Metodica Predarii Voleiului În Scoala

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Universitatea din Bacău

Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă şi Învăţământ cu Frecvenţă Redusă
Adresa: Str. Mărăşeşti Nr.157, Bacău, România
Tel./Fax: (+4) – 0234/517.715 web: www.ub.ro
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII
SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ
METODICA PREDĂRII VOLEIULUI ÎN

GIMNAZIU
AUTOR:
PROF. UNIV. DR. GRAPĂ FLORIN
Curs pentru studenţii anului III

OBIECTIVELE DISCIPLINEI
1. Formarea specialiştilor din domeniul educației fizice şi sportului şi

abilitarea acestora cu cunoştințe teoretice şi practice specifice jocului
de volei.
2. Formarea abilităților pentru practicarea jocului de volei la nivelul
învățământului gimnazial ca: jucător, organizator sau arbitru.
3. Formarea specialiştilor din domeniul educației fizice pentru a preda
jocul de volei în lecțiile de educație fizică din învățământul gimnazial.
4. Dezvoltarea competențelor şi formarea abilităților de a organiza,
conduce şi arbitra, activitățile sportive competiționale de volei la
nivelul învățământului gimnazial.
COMPETENŢE ASIGURATE PRIN

PARCURGEREA DISCIPLINEI
1. Identificarea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi a modelelor privind

proiectarea şi planificarea în activităţile de educaţie fizică şi sport din ciclul
gimnazial specifice disciplinei volei.
2. Argumentarea, interpretarea, operarea cu concepte privind omul – sistem
bio-psiho-social hipercomplex şi aplicarea metodologiei generale de
organizare şi desfăşurare a procesului instructiv-educativ specific disciplinei
volei în activităţile de educaţie fizică şi sportivă din ciclul gimnazial;
3. Conceperea şi prezentarea unor sisteme de mijloace specifice disciplinei
volei pentru ciclul gimnazial;
4. Conceperea, selectarea şi aplicarea unor instrumente de evaluare corelate cu
cerinţele pe cicluri/grad de pregătire potrivit particularităţilor practicanţilor
voleiului în activităţile de educaţie fizică şi sportive din ciclul gimnazial;
5. Definirea şi utilizarea adecvată a terminologiei specifice disciplinei volei;
6. Formularea obiectivelor de instruire şi de integrare socială pe cicluri de
învăţământ/nivel de vârstă şi grad de pregătire/activităţi specifice în voleiul
de la ciclul gimnazial;
7. Utilizarea metodologiilor, tehnicilor şi procedeelor de formare /
perfecţionare a deprinderilor de utilizare a spaţiului şi timpului specifice
disciplinei volei în ciclul gimnazial.
FOND DE TIMP ALOCAT, FORME DE
ACTIVITATE, FORME DE VERIFICARE,
CREDITE
Forma de activitate Număr ore Număr credite

semestru
Lucrări practice/seminar 28 2
Studiu individual 97 3
Verificare finală Examen Validare total credite: 5
STABILIREA NOTEI FINALE
Forma de verificare (Examen, Colocviu, Examen

Verificare pe parcurs)
Modalitatea de susţinere (Scris şi Oral, Oral, Test grilă Puncte sau
Test grilă, etc.) procentaj
Răspunsurile la examen/colocviu/lucrari practice 5 (50%)
NOTARE
Activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc 5 (50%)

Teste pe parcursul semestrului 0 (0%)
Teme de control 0 (0%)
TOTAL PUNCTE SAU PROCENTE 10 (100%)
TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA

FIECĂRUI MODUL
Nr. Denumire modul Timp mediu necesar

Crt. SI LP Total
1 Volei. Valențe, caracteristici, 4 2 6
regulamente, curriculum școlar
2 Jocurile dinamice și jocurile pregătitoare 4 2 6
în voleiul școlar
3 Învățarea acțiunilor de joc în volei 20 7 27
4 Voleiul în lecţia de educaţie fizică. 4 2 6
modele de joc în şcoală
5 Predarea jocului de volei la clasa a IV-a 13 3 16
6 Predarea jocului de volei la clasa a V-a 13 3 16
7 Predarea jocului de volei la clasa a VI-a 13 3 16
8 Predarea jocului de volei la clasa a VII-a 13 3 16
9 Predarea jocului de volei la clasa a VIII-a 13 3 16
Timp total necesar 97 28 125
INSTRUCŢIUNI PENTRU PARCURGEREA

RESURSEI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Prezenta resursă de învăţare conţine toate informaţiile necesare
însuşirii cunoştinţelor teoretice şi metodice referitoare la informatizarea
educaţiei fizice şi sportului.
Conţinutul este structurat în module, în cadrul fiecărui modul
regăsindu-se unul sau mai multe unităţi de studiu, în aşa fel încât să eşaloneze
şi să faciliteze parcurgerea materialului şi însuşirea sa.
Pentru parcurgerea resursei de învăţământ se recomandă următoarea
succesiune:
1. Citirea, cu atenţie, a fiecărei unităţi de studiu şi, consultarea
recomandărilor bibliografice în legătură cu aceasta.
2. Parcurgerea rezumatului fiecărei unităţi de studiu.
Metodica predării voleiului în gimnaziu
Cuprins:
MODULUL I. VOLEI. VALENȚE, CARACTERISTICI, REGULAMENTE,

CURRICULUM ȘCOLAR ............................................................................ 7
Unitatea de studiu I.1. Caracteristicile regulamentului jocului și al competițiilor de volei în
școală .................................................................................................................................................. 8
Unitatea de studiu I.2. Regulamentul jocului ................................................................................. 9
Unitatea de studiu I.3. Regulamentul competițiilor de volei ....................................................... 10
Unitatea de studiu I.4. Volei. Curriculum şcolar.......................................................................... 10
Rezumatul unităţii de studiu .............................................................................................. 12
Bibliografie .......................................................................................................................... 12
MODULUL II. JOCURILE DINAMICE ȘI JOCURILE PREGĂTITOARE

ÎN VOLEIUL ȘCOLAR .............................................................................. 14
Unitatea de studiu II.1. Jocurile dinamice în voleiul şcolar......................................................... 14
Unitatea de studiu II.2. Sistematizarea jocurilor dinamice în voleiul școlar ............................. 15
Unitatea de studiu II.3. Predarea jocurilor dinamice .................................................................. 15
Unitatea de studiu II.4. Jocurile pregătitoare pentru volei și prezența lor în lecțiile de educație
fizică ................................................................................................................................................. 16
Unitatea de studiu II.5. Jocurile de volei cu efectiv redus, pe teren redus în școală ................. 18
Bibliografie .......................................................................................................................... 21
MODULUL III. INVĂȚAREA ACȚIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI ........... 22

Unitatea de studiu III.1. Metodica învăţării lovirii mingii .......................................................... 22
Unitatea de studiu III.2. Metodica învăţării jucării mingii ......................................................... 25
III.2.1. Pasa .................................................................................................................................. 25
III.2.2. Preluarea din serviciu .................................................................................................... 27
III.2.3. Lovitura de atac.............................................................................................................. 28
III.2.4. Serviciul ........................................................................................................................... 31
III.2.5. Blocajul............................................................................................................................ 33
III.2.6. Preluarea din atac........................................................................................................... 34
Bibliografie .......................................................................................................................... 37
MODULUL IV. VOLEIUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ. MODELE

DE JOC ÎN ŞCOALĂ ................................................................................ 38
Unitatea de studiu IV.1. Voleiul în lecţia de educaţie fizică ........................................................ 38
Unitatea de studiu IV.2. Modele de joc în şcoală.......................................................................... 40
Unitatea de studiu IV.3. Voleiul în alte forme organizate de practicare a exercițiilor fizice.... 41
IV.3.1. În școală: competiții interclase, pauze organizate, cerc sportiv, etc… ....................... 41
IV.3.2. În activităţi extraşcolare: excursii, tabere, activitate autonomă................................. 42
IV.3.3. În claselel speciale cu program de volei ........................................................................ 42
Unitatea de studiu IV.4. Predarea jocului de volei în lecţia de educaţie fizică .......................... 42
Unitatea de studiu IV.5. Conținutul programei pentru jocul de volei clasele IV - VIII............ 49
5
Autor: Prof.univ.dr. Grapă Florin
Bibliografie........................................................................................................................... 50
MODULUL V. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A IV-A .51

Unitatea de studiu V.1. Predarea jocului de volei la clasa a IV-a ............................................... 51
V.1.1. Continut............................................................................................................................. 51
V.1.2. Obiective operaţionale...................................................................................................... 52
V.1.3. Activităţi practice (mijloace-exerciţii) ............................................................................ 52
V.1.4. Recomandări ..................................................................................................................... 53
Bibliografie........................................................................................................................... 54
MODULUL VI. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A V-A ..55

Unitatea de studiu VI.1. Predarea jocului de volei la clasa a V-a ............................................... 55
VI.1.1. Continut ........................................................................................................................... 55
VI.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii................................................................................................... 55
VI.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii................................................................................................... 59
Bibliografie........................................................................................................................... 63
MODULUL VII. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VI-A .64

Unitatea de studiu VII.1. Predarea jocului de volei la clasa a VI-a ............................................ 64
VII.1.1. Conţinut.......................................................................................................................... 64
VII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii ................................................................................................. 64
VII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii ................................................................................................. 68
Bibliografie........................................................................................................................... 71
MODULUL VIII. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VII-A 72

Unitatea de studiu VIII.1. Predarea jocului de volei la clasa a VII-a ......................................... 72
VIII.1.1. Conţinut ........................................................................................................................ 72
VIII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii................................................................................................ 72
VIII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii................................................................................................ 76
Bibliografie........................................................................................................................... 80
MODULUL IX. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VIII-A81

Unitatea de studiu IX.1. Predarea jocului de volei la clasa a VIII-a........................................... 81
IX.1.1. Conţinut ........................................................................................................................... 81
IX.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii................................................................................................... 82
Bibliografie........................................................................................................................... 84
6
MODULUL I. VOLEI. VALENȚE,

CARACTERISTICI, REGULAMENTE,
CURRICULUM ȘCOLAR
Scopul modulului:
• Cunoașterea jocului de volei și locul lui în educația fizică școlară
Obiective operaţionale:
• să cunoască valențele formative ale voleiului în școală;
• să cunoască caracteristicile, regulamentul jocului și regulamentul
competițiilor de volei în școală;
• să cunoască curriculumul voleiului școlar: obiectivele, plan de
învățământ, programe, didactica, evaluarea
• să cunoască integrarea voleiului în lecțiile de educație fizică și în unitățile
sportive școlare;
• să cunoască formele posibile de practicare a jocului de volei în școală.
Valențele formative ale jocului de volei în școală sunt multiple, variate și

profunde, dar exploatarea lor cu eficiență depinde de pregătirea și profesionalismul
cadrului didactic.
Aceste valențe vizează trei direcții principale:
- direcția recreativ-distractivă
- direcția compensatorie și de refacere neuro-psiho-motrică
- direcția formativă a caracterului și personalității
Indirect, practicarea voleiului în școală mai poate acționa și în alte sensuri,
mai puțin semnificative și mai puțin specifice precum influențarea motricității
generale sau specifice, etc.
Este clar însă că în lecțiile de educație fizică, jocul de volei poate și trebuie
ales mai ales valorile sale formative în lecțiile sus-menționate. Fiecare direcție
primește în curriculumul școlar conținutul unor obiective specifice, care la rândul
lor fiecare acționează prin obiective operaționale proprii.
7
Unitatea de studiu I.1. Caracteristicile regulamentului

jocului și al competițiilor de volei în școală
Caracteristicile voleiului sunt cele evidențiate de conținutul, structurile și
esența sa, care fac din el unul dintre cele mai răspândite jocuri din școli, nu atât în
țara noastră cât mai ales în lume.
Este unul din cele mai răspândite jocuri din lume, afirmația fiind susținută
de faptul că voleiul este practicat oficial în peste 215 țări afiliat la F.I.V.B. fiind
din acest punct de vedere federația internațională cu cele mai multe federații
afiliate.
Ușor de practicat, în scop de recreere refacere și fără pretenții de spațiu,
timp sau materiale, voleiul devine exigent și dificil în spațiul de performanță și
mare performanță.
Pe un teren limitat la 18 x 9 m, se înfruntă două echipe de șase jucători sau
jucătoare despărțiți de un fileu care ridică serioase probleme de exprimare într-un
joc în care și regulamentul îl mai îngrădește cantitativ și calitativ. cele trei sau
patru lovituri, la care are dreptul, la fiecare fază, o echipă, sunt limitate și ele
calitativ de jucarea mingii prin respingere constituie particularitatea esențială a
acestui joc sportiv, în care orice greșeală este sancționată promt prin pierderea
directă a unui punct, care dacă este și ultimul, atrage după sine și pirderea setului
sau a partidei respective.
În această conjunctură, jocul de volei practicat la nivel național și
internațional are la bază un regulament de joc oficial aprobat de F.I.V.B.,
regulament respectat de către toate echipele angrenate în competiții la aceste nivele.
În ultimii ani a mai apărut un frate mai mic al voleiului care a pătruns în
elita sporturilor olimpice, respectiv, voleiul de plajă 2 x 2, pe teren cu nisip, cu
dimensiuni aseănătoare dar cu regulament de joc modificat. Au mai apărut și alte
forme de joc, chiar și la nivel internațional, cu echipe mixte defete și băieți și cu
efective diferite 3 x 3; 4 x 4, etc.
Voleiul competițional oficial este practicat la mai multe nivele, începând cu
copiii de 10-12 ani, cadeți sau juniori III 12-14 ani, juniori II 14-16 ani, juniori I
16-18 ani, tineret 18-20 ani și seniori peste 21 ani, nivele ce se regăsesc și pe plan
continental sau mondial.
În Romänia jocul de volei se regăsește atât în educația fizică școlară, ca
mijloc al acesteia, cât și în sportul de performanță cu echipe și competiții de fete și
băieți la nivel național și internațional.
A fost o perioadă fastă când voleiul românesc s-a aflat în topul european și
mondial, perioada deceniilor șase și șapte, când de exemplu echipe de club
românești și-au disputat finala Cupei Campionilor Europeni, iar jucătorii și
antrenorii români erau printre cei mai apreciați din lume.
Ca mijloc al educației fizice școlare, jocul de volei este prezent și în
curriculumul acesteia, din păcate azi cu o răspândire limitată în școlile din țara
noastră, deși dispune de un potenția formativ deoebit de apreciat
8
Unitatea de studiu I.2. Regulamentul jocului

Elaborat de F.I.V.B. și asimilat integral de Federația Română de Volei,
respectarea regulamentului oficial este obligatorie de către toate echipele
participante în competițiile organizate de aceste foruri.
În competițiile locale, de casă, sau în școli și mai ales în lecțiile de educație
fizică, respectarea regulamentuli oficial poate deveni o problemă specială precizată
ca atare de organizatorii competiției respective. precizăm că există un regulamen de
joc sau al jocului și există separat un regulament al competiției, care uneori poate
modifica chiar regulamentul de joc.
Fiecare competiție are propriul său regulament de organizare și desfășurare
a competiției respecitve.
Regulamentul oficial de joc elaborat de F.I.V.B.cuprinde următoarele
capitole:
a) caracteristicile terenului de joc - amenajările
- dimensiuni, delimitări;
- Fileul și stâlpii de susținere;
- mingea .
b) particularitățile, funcțiile și drepturile participanților
- echipele și jucătorii
- echipamentul de joc
- obligațiile și funcțiile participanților
c) pregătirea și desfășurarea jocului
- protocolul
- formațiile echipelor și locul participanților
- poziția jucătorilor și rotația
- întreruperile de joc
- pauzele dintre seturi și schimbările de teren
- rezultatul jocului
d) acțiuni de joc și greșeli
- serviciul
- lovirea mingii
- mingea și direcția fileului
- pătrunderea în spațiul și terenul de joc advers
- lovitura de atac
- greșeli, sancțiuni
e) Arbitri și arbitraj
- corpul de arbitri, proceduri și semnalizări
- arbitrul principal și secund
- arbitrul scorer
- arbitrii de linie
f) ultimele modificări
9
Unitatea de studiu I.3. Regulamentul competițiilor de

volei
Competiția de volei este o întrecere organizată de un for (organizație) ce își
asumă această misiune cu un scop bine precizat și la care participă mai multe
echipe, pe baza unui regulament propriu specific, recunoscut și respectat de toți
participanții.
Fiecare competiție oficială sau mai puțin oficială este organizată pe baza
propriului regulament ; divizia "A", campionatele Europene, Campionatele
Mondiale, etc, beneficiază fiecare de regulamente separate.
La fel se prezintă situația și în competițiile școlare în care fiecare din ele au
regulamente proprii.
Elaborat de organizatorii competiției respective, regulamentul trebuie să fie
aprobat de forul superior al organizatoruluij respectiv.
De regulă un regulament al unie competiții de volei cuprinde mai multe
capitole necesare pentru buna desfășurare a jocurilor respective.
În funcție de dimensiunea, scopul și nivelul competiției, regulamentul de
organizare al acesteia ar putea cuprinde mai multe capitole:
1. denumirea competiției;
2. Forul organizator - comisia de organizare
3. Scopul competiției
4. Participanți;
5. Sistemul de desfășurare al competiției
6. Datele de disputare a jocurilor
7. Alcătuirea clasamentelor
8. Condiții administrative de perticipare: transport, cazare, masă;
9. Locul de disputare al jocurilor
10. Stabilirea rezultatelor finale - validarea lor
11. Titluri, premii
12. Arbitri, etc.
În școală, orice competiție de volei va beneficia de rgulamentul său. În
cazul în care competiția este organizată la nivelul lecțiilor de educație fizică au la
nivelul școlii(între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educație
fizică și aprobat de conducerea școlii.
Regulamentul trebuie cunoscut de către toți participanții la competiția
respectivă.
Unitatea de studiu I.4. Volei. Curriculum şcolar

