normal la care apoi cu ușurință pot fi trasate terenurile aferente. Plasele pot fi înlocuite cu o sfoară îmbrăcată în tifon alb pentru a putea fi observată de la distanță. În funcție de necesități și spațiu terenurile pot avea dimensiunile: 1/1m, 2/2m, 2/3m, 3/3,m ,4/4,5m, etc. Desfășurarea simultană a jocului cu teren redus presupune existența obligatorie a căpitanilor de echipă care să-și organizeze și arbitreze jocul propriei echipe. Existența repetată a acelorași căpitani la echipe, căpitani aleși de colegi sau desemnați de profesor, lideri ai colectivelor respective, au toate șansele să devină instructori sau ajutoare ale cadrului didactic în lecțiile de volei sau la echipa reprezentativă a școlii. Formarea corectă a căpitanilor de echipă constituie o premisă necesară realizării autonomiei elevilor în practicarea voleiului din lecțiile de educație fizică, constituind astfel o condiție didactică obligatorie. Jocurile cu efectiv redus pe teren redus constituie formele ideale pentru competițiile din lecțiile de educație fizică. În aceste competiții, organizate în lecțiile de educație fizică cu echipe cu efective reduse pe terenuri reduse se realizează concret condițiile repetării și exersării multiple a valențelor jocului de volei cu toți elevii claselor respective. Organizarea și desfășurarea competițiilor cu echipe cu efectiv redus constituie singura cale didactică pentru practicarea jocului de volei în lecțiile de educație fizică care să se adreseze tuturor elevilor respectivi. După conținutul lor, în lecțiile de educație fizică , jocurile cu efectiv redus pe teren redus pot fi organizate sub trei forme:

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

- jocuri școală

- jocuri cu temă

- jocuri libere.

a) Jocurile școală sunt o formă puțin evoluată de joc pregătitor care are

următoarele caracteristici:

- nu se joacă pe puncte, fiind o formă didactică a exersării jocului;

- se desfășoară între două echipe;

- obiectivul operațional al jocului școală este repetarea acțiunilor și a structurilor de joc ce urmează să facă parte din jocurile ulterioare cu temă sau libere, în competiții autonome

- se desfășoară sub conducerea directă a profesorului, care explică

demonstrează, corecterază, oprește jocul, ori de câte ori este nevoie; - odată cu exersarea jocului se explică și se exersează și regulile noi sau vechi care vor fi aplicate în următoarele jocuri

- se pregătesc căpitanii de echipă și echipele lor pentru etapele următoare(jocuri cu temă, libere, și competiția)

b) jocurile cu temă constituie o formă competițională a jocului de volei dar

în același timp și didactică pentru că el se desfășoară numai pe puncte în condiții de autonomie sub conducerea căpitanilor sau arbitrilor colegi. Alte caracteristici: tema fixată prin regulamentul jocului stabilește regulamentul oficial care se va aplica în acel joc, tema va favoriza repetarea multiplă a acțiunilor de joc cunoscute de toți elevii și a regulilor aferente acestora. Odată început jocul și pusă mingea în joc, acesta (jocul) nu mai poate fi întrerupt decât în situația mingii "moarte". Prin regulamentul jocului cu temă se precizează:

ce se joacă, cum se joacă, cât se joacă, cum se fac punctele, cum se pune mingea în joc , care sunt greșelile, cine arbitrează, cum se poate încheia jocul și cine poate fi declarat câștigător. Precizăm încă o dată, pentru a se desfășura cu eficiență un joc cu temă și la el să participe toți elevii clasei este necesar ca aceștia să știe să răspundă prin joc la toate întrebările de mai sus.

c) Jocul liber. Este o formă competițională de joc între două echipe în care se aplică integral regulamentul oficial al jocului de volei. I se spune joc liber pentru că el nu este îngrădit în nici un fel de alte prevederi regulamentare în afară de numărul jucătorilor și dimansiunile terenului. Toate cele trei forme de jocuri sistematizate după conținutul lor: jocuri școală, cu temă și libere, constituie mijloacele și formele principale ale predării voleiului sub formă de competiții în lecțiile de educație fizică la clasele I – VIII.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

Rezumatul unităţii de studiu

Acest modul sistematizează şi prezintă formele de joc pe care le poate lua voleiul, făcând-ul astfel accesibil lecţiilor de educaţie fizică şcolară, prin jocuri dinamice, jocuri cu temă, jocuri şcoală, organizate şi cu efectiv redus pe teren redus, ca mijloace veritabile ale educaţiei fizice şcolare.