Valențele jocului de volei, îl recomandă pe acesta ca pe un mijloc eficient și
necesar educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiil de
educație fizică obligatorii cât și în celalalte activități sportiv-recreative din școală.
10
În lecțiile de educație fizică jocul de volei se subordonează cadrului

organizatoric oferit de disciplina educație fizică, inclusă în trunchiul comun și
orarul săptămânal al școlii.
În condițiile lecțiilor de educație fizică: 1-2 pe săptămână, spațiul rezervat
jocului de volei este de regulă de 15-20 minute, când trebuie folosit cu multă
pricepere pentru valorificarea la maxim a valențelor sale formative, în direcțiile:
recreative, refacere și formativă a personalității, etc.
Alte structuri izolate sau forme de joc desosebite ar mai putea fi folosite și
în alte momente ale lecțiilor de educație fizică.
În afara lecțiilor de educație fizică, în școală, jocul de volei mai poate fi
practicat în cadrul competițiilor sportive interclase sau interșcoli, sau/și în scopuri
recreative - în pauze, prin fragmentele sale sau forme de joc, adaptate pe loc de
către participanți.
Obiectivul central al prezenței jocului de volei în lecțiiile de educație fizică
este practicarea autonomă în carul unei competiții cu mai multe echipe cu efectiv
edus, ceea ce ar permite accesul la valențele formative ale jocului, a tuturor elevilor
din clasele respective. pentru că valențele formative ale jocului de volei sunt active
numai atunci când jocul de volei este practicat autonom, integral, repetat și cu o
motivație suficientă, capabilă să asigure imediat o stare generală de bine a celor
care îl joacă.
Valențele jocului devin în curriculum obiectivele specifice care în practică
se diversifică în obiectievele operaționale.
Astfel obiectivele specifice jocului de volei în lecția de educație fizică sunt:
a) obiective recreativ distractive
b) obiective compensatorii și de refacere
c) obiective formative propriu-zise
La rându lor fiecare obiectiv specific cuprinde mai multe obiective
operaționale:
a) obiective recreativ-disctractive:
- satisfacerea necesității de recreere prin realizarea imediată a "stării
generale de bine" prin joc și mișcare;
- satisfacerea necesității de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse
- formarea și satisfacerea capacității de a câștiga prin mișcare
- satisfaerea necesității de acționare individuală în fața colectivului, colagi
de echipă sau de clasă
- mutarea centrelor de interes psiho-social în timpul zilei de școlaă
- satisfacerea nevoii de acționare în condiții autonome
b) Obiective compensatorii și de refacere.
- elaborarea și mutarea prin joc a centrelor de concentrare psihică maximă,
realizând refacerea neuro-psihică la nivel central, combaterea stressului
- combaterea sedentarismului sau a lipsei de mișcae, prin joc, refacere
neuro-motorie la nivel periferic;
11
- activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, menținerea și

dezvoltarea stării de sănătate generală
- combaterea stărilor psihice negative printr-un joc de mișcare, autonom
impusă
c) obiective formative a personalității:
- formarea și dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter și de personalitate;
- formarea și dezvoltarea spiritulu de acționare în echipă
- formarea și dezvoltarea liderilor, a capacității de a conduce prin: căpitani
de echipă, arbitri, organizatori;
- formarea și dezvoltarea capacităților morale și de voință
- formarea și exersarea obișnuinței de practicare autonomă a mișcării prin
joc.
Didactica voleiului în școală poate beneficia de următoarele resurse:
- tradiția școlii prin reorientarea și motivarea profesorilor și elevilor
- forme adecvate de practicre a jocului înlecții și în primul rând competiția
cu mai multe echipe
- condiții de praxcticare autonomă cu căpitan de echipă, auto-organizare,
auto-arbitare;
- stabilirea clară a regulamentului de joc, a regulamentului de competiție,
respectarea integrală a lor;
- resurse materiale: 4-8 terenuri cu dimensiuni reduse și instalații
corespunzătoare ușor de manevrat
- mingi 8-10 bucăți.
- didactica modernă flexibilă, bazată pe atragerea și colaborarea elevilor,
odată cu pregătirea specială a profesorului pentru fiecare lecție;
-fiecare clasă să fie încadrată într-un sistem competițional propriu, bazat pe
autoadminstrare și autoconducere
Evaluarea și notarea în catalog la practicarea jocului de volei în lecțiile de
educație fizică va avea ca repere respectarea și aplicarea regulamentului jocului și
al competiției în condiții de practicare autonomă, cu referire și la clasamentele
competițiilor respective.
Evaluări- obiectivele specifice voleiului și locul lor în curriculum școlar.
Rezumatul unităţii de studiu

Acest modul cuprinde informaţii privind cunoaşterea jocului de volei în
general, dar în mod special al cunoaşterii acestuia ca mijloc al educaţiei fizice
şcolare, şi curriculum aferent.
Bibliografie
1. Grapă, F., Mârza, D., Volei în învățământ, Ed. Plumb, Bacău, 1998
12
2. Grapă, F., Mârza, D., Curs de volei, Universitatea Bacău, 1998
13
MODULUL II. JOCURILE DINAMICE ȘI

JOCURILE PREGĂTITOARE ÎN VOLEIUL
ȘCOLAR
Scopul modulului:
• Cunoașterea jocurilor dinamice, a jocurilor pregătitoare cu elemente de
volei ca mijloace ale educației fizice școlare.
• Să cunoască jocurile dinamice cu elemente din voli, sistematizarea și
didactica lor în lecțiile de educație fizică la clasele I-VIII.
• Să cunoască jocurile pregătitoare pentru structurile jocului de volei și
didactica lor în școală.
• Să cunoască folosirea jocurilor dinamice și a jocurilor pregătitoare de
volei în lecția de educație fizică și în pregătirea echipei reprezentative a
școlii.
Unitatea de studiu II.1. Jocurile dinamice în voleiul şcolar

Jocurile dinamice cu elemente din volei, constituie o categorie de mijloace
specifice atât educației fizice cât și jocului de volei, având la bază elemente de
întrecere dinamice (de mișcare) sub formă de jocuri simple, executate în prezența
sau cu mingea de volei.
Jocurile dinamice cu elemente de volei pot fi organizate cu întrecere
individuală, pe echipe sau mixtă ( individuală și specifică).
La baza motricității jocurilor dinamice cu elemente de volei stau
deprinderile de bază alergarea, săritura, aruncarea, mersul în echilibru, prinderea,
respeingerea, mingii de volei, etc, sau/ și combinarea lor. În aceste jocuri dinamice
mingea de volei va pute fi: prinsă, aruncată, respinsă, condusă, purtată, așezată,
rostogolită, în funcție de posibilitățile elevilor și necesitățile lecției respective.
Fiecare joc dinamic , indiferent de natura întrecerii va avea un regulament
propriu a cărei respectare este obligatorie pentru toți participanții.
14
Unitatea de studiu II.2. Sistematizarea jocurilor

dinamice în voleiul școlar
O primă sistematizare poate fi făcută în funcție de deprinderea motrică de
bază pe care se construiește jocul: mers , alergare, săritură, aruncare, prindere,
echilibru, toate cu mingea de volei în vartiante specifice posibilităților elevilor:
- jocuri pentru mers cu mingea de volei
- jocuri pentru alergare cu mingea de volei
- jocuri pentru săritură cu mingea de volei
- jocuri pentru aruncare cu mingea de volei
- jocuri pentru prindere cu mingea de volei
- jocuri pentru respingere cu mingea de volei
O a doua categorie de jocuri dinamice poate fi construită în lecțiile de
educație fizică, având la bază motricitatea specifică unor acțiuni din jocul de volei:
jocuri dinamice pentru respingere cu două mâini , jocuri dinamice pentru lovirea
mingii de sus cu palma, etc.
Unitatea de studiu II.3. Predarea jocurilor dinamice

Fiecare joc dinamic este un mijloc ( nu exercițiu) pentru realizarea unui
obiectiv operațional, subordonat unei teme, dintr-un modul sau dintr-un șir de
lecții.
Condiția esențială pentru alegerea și introducerea unui joc dinamic în lecția
de educație fizică este ca acel joc să poată fi practicat cu ușurință de către toți elevii
clasei respective.
Elementele motrice noi nu se introduc în jocurile dinamice înainte de a fi
repetate și perfecționate în afara jocului.
Jocurile dinamice pot avea o foarte mare valoare formativă numai dacă sunt
și foarte bine organizate.
Organizarea și desfășurarea presupune trecerea prin mai multe cerințe sau
etape de organizare obligatorii. Acestea sunt:
-pregătirea prealabilă a terenului și a materialelor pentru jocul respectiv
- anunțarea titlului și a scopului jocului respectiv
- dacă jocul se va desfășura pe echipe:
- desemnarea căpitanilor de echipă și a numărului lor
- formarea echipelor egale, prin diferite procedee (alegere,
numărare, etc)
- stabilirea eventualelor alte sarcini în echipă
- așezarea participanților în formație inițială pentru începerea jocului
- explicarea jocului și stabilirea regulilor obligatorii, și cine arbitrează jocul
- demnostrarea practică a joculuiși verificarea înțelegerii lui de către toți
participanții la joc
15
- stabilirea clară a modului de desfășurare a modului de acumulrtare a

punctelor a modului de încheiere a jocului și a modului de declarare a
învingătorilor.
- precizarea repetărilor jocului , număr+condiții.
Dacă este nevoie se poate organiza o repetare practică a jocului cu toți elevii
și echipele în afara întrecerii.
După începerea jocului, profesorul arbitrează, înregistrează punctajul și
observă ca toți particianții să se angreneze în joc și să respecte regulile.
Repetă jocul de mai multe ori, anunțând din timp momentul încheierii
acestuia.
În finalul jocului, anunță elevii sau echipa câștigătoare , chiar și un
clasament al celorlalte echipe, face evidențieri sau observații critice înregistrează
elevii și echipele câștigătoare pentru a fi notate în catalog.
Evidențiază aportul arbitrilor, căpitanilor sau/și a celorlalți organizatori
dintre elevi.
Jocurile dinamice cu elemente din volei pot fi fiolosite cu succes în lecțiile
de educație fizică la toate clasele I-VIII.
În lecțiile de educație fizică, locul jocurilor dinamice este de regulă veriga
rezervată practicării voleiului (a IV a sau a V a) unde, în funcție de obiectul
operațional căruia i se subordonează i se stabilește și spațiul și timpul efectiv de
joc. La clasele mai mici I-IV, acest spațiu și timp poate fi mărit , subordonarea față
de obiectivul operaționale fiind în contiunare obligatorie.
La clasele mai mari, jocurile dinamice cu elemente din volei pot fi introduse
și în alte verigi decât cele rezervate practicării voleiului, situație în care se
subordonează structurilor și obiectivelor verigilor respective (veriga dezvoltării,
veriga pregătirii organismului pentru efort, etc.).
Unitatea de studiu II.4. Jocurile pregătitoare pentru volei

și prezența lor în lecțiile de educație fizică
Jocurile pegătitoare constituie o altă formă puțin mai avansată de joc, care
se apropie ceva mai mult de tehnica jocului.
Practic formale jocurilor pregătitoare au ca finalitate repetarea jocului și
acțiunilor ceva mai aproape de cerințele jocului de volei din competiția ce
urmeaază.
Într-o scară didactică a dificultății și complexității formelor de joc, jocurile
pregătitoare pentru volei se află după jocurile dinamice sar înaintea jocurilor școală
pe teren redus cu efectiv redus.
În sistematizarea lor, cea mai frecventă clasificare este organizarea lor pe
baza acțiunilor de joc căruia i se subordonează.
În această situație vor fi următoarele categorii de jocuri pregătitoare:
- joc pregătitor pentru servici
16
- joc pregătitor pentru preluarea erviciului

- joc pregătitor pentru pasă
- joc pregătitor pentru atac
- joc pregătitor pentru blocaj
- joc pregătitor pentru preluarea atacului.
În lecțiile de educație fizică finalitatea acestor jocuri va urmări atât
exersarea acțiunii de joc respective la nivelul elevilor din clasa respectivă, dar mai
ales practicarea autonomă a acestor jocuri în lecție
Alegerea acestor forme de joc pentru lecția de educație fizică este
condiționată tot de capacitatea execuției acțiunilor respective cu relativă ușurință de
către toți elevii clasei.
În nici un caz execuția tehnică cortectă nu trece înaintea capacității de
practicare autonomă a execuției acșiunii respective. Elevii trebuie să se joace
autonom în niște limite regulamentare, înaintera execuției corecte din punct de
vedree biomecanic a acțiunii de joc respective.
Jocurile pregătitoare pentru volei pot fi folisite cu succes și în procesul de
pregătire a jucătorilor din echipa de volei selecționată a școlii respective.Aici, la
acest nivel, pe primul plan în jocul pregătitor poate trece cerința de execuție tehnică
corectă.
În scopul pregătirii elevilor din echipa reprezentativă , jocurile pregătitoare
primesc noi direcții , noi finalități și o didactică specifică, aparte de lecția de
educație fizică.
Folosirea jocurilor pregătitoare pentru volei în lecțiile de educație fizică va
fi subordonată obiectivelor și structurilor acesteia. Misiunea jocurilor pregătitoare
în lecția de educație fizică este de a facilita practicarea autonomă în timpul cel mai
scurt ( 1-2 lecții) a formelor de joc cu efectiv redus pe teren redus în cadrul
competițiilor respective.
Eficiența predării jocurilor pregătitoare în lecția de educație fizică depinde
de realizarea mai multor cerințe sau etape:
- prima cerință este anunțarea obiectivelor jocului pregătitor și mai ales a
obiectivului operațional asumat;
- în continuare, așezarea elevilor în formații de lucru, explicara și
demonstrarea jocului pregătitor respectiv
- precizarea modului concret de jucare a mingii, de începere a jocului, de
continuare și evaluarea și precizarea modului de încheiere a jocului și a stabilirii
rezultatelor finale ale acestuia
În aceste jocuri pregătitoare pentru voleiiul din lecția de educație fizică
precizările vor urmări ca evaluările și mai ales autoevaluările să se facă în
conformitate cu regulamntul adoptat și mai ales cu regulile stabilite să fie
respectate și aplicate cu struictețe de către toți elevii clasei respective așa cum
acestea au fost precizate.
17
Subliniem încă o dată că valorificarea potențialului formativ al acestor

jocuri pregătitoare deprinde de capacitatwea elevilor de a pratica jocul, însoțită de
respectarea întocmai a regulilor ce s-au stabilit.
În prima parte a desfășurării jocului ales, profesorul va urmări direct
respectarea regulilor fixate , după care se va retrage, lăsând elevii să se
autoarbitreze, intervenind numai medierea neînțelegerilor dintre echipe sau elevi.
Jocul pregătitor în lecția de educație fizică are menirea ca o dată cu pregătirea
acțiunii (procedeului) pentru jocul cu efectiv redus să pregătească și aspectul
privind regulamentul și mai ales respectarea lui pentru activitatea autonomă ce va
urma.
În acest mod jocul pregătitor va fi înțeles ca un exercițiu multifuncțional
care are ca obiective operaționale: să știe să execute jocul, să știe să arbitreze jocul,
să știe să-l practice autonom autoarbitrându-se.
Fiecare joc pregătitor poate fi practicat de către toți elevii clasei , poate și
este necesar chiar ca el să fie adaptat , modificat, după posibilitățile individuale de
execuție cu relativă ușurință de fiecare elev în parte. Motiv pentru care fiecare joc
în parte poate lua forma unor variante multiple, fiecare însă cu propriul regulament
, în funcție de posibilitățile elevilor clasei respective.
Sistematizarea și prezentarea unoir posibile jocuri pregătitoare de volei
pentru lecțiile de educație fizică :
- Joc pregătitor pentru:
- servici
- pasă
- atac
- blocaj
- preluare din atac.
Unitatea de studiu II.5. Jocurile de volei cu efectiv redus,

pe teren redus în școală
Jocurile de volei cu efectiv redus , pe teren redus , reprezintă o formă de joc
valoroasă, folosită atât în voleiul școlar ca mijloc de recreere, cât și în voleiul de
performanță, ca mijloc specific de pregătire a jucătorilor de la toate nivelele: copii,
juniori, seniori.
Valoarea sau valențele jocului de volei cu efectiv redus pe teren redus,
constă în faptul că toți jucătorii participă efectiv și concret la joc, la fiecare fază
ceea ce nu se întâmplă a jocul cu efectiv normal, în același rtimp în care sunt
prezente toate acțiunile jocului de volei.
Pe acest considerent jocul cu efectiv redus asigură o densitate mare a
repetării jocului propriiu-zis, toți elevii lovind cel puțin o dată sau chiar de două ori
mingea la fiecare fază. Situația este benefică atât pentru lecțiile de educație fizciă
cât și în antrenamentul echipelor resprezenttive șcvolare.
18
Terenurile cu dimensiuni reduse pe care se desfășoară aceste jocuri asigură

menținerea mai mult timp a mingii în joc, ceea ce sporește atât spectaculozitatea cât
și solicitarea fizică a participanților.
Terenurile reduse pot fi amenajate cu ușurință și în număr suficient pentru a
putea cuprinde în activitate simultană cel puțin 24 de elevi care-și pot desfățura
jocul în condiții de autonomie.
O altă calitate a jocurilor cu efectiv redus constă în faptul că pot fi modelate
perfect atât după posibilitățile elevilor cât și după necesitățile insruirii lor,
variantele formelor de joc cu efectiv redus pe teren redus sunt practic nelimitate.
După numărul jucătorilor din echipe aceste jocuri pot fi:1 x 1, 2 x 2, 3 x 3, 4
x 4. Dar fiecare formă de joc în parte poate lua, după necesitățiun număr foarte
mare de variante.
Jocurile pot fi orhganizate separat pentru fete și separat pentru băieți și chiar
cu echipe mixte, fete și băieți.
În lecțiile de educație fizică problema esențială a alcătuirii echipelor cu
efectiv redus este asigurarea echilibrului valoric relativ apropiat pentru a se
menține motivația ridicată a tuturor participanților , condiție esențială asigurării
potențialulului lor formativ.
Amenajarea terenurilor reduse presupune existența fie a trei plase în sală
sau pe un teren normal afară, fie a unei singure plase montată pe lungimea terenului
normal la care apoi cu ușurință pot fi trasate terenurile aferente. Plasele pot fi
înlocuite cu o sfoară îmbrăcată în tifon alb pentru a putea fi observată de la
distanță.
În funcție de necesități și spațiu terenurile pot avea dimensiunile: 1/1m,
2/2m, 2/3m, 3/3,m ,4/4,5m, etc.
Desfășurarea simultană a jocului cu teren redus presupune existența
obligatorie a căpitanilor de echipă care să-și organizeze și arbitreze jocul propriei
echipe. Existența repetată a acelorași căpitani la echipe, căpitani aleși de colegi sau
desemnați de profesor, lideri ai colectivelor respective, au toate șansele să devină
instructori sau ajutoare ale cadrului didactic în lecțiile de volei sau la echipa
reprezentativă a școlii. Formarea corectă a căpitanilor de echipă constituie o
premisă necesară realizării autonomiei elevilor în practicarea voleiului din lecțiile
de educație fizică, constituind astfel o condiție didactică obligatorie.
Jocurile cu efectiv redus pe teren redus constituie formele ideale pentru
competițiile din lecțiile de educație fizică.
În aceste competiții, organizate în lecțiile de educație fizică cu echipe cu
efective reduse pe terenuri reduse se realizează concret condițiile repetării și
exersării multiple a valențelor jocului de volei cu toți elevii claselor respective.
Organizarea și desfășurarea competițiilor cu echipe cu efectiv redus
constituie singura cale didactică pentru practicarea jocului de volei în lecțiile de
educație fizică care să se adreseze tuturor elevilor respectivi.
După conținutul lor, în lecțiile de educație fizică , jocurile cu efectiv redus
pe teren redus pot fi organizate sub trei forme:
19
- jocuri școală
- jocuri cu temă
- jocuri libere.
a) Jocurile școală sunt o formă puțin evoluată de joc pregătitor care are
următoarele caracteristici:
- nu se joacă pe puncte, fiind o formă didactică a exersării jocului;
- se desfășoară între două echipe;
- obiectivul operațional al jocului școală este repetarea acțiunilor și a
structurilor de joc ce urmează să facă parte din jocurile ulterioare cu temă sau
libere, în competiții autonome
- se desfășoară sub conducerea directă a profesorului, care explică
demonstrează, corecterază, oprește jocul, ori de câte ori este nevoie;
- odată cu exersarea jocului se explică și se exersează și regulile noi sau
vechi care vor fi aplicate în următoarele jocuri
- se pregătesc căpitanii de echipă și echipele lor pentru etapele
următoare(jocuri cu temă, libere, și competiția)
b) jocurile cu temă constituie o formă competițională a jocului de volei dar

în același timp și didactică pentru că el se desfășoară numai pe puncte în condiții de
autonomie sub conducerea căpitanilor sau arbitrilor colegi.
Alte caracteristici: tema fixată prin regulamentul jocului stabilește
regulamentul oficial care se va aplica în acel joc, tema va favoriza repetarea
multiplă a acțiunilor de joc cunoscute de toți elevii și a regulilor aferente acestora.
Odată început jocul și pusă mingea în joc, acesta (jocul) nu mai poate fi întrerupt
decât în situația mingii "moarte". Prin regulamentul jocului cu temă se precizează:
ce se joacă, cum se joacă, cât se joacă, cum se fac punctele, cum se pune mingea în
joc , care sunt greșelile, cine arbitrează, cum se poate încheia jocul și cine poate fi
declarat câștigător.
Precizăm încă o dată, pentru a se desfășura cu eficiență un joc cu temă și la
el să participe toți elevii clasei este necesar ca aceștia să știe să răspundă prin joc la
toate întrebările de mai sus.
c) Jocul liber. Este o formă competițională de joc între două echipe în care
se aplică integral regulamentul oficial al jocului de volei. I se spune joc liber pentru
că el nu este îngrădit în nici un fel de alte prevederi regulamentare în afară de
numărul jucătorilor și dimansiunile terenului.
Toate cele trei forme de jocuri sistematizate după conținutul lor: jocuri
școală, cu temă și libere, constituie mijloacele și formele principale ale predării
voleiului sub formă de competiții în lecțiile de educație fizică la clasele I – VIII.
20

Acest modul sistematizează şi prezintă formele de joc pe care le poate lua
voleiul, făcând-ul astfel accesibil lecţiilor de educaţie fizică şcolară, prin jocuri
dinamice, jocuri cu temă, jocuri şcoală, organizate şi cu efectiv redus pe teren
redus, ca mijloace veritabile ale educaţiei fizice şcolare.
Bibliografie
1. Ghenadi, V., Volei sub formă de joc, Editura Stadion, Bucureşti, 1997
21
MODULUL III. INVĂȚAREA ACȚIUNILOR

DE JOC ÎN VOLEI
Scopul modulului:
• Cunoașterea demersurilor metodice privind predarea acțiunilor de joc în
volei
• Să cunoască demersul metric al predării acţiunilor jocului de volei în
şcoală;
• Să cunoască predarea lovirii mingii de volei: cu două mâini de sus, cu
două mâini de jos, cu o mână de sus, cu o mână de jos;
• Să cunoască metodica predării jucării mingii în acţiunile de joc la volei.
Unitatea de studiu III.1. Metodica învăţării lovirii mingii

În unele cazuri ale instruirii atât în școală cât și în antrenamentul sportiv nu
numai la grupele de începători sau în primele lecții de clasă sau de antrenament, se
vor învăța sau corecta procedeele principale de lovire corectă a mingii. Acestea
sunt:
A. Lovirea mingii cu două mâni de sus ;
B. Lovirea mingii cu două mâni de jos;
C. Lovirea mingii cu o mână ( cu palma ).
D. Lovirea mingii cu o mână (cu pumnul, cu antebrațul, cu partea
dorsală a palmei, etc...).
În învățare, mai ales în școală, nu se va insista prea mult pe execuția
propriu-zisă corectă a mingii, deoarece aceasta se va repeta mai târziu în cadrul
acțiunii de joc specifice.
A. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus. Este necesară și se

recunoaște în principal în cadrul acțiunii de joc - pasa (ridicarea) și mai rar în
cadrul preluărilor din serviciu, preluărilor din atac și atacului.
Exerciții de bază:
a) Explicarea și demonstrarea lovirii mingii.
b) Luarea poziției corecte, cu poziția ușor flexată a trunchiului, cu palmele sub
formă de cupă deasupra capului, cu degetele răsfirate și imitarea lovirii fără
minge.
22
c) Fixarea mingii în cupă - efectuarea de corectări a poziției: degetelor, brațelor,

trunchiului, picioarelor.
d) Aruncări și prinderi ale mingii în cupă. Idem cu deplasare și oprire. Exercițiile
se pot executa individual sau în grupuri mici de 2-3 elevi, cu execuții deasupra
capului sau la perete.
e) Lovirea mingii cu două mâini de sus după deplasare și oprire, mingea fiind
aruncată de un partener.
f) Lovirea mingii cu două mâini de sus deasupra capului (loviri de control) în serii
cât mai lungi. Se constituie și în probă de control. Limita minimă ca esență a
execuției este de 30 execuții.
g) Lovirea mingii cu două mâini de sus în trei elevi, în triunghi, de pe loc, din
deplasare, spre stânga și spre dreapta, etc... .
h) Lovirea mingii cu două mâini de sus, 1x1 peste plasă, cu ținerea mingii în joc
cât mai mult timp. Probă de control.
B. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de jos. Este necesară și se

recunoaște în principal în cadrul preluării din servici, preluării din atac, dublării
atacului și blocajului.
a) Explicarea și demonstrarea lovirii mingii.
b) Învătarea luării poziției pentru lovire și imitarea lovirii fără minge.
c) Așezarea mingii de către profesor sau partener pe manșetă pentru a se arăta locul
de lovire a mingii și imitarea lovirii.
d) Mingea ținută de profesor sau partener, imitarea mișcării de lovire a mingii.
e) Din minge aruncată de profesor sau partener, lovirea mingii cu două mâini de
jos (cu manșeta) de pe loc și precedată de deplasare și oprire.
f) Individual lovirea mingii cu două mâini de jos (cu manșeta), în sus la 1,5-2 m.
desupra capului sub formă de loviri de control, în serii cât mai lungi. Proba de
control - 30 loviri consecutive.
g) Idem exercițiul f, dar cu loviri alternative: odată cu două mâini de sus, odată cu
două mâini de jos.
h) Idem exercițiul g, dar cu loviri la perete: din picioare, din așezat.
i) Lovirea mingii cu două mâini de jos între doi elevi: de pe loc și din deplasare.
j) Lovire de control cu două mâini de jos, urmată de transmiterea mingii la
partener cu două mâini de sus. Ținerea mingii în joc cât mai mult timp. Probă de
control.
k) Lovirea mingii cu două mâini de jos în trei elevi așezați în triunghi: de pe loc,
din deplasare, spre stânga, spre dreapta, etc... .
l) Lovirea mingii cu două mâini de jos, 1x1 peste plasă, cu ținerea mingii în joc cât
mai mult timp. Probă de control.
23
C. Lovirea mingii cu o mână de sus (cu palma). Este necesară și se

recunoaște în principal în serviciul de sus și lovitura de atac.
a) Explicarea și demonstrarea procedeului de lovire (precizarea clară a suprafețelor
de lovire și a poziției palmei).
b) Lovirea mingii cu palma (mingea este ținută de partener).
c) Lovirea mingi susținută în palma brațului neîndemânatic la diverse înălțimi.
d) Lovirea cu palma și transmiterea mingii spre sol, din mingea susținută în palma
brațului neîndemânatic la diverse înălțimi.
e) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei spre sol oblic pentru a ricoșa în
perete. La început din mingea ținută, apoi din mingea aruncată și se va încerca
realizarea unor serii cât mai lungi.
f) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei peste o linie trasată pe perete.
g) Lovirea mingii cu palma și transmiterea ei spre un partener.
h) 1x1 la fileu, cu transmiterea mingii peste plasă prin lovirea acesteia cu palma (se
va executa autopreluare, cu două mâini de sus sau de jos și trecerea mingii peste
plasă cu lovirea acesteia cu mână de sus).
D. Lovirea mingii cu o mână, pe alte suprafețe decât cu palma (jonglări

pe antebrațe, cu pumnul etc...). Este necesară și se recunoaște în principal în
acțiunile de apărare; preluări din atac, dublări ale atacului și blocajului, etc...
a) Individual jonglării ale mingii cu brațul îndemânatic, pe pumn, antebraț, pe
dosul palmei, etc...
b) Idem cu brațul neîndemânatic;
c) Idem exercițiul anterior cu jonglări pe ambele brațe;
d) Idem exercițiul anterior din diferite poziții ale corpului (șezând, culcat, așezat,
etc...);
e) Idem exercițiile de mai sus în grupuri de doi, trei sau patru elevi.
În toate aceste exerciții se va urmări în principal lovirea propriu-zisă a

mingii și ținerea mingii în joc cât mai mult timp.
În școală, în lecția de educație fizică, se vor aloca la început un număr
suficient de momente pentru învățarea cât mai corectă a procedeelor de lovire a
mingii, lucru absolut necesar pentru învățarea ulterioară a acțiunilor de joc și
implicit a jocului. Totuși, numărul acestor ore nu trebuie să fie prea mare, deoarece
obiectivul principal în cadrul lecțiilor de educație fizică este însușirea cât mai
rapidă a jocului, pentru a putea fi practicat de elevi în lecție și în activitatea
autonomă. În acest scop profesorul trebuie să găsească pentru primele ore, formații
și forme de lucru adecvate, care să stimuleze elevi în însușirea rapidă a procedeelor
24
de lovire și să permită execuția unui număr cât mai mare de repetări într-un timp
cât mai scurt.
Unitatea de studiu III.2. Metodica învăţării jucării mingii

În învățarea jucării mingii, este absolut necesar să se țină seama de încadrarea
acțiunilor de joc în strucurile specifice jocului. Când se începe învățarea, exercițiile
și mijloacele se vor încadra într-o ordine prestabilită, obligatorie corespunzătoare
jocului, astfel:
• exerciții pentru învățarea acțiunii de joc;
• exerciții pentru învățarea fazelor de joc (structuri de joc specifice);
• exerciții pentru învățarea situațiilor fundamentale de joc:
- la câștigarea serviciului;
- la câștigarea punctului.
• exerciții pentru învățarea seturilor:
• normal;
• tie-break.
• exerciții pentru învățarea jocului.
Învățarea jucării mingii, se realizează pentru fiecare acțiune de joc prin:

exerciții izolate (analitice), exerciții complexe, jocuri (școală, cu temă, de pregătire
cu efectiv redus sau normal) și competiții.
III.2.1. Pasa
Este considerată o acțiune de joc importantă din volei și reprezintă a doua
lovitură executată în fiecare fază cu scopul ridicării mingii pentru lovitura de atac.
Eficiența și evaluarea pasei se concretizează prin precizie, corelată la preferințele
trăgătorilor, și racordată la combinațiile în atac ale echipei proprii, cât și
oportunitatea în distribuire în funcție de apărarea adversă.Pentru rezolvarea
eficientă a problemelor jocului se formează jucători specializați pe postul de
ridicători, dar nu înainte ca învățarea și perfecționarea pasei să constituie aceeași
preocupare pentru toți jucătorii, indiferent de specializarea lor. Pe o anumită treaptă
a instruirii în învățarea și perfecționarea pasei, trebuie să se aibă permanent în
vedere, ca aceasta să se realizeze concomitent cu învățarea și perfecționarea ataculu
Demonstrarea și explicarea pasei are menirea de a preciza pe lângă
mecanismul de bază, necesitatea execuției integrale a momentelor ce compun
acțiunea de joc specifică, respectiv:
♦ sarcina parțială;
♦ analiza;
♦ deplasarea cu oprire sub minge sau efectuarea unei sărituri;
♦ decizia și întâmpinarea mingii cu lovirea propriu-zisă;
25
♦ urmărirea traiectoriei mingii după deplasare.

a. Învățarea pasei, începe cu învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus,
după care se va introduce această lovire în acțiunea de joc propriu-zisă. Învățarea
pasei ca acțiune de joc, va începe cu exerciții simple, izolate, în timpul cărora se
vor face corectări care vor urmări menținerea poziției, realizarea deplasărilor,
poziția palmelor și a degetelor (a cupei), opririle și întâmpinarea mingii. Prin aceste
exerciții se mai urmărește creșterea vitezei de deplasare, a execuției și a opririlor.
b. În continuare se stabilesc obiective operaționale prin care se urmărește:
♦ să se formeze și să se dezvolte precizia ca prim atribut al aspectelor tehnico-
tactice;
♦ să se formeze și să se dezvolte constanța execuțiilor precise (pentru formarea
preciziei și constanței se vor folosi formații multiple și variate de joc în care
să se poată realiza schimbarea permanentă a condițiilor de primire și pasare a
mingii);
♦ să se pregătească pase pentru deservirea atacului în condiții apropiate de joc;
♦ să se încadreze pasele în fazele de joc corespunzătoare situațiilor
fundamentale.
c. În continuare se vor folosi pentru învățarea, repetarea și perfecționarea
paselor: exerciții complexe, jocurile școală, cu temă și competițiile realizate în
lecție, cu efectiv redus pe teren redus sau cu efectiv normal. Prin jocuri se
urmărește încadrarea paselor în situații fundamentale de joc, în seturi și jocuri.
Exerciții de bază pentru învățare și repetare:

1)Pase de control - serii cât mai lungi executate de pe loc, din deplasare, din
săritură;
2)Pase la perete - la punct fix, realizate în serii cât mai lungi;
3)Pase în doi - executate din deplasare în diferite direcții;
4)Jocuri pregătitoare în care se va folosi pasa cu două mâini de sus;
5)Pase în trei (cu elevii așezați în triunghi), serii cât mai lungi:
- spre dreapta și spre stânga ;
- din deplasare pe poziția viitoare;
6)1x1 la fileu cu pasă de control și trecerea mingii peste (ținerea mingii cât mai
mult). Probă dr control;
7)2x2 cu trei pase (cu două mâini de sus) și trecerea mingii peste plasă. Probă de
control;
8)2x2 cu ținerea mingii în joc - lovitura a doua se va executa cu două mâini de
sus. Probă de control;
9)3x3, 4x4, 6x6 pe teren redus sau normal cu trei lovituri obligatorii, lovitura a
doua se va executa cu două mâini de sus;
10)Exerciții specifice fazei de joc în care se include pasa:
- pase precedate de preluarea unei mingi aruncate,
servite sau atacate;
26
- preluare - pasă - atac (trecerea mingii peste plasă);

11)Exerciții specifice situațiilor fundamentale de joc la câștigarea punctului;
12)Jocuri școală, jocuri cu temă, jocuri de antrenament, competiții la nivelul
clasei, între clase, școli, licee, universități, etc...
Jocurile se pot desfășura cu efectiv redus pe teren redus și cu efectiv normal
pe teren normal.
III.2.2. Preluarea din serviciu

Este prima acțiune de joc din cadrul jocului la câștigarea serviciului. Se
efectuează cu două mâini de jos pe manșetă, în cele mai multe situații și doar
rareori cu două mâini de sus. Se va învăța și perfecționa întotdeauna în prezența
serviciului. Se va introduce în învățare în același timp cu serviciul sau la puțin timp
după acesta.
Învățarea preluării din serviciu va începe cu învățarea lovirii mingii cu două
mâini de jos (cu manșeta).
Distanța mare, traiectoria înaltă, razantă sau înșelătoare, ca și viteza
variabilă a serviciilor solicită intervenția corespunzătoare în funcție de zona din
care se preia și de locul unde trebuie transmisă mingea.
Având de rezolvat probleme legate de precizia execuției, preluarea din
serviciu, ca preluare a mingilor transmise de la distanță mare (peste 9 metri), cu
forță, direcție și traiectorie variabilă, trebuie introdusă în învățare sub această
formă. În acest scop se vor stabili obiective operaționale, care să asigure trecerea
treptată prin toate variantele de serviciu și respectiv preluare din serviciu, dar care
să asigure repetarea multiplă a preluării.
a. După învățarea lovirii mingii, cu două mâini de sus și de jos, se va
învăța preluarea din serviciu ca acțiune de joc în cadrul exercițiilor izolate
(analitice), dar precedate în permanență de deplasare și oprire în poziția de
preluare. Se vor folosi exerciții și formații multiple de 2 - 3 jucători, localizate în
principal în afara plasei.
b. Încadrarea preluării din serviciu în exerciții complexe se va efectua
prin încadrarea acestei acțiuni de joc în faza I, în jocul la câștigarea serviciului, la
care pot participa atât jucătorii aflați la preluare, cât și cei din linia I, pentru a
continua faza cu pasă și atac. În acest scop toți jucătorii vor fi trecuți pe rând prin
toate zonele de preluare, precizându-li-se locul de transmitere a mingii.
Preluarea din serviciu trebuie pregătită și sub aspectul coordonării acțiunilor
de joc din zonele apropiate, respectiv:
1 - 6, 6 - 5, 5 - 4, 2 - 1.
În cadrul exercițiilor complexe în formații de 2x2, 3x3, 4x4 și 6x6, efectuate
peste plasă pe terenuri reduse sau normale, se va urmări repetarea în număr cât mai
mare a preluării din serviciu cu două mâini de jos sau de sus.
Deși preluarea din serviciu este specifică doar fazei I la câștigarea
serviciului, ponderea acesteia fiind foarte mare în timpul jocului, este necesar ca și
27
în cadrul instruirii pentru învățare și perfecționare să i se acorde un timp mai