Bibliografie

1. Ghenadi, V., Volei sub formă de joc, Editura Stadion, Bucureşti, 1997

2. Grapă, F., Mârza, D., Volei în învățământ, Ed. Plumb, Bacău, 1998

3. Grapă, F., Mârza, D., Curs de volei, Universitatea Bacău, 1998

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

MODULUL III. INVĂȚAREA ACȚIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI

Scopul modulului:

Cunoașterea demersurilor metodice privind predarea acțiunilor de joc în volei

Obiective operaţionale:

Să cunoască demersul metric al predării acţiunilor jocului de volei în şcoală;

Să cunoască predarea lovirii mingii de volei: cu două mâini de sus, cu două mâini de jos, cu o mână de sus, cu o mână de jos;

Să cunoască metodica predării jucării mingii în acţiunile de joc la volei.

Unitatea de studiu III.1. Metodica învăţării lovirii mingii

În unele cazuri ale instruirii atât în școală cât și în antrenamentul sportiv nu numai la grupele de începători sau în primele lecții de clasă sau de antrenament, se vor învăța sau corecta procedeele principale de lovire corectă a mingii. Acestea sunt:

A. Lovirea mingii cu două mâni de sus ;

B. Lovirea mingii cu două mâni de jos;

C. Lovirea mingii cu o mână ( cu palma ).

D. Lovirea mingii cu o mână (cu pumnul, cu antebrațul, cu partea

dorsală a palmei, etc În învățare, mai ales în școală, nu se va insista prea mult pe execuția propriu-zisă corectă a mingii, deoarece aceasta se va repeta mai târziu în cadrul acțiunii de joc specifice.

A. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus. Este necesară și se recunoaște în principal în cadrul acțiunii de joc - pasa (ridicarea) și mai rar în cadrul preluărilor din serviciu, preluărilor din atac și atacului.

Exerciții de bază:

a) Explicarea și demonstrarea lovirii mingii. b) Luarea poziției corecte, cu poziția ușor flexată a trunchiului, cu palmele sub formă de cupă deasupra capului, cu degetele răsfirate și imitarea lovirii fără minge.

Metodica predării voleiului în gimnaziu

c) Fixarea mingii în cupă - efectuarea de corectări a poziției: degetelor, brațelor, trunchiului, picioarelor.

d) Aruncări și prinderi ale mingii în cupă. Idem cu deplasare și oprire. Exercițiile se pot executa individual sau în grupuri mici de 2-3 elevi, cu execuții deasupra capului sau la perete.

e) Lovirea mingii cu două mâini de sus după deplasare și oprire, mingea fiind aruncată de un partener.

f) Lovirea mingii cu două mâini de sus deasupra capului (loviri de control) în serii cât mai lungi. Se constituie și în probă de control. Limita minimă ca esență a execuției este de 30 execuții.

g) Lovirea mingii cu două mâini de sus în trei elevi, în triunghi, de pe loc, din

deplasare, spre stânga și spre dreapta, etc

.

h) Lovirea mingii cu două mâini de sus, 1x1 peste plasă, cu ținerea mingii în joc cât mai mult timp. Probă de control.

B. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de jos. Este necesară și se recunoaște în principal în cadrul preluării din servici, preluării din atac, dublării atacului și blocajului.

Exerciții de bază:

a) Explicarea și demonstrarea lovirii mingii.

b) Învătarea luării poziției pentru lovire și imitarea lovirii fără minge.

c) Așezarea mingii de către profesor sau partener pe manșetă pentru a se arăta locul de lovire a mingii și imitarea lovirii.

d) Mingea ținută de profesor sau partener, imitarea mișcării de lovire a mingii.

e) Din minge aruncată de profesor sau partener, lovirea mingii cu două mâini de jos (cu manșeta) de pe loc și precedată de deplasare și oprire.

f) Individual lovirea mingii cu două mâini de jos (cu manșeta), în sus la 1,5-2 m. desupra capului sub formă de loviri de control, în serii cât mai lungi. Proba de

control - 30 loviri consecutive.

g) Idem exercițiul f, dar cu loviri alternative: odată cu două mâini de sus, odată cu două mâini de jos.

h) Idem exercițiul g, dar cu loviri la perete: din picioare, din așezat.

i) Lovirea mingii cu două mâini de jos între doi elevi: de pe loc și din deplasare.

j) Lovire de control cu două mâini de jos, urmată de transmiterea mingii la partener cu două mâini de sus. Ținerea mingii în joc cât mai mult timp. Probă de control.

k) Lovirea mingii cu două mâini de jos în trei elevi așezați în triunghi: de pe loc,

din deplasare, spre stânga, spre dreapta, etc

.

l) Lovirea mingii cu două mâini de jos, 1x1 peste plasă, cu ținerea mingii în joc cât mai mult timp. Probă de control.

Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin

C. Lovirea mingii cu o mână de sus (cu palma). Este necesară și se recunoaște în principal în serviciul de sus și lovitura de atac.

Exerciții de bază:

a) Explicarea și demonstrarea procedeului de lovire (precizarea clară a suprafețelor de lovire și a poziției palmei).

b) Lovirea mingii cu palma (mingea este ținută de partener).

c) Lovirea mingi susținută în palma brațului neîndemânatic la diverse înălțimi.

d) Lovirea cu palma și transmiterea mingii spre sol, din mingea susținută în palma brațului neîndemânatic la diverse înălțimi.

e) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei spre sol oblic pentru a ricoșa în perete. La început din mingea ținută, apoi din mingea aruncată și se va încerca realizarea unor serii cât mai lungi.

f) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei peste o linie trasată pe perete.

g) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei spre un partener.

h) 1x1 la fileu, cu transmiterea mingii peste plasă prin lovirea acesteia cu palma (se va executa autopreluare, cu două mâini de sus sau de jos și trecerea mingii peste plasă cu lovirea acesteia cu mână de sus).

D. Lovirea mingii cu o mână, pe alte suprafețe decât cu palma (jonglări

pe antebrațe, cu pumnul etc Este necesară și se recunoaște în principal în

acțiunile de apărare; preluări din atac, dublări ale atacului și blocajului, etc

).

Exerciții de bază:

a) Individual jonglării ale mingii cu brațul îndemânatic, pe pumn, antebraț, pe dosul palmei, etc

b) Idem cu brațul neîndemânatic;

c) Idem exercițiul anterior cu jonglări pe ambele brațe;

d) Idem exercițiul anterior din diferite poziții ale corpului (șezând, culcat, așezat, etc );

e) Idem exercițiile de mai sus în grupuri de doi, trei sau patru elevi.

În toate aceste exerciții se va urmări în principal lovirea propriu-zisă a mingii și ținerea mingii în joc cât mai mult timp. În școală, în lecția de educație fizică, se vor aloca la început un număr suficient de momente pentru învățarea cât mai corectă a procedeelor de lovire a mingii, lucru absolut necesar pentru învățarea ulterioară a acțiunilor de joc și implicit a jocului. Totuși, numărul acestor ore nu trebuie să fie prea mare, deoarece obiectivul principal în cadrul lecțiilor de educație fizică este însușirea cât mai rapidă a jocului, pentru a putea fi practicat de elevi în lecție și în activitatea autonomă. În acest scop profesorul trebuie să găsească pentru primele ore, formații și forme de lucru adecvate, care să stimuleze elevi în însușirea rapidă a procedeelor

Metodica predării voleiului în gimnaziu

de lovire și să permită execuția unui număr cât mai mare de repetări într-un timp cât mai scurt.

Unitatea de studiu III.2. Metodica învăţării jucării mingii

În învățarea jucării mingii, este absolut necesar să se țină seama de încadrarea acțiunilor de joc în strucurile specifice jocului. Când se începe învățarea, exercițiile și mijloacele se vor încadra într-o ordine prestabilită, obligatorie corespunzătoare jocului, astfel:

exerciții pentru învățarea acțiunii de joc;

exerciții pentru învățarea fazelor de joc (structuri de joc specifice);

exerciții pentru învățarea situațiilor fundamentale de joc:

- la câștigarea serviciului;

- la câștigarea punctului.

exerciții pentru învățarea seturilor:

normal;

tie-break.

exerciții pentru învățarea jocului.

Învățarea jucării mingii, se realizează pentru fiecare acțiune de joc prin:

exerciții izolate (analitice), exerciții complexe, jocuri (școală, cu temă, de pregătire cu efectiv redus sau normal) și competiții.

III.2.1. Pasa

Este considerată o acțiune de joc importantă din volei și reprezintă a doua lovitură executată în fiecare fază cu scopul ridicării mingii pentru lovitura de atac. Eficiența și evaluarea pasei se concretizează prin precizie, corelată la preferințele trăgătorilor, și racordată la combinațiile în atac ale echipei proprii, cât și oportunitatea în distribuire în funcție de apărarea adversă.Pentru rezolvarea eficientă a problemelor jocului se formează jucători specializați pe postul de ridicători, dar nu înainte ca învățarea și perfecționarea pasei s