îndelungat.
c. În continuare, pentru perfecționarea preluării din serviciu se vor
folosi jocurile: școală, cu temă, pe teren redus sau normal, cu efectiv redus sau
normal, în așa fel încât să se asigure repetarea multiplă a preluării din serviciu în
condiții de joc.
În școală, și nu numai, vom folosi cu rezultate deosebite în perfecționarea
acestei acțiuni de joc - competiția în cadrul lecției, între echipe cu efectiv redus din
cadrul aceleiași clase.
Exerciții de bază pentru învățarea și repetare:

1)Preluări cu două mâini de sus sau de jos, în afara terenului, din mingi aruncate
de partener, cu deplasare și oprire și precizarea exactă a locului de lovire a
mingii;
2)Preluări din serviciu din afara plasei la distanțe variabile;
3)Preluări din mingi aruncate peste fileu;
4)Preluări din serviciu de sus sau de jos peste fileu - serviciu executat de la
diferite distanțe (3, 6, 8, 10 metri);
5)Exerciții complexe în formații de 1x1, 2x2, 3x3, 4x4 și 6x6 în care se
urmărește, în principal, repetarea în condiții apropiate de joc a preluării din
serviciu;
6)Preluarea mingii servite spre un coleg, urmată de deplasarea la mingea ridicată
de acesta și trecerea mingii peste fileu (efectuarea atacului) cu o anumită
destinație;
7)În formație de trei jucători așezați în triunghi, doi la distanță de plasă pentru
preluare, cel de-al treilea lângă plasă, în partea dreaptă. Se va executa serviciul
din terenul advers spre unul din cei doi jucători așezați mai departe de plasă,
care vor efectua preluare spre jucătorul de lângă plasă, care la rândul său va
ridica mingea spre celălalt jucător, care va trece mingea peste fileu cu sau fără
efectuarea unui atac;
8)Jocuri școală, cu temă, de antrenament, efectuate pe teren redus cu efectiv
redus;
9)Aceleași jocuri efectuate pe teren normal cu efectiv normal;
10)Competiții cu efectiv redus pe teren redus și cu efectiv normal pe teren normal.
III.2.3. Lovitura de atac

Constituie un element de bază al jocului prin care se câștigă de cele mai
multe ori serviciul și, de asemenea, foarte multe puncte pe parcursul unui set.
Acțiunile de atac sunt precedate uneori de acțiunile de apărare, aspect de
care trebuie ținut seama și să influiențeze decisiv instruirea atacului. Repetarea și
execuția atacului trebuie să se facă întotdeauna precedat de o preluare din serviciu
sau din atac sau de un pas. De cele mai multe ori pasul și atacul sunt introduse în
pregătire concomitent și sunt considerate de multe ori ca o structură intergrală (o
28
singură acțiune de joc). Introdus în instruire, atacul (lovitura de atac), captează cel
mai repede preocupările elevilor, această acțiune de joc fiind executată cu mare
participare afectivă din partea acestora. Pentru a ieși mereu învingător în lupta cu
echipa adversă, atacul trebuie să-și găsească permanent noi forme de execuție,
îmbrăcând astfel noi rezolvări tactice.
a. Rezolvarea primelor noțiuni privind lovitura de atac se fac prin
învățarea lovirii mingii cu o mână de sus (cu palma). În complexitatea sa,
lovitura de atac, așa cum este executată cuprinde numeroase momente pe care
planificarea învățarii trebuie să le rezolve metodic și integral, Acesta presupune ca:
elanul, bătaia, săritura, lovirea mingii și aterizarea să fie planificate și învățate
în exerciții izolate, atât separat pe fiecare moment al acțiunii cât și global, înainte
ca lovitura de atac să devină obiectivul operațional principal a lecției. Aceste
momente ale loviturii de atac pot fi folosite în primele lecții, ca mijloace pentru
rezolvarea unui alt capitol, de exemplu pregătire fizică generală și specifică.
Învățarea și repetarea acestor momente pot constitui și pot face subiectul părților
pregătitoare și de încheiere ale lecțiilor de clasă sau de antrenament.
Instruirea loviturii de atac după învățarea lovirii mingii cu o mână de sus va
respecta condițiile specifice jocului, respectiv: calitatea preluării și a pasei, prezența
blocajului și executarea diferitelor procedee de lovire a mingii în funcție de
necesitățile situației concrete de joc, care să ducă la o eficacitate crescută a
acesteia.
Pentru învățarea loviturii de atac se vor folosi la început exerciții simple,
izolate, localizate în afara plasei, în care un loc deosebit îl ocupă explicarea și
demonstrarea procedeului de lovire a mingii cât și acțiunea de joc în ansamblul ei.
Încă de la început, fiecare elev trebuie să cunoască și să înțeleagă ce
reprezintă elementele componente ale acțiunii de joc, respectiv:
sarcina parțială
analiza,
pregătirea,
decizia;
execuția propriu-zisă a atacului.
b. În continuare, pentru repetarea atacului se vor folosi exerciții
complexe și structuri de exerciții localizate atât în afara plasei cât și la plasă,
specifice pregătirii fazelor de joc.
Problemele ce se pun a fi rezolvate prin aceste execuții complexe și
structuri, se pot concretiza în următoarele obiective operaționale:
♦ să se formeze și să se dezvolte preciza și constanța execuțiilor;
♦ să se coreleze permanent atacul la calitatea pasei primite;
♦ să se execute lovitura de atac în prezența blocajului;
♦ să se încadreze lovitura de atac în fazele și structurile de joc specifice;
♦ să se asigure o pregătire fizică continuă, strict necesară efortului specific
loviturii;
29
♦ să se asigure sensibilizarea specifică loviturii de atac și manifestată la nivelul

articulației brațului. Raportarea acestei sensibilități la mingea ridicată față de
trăgător, plasă și suprafața de joc adversă;
♦ să se asigure sensibilizarea specifică la nivelul palmei și brațului. Acest lucru
va constitui o preocupare indirectă și în cadrul exercițiilor izolate, în
continuare ea devenind o preocupare principală, plecând totuși de la cerința
de bază a fiecărei execuții <<SĂ NU GREȘEȘTI>>;
♦ să se asigure un număr cât mai mare de repetări care să urmărească precizia;
♦ să se asigure o mare varietate de execuții, mai ales sub aspectul condițiilor de
primire și pasare a mingii, păstrând însă pretențiile de precizie și constanță a
atacului.
Varietatea exercițiilor poate fi rezolvată prin mai multe mijloace deoarece
unul și același exercițiu poate fi organizat sub mai multe forme, primind/trimițând
mingea din/în direcții diferite cu traiectorii diferite.
Exercițiile complexe pot fi sub formă de 2x2, 3x3, 4x4 și 6x6 peste plasă pe
terenuri reduse sau pe teren normal, în așa fel încât lovitura de atac să poată fi
introdusă în fazele de joc, structurile de joc sau situațiile fundamentale de joc.
c. În continuare, în învățare vom folosi jocurile sub diferite forme.
Jocurile folosite în această etapă a învățării sunt:
- jocurile cu temă, jocurile școală, jocurile de pregătire și jocurile oficiale.
Sarcinile din cadrul jocului cu temă sunt foarte variate, dar trebuie
permanent subordonate temei de învățare a unei acțiuni de joc și nu trebuie să
depășească două procedee de lovire specifică.
Un alt mijloc de bază folosit atât în școală cât și în antrenamntul sportiv îl
reprezintă competiția organizată sub diferite forme.

1)Lovirea mingii cu palma spre sol; serii cât mai lungi;
2)Lovirea mingii cu palma spre sol, pentru a ricoșa spre perete; serii cât mai
lungi;
3)1x1 în afara plasei, din minge aruncată, lovirea mingii cu o mână de sus spre
coleg, care face preluarea cu 2 mâini de jos;
4)Idem exercițiul de mai sus, se vor executa lovituri consecutive; serii cât mai
lungi (atac + preluare);
5)Trei elevi la minge așezați în triunghi, un elev execută lovitură de atac spre al
doilea, care execută preluare din atac spre al treilea, care ridică mingea către
primul. Se va ține mingea cât mai mult în joc. Toți elevii execută pe rând
lovitura de atac;
6)1x1 cu trecerea mingii peste plasă cu una sau 2 mâini de sus;
7)Exerciții sub forma structurii de joc din care face parte atacul, de exemplu:
trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură, cu mână sau 2 mâini de sus,
precedată de preluare și pas executate de alți jucători (se poate executa în
30
diferite zone a terenului, sub diferite forme specifice structurilor de joc, fie
pentru câștigarea serviciului fi pentru câștigarea punctului, etc...);
8)Executarea atacului în cadrul fazei I de joc la câștigarea serviciului, precedat
fiind de preluare din serviciu și pasa dată de ridicător, localizată în diferite zone
ale plasei;
9)Executarea atacului în cadrul jocului la câștigarea punctului, precedat fiind de o
preluare din joc și pasă, localizat în diferite zone a terenului;
10)Exerciții complexe realizate la plasă, sub formă de:
- 2x2, pe teren redus;
- 3x3, pe teren redus;
- 4x4, pe teren redus sau normal;
- 6x6, pe teren normal.
Scopul principal al acestor exerciții complexe este repetarea multiplă a
atacului, precedat de preluare și pasă în condiții cât mai apropiate de joc.
11)Joc școală;
12)Joc cu temă;
13)Joc de antrenament (pregătire);
14)Joc oficial;
15)Competiții de pregătire;
16)Competiții oficiale.
Jocurile și competițiile folosite în cadrul lecțiilor pentru învățarea atacului,
se pot desfășura cu efective reduse (2x2, 3x3, 4x4) pe terenuri reduse sau cu efectiv
normal pe teren normal.
III.2.4. Serviciul
Serviciul este principala acțiune de joc în jocul la câștigarea punctului, cu
care începe invariabil jocul. Particularitatea deosebită a serviciului o reprezintă
influența psihologică decisivă pe care o poate avea în evoluția generală a jocului.
Sunt situații în joc când serviciul nu trebuie greșit, dar în același timp
mingea nu trebuie trimisă la întâmplare peste plasă. Această particularitate se
păstrează în toate situațiile pe care le îmbracă serviciul în joc, respectiv:
precizia în trimiterea mingii în zonele în care va fi mai greu de preluat de
către adversari, pentru a împiedica organizarea unui atac eficient;
constanța în execuție, cu menținerea unui mare grad de dificultate, forță,
precizie, traiectorie.
Aceste aspecte corelate la necesitățile colectivelor trebuie urmărite încă din
primele ore ale învățării serviciului. Punerea mingii în joc se realizează pe
parcursul unui joc prin mai multe preocedee de serviciu: serviciul de sus, serviciul
de jos și serviciul din lateral. Cu ce fel de serviciu se va începe învățarea ?
a. Învățarea poate începe cu orice fel de procedeu de serviciu, dar nu
trebuie uitat că la început se va învăța lovirea mingi cu o mână, în special cu
palma deoarece toate procedeele de serviciu implică lovirea mingii cu o mână. La
început trebuie învățat mecanismul de bază a lovirii mingii la serviciu, după care se
31
trece la rezolvarea primelor aspecte tactice legate de precizia transmiterii mingii.

Aceasta se rezolvă la copii prin execuții la țintă. În funcție de nivelul colectivului,
țintele sunt mai mari la început, fiind reduse în funcție de progres. Este foarte
important ca această preocupare să existe de la început și să se urmărească
permanent.
Demonstrarea este strict necesară în perioada de început a învățării, fiind
necesară creării unei imagini reale a serviciului indiferent de procedeul de lovire
prin care se execută.
Explicația care însoțește demonstrația trebuie să sublinieze în plus aspectul
tactic, căruia se adresează procedeul care se învață.
Exercițiile de bază privind învățarea vor fi cele în care serviciul va fi învățat
și repetat împreună cu preluarea din serviciu. Având în vedere efortul de intensitate
redusă caracteristic serviciului, repetarea lui poate avea loc și în alte părți ale
lecției, respectiv în verigile pregătitoare și de încheiere ale acesteia. Aceste
caracteristici sunt valabile atunci când serviciul nu constituie și nu reclamă
repetarea lui în părțile fundamentale ale lecției.
Precizia, ca aspect important al serviciului va fi rezolvată prin trimiterea
mingii peste plasă în diferite zone ale terenului advers. Constanța în execuția
serviciului, pornind de la necesitatea de a nu greși, poate fi rezolvată prin repetări
multiple de ordinul sutelor pe parcursul unei lecții, repetare care se va realiza în
serii.
b. Repetarea serviciului în cadrul exercițiilor complexe, va ține seama în
principal de faptul că serviciul se execută în stare de oboseală cauzată de activitatea
anterioară.
c. Mărind pretențiile față de precizie, ca aspect principal al serviciului,
repetările vor urmări constanța execuțiilor reușite în condițiile jocului
bilateral.
Serviciul va introdus apoi în cadrul jocurilor școală (joc numai cu serviciu
și preluare din serviciu) și jocurilor cu temă (teme ce stimulează execuția
serviciului).
Apoi serviciul se introduce în cadrul jocurilor de antrenament sau verificare
și în cadrul jocurilor oficiale. În cadrul acestor jocuri se vor da jucătorilor sarcini
precise privind execuția serviciului, cum ar fi: execuția serviciului numai în zona 1,
execuția serviciului pe jucătorul X, etc... .

1)Ținerea mingii cu mâna neîndemânatică și lovirea acesteia cu palma mâinii
îndemânatice;
2)Idem exercițiul de mai înainte, lovirea mingii cu palma din minge susținută:
spre sol, spre îninte sau spre lateral;
3)Serviciul peste o linie trasată pe perete;
4)Serviciul la țintă;
5)1x1 în afara plasei așezați la distanțe diferite, execuția serviciului spre partener;
32
6)1x1 peste plasă la 4-5 metri, execuția serviciului spre partenerul care prinde
mingea și execută la rândul lui serviciul;
7)Idem exercițiul 6, partenerul execută autopreluare;
8)Serviciul în serii peste plasă de la distanțe diferite, în zone diferite (de exemplu
3 serii a 10 servicii de la 3 metri de linia de fund a terenului în zona 5 adversă,
etc...);
9)Joc școală 1x1 peste plasă cu execuția serviciului, autopreluare și trecerea
mingii peste plasă cu mână de sus și ținerea ei în joc cât mai mult;
10)Joc școală pe teren redus, cu efectiv redus, cu execuția serviciului și preluării
din serviciu;
11)Jocuri cu temă pe teren redus, cu efectiv redus (temele vor trebui să favorizeze
executarea obligatorie și prin multiple repetări a unui anumit procedeu de
serviciu, spre o anumită zonă, spre un anumit jucător, etc.;
12)Competiții între echipe cu efective reduse pe teren redus, care să favorizeze
execuția unui număr cât mai mare de servicii în condiții de joc.
Jocurile școală, cu temă și competițiile cu efectiv redus se pot realiza între
echipe de 1, 2, 3 sau 4 jucători pe terenuri 3/6 m, 4,5/9m, 4,5/12m, 4,5/18m, etc... .
III.2.5. Blocajul
Este o acțiune de joc specifică apărării care este inclusă în primul rând în
faza I la câștigarea punctului, dar și în fazele II, III și următoarele în ambele situații
fundamentale de joc. Este acțiunea de joc, prin care se realizează cel mai mare
număr de puncte pe parcursul unui joc, rivalizând în acest sens cu lovitura de atac.
În jocul modern, blocajul este considerat ca principală armă de apărare, dar
și o importantă acțiune de contraatac.
În școală blocajul este o acțiune de joc care se învață la clasele mai mari,
deoarece este considerată a fi o acțiune foarte dificilă și greu de însușit. În general
această acțiune se învață începând cu blocajul individual și terminând cu cel
colectiv de doi sau trei jucători.
a. Învățarea blocajului se realizează fragmentat, prin învățarea
acestuia fără minge (se învață așezarea palmelor pe minge, poziția palmelor și a
brațelor), fără săritură și fără plasă. Se introduce apoi treptat, plasa(a cărei înălțime
crește treptat), săritura și mingea.
Este foarte important ca în învățare să se precizeze permanent poziția
brațelor și palmelor în acțiunea de efectuare a blocajului din săritură, ca răspuns la
intențiile adversarului din atac.
Pentru învățare sunt necesare la început exerciții simple, izolate, elevii
execuțând imitarea blocajului fără minge. Aceste exerciții se pot introduce și în alte
părți ale lecțiilor, nefiind necesară introducerea lor în verigile fundamentale ale
acesteia, deoarece în școală nu urmărim corectitudinea deosebită a execuției, ci
utilizarea acțiunii în joc.
Explicația și demonstrarea acțiunii au importanță deosebită în înțelegerea
execuției și în necesitatea și eficiența acțiunii de blocaj în cadrul jocului.
33
b. După învățarea mecanismului de bază a execuției prin folosirea

exercițiilor izolate, blocajul se va introduce în exerciții complexe localizate la
plasă, pe diferite zone a liniei întâi, prin exerciții prin care se urmărește realizarea
repetărilor multiple ale blocajului în condiții cât mai apropiate de joc. Aceste
exerciții complexe vor îmbrăca ca și în cazul celorlalte acțiuni de joc forma
jocurilor cu efectiv redus, pe teren redus.
c. Treptat învățarea blocajului se va introduce și se va realiza în cadrul
jocurilor: școală și cu temă, a competițiilor desfășurate în lecțiile de educație
fizică.

1)Imitarea blocajului fără minge, de pe loc, și din săritură, în afara plasei și la
plasă;
2)Doi jucători la plasa joasă, așezați de o parte și de alta a acesteia. Unul aruncă
mingea în sus, la 10 - 15 cm. în interiorul terenului propriu, celălalt încearcă să
o prindă cu ambele mâini;
3)Idem exercițiul anterior, jucătorul al doilea va lovi mingea cu ambele palme,
trimițând - o spre dușumea;
4)Idem exercițiul anterior, primul jucător va ataca spre palmele jucătorului care
execută blocajul, de pe loc sau din săritură;
5)1x1 peste plasă cu execuția blocajului la mingea atacată după autopreluare și
autoridicare. Se va urmări realizarea a cât mai multe blocaje de către fiecare
elev;
6)Exercițiu complex 2x2, cu preluare + pas + atac cu blocaj, și ținerea mingii în
joc. Exercițiul se poate realiza pe diferite zone a liniei întâi, cu executarea
diferitelor procedee de atac și blocaj individual (pe culoar, pe diagonală, la atac
în urcare, etc...);
7)Idem exercițiul anterior, 3x3, 4x4, sau 6x6 cu blocaj individual sau colectiv, cu
execuția obligatorie a trei lovituri și ținerea mingii în joc;
8)Jocuri școală cu efectiv redus pe teren redus, sau efectiv normal pe teren
normal, în care se urmărește favorizarea executării multiple a blocajului
individual și colectiv;
9)Jocuri cu temă, cu efectiv redus pe teren redus sau cu efectiv normal pe teren
normal. Temele jocurilor, trebuie fixate de așa manieră încât să favorizeze
executarea a cât mai multe blocaje individuale sau colective în condiții de joc;
10)Competiții cu efectiv redus pe teren redus, sau cu efectiv normal pe teren
normal, în care este prezent blocajul.
III.2.6. Preluarea din atac

Această acțiune de joc trebuie să răspundă unor situații deosebite în jucarea
mingii care vine de la adversar cu viteză foarte mare și cu trectorie descendentă,
fapt care o face mult mai dificilă în procesul de învățare.
34
a. Învățarea preluării din atac începe ca și în cazul preluării din

serviciu, cu învățarea lovirii mingii cu două mâini de jos (cu manșeta), la care
se adaugă și învățarea lovirii mingii cu diferite părți ale corpului în situații de
echilibru instabil, specifice acestei acțiuni de joc(cu piciorul, cu dosul palmei, cu
pumnul, etc).
Exercițiile izolate folosite în învățarea preluării din atac sunt aproximativ
aceleași cu cele folosite în învățarea preluării din serviciu, atunci când este vorba
de lovirea mingii cu două mâini de jos sau de sus.
La acestea se adaugă obiective operaționale pentru:
- învățarea plonjoanelor (înainte, lateral, pe spate, etc...);
- învățarea lovirilor neconvenționale a mingii, cu diferite părți ale corpului
în situații de echilibru instabil (ex. jonglări ale mingii pe antebrațe, pe cap, pe
picior, etc...).
Învățarea preluării din atac trebuie realizată în condiții specifice, de
dificultate sporită în care jucătorul este pus să rezolve preluarea mingii venite din
atac, cu forță și traiectorie diferită, de la distanță mai mică sau mai mare. În aceste
situații jucarea mingii se va executa din poziții dezechilibrate, precedate de
deplasări rapide, terminate cu sau fără execuția plonjoanelor. Învățarea preluării din
atac cu plonjon necesită la elevi o pregătire acrobatică specifică deosebită și o mare
atenție din partea acestora și a profesorilor pentru a evita accidentele, mai ales la
elevii mai mici.
Trebuie ținut seama în învățare, ca situațiile dificile de execuție a preluării
din atac, să nu împiedice progresul și învățarea corectă a lovirii mingii cu manșeta,
știut fiind faptul că o execuție cât mai corectă a mecanismului de bază a execuției
preluării din atac, duce implicit la o eficiență crescută a acesteia.
Fără a contrazice cele spuse mai înainte, este strict necesar, ca lovirea
mingii în cadrul preluării din atac să poată fi executată în primul rând în condiții de
eficiență sporită, din poziții de echilibru instabil, din mișcare sau din plonjon.
b. În cadrul exercițiilor complexe, preluarea din atac va fi corelată cu
locul de unde vine mingea și direcția de transmitere a acesteia pentru
organizarea atacului propriu. Acestea trebuie să țină seama de particularitățile de
execuție a preluării din atac, care cere ca jucătorii aflați pe direcția probabilă de
sosire a mingii să se găsească în poziție joasă, premergătoare întâmpinării mingii,
în momentul lovirii ei de către adversarul din atac.
Învățarea preluării din atac trebuie să rezolve următoarele probleme
importante:
Stabilirea locului probabil de cădere a mingii, ce va fi atacată de
adversar pentru ca, după o analiză prealabilă, să execute deplasarea spre
acel loc;
Intervenția la minge, care vine cu viteză mare, traiectorie joasă și nu
întodeauna în punctul de oprire ales de jucătorul de apărare.
Stabilirea locului de cădere a mingii se realizează pe două coordonate:
- aprecierea distanței față de plasă (în adâncime);
35
- aprecierea direcției laterale (pe lățimea terenului).

Distanța față de plasă a locului de cădere a mingii, este dată de:
- înălțimea punctului de lovire a mingii în momentul atacului;
- distanța față de plasă a mingii în momentul atacului;
- prezența blocajului propriu.
Direcția de sosire a mingii atacate de adversar, este dată de:
- modul de lovire propriu - zisă a mingii de către atacant;
- poziția atacantului în aer;
- poziția blocajului propriu.
Încă de la început elevii vor fi obișnuiți să depisteze direcția, traiectoria,
forța prealabilă a mingii atacată, de către atacant cu o mână de sus, după
coordonatele date mai sus.
c. Aceasta se va realiza în cadrul jocurilor școală, jocurilor cu temă și
jocurilor de pregătire, jocuri ce se pot desfășura: fie cu efectiv redus pe teren
redus, fie cu efectiv normal pe teren normal, în funcție de sarcinile concrete care
trebuie rezolvate în cadrul execuției preluării din atac, la un moment dat. Preluarea
din atac se poate repeta în condiții de joc în cadrul lecțiilor, prin organizarea de
competiții între echipe cu efectiv redus sau normal, pe teren redus sau normal, chiar
în cadrul aceluiași colectiv.
Execiții de bază pentru învățare și repetare:

1)1x1 peste plasă, cu autopreluare și trecerea mingii peste plasă cu o mână de
sus;
2)Doi jucători la minge, unul așezat lângă plasă, celălalt la distanță de 4 - 5 m. de
aceasta. Cel din plasă va trimite mingea cu atac spre celălalt, care va executa
preluare din atac spre un punct, apropiat de plasă;
3)Doi jucători la minge. Se execută preluare + atac, cu ținerea mingii în joc;
4)Trei jucători la minge în formație de triunghi. Preluare + pas + atac cu ținerea
mingii în joc;
5)2x2 pe teren redus, cu trei lovituri obligatorii, cu ținerea mingii în joc și
punerea mingii în joc din propriul teren, prin pas la jucătorul din fileu, atunci
când se greșește;
6)Idem exercițiul nr. 5, dar se joacă 3x3, 4x4, pe teren redus, sau 6x6 pe teren
normal;
7)Jocuri școală, cu efectiv redus pe teren redus;
8)Jocuri cu temă, cu efectiv redus pe teren redus;
9)Competiții cu efectiv redus pe teren redus;
10)Joc 6x6 pe teren normal, de pregătire sau oficial.

Acest modul se ocupă de demersul metodic al învăţării acţiunilor de joc în
volei, repartizând fiecarei acţiuni obiective operationale şi mijloace proprii.
36
Bibliografie
1. Ghenadi, V., Volei. Modelarea instruirii copiilor şi juniorilor, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1984
37
MODULUL IV. VOLEIUL ÎN LECŢIA DE

EDUCAŢIE FIZICĂ. MODELE DE JOC ÎN
ŞCOALĂ
Scopul modulului:
• Cunoașterea modelelor de joc utilizate în voleiul școlar
• Să cunoască cerinţele şi metodele pentru optimizarea lecţiilor de educaţie
fizică;
• Să cunoască modelul jocului de volei în şcoală;
• Să cunoască programa şi predarea jocului de volei în lecţia de educaţie
fizică;
• Să cunoască modelul generalizat ca procedeu metodic specific predării
voleiului în lecţia de educaţie fizică.
Unitatea de studiu IV.1. Voleiul în lecţia de educaţie fizică

De modul în care este desfășurată și programată pregătirea elevilor în lecția
de educație fizică depinde în mare măsură realizarea obiectivelor educației fizice
școlare. Jocul de volei prin caracteristicile sale, poate fi și este unul dintre
mijloacele cele mai potrivite și la îndemâna multor cadre didactice, care pot și
contribuie cu succces la îndeplinirea obiectivelor educției permanente în general și
ale educației fizice școlare în special.
Prin caracteristicile sale jocul de volei poate fi introdus în instruire, deci și
în lecția de educație fizică la vârste mici, chiar din clasa a IV - a, fără a greși,
deorece prin formele sale de joc poate fi adaptat ușor la nivelului de cunoaștere și
însușire specific acestei vârste. În jocul de volei pregătirea timpurie a copiilor
trebuie să se îmbine rațional cu pregătrea fizică multilaterală. Acțiunile de joc vor fi
selecționate și predate cu multă grijă folosind materiale corespunzătoare și într-o
formă atrăgătoare în care jocurile dinamice, ștafetele, exercițiile sub formă de
întrecere cu elemente specifice jocului să aibă o pondere însemnată.
Asigurarea satisfacerii prin mișcare a unei sfere emoționale permanente
constituie liantul de bază a atragerii elevilor în practicarea jocului. În acest scop
caracterul de joc de liberă inițiativă, de folosire largă a elementelor de întrecere, de
combatere a didacticismului trebuie să-și pună ferm amprenta pe metodica de
predare și organizare a orelor de educație fizică.
38
Cerințe privind optimizarea instruirii în lecțiile de educație fizică:

• Structurarea modelelor de joc și raționalizarea acestora în funcție de
conținutul jocului. Realizarea acestor modele este necesar să se facă în
funcție de condițiile concret din școală, de particularitățile colectivelor, de
nivelul de pregătire a acestora.
• Extinderea jocului cu efectiv redus.
• Operativitatea maximă în cadrul exersării.
• Autopregătirea și stimularea activității autonome.
• Înlocuirea exersării statice cu acțiuni dinamice.
• Folosirea sistemelor de acționare eficiente, folosirea algoritmizării și
modelării. Folosirea modulelor de lecții în predarea jocului de volei.
Structura unui modul de 10 - 12 lecții cu tematică din volei va fi

următoarea:
Temele modului
Obiectivele operaționale
Exerciții izolate și exerciții complexe 15 %
Joc școală 15 %
Joc cu temă 20 - 25 %
Competiții 45 - 50 %
Verificări privind conținutul și modul de aplicare a componentelor
modului.
Metodele și procedeele metodice, formele de organizare a lecției să fie

alese cât mai eficient. Printre acestea puntem aminti:
♦ exersarea frontală;
♦ formele de autoinstruire și autocontrol;
♦ exersarea globală - folosirea jocurilor contratimp (2x10min.);
♦ folosirea, în secundar, a lucrului pe părți;
♦ repetarea multiplă, exersarea grupată prin structuri de exerciții și exerciții
complexe.
♦ se va urmări exersarea acțiunilor de joc principale pentru a putea reuși
aplicarea lor în jocul bilateral. Se pune accent pe exersarea globală cu
finalizare, fără a se accentua pe tehnicitatea execuției.
♦ exersarea în structuri după modelul jocului;
♦ organizarea, în lecție, a elementelor de întrecere prin: jocuri cu efectiv redus,
jocuri cu efective inegale sau mixte;
♦ organizarea competițiilor în lecție este primordială;
♦ acordarea unei importanțe deosebite însușirii acțiunilor de joc în cadrul
exercițiilor complexe, structurilor de exerciții și în cadrul competițiilor.
39
În funcție de vârstă, mărimea terenului poate fi variabilă, exemplu: pentru

3x3 - 4,5/4,5m., pentru 4x4 - 6/6m. sau 14/7m.
Unitatea de studiu IV.2. Modele de joc în şcoală

Învățarea jocului de volei în școală trebuie să urmărească în principal,
învățarea acestuia cu scopul de al putea practica în mod independent, atât pe
perioada școlii, dar mai ales după terminarea acesteia, pentru recreere, menținerea
sănătății etc...
Metoda modelării, prin valoarea sa practică, reprezintă un real ajutor în
învățarea rapidă și eficientă a jocului în lecția de educație fizică, în conformitate cu
obiectivele și cerințele educației.
În acest sens, vom prezenta în continuare, principalele modele de joc,
necesare a fi însușite în școală, odată cu practicarea lor autonomă în lecții în
condiții de autoorganizare și autoarbitrare.
Modelele de joc pentru clasa a IV-VIII.

♦ Învățarea jocului 1 x 1 pe teren redus - varianta pentru învățarea lovirii
mingii cu: o mână de sus, o mână de jos, două mâini de jos (manșeta) și două
mâini de sus (cupa).
♦ Învățarea jocului 2 x 2 pe teren redus - variante pentru învățarea serviciului,
preluării din serviciu, pasei, atacului (trecerea mingii peste plasă cu 2 mâini
de sus) și a preluării din atac (din joc).
♦ Învățarea jocului 3 x 3 pe teren redus - variante pentru învățarea serviciului,
preluării din serviciu, pasei, atacului și preluării din atac.
♦ Învățarea jocului 4 x 4 pe teren redus - variante pentru repetarea serviciului,
preluării din serviciu, pasei și atacului cu preluare din atac și învățarea
blocajului individual.
♦ Învățarea jocului 6 x 6 pe teren normal - variante pentru începători cu
preluare spre zona 3 și jucătorul din această zonă, îndeplinind rolul de
ridicător.
♦ Competiții între 4 - 6 echipe cu efectiv redus și cu efectiv normal, arbitraj,
organizare.
Toate jocurile pot fi organizate în lecțiile de educație fizică contratimp în
două reprize egale, de exemplu 2x10 minute.
40
Unitatea de studiu IV.3. Voleiul în alte forme organizate

de practicare a exercițiilor fizice
IV.3.1. În școală: competiții interclase, pauze organizate, cerc
sportiv, etc…
În cadrul activităților sportive din școală voleiul poate fi organizat sub
diferite forme cum ar fi:
- întreceri între clase;
- în cadrul pauzelor organizate;
- în cadrul cercurilor sportive cu elevi selecționați.
Întrecerile de volei organizate în școală trebuie să asigure o activitate
continuă a maselor de elevi. Organizarea acestora au o influență benefică asupra
elevilor, dar și asupra atmosferei și la asigurarea tradiției de practicarea a voleiul în
școala respectivă.
Principalele forme de practicare a jocului în aceste activități sunt:
exercițiile sub formă de jocuri (exerciții pe bază de întrecere pentru obișnuirea cu
mingea), exerciții pregătitoare (pentru jocul de volei), jocuri cu efectiv redus (chiar
mixte), jocuri bilaterale cu efeciv normal, competiții add- hoc.
Sunt cuprinse în planurile de învățământ la clasele V-VIII, cu o oră pe
săptămână.
Obiective:
- dezvoltarea capacității motrice generale, a calităților motrice de bază;
- dezvoltarea fizică armonioasă;
- învățarea mai rapidă a acțiunilor de joc pentru jocul bilateral;
- atragerea și selecționarea copiilor cu aptitudini pentru voleiul de
performanță
Aceste obiective se realizează prin tratarea, mai pregnant, individualizată a
elevilor urmărindu-se progresul lor mai rapid.
Forme de organizare:
a. - lucru global cu toată grupa, asemănător lecției de educație fizică, dar cu
timp mai mare afectat jocului și fără realizarea altor teme;
b. - lucru diferențiat pe grupe valorice, formă mai des folosită, asigură un
progres mult mai rapid. Se vor forma grupe în funcție de nivelul de pregătire al
elevilor, grăbindu-se astfel progresul.
Ca bază a pregătirii se va folosi competiția prin organizarea de mici
competiții cu:
- echipe cu efectiv redus, mixt, inegal, etc.;
- competiții interclase, intergrupe, grupe paralele, etc..
Ca element de bază care stimulează elevii este întrecerea, competiția.
Metodele și procedeele metodice folosite vor fi, în majoritate, aceleași cu
cele din lecția de educație fizică, dar și altele împrumutate din antrenamentul
sportiv.
41
IV.3.2. În activităţi extraşcolare: excursii, tabere, activitate

autonomă
În general în activitățile extrașcolare jocul de volei se joacă de cei care l-au
mai practicat sub diferite forme organizate. Are ca principal obiectiv recreerea.
Practicarea jocului se realizează spontan dar, organizat de către profesori,
studenți, elevi, în cazul taberelor, coloniilor, fie add-hoc în cazul altor acțivități
autonome (concedii, excursii).
Formele de joc cele mai utilizate sunt :
- jocurile cu efectiv redus pe teren redus sau normal
(volei pe plajă);
- jocurile cu efectiv normal - mixt;
În toate aceste activități, practicarea jocului are la bază în primul rând
competiția, organizarea și arbitrarea jocurilor în cadrul acesteia au la bază
regulamentul jocului, dar vor exista și se vor respecta și alte reguli stabilite special
pentru aceste competiții.
IV.3.3. În claselel speciale cu program de volei

Are ca obiectiv principal depistarea, selecția și pregătirea jucătorilor pentru
sportul de performanță. Activitatea în aceste clase se desfășoară după un program
stabilit de minister, cu un număr de ore de pregătire minim obligatoriu stabilit
pentru fiecare clasă.
Lecțiile durează și respectă structura lecției de antrenament sportiv și sunt
conduse de către un cadru didactic cu specializare volei.
Unitatea de studiu IV.4. Predarea jocului de volei în lecţia

de educaţie fizică
Modelul jocului de volei în lecțiile de educație fizică este determinat de
componentele modelului absolventului acestui ciclu de învățământ, prevăzut în
programe și determinat pe scară ierarhică de obiectivele generale, intermediare și
operaționale ale disciplinei respective.
Extras din componentele modelului absolventului, modelul jocului sportiv
în lecția de educație fizică poate fi definit sintetic astfel:
• jucător, organizator, arbitru la nivelul sportului pentru toți;
• practicarea autonomă în scopul întăririi și menținerii sănătății, recreerii și
refacerii odată cu influențarea stării fizice a organismului copiilor.
Componentele acestui model, ar putea să devină obiective operaționale,
astfel:
• să practice unul - două jocuri sportive;
• să practice autonom jocul sportiv;
42
• să cunoască regulamentul și să-l aplice la nivelul funcției de arbitru, în clasă

și școală;
• să cunoască și să aplice funcția de organizator în competițiile organizate în
școală.
În esență, învățarea practicării jocului de volei în lecția de educație fizică
trebuie realizată simultan cu:
• învățarea practicării autonome pentru formarea deprinderii de a practica
autonom jocul de volei;
• învățarea regulamentului de joc și învățarea aplicării lui la nivelul clasei -
grupei;
• învățarea celor necesare îndeplinirii funcției de organizator al competițiilor și
jocurilor în lecțiile de educație fizică și în afara lor.
Preluând aceste obiective, învățarea unui joc sportiv va trebui să fie

introdusă în tehnologia didactică proprie (programă, planificări, metodologie +
mijloace) pentru a asigura condițiile formării acestor deprinderi la fiecare în parte.
Este necesar ca aceste obiective să se găsească în programe și apoi în
planificările anuale, semestriale și proiectele didactice. În situația de față concepția
metodică indicată este abordarea frontală a tuturor acestor componente pe baza
metodei globale.
Metoda globală va urmări ca odată cu învățarea și practicarea autonomă a
jocului de volei în lecțiile de educație fizică, să se însușească: cunoștințele,
priceperile și deprinderile de organizator, arbitru. Aceasta presupune ca exercițiile
ce vor fi alese să fie capabile să asigure exersarea tuturor componentelor din
partea tuturor elevilor.
Având în vedere cadrul metodic - organizatoric oferit de lecțiile de educație
fizică în care trebuie să se înscrie modelul de joc sus amintit, se apreciază că
procedeul metodic privind selectarea și programarea în instruire a celor mai
eficiente mijloace este oferit de folosirea modulelor în programare.
În aceste situații modulul se va manifesta ca o succesiune logică a
categoriilor de exerciții, din care acestea să fie selectate și dozate în funcție de
fiecare situație concretă în parte. Selectarea mijloacelor va fi subordonată temelor
și obiectivelor operaționale însoțite de dozare și de indicațiile metodice care se
impun.
Modulul se va opri numai asupra categoriilor de exerciții indispensabile în
condițiile date: circa 15-20 minute pentru fiecare lecție de educație fizică cu teme
din volei. În stabilirea succesiunii logice a categoriilor de exerciții pentru volei în
lecția de educație fizică am plecat de la următoarele raționamente: scopul sau
modelul final al jocului de volei în lecția de educație fizică este practicarea
autonomă a acestuia, care să-i asigure posibilitatea exersării tuturor componentelor
de către toți elevii. Se desprinde de aici categoria de exerciții necesară în finalul
43
modulului, respectiv competiția specifică jocului de volei și adecvată lecțiilor de

educație fizică.
Competiția în lecția de educație fizică, se impune ca o necesitate pentru că,
ea reprezintă o formă superioară de practicare a exercițiului fizic în care voleiul își
aduce întregul potențial formativ, specific. Numai practicarea autonomă a voleiului
în colectiv, poate valorifica integral valențele formative ale echipei, indispensabile
în formarea integrală a personalității umane, parte integrantă a idealului educațional
al societății noastre. În felul acesta competiția va asigura repetarea multiplă în
condiții de echipă a tuturor componentelor formative ale jocului de volei, odată și
cu asigurarea unei motivații superioare pentru angajarea fiecărui elev în parte.
Numărul impar de echipe 3, 5, 7 ș.a.m.d. poate asigura de fiecare dată ca
echipa care nu joacă într-o etapă să-și exerseze funcțiile de arbitru și de
organizator. În fiecare modul, competiția mai are și rolul de a verifica gradul de
însușire și de rezolvare a temelor odată cu consolidarea unor noi cunoștințe,
priceperi și deprinderi din partea tuturor elevilor. Practic, dacă elevii ar cunoaște și
ar avea capacitatea și deprinderea practicării autonome a jocului de volei,
conținutul acestuia în lecțiile de educație fizică ar fi practicarea lui în cadrul unor
competiții pe bază de autoorganizare, autoconducere și autoarbitrare.
Profesorul are posibilitatea în această situație de a se ocupa direct și efectiv
de cealaltă jumătate a elevilor din clasă, știut fiind faptul că nici o școală nu
dispune de condiții de cuprindere în activitatea simultană în jocul de volei, a
întregului efectiv al unei clase (30-40 de elevi), prezența directă a profesorului
putând fi dirijată spre atletism sau gimnastică. Înțeles sub această formă, modulul
va asigura exersarea multiplă a tuturor componentelor modelului, situație în care
modulele devin adevărate modele operaționale, subordonate temelor și obiectivelor
operaționale ale lecțiilor respective.
Categoriile de exerciții ce se vor selecta în fiecare modul vor trebui să
rezolve pregătirea jocului de volei sau a unei forme de joc ce va fi folosit în
modulul respectiv în cadrul competiției, pentru a se exersa toate componentele și a
se valorifica astfel valențele formative superioare, ale jocului de volei.
Plecând de la posibilitățile reale ale elevilor clasei, modulul va urmări de
fiecare dată organizarea unei competiții la nivelul lecției de educație fizică, cu clasa
respectivă, folosind o formă de joc accesibilă elevilor clasei.
În fiecare modul, tema de rezolvat și obiectivele sale operaționale vor fi,
pregătirea jocului ( a unei forma de joc) ce va fi folosit în partea ultimă a acelui
modul, în scopul exersării și verificării-însușirii jocului de volei. În modul vor fi
introduse numai acele categorii de exerciții care sunt indispensabile practicării
jocului în cadrul competiției modulului respectiv. Practic în finalul fiecărui modul,
elevii vor trebui să poată practica jocul în mod autonom în cadrul unei competiții
pentru a-și exersa și verifica toate componentele, respectiv: jucător-organizator-
arbitru.
44
Dacă ultimul exercițiu din modul este competiția, care se poate întinde pe
trei-șase lecții, atunci exercițiul anterior ei și care ar avea menirea de a o pregăti
este jocul cu temă cu efectiv redus pe teren redus.
Jocul cu temă trebuie privit ca un exercițiu multifuncțional care poate
asigura repetatea multiplă a tuturor componentelor menite să rezolve temele și
obiectivele lor operaționale, respectiv: jocul cu accent pe acțiunile supuse învățării,
practicarea autonomă, organizarea și arbitrarea lui.
Jocul cu temă este primul exercițiu care aduce în instruire atât conținutul
jocului, cât și cunoștințele referitoare la organizarea și arbitrarea acestuia.
Desfășurat autonom în condiții de evidența scorului sau a rezultatului presupune
arbitrarea sa sub formă de autoconducere și autoorganizare.
Pentru a se asigura o eficiență crescută jocurilor cu temă în lecțiile de
educație fizică este recomandabil ca această formă de joc să se desfășoare cu
efectiv redus, pe teren redus, ceea ce permite din start repetări multiple pentru toți
elevii clasei, la toate temele și obiectivele lor operaționale, respectiv: să învețe să
joace, să arbitreze, să se conducă și să se organizeze în condiții autonome.
Activitatea autonomă a elevilor în lecție, creează posibilități concrete ca în aceste
momente, profesorul să se ocupe direct și efectiv de cealaltă jumătate a elevilor,
respectivi, angrenați la teme din atletism sau din gimnastică.
Jocul cu temă cu efectiv redus pe teren redus tebuie înțeles ca o formă
specială de exercițiu multifuncțional, conceput și realizat prin modificări aduse
regulamentului jocului respectiv, fără a i se anula esența. Jocul cu temă este o
formă diferită, superioară, a jocului școală. În timpul desfășurării jocului cu temă,
profesorul nu poate interveni decât atunci când jocul este întrerupt (minge moartă).
Observând de la distanță jocul cu temă, profesorul urmărește mai ales respectarea
regulilor (modificate), comportarea arbitrilor și a căpitanilor de echipă.
Formarea echipelor și desemnarea căpitanilor de echipă devin preocupări
metodice majore, odată cu organizarea în bune condiții a jocurilor respective pentru
a se asigura tuturor echipelor și elevilor condiții egale de participare. Jocurile cu
temă presupun formații de joc identice cu cele ce vor fi folosite în competiția din
modulul respectiv, pe care de altfel o pregătește.
Categoria anterioară de exerciții premergătoare jocului cu temă, necesar
pentru a fi introdusă în modul este jocul școală.
Menirea jocului școală este de a introduce în joc și în structurile acestuia
acțiunea sau acțiunile de joc ce fac obiectul temelor și obiectivelor operaționale ale
modulului în vederea repetării multiple a jocului.
În această situație la jocul școală profesorul va trece succesiv prin
următoarele operații:
• amenajarea terenurilor;
• desemnarea căpitanilor de echipă și a rolului acestora;
• formarea de echipe cât mai echilibrate;
• așezarea echipelor în terenuri;
45
• demonstrarea și explicarea jocului ce urmează a fi practicat, cu structurile

sale fundamentale;
• explicarea și precizarea regulilor aferente;
• asigurarea începerii exersării jocului;
• efectuarea corectărilor prin oprirea jocului atunci când consideră că este
necesar;
Jocul școală se desfășoară numai sub conducerea și cu îndrumarea directă a
profesorului. În prima fază a sa, jocul școală nu urmărește scorul, ci mai ales
integrarea în joc a acțiunilor și componentelor supuse învățării. Jocul școală
presupune și el formații, echipe, căpitani de echipă care vor acționa în vederea
pregătirii jocului cu temă, ce se va desfășura în orele următoare pe puncte și
autonom.
Categoria de exerciții premergătoare jocului școală, necesară în modul și
care constituie de fapt prima categorie de exerciții din modul, este faza de joc sau
complexul de acțiuni de joc (exercițiul complex) în care este inclusă și acțiunea
de joc supusă învățării.
Obiectivul operațional al acestei categorii de exerciții este să învețe jucarea
specifică a mingii, în cadrul fazelor de joc din care face parte și în formație, cu
execuția identică și în formație de joc specifică jocului școală și a jocului cu temă,
pe care de altfel le pregătește. Uneori exercițiul complex poate fi precedat și de
câteva execuții individuale, izolate a acțiunii de joc supusă învățării (exercițiul
izolat), mai ales sub forma în care aceasta va fi folosită imediat în exercițiul
complex și mai târziu în jocul școală și jocul cu temă. Exercițiul complex pretinde
și el o succesiune de operații metodice necesare (explicare, demonstrare, repetare,
corectare, feed-back), cât și prezența permanentă a profesorului.
Prezentăm în continuare un Modul Generalizat care poate fi comparat,
având aceeași funcție cu un model operațional pentru un sistem de zece lecții de
educație fizică la una din clasele IV-VIII.
De aici, se pot desprinde următoarele concluzii:
 Predarea jocului de volei în lecțiile de educație fizică cu ajutorul
modulelor asigură realizarea obiectivelor intermediare și operaționale
prevăzute de programe.
 Prezența jocului de volei în lecțiile de educație fizică este reclamată mai
ales de valoarea lui formativă, superioară celorlalte categorii de exerciții,
ceea ce presupune practicarea jocului într-o competiție specifică cu echipa
și în condiții de: independență, autoorganizare, autoarbitrare,
autoconducere.
 Valorificarea potențialului deosebit al jocului în lecția de educație fizică,
presupune cunoașterea și manevrarea corespunzătoare a unei categorii de
exerciții specifice proprii ca:
 faza de joc (exercițiul complex);
 jocul școală;
 jocul cu temă;
46
 competiția.
 În lecțiile de educație fizică, mijlocul sau exercițiul specific cu ponderea
cea mai mare în modul, este jocul cu temă cu efectiv redus pe teren
redus, preluat și în competiția ce încheie fiecare modul.
 Dozarea exercițiilor specifice într-un modul de zece lecții presupune:
Conținut - mijloace Lecții Doză

acțiunea de joc, faza de joc (ex. 1-2 12,5%
complex) lecții
jocul școală 1-2 12,5%
lecții
jocul cu temă 2-4 20 -
lecții 25%
competiția 4-6 45 -
lecții 50%
În continuare se vor concretiza exercițiile(succesiunea, dozarea, indicații

tehnice și metodico-organizatorice) care intră în componența modulelor pe clase,
exercițiile ce alcătuiesc fiecare în parte, operatorii algoritmici.
Sub forma prezentată, modulele constituie anexele planurilor calendaristice
pe clase.
Constituiți în operatori algoritmici, exercițiile respective trebuie înțelese și
folosite ca mijloace multifuncționale ce abordează simultan mai multe componente
ale jocului: tehnico- tactice - regulament - organizare - practicare autonomă, etc.,
fiecare operator având sarcina sa fragmentară, pe care trebuie să o realizeze, să
asigure exersarea - funcționarea următorului exercițiu (operator) din algoritm, care
la rândul său să rezolve funcționarea celui de al treilea operator, ș.a.m.d. De
exemplu, exercițiul complex, operator prezent în fiecare algoritm, va urmări odată
cu însușirea aspectelor tehnico-tactice și componentele de organizare, regulament
în perspectiva funcționării următorului operator (exercițiu): jocul școală. La fel
cum jocul școală trebuie să asigure funcționarea jocului cu temă, iar acesta să
asigure în final posibilitatea funcționării competiției ca operator final menit să
asigure totodată și verificarea rezolvării (însușirii) tehnicilor modulului respectiv.
Prezentarea modulelor este precedată, la fiecare clasă, de programa jocului
de volei la clasa respectivă (modelul jocului), programă care - defalcată pe
componentele respective - a stat la baza definitivării modulelor fiecărei clase. Au
fost stabiliți câte trei algoritmi, fiecare pentru un număr de 10 - 14 lecții de educație
fizică. Acest număr de ore, afectat jocului de volei, se înscrie în repartizarea
orientativă îndicată în programa de educație fizică pentru clasele IV-VIII.
Toate modulele au fost experimentate, cu bune rezultate, în lecțiile de
educație fizică la clasele respective.
47
Indicațiile metodico - organizatorice prezentate în continuarea fiecărui

modul sunt valabile numai pentru modulul respectiv.
MODUL GENERALIZAT (MODEL OPERAȚIONAL) DE 10 LECȚII A 15

- 20 MIN. CLASELE IV - VIII
Temă: învățarea jocului (3x3, 2x2, etc.), cu servici - preluare - pasă - atac
și trei lovituri obligatorii:
Obiective operaționale:
- să învețe jocul și practicarea lui autonomă (echipă - căpitan de echipă);
- să arbitreze jocul;
- să organizeze jocul în competiție - cu 5 echipe;
- să participe în competiții specifice (turneu, eliminatorii...).
Nr. Obiective operaționale Metode Mijloace - dozare Felul activității

Crt. 15 - 20 min. Indicații metodice
1 • să cunoască, să execute: • explicare; • exerciții complexe • directă profesor;
• structurile de joc; • demonstrare; specifice structurilor • dirijată, controlată
• faza de joc, etc... • repetare; fundament. ale a elevilui
• corectare. jocului;
• fazele.
2 • să cunoască și să aplice • explicare - • joc școală cu efectiv • directă profesor;
structurile fundamentale ale demonst; redus pe teren redus. • dirijată, controlată
jocului într-o formă supusă • repetare; a elevilui.
învățării (tema jocului). • corectare;
• feed - back.
3 • să cunoască și să aplice în jocul • explicare; • joc cu temă cu • dirijată și indirectă
bilateral structurile în calitate • demonstrare; efectiv redus pe teren a profesorului;
de : • repetare; redus; • dirijată și
căpitan de echipă, jucător, • corectare; • căpitan de echipă; autonomă a
arbitru, organizator. • feed - back. • arbitru; elevului
• organizator.
4 • să cunoască practicarea • repetare - • joc cu temă cu • indirectă
autonomă a jocului cu temă. exerxare; efectiv redus pe teren profesor;
• funcții: juc. arb. redus • autonomă a
org. elevului
5,6, • să practice autonom jocul în • repetare globală; • competiție specifică; • autonomă a
7,8, cadrul competiției (turneu - • independență în • grafic, programare, elevilor;
9 eliminatorie, mixtă); competiții. înregistrare; • observare de la
• să arbitreze jocurile cu temă; • organizare, arbitrare. distanță a
• să organizeze jocurile în • turneu - 5 etape, 5 profesorului.
competiție și să alcătuiască echipe (fete și
clasamentul: turneu de 5 echipe băieți);
a trei jucători; • echipa care nu joacă
• jucător, căpitan de echipă, organizează,
arbitru, organizator. arbitrează
48
10 • să verifice realizarea • înregistrare; • rezultate; • directă profesor;

obiectivului operațional, • prelucrare; • clasament; • directă elev
• funcțiile de: - jucător - • verificare; • evaluare.
căpitan; • evaluare.
- arbitru,
organizator.
Unitatea de studiu IV.5. Conținutul programei pentru

jocul de volei clasele IV - VIII
Conținutul (componentele modelului) programei prezentat în continuare, cât
și desfășurarea acestuia pe clase, sunt prezentate pe larg în subcapitolele care
urmează și constituie propunerile noastre pentru predarea într-o nouă viziune a
jocului de volei în lecția de educație fizică, în conformitate cu obiectivele și
cerințele actuale ale educației fizice școlare.
Nr. COMPONENTELE CLASELE

crt. MODELULUI
IV V VI VII VIII
1 Lovirea mingii cu două mâini de
x x
sus (cupa pentru pasă)
2. Lovirea mingii cu două mâini de
x x
jos (cu manșeta) pentru preluare.
3 Lovirea mingii cu o mână de sus,
x x
pentru servici și atac.
4 Lovirea mingii cu o mână de jos
x x
(dreapta-stânga).
5 Jocul 1x1, pe teren redus - variante
x x
și regulament.
6 Jocul 2x2 pe teren redus - variante
x x
și regulament.
x x x
și regulament.
x x x
și regulament.
9 Jocul 6x6 pe teren normal -
x x
variante, formații și regulament.
10 Competiții, sistem turneu,
x x x x x
eliminatoriu și mixt - organizare.
11 Arbitraj, reguli de joc. x x x x x
49

Modulul tratează problemele generale ale prezenţei jocului de volei în
şcoală, în lecţiile de educaţie fizică şi în afara lor, abordând modelul generalizat ca
procedeu metodic.
Bibliografie
50
MODULUL V. PREDAREA JOCULUI DE

VOLEI LA CLASA A IV-A
Scopul unităţii de curs

• Cunoașterea conținutului și demersului metodic al predării voleiului în
lecțiile de educație fizică la clasa a IV-a.
Obiective operaţionale
• Să cunoască programa pentru jocul de volei la clasa a IV-a;
• Să cunoască obiectivele operaţionale privind predarea voleiului în clasa a
IV-a;
• Să cunoască mijloacele practice necesare predării voleiului în clasa a IV-
a.
Unitatea de studiu V.1. Predarea jocului de volei la clasa a

IV-a
Programa de educație fizică la clasele I - IV, nu cuprinde jocul de volei
printre conținuturile specifice acestor clase și aceasta datorită probabil
particularităților psiho-fizice a copiilor la această vârstă, 7 -10 ani.
Experiența și rezultatele obținute însă de unele școli și cadre didactice ne
arată că și din jocul de volei mai multe elemente sau forme de joc, pot fi folosite cu
mult succes și la acești copii, mai ales la clasa a - IV - a. Aceste elemente și jocuri
se adresează mai ales aspectelor de lovire a mingii cu o mână sau cu două mâini de
sus sau de jos, ca și prin introducerea lor în jocuri dinamice corespunzătoare.
Este de precizat că menținerea repetată a lovirii mingii cu două mâini de sus
(cupa), deasupra capului (pasă de control) sau chiar și de jos cu două mâini (cu
manșeta) este un exercițiu foarte eficient și necesar în asigurarea unei ținute corecte
în special la nivelul coloanei vertebrale, prevenind astfel viciile de atitudine sau
chiar deficiențele destul de numeroase, existente la această vârstă la nivelul
trunchiului. Problema poate fi foarte bine rezolvată mai ales dacă se vor folosi și
mingi mai ușoare cu circumferința puțin mai mică, așa cum acestea sunt
confecționate în mod special pentru voleiul la copii de 7 - 10 ani.
V.1.1. Continut
• Acomodarea cu mingea, terenul și instalațiile necesare jocului de
volei.
51
• Învățarea pozițiilor fundamentale, deplasărilor și opririlor specifice

paselor și preluărilor.
• Învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus, în degete (cu cupa) -
pentru pasă.
• Învățarea lovirii mingii cu două mâini de jos (cu manșeta) - pentru
preluare.
• Învățarea lovirii mingii cu o mână de sus sau de jos (cu palma) -
pentru serviciu.
• Aplicarea procedeelor de lovire în jocuri dinamice și pregătitoare
specifice jocului de volei.
• Învățarea jocului 1x1, pe teren redus, cu reguli simplificate.
V.1.2. Obiective operaţionale

• Să se formeze și să se dezvolte simțul mingii de volei în relații de:
prindere - aruncare;
lovire de sus sau de jos, cu una sau două mâini;
înscrierea pe diferite traiectorii și distanțe.
• Să folosească pozițiile fundamentale specifice lovirii mingii după
deplasare și oprire;
• Să loveasă (să respingă) mingea cu cupa, cu manșeta repetat (pase
de control), simultan sau alternativ după deplasare și oprire;
• Să transmită mingea după oprire pe traiectorii relativ precise: scurte,
lungi, înalte, joase, peste plasă și cu aprecierea căderii mingii în
suprafețe limitate;
• Să aplice lovirile învățate în jocuri dinamice, cu întrecere
individuală și cu întrecere pe echipe;
• Să învețe jocul 1x1, cu una sau cu două loviri consecutive: preluare
+ pasă și cu punerea mingii în joc cu o mână sau cu două mâini de
sus, sub formă de servici, din teren sau din afara lui;
• Să învețe treptat și să aplice regulile necesare jocurilor dinamice și
jocului 1x1;
• Să practice treptat autoarbitrarea cu ținerea scorului cu voce tare;
• Să practice treptat unele jocuri dinamice și jocul 1x1 în mod
autonom în lecția de educație fizică.
V.1.3. Activităţi practice (mijloace-exerciţii)

1) Să nu cadă mingea - joc individual - cu prindere și aruncare cu două
mâini de deasupra capului sau sau cu două mâini de jos;
2) Același 1x1, cu deplasare laterală, sau cu deplasare înainte - înapoi;
3) Același 1x1 peste plasă, sau peste o sfoară întinsă;
4) Cine aruncă mingea de deasupra capului cel puțin 2 m.
52
5) Cine aruncă și prinde mingea de 20 de ori, sau de 30 de ori, fără să

scape migea jos. Se arbitreză aruncarea corectă;
6) Care pereche aruncă mingea de mai multe ori peste plasă, fără să cadă
mingea jos;
7) Repetarea tuturor jocurilor de la 1 la 6, prin inlocuirea prinderii mingi,
cu lovirea acesteia strict numai cu două mâini de sus, cu degetele (cupa),
pentru pasă;
8) Repetarea tuturor jocurilor de la 1 la 6, prin înlocuirea prinderii mingii,
cu lovirea acesteia strict numai cu două mâini de jos (cu manșeta), pentru
preluare;
9) Aceleași jocuri de la 1 la 8 inclusiv, în care se introduce lovirea mingii o
dată de sus, o dată de jos, însă strict alternativ;
10)Jocul 1x1, cu variantele:
să nu cadă mingea, cu prindere și aruncare cu două mâini de sus,
fără teren limitat și fără deplasare cu mingea în mână; deplasarea și
oprirea se va face pentru a favoriza prinderea mingii de deasupra
capului;
să nu cadă mingea, cu lovirea ei numai cu două mâini de deasupra
capului fără teren limitat. Altă variantă: cu teren limitat, 2/2 m;
punerea mingii în joc din teren, cu două mâini de sus, fără
schimbare de servici; se joacă contra timp 2 reprize a 7 min; câștigă
cine realizează mai multe puncte;
autoarbitrare, reguli: minge în teren sau afară, punct, joc câștigat;
același joc, cu regula câștigării punctului și câștigării serviciului;
punctul poate fi realizat numai de elevul care a servit și nu a greșit
în faza respectivă;
1x1, numai din servici, sau cine servește cu o mână de sus mai bine
în terenul advers câștigă un punct; teren 2/2m; serviciul din spatele
liniei de fund, la 2 m. de plasă;
1x1, cu servici și preluare cu două mâini de jos și trecerea peste
plasă a mingii numai din a doua lovire cu două mâini de sus (cupa);
reguli: câștigarea serviciului, câștigarea punctului, mingea în teren,
minge peste plasă, minge care atinge plasa.
11)Joc cu temă: trecerea mingii peste plasă numai din a doua lovitură, cu
două mâini de sus.
V.1.4. Recomandări
La aceste clase, se urmărește în principal atragerea copiilor pentru a practica
în viitor jocul de volei. În acest sens, execuțiile și jocurile nu vor avea un caracter
restrictiv, ele fiind realizate strict numai cu posibilitățile reale ale copiilor,
urmărind în principal satisfacția acestora în participarea la joc. Învățarea unor
execuții și jocuri noi, ca și introducerea unor noi reguli, se va realiza cu multă
53
atenție și precauție pentru a menține și, mai ales, pentru a realiza atragerea copiilor
în practicarea voleiului.
Controlul și evaluarea eficienței lecțiilor de volei la aceste clase vor aprecia
DORINȚA ȘI PLĂCEREA COPIILOR DE A PRACTICA VOLEIUL ȘI
FORMELE SALE DE JOC.
Se va introduce treptat și cu atenție jocul pe puncte și numai odată cu
consolidarea la copii a dorinței de a juca volei sau formele sale de joc.
Se va cultiva treptat odată cu dorința și plăcerea de a juca și dorința și
plăcerea de a câștiga, sub o formă sau alta jocurile respective. Se va urmări foarte
atent, ca dorința de a câștiga să fie realizată la fiecare elev în parte, luându-se
pentru aceasta măsurile pedagogico - organizatorice ce se impun.
Se va evita astfel folosirea jocurilor numai pentru a se declara copiii în
învingători permanenți sau în învinși permanenți.

Modulul prezintă problemele specifice predării jocului de volei în lecţiile de
educaţie fizică la clasa a IV-a.
Bibliografie
54
MODULUL VI. PREDAREA JOCULUI DE

VOLEI LA CLASA A V-A
Scopul modulului:
lecțiile de educație fizică la clasa a V-a.
• Să cunoască programa pentru jocul de volei la clasa a V-a;
• Să cunoască două module (sisteme de lecţii) pentru volei;
• Să ştie să organizeze predarea jocului de volei în lecţiile de educaţie
fizică la clasa a V-a.
Unitatea de studiu VI.1. Predarea jocului de volei la clasa

a V-a
VI.1.1. Continut
• Învățarea jocurilor: 1x1 pe teren 3/3 m și 2x2 pe teren 4,5/4,5 m, cu
serviciu, preluare și pasă.
• Învățarea și aplicarea în joc a regulilor: câștigarea punctelor, câștigarea
serviciilor, câștigarea jocului.
• Învățarea și aplicarea funcțiilor: căpitan de echipă, arbitru și organizator de
competiții de volei.
• Verificarea în competiții:
verificarea și aprecierea însușirii jocurilor în funcție de locul ocupat
în clasamentele competițiilor;
verificarea și aprecierea însușirii și aplicării funcțiilor de căpitan de
echipă, arbitru și organizator.
VI.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

Teme:
• Învățarea jocului 1x1 pe teren 3/3 m., cu serviciu și preluare.
• Reguli: câștigarea punctelor, schimbarea serviciului.
• Obiective operaționale: să știe să joace jocul 1x1 pe teren 3x3 cu
serviciu și preluare, să știe să arbitreze ( autoarbitraj),să știe să se
autoaprecieze
55
Modulul de lecții
Lecția 1
• exercițiu complex - 10 min - activitate directă - profesor;
• joc școală - 10 min. - activitate directă - profesor;
Lecția 2
Lecția 3
• joc cu temă - 10 min. - activitate directă - profesor;
Lecția 4 - joc cu temă - 20 min. (2x10 min.), activitate autonomă a elevilor;
Lecția 5 - Competiție, etapa I, - 20 min.(2x10 min.), activitate autonomă a elevilor;
Lecția 6 - Competiție, etapa a II-a, - 20 min.(2x10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 7 - Competiție, etapa a III-a, - 20 min.(2 x 10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 8 - Competiție, etapa a IV-a, - 20 min.(2 x 10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa a V-a, - 20 min.(2 x 10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 10 - Competiție finală - activitate autonomă a elevilor.
1. Exercițiu complex: 1x1, cu serviciu de jos sau de sus și cu preluare.

Pe teren se montează trei plase sau o plasă și două frânghii și se marchează
terenurile mici de 3/3 m;
1 2 3
4 5 6
7 8 9
• Se repartizează elevii pe terenuri adverse;

• Se demonstrează și se explică serviciul de jos și de sus precum și preluarea
mingii cu două mâini de sus sau de jos;
• Serviciul se execută cu un picior în teren, fără a călca linia de fund (la 3 m.
de plasă);
• Fiecare pereche cu o minge; un elev servește, de jos sau de sus, în terenul
advers unde cel de-al doilea elev preia, de jos sau de sus (autopreluare),
după care prinde mingea, se deplasează la linia de fund și servește și el;
56
• Se va preciza regula lovirii mingii după aruncarea ei cu mâna

neîndemânatică. Se precizează regula mingii care atinge plasa, minge în
teren și afară din teren;
• La executarea serviciului se urmăresc: așezarea elevului fără a călca linia de
fund, ținerea mingii cu palma opusă mâinii ce urmează să lovească,
aruncarea mingii înainte de lovire, lovirea propriu-zisă a mingii și
deplasarea în teren;
• La preluarea din serviciu se urmăresc: deplasarea, oprirea sub traiectoria
mingii care vine, lovirea corectă a mingii pe antebrațe sau cu degetele, de
sus și transmiterea mingii în sus și înainte, deplasare, prinderea mingii și
deplasare înapoi pentru a executa serviciul. Elevii apreciază lovirea mingii,
traiectoria, atingerea plasei, căderea mingii în teren sau în afara terenului.
2. Joc școală, 1x1, pe teren 3/3 m.

Se demonstrează și se explică:
• joc cu serviciu; autopreluare și pasă cu trimiterea mingii peste plasă în
terenul advers, de unde se încearcă menținerea mingii în joc cu preluare și
pasă peste plasă (două lovituri la fiecare trecere a mingii peste plasă);
• elevii repartizați în terenuri 1x1;
• Terenul și repartizarea elevilor în teren este aceeași ca și la exercițiul
complex, la care se adaugă faptul că mingea este ținută în joc cât mai mult
timp, cu două lovituri la fiecare fază. Când se greșește, mingea este pusă în
joc (servită) de către jucătorul care se află mai aproape de minge sau care
este în posesia ei. Nu se joacă pe puncte;
• La executarea serviciului se urmărește: aruncarea mingii cu mâna
neîndemânatică și lovirea mingii cu cealaltă mână urmată de deplasarea în
teren pentru a juca mingea în continuare.
• La preluare și pasă se urmăresc: deplasarea sub mingea care vine de peste
plasă, oprirea și lovirea mingii de jos sau de sus cu intenția de a nu o lăsa să
cadă. Mingea poate fi trecută peste plasă numai din a doua lovitură, care
poate fi realizată cu două mâini sau cu o singură mână;
• Se oprește jocul tuturor elevilor după fiecare 2 - 3 minute și se fac precizări,
corectări concrete la toate componentele: reguli, loviri, etc. Pe parcurs se
vor face și corectări individuale fără a opri jocul tuturor elevilor.
3. Joc cu temă, 1x1, pe teren 3/3 m.

• Joc cu serviciu, preluare și trecerea mingii peste plasă, obligatoriu din a
doua lovitură. Se joacă contra timp în două reprize egale. După prima
repriză se schimbă terenurile și scorul merge mai departe. În finalul
timpului de joc, câștigă cel care are cele mai multe puncte.
57
• Amenajarea terenului și repartizarea elevilor pe teren este aceeași ca la

jocul școală. După prima lecție se face o nouă repartizare a elevilor în
terenuri;
• Se introduc regulile: câștigarea serviciului, câștigarea punctului, minge în
teren, minge afară, fileu;
• Se urmărește încadrarea acțiunilor de joc în jocul pe puncte, odată cu
învățarea, respectarea și aplicarea regulilor de joc, de către fiecare jucător în
parte. Nu se apreciază calitatea loviturii (ținută, condusă, dublă);
• Profesorul intervine numai în situația mingilor în afară de joc pentru
corectări, precizări;
• Amenajarea terenurilor se face de către un grup de elevi, mereu altul, care
este de serviciu la ora de educație fizică;
• Se urmărește obișnuirea elevilor odată cu activitatea autonomă și cu
autoconducerea și autoarbitrarea; profesorul observă de la distanță.
4. Competiție - sistem turneu, pe grupe valorice separat, băieți și fete:

grupa A = cei mai buni elevi;
grupa B = cu elevii de mijloc;
grupa C = cu elevii mai slabi.
În fiecare grupă vor intra 6 elevi care vor juca fiecare cu fiecare, după
următorul sistem de disputare (Berger) pe etape:
Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Etapa V

1-6 6-4 2-6 6-5 3-6
2-5 5-3 3-1 1-4 4-2
3-4 1-2 4-5 2-3 5-1
Într-o oră se joacă o singură etapă de două reprize a 10 min fiecare grupă. În
acest mod competiția se desfășoară în cinci lecție de educație fizică. Dacă un joc se
termină la egalitate, el continuă până ce unul din jucători face primul punct.
Rezultatele, după fiecare etapă, vor fi înregistrate în grafice, separat pentru
fete A-B-C și separat pentru băieți A-B-C (fig. nr.10).
Clasamentul se face după disputarea jocurilor din etapa a V-a când se
calculează punctajul realizat la fiecare echipă în parte după următoarele reguli:
• joc câștigat = 2 puncte;
• joc pierdut = 1 punct;
• joc pierdut prin neprezentare = 0 puncte.
1 2 3 4 5 6 J P Total Clasa-
C P C P puncte ment
1
2
58
3
4
5
6
După calculul punctelor, se stabilește clasamentul în ordinea descrescătoare
a numărului total de puncte. La egalitate de puncte, se ia în considerare victoria
directă, iar dacă egalitatea persistă, se face punctaverajul din toate jocurile
disputate în serie.La fiecare oră, un jucător (echipă din serie) este de serviciu și se
îngrijește de marcarea terenurilor, plasă, mingi, etc...
Stabilirea timpului de începere, de încheiere a primei reprize și de încheiere
a jocului este urmărit de profesor și elevul de serviciu și anunțat de profesor.
În competiție se urmărește:
• încadrarea jocului învățat în competiția oficială la nivelul clasei;
• cunoașterea și respectarea regulilor, arbitrarea jocurilor;
• organizarea și autoconducerea în jocurile din competiție, funcția de
căpitan.
După definitivarea clasamentului va avea loc festivitatea de încheiere a
competiției evidențiind primii trei băieți și primele trei fete din fiecare grupă A-B-
C care vor fi notați cu nota 10 (zece) în catalog la verificarea algoritmilor
respectivi.
Se rețin elevii clasați pe primele locuri pentru a fi folosiți, în viitor, drept
căpitani de echipă.
Primele 2 etape (jocuri) din competiție se desfășoară cu jocul cu temă din
algoritm.
Următoarele 3 etape se desfășoară cu joc liber, trecerea mingii peste plasă
putând fi realizată din prima, din a doua sau din a treia lovitură consecutivă la
fiecare fază.
VI.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

Teme:
Joc 2x2 pe teren 4,5/4,5 m., cu serviciu, și pasă.
Reguli: câștigarea punctului, câștigarea serviciului,
trecerea mingii peste plasă din a 3 lovitură.
Obiective operaționale :
- să știe să joace 2 x 2
- să știe să arbitreze jocul 2 x 2
- să știe să organizeze echipe de 2 x 2
Modulul de lecții:
Lecția 1
59
Lecția 2
Lecția 3 - joc școală - 20 min. - activitate directă - profesor;

Lecția 4
• joc cu temă - 10 min. - activitate directă - profesor;
Lecția 5 - joc cu temă (2 x 10min.) - 10 min. - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 6 - Competiție turneu cu două serii a 5 echipe atât la fete, cât și la băieți,
activitate directă de organizare.
Lecția 7 - Competiție, etapa I (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 8 - Competiție, etapa II -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa III -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 10 - Competiție, etapa IV -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 11 - Competiție, etapa V -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 12 - Finală între echipele aflate pe același loc în serie (2 x 10 min.),
activitate autonomă a elevilor.
1. Exercițiul complex: 2x2 pe teren 4,5/4,5 m.

Cu o minge se execută: pasă la coechiper care, tot sub formă de pasă
înapoiază mingea pentru a putea fi trecută peste plasă din a trei lovitură (cu două
mâini de sus sau cu o mână de sus). Trecerea peste plasă se va face cu intenția
ținerii mingii în joc de către echipa adversă și reînapoirea ei după trei lovituri
(preluare de jos sau de sus, pasă și trecerea mingii peste plasă).
• Când se greșește, mingea este repusă în execuție din terenul în care se
găsește sub formă de pasă la coechiper, înapoierea ei și trecerea acesteia
peste plasă din a treia lovitură (cu 2 mâini sau cu o mână de sus). Se va
urmări ținerea mingii în joc cât mai mult timp, cu trei lovituri la fiecare
fază.
• Grupele de doi se alcătuiesc prin alegerea mai întâi a căpitanilor de echipă,
dintre elevii care s-au clasat pe primele locuri la competiția anterioară, care
la rândul lor își aleg în ordinea indicată de profesor coiechiperul.
• Dispunerea în terenuri este întâmplătoare. După repartizarea în terenuri se
demonstrează cu o grupă și se explică execuțiile ce vor urma.
• În timpul execuției, profesorul trece pe la fiecare grupă și corectează
greșelile, urmărind executarea cât mai corectă a preluării și pasei. Se vor
urmări în mod deosebit : deplasarea și oprirea sub traiectoria mingii care
vine, urmată de ridicarea, întâmpinarea și lovirea ei de jos, cu antebrațele
sau cu degetele.
60
2. Joc școală, 2x2, pe teren 4,5/4,5 m.

Se execută serviciul (de jos sau de sus), preluare, pasă și trecerea mingii
peste plasă cu două mâini sau cu o mână de sus numai din a treia lovitură, la fiecare
fază. Când se greșește, mingea este pusă în joc din terenul mai apropiat.
• Nu se joacă pe puncte;
• Elevii vor căuta să țină mingea în joc cu 3 lovituri;
• Echipele sunt aceleași, ca în prima lecție. Repartizarea lor în teren este
întâmplătoare. Terenurile sunt identice cu cele din exercițiul complex;
• Profesorul demonstrează și explică, după dispunerea echipelor în teren, jocul
școală, cu accent pe executarea mai corectă a serviciului, a preluării și a pasei.
• După începerea jocului profesorul urmărește exercițiile și după 3-4 min. oprește
jocul făcând corectările ce se impun;
• Căpitanii de echipă coordonează jocul echipei și îl arbitrează.
1 2
1 2
3 4
3 4
3. Jocul cu temă 2x2, pe teren 4,5/4,5 m.

Joc cu serviciu, preluare spre coechiper, înapoierea printr-o pasă și trecerea
mingii peste plasă numai din a treia lovitură, care poate fi cu două mâini sau cu o
mână de sus, se joacă două reprize a 10 min. În final, câștigă echipa care a realizat
mai multe puncte. Nu se rotează. La câștigarea serviciului mingea este pusă în joc
alternativ de unul dintre cei doi jucători.
• Se exersează: serviciul, preluarea și pasa;
• Se exersează regulile: câștigarea serviciului și a punctului, mingea în teren și
afară, mingea care atinge plasa din serviciu, trecerea mingii peste plasă din a
treia lovitură;
• Jocul este arbitrat de către echipa care în ziua respectivă are sarcina de
organizator, arbitru și care la începutul orei marchează terenul. Unde nu sunt
arbitri, jocul este arbitrat de cei doi căpitani de echipă;
• Se exersează activitatea autonomă;
• Începutul jocului, schimbarea terenului și sfârșitul jocului sunt anunțate de
profesor.
61
4. Competiția
Se organizează - separat pentru fete și pentru băieți (acolo unde colectivele
sunt relativ omogene din punct de vedere valoric se pot face competiții mixte) - o
competiție de până la 10 echipe la fete și 10 echipe la băieți (numărul de echipe se
stabilește exact în funcție de numărul de elevi și eleve existente în fiecare clasă),
împărțite în două serii de câte 5 echipe pentru ca în fiecare etapa să existe câte două
echipe ( câte una în fiecare serie) care să-și exerseze funcțiile de organizator și
arbitru.
• Competiția se desfășoară cu jocul cu temă din modul.
• Programarea echipelor la jocuri se face pe baza tabelei Berger prezentată
anterior.
• Echipele care urmau să joace cu numărul 6 stau și preiau funcțiile de
organizator și arbitru.
• Repartizare în serie se face în prima oră de competiție prin tragere la sorți.
• După etapa a V - a, echipele clasate pe același loc în serie vor juca pentru
stabilirea clasamentului final (pentru locurile 1-10).
• În serie, rezultatele vor fi trecute la fiecare grupă în grafice.
Programarea jocurilor finale se face după următoarele scheme:
FETE CLASAMENT:
locurile 1 - 2 ; I A - I B 1. ____________________________
locurile 3 - 4 ; II A - II B 2. ____________________________
locurile 5 - 6 ; III A - III B 3. ____________________________
locurile 7 - 8 ; IV A - IV B ...
locurile 9 -10 ; V A - V B. 10.____________________________
BĂIEȚI CLASAMENT:
locurile 1 - 2 ; I A - I B 1. ____________________________
locurile 3 - 4 ; II A - II B 2. ____________________________
locurile 5 - 6 ; III A - III B 3. ____________________________
locurile 9 - 10 ; V A - V B. 10.____________________________
Echipele clasate în finală pe primele trei locuri vor fi notate în catalog cu

nota 10.
62
Grupa A - fete(băieți)
1 2 3 4 5 6 Jocuri Puncte Total Clasa
-
C P C P puncte ment
1
2
3
4
5
6
Grupa B - fete(băieți)
1 2 3 4 5 6 Jocuri Puncte Total Clasa
-
C P C P puncte ment
1
2
3
4
5
6

Modulul se ocupă efectiv de obiectivele, conţinutul, organizarea şi predarea
jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică la clasele a V-a.
Bibliografie
63
MODULUL VII. PREDAREA JOCULUI

DE VOLEI LA CLASA A VI-A
Scopul modulului:
lecțiile de educație fizică la clasa a VI-a.
• Să cunoască programa, obiectivele operaţionale şi demersul metodic al
predării jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică la clasa a VI-a;
• Să cunoască modulele 1 şi 2 pentru predarea voleiului ca sistem de lecţii
la clasa a VI-a;
• Să cunoască organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de volei în lecţiile
de educaţie fizică.
Unitatea de studiu VII.1. Predarea jocului de volei la clasa

a VI-a
VII.1.1. Conţinut
• Repetarea jocului: 2x2 cu serviciu, preluare și pasă, pe teren 4,5/4,5m.
• Învățarea jocului: 3x3, pe teren 4,5/6m, cu serviciu, preluare pasă și
trecerea mingii peste plasă, lovită cu o mână de sus (lovitură de atac).
• Exersarea funcțiilor: de organizator, arbitru și căpitan de echipă.
• Verificarea în competiții:
Verificarea și aprecierea însușirii jocurilor 2x2 și 3x3;
Verificarea și aprecierea rezolvării funcțiilor de căpitan de echipă,
arbitru și organizator.
VII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

Teme:
Repetarea jocului 2x2, pe teren 4,5/4,5 m, cu serviciu, preluare, pasă;
Obiective operaționale
să știe jocul 2 x 2 cu 3 lovituri
să știe să arbitreze jocul 2 x 2 cu 3 lovituri
să știe să conducă jocul 2 x 2 cu 3 lovituri
Reguli: câștigarea punctelor, schimbarea serviciului.
64
Modulul de lecții
Lecția 1
exercițiu complex - 10 min- activitate directă - profesor;
joc școală - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 2
exercițiu complex - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 3
joc cu temă - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 4
joc cu temă - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 5 - Competiție, etapa I, - 20 min.(2x10 min.) - activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 6 - Competiție, etapa a II-a, - 20 min.(2x10 min.) - activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 7 - Competiție, etapa a III-a, - 20 min.(2x10 min.)- activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 8 - Competiție, etapa a IV-a, - 20 min.(2x10 min.)- activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa a V-a, - 20 min.(2x10 min.) cu activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 10 - Competiție finală - activitate autonomă a elevilor.
1. Exercițiul complex
• Formarea prin alegere, a echipelor de doi jucători, stabilirea căpitanilor de
echipă și așezarea echipelor în terenuri;
• Explicarea și demonstrarea exercițiului complex: 2x2, mingea este pusă în
joc sub formă de pasă, de jucătorul din stânga către jucătorul din dreapta, din
apropierea plasei. Acesta o înapoiază paralel cu plasa, primului jucător care
se deplasează înainte și trimite mingea peste plasă, către jucătorul din planul
îndepărtat, care continuă execuția cu preluare spre coechipierul său de la
plasă, acesta o retrimite coechipierului. Execuția continuă pe același traseu
până când mingea cade jos. După ce au trecut mingea peste plasă, jucătorii se
retrag, pentru a fi pregătiți de preluare;
• Când s-a greșit, mingea este pusă în joc de unul dintre jucătorii care se află în
stânga, cum stau cu fața la plasă, reluând execuția ca mai sus;
• Se va urmări ca jucătorul din stânga să execute punerea mingii în joc sau
preluare, deplasare înainte și trecerea mingii peste plasă, deplasare înapoi și
preluare. Jucătorul de la plasă va executa numai pasă(ridicarea mingii), a
doua lovitură la fiecare fază. După fiecare 2 min se rotează, schimbând
locurile, odată cu schimbarea sarcinilor de joc;
65
• Se vor corecta, individual, execuțiile: deplasare cu oprire și lovire corectă a

mingii de sus sau de jos.
2. Joc școală, 2x2, pe teren 4,5/4,5 m.

Joc 2x2, pe teren 4,5/4,5 m., cu serviciu, preluare, pasă și trecerea mingii
peste plasă din a treia lovitură.
• Așezarea echipelor este aceeași ca la exercițiul complex;
• Demonstrarea și explicarea jocului: serviciul, efectuat de către jucătorul din
dreapta, executat din spatele liniei de fund; în terenul advers se execută
preluare din serviciu spre coechipier, care înapoiază mingea sub formă de
pasă (cu două mâini de sus) celui ce a preluat pentru a o trece peste plasă cu
două mâini sau cu o mână, de sus. La revenirea mingii peste plasă se execută,
în continuare, preluare, pasă și trecerea mingii peste plasă, din a treia
lovitură, ș.a.m.d. Toate execuțiile vor urmări ținerea mingii cât mai mult timp
în joc;
• Se rotează, la comandă, după 2-3 servicii consecutive;
• Când s-a greșit, mingea este servită de către unul dintre jucătorii care intră
mai repede în posesia ei;
• Elevii din echipa de serviciu, care nu joacă în acea oră, vor ajuta la intrarea în
posesia mingii în cel mai scurt timp;
• Se vor corecta, în mod deosebit, întrerupând jocul ori de câte ori este nevoie,
mai ales următoarele aspecte:
• trecerea mingii să se facă numai din a treia lovitură;
• la preluare și la pasare, jucarea mingii să fie precedată de deplasare
și oprire sub triectoria mingii.
3. Joc cu temă, 2x2, pe teren 4,5/4,5 m.

Se joacă 2x2, pe teren redus, 4,5/4,5m, cu respectarea următoarelor reguli
(teme):
• trecerea mingii peste plasă să se facă numai din a treia lovitură;
• se rotează (schimbând locurile) la câștigarea serviciului;
• jucătorul care servește intră în teren în apropierea plasei și execută,
la fiecare fază ridicarea mingii.
• Se joacă pe puncte;
• Durata unui joc este de două reprize egale, de 8 - 10 minute, cu schimbarea
terenului după prima repriză;
• Echipele și căpitanii sunt aceiași din prima oră a modulului;
• Amenajarea terenurilor și arbitrarea jocurilor se face de către componenții
echipei de serviciu (care în ora respectivă nu participă la joc), de către elevii
scutiți sau de căpitanii celor două echipe, acolo unde este cazul;
66
• Fiecare joc va fi câștigat de echipa, care după epuizarea timpului de joc, a

acumulat mai multe puncte. În caz de egalitate, jocul continuă până când una
dintre echipe realizează primul punct;
• Căpitanii de echipă organizează jocul echipei și-l arbitrează;
• Scorul se ține cu glas tare, de către ce doi căpitani;
• Începutul, sfârșitul primei reprize și sfârșitul jocului este anunțat de către
profesor.
4. Competiție sistem turneu.

Se organizează - o competiție de până la 10 echipe la fete și 10 echipe la
băieți (numărul de echipe se stabilește exect în funcție de numărul de elevi și eleve
existent în fiecare clasă), împărțite în două serii de câte 5 echipe, pentru ca, în
fiecare etapă să existe câte două echipe ( câte una în fiecare serie) care să-și
exerseze funcțiile de organizator și arbitru.
• Fiecare echipă va purta numele căpitanului de echipă;
• Competiția se desfășoară cu jocul cu temă din modul;
• Programarea jocurilor se face pe baza tabelei Berger;
• Echipele care urmau să joace cu numărul 6 stau și preiau funcțiile de
organizator și arbitru;
• Repartizarea în serie se face în prima oră de competiție prin tragere la sorți;
• După etapa a V - a, echipele clasate pe același loc în serii vor juca pentru
stabilirea clasamentului final - locurile 1 - 10;
Programarea jocurilor finale:
FETE CLASAMENT:
locurile 1 - 2 ; I A - I B 1.___________________________
locurile 3 - 4 ; II A - II B 2. ___________________________
locurile 5 - 6 ; III A - III B 3. ___________________________
locurile 9 - 10 ; V A - V B. 10.___________________________
BĂIEȚI CLASAMENT:
locurile 1 - 2 ; I A - I B 1. ___________________________
locurile 3 - 4 ; II A - II B 2. ___________________________
locurile 5 - 6 ; III A - III B 3. ___________________________
locurile 9 - 10 ; V A - V B. 10.___________________________
67
• Elevii din echipele clasate pe primele trei locuri vor fi notate cu nota 10. Vor
fi notați și elevii care sau evidențiat la organizare și arbitraj;
• Clasamentul, în grupe, se face prin adiționarea punctelor:
joc câștigat = 2 puncte;
joc pirdut în teren = 1 punct;
joc pierdut prin neprezentare = 0 puncte.
La egalitate de puncte se ia în considerare numărul de puncte acumulate în
jocuri, iar în continuare - victoria directă și punctaverajul. Fiecare joc se
dispută contra timp în două reprize egale;
• Dacă în final după epuizarea timpului, echipele se află la egalitate, jocul se
prelungește până când una dintre echipe realizează primul punct.
VII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii
Teme:
Joc 3x3, pe teren 4,5/6 m., cu serviciu, preluare, pasă și trecerea mingii
peste plasă din a treia lovitură.
Reguli : ordinea la serviciu, câștigarea serviciului și câștigarea punctului.
Obiective operaționale
să știe să joace 3 x 3 cu 3 lovituri
să știe să arbitreze jocul 3 x 3 cu 3 lovituri
să știe să conducă jocul 3 x 3 cu 3 lovituri
Modulul de lecţii
Lecția 1
• joc școală - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 2
Lecția 3 - joc școală - 20 min - activitate directă - profesor;
Lecția 4
• joc cu temă - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 5
• joc cu temă - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 6 - joc cu temă - 20 min.(2 x 10 min.) - activitatea autonomă a elevilor;
Lecția 7
• joc cu temă - 10 min- activitatea autonomă a elevilor;
68
• competiție cu 6 echipe(F și B), activitate de organizare;

Lecția 8 - Competiție, etapa I (2 x 10 min), activitate autonomă a elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa a II -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 10 - Competiție, etapa a III -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 11 - Competiție, etapa a IV -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 12 - Competiție, etapa a V-a (2 x 10 min.), activitate autonomă a elevilor.
• Amenajarea terenurilor de 4,5/6 m;
• Desemnarea căpitanilor de echipă : 6 la băieți și 6 la fete; formarea echipelor
și repartizarea acestora în terenuri;
• Explicarea și demonstrarea exercițiului : fiecare echipă se așează pe teren cu
doi jucători în apropierea plasei și unul retas, spre mijlocul liniei de fund (
linia a II-a);
1 2
1 2
1 2
3 4
3 4
3 4
• Mingea este pusă în joc de către jucătorul din linia a II-a sub forma unei pase
către coechipierul din dreapta sa, care tot sub formă de pasă (cu ambele
mâini, de sus) trimite mingea celui de al treilea coechipier care o va trimite
peste plasă (cu două mâini de sus) la adversarul din linia a II-a. Acesta o
preia trimițând-o coechipierului său din dreapta, de la plasă, care o va ridica
celuilalt coechipier pentru a o trece peste plasă la cel ce a pus primul mingea
în joc. Se continuă cu trimiterea mingii, pe aceleași repere, până când se
greșește;
• Când se greșește, mingea este pusă în joc de către unul dintre jucătorii din
linia a II-a pentru ca mingea să circule pe aceeași traiectorie ca mai sus;
• După fiecare 2 minute se rotează, fiecare jucător preluând noile sarcini de
joc, cu aceleași execuții;
• Se va urmări ca la fiecare fază jucătorii să se deplaseze, să se oprească și să
lovească mingea corect;
• Se corectează individual, cu aceent pe deplasare, mai ales la preluare și pasă,
cu realizarea opririi sub traiectoria mingii ce urmează a fi jucată.
69
2. Joc școală, 3x3, pe teren 4,5/6 m.

Se joacă cu echipe de 3 jucători pe teren redus de 4,5/6 m., cu serviciu,
preluare, pasă și trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură.
• Aceleași echipe formate la exercițiul complex, cu repartizarea lor în teren
întâmplătoare;
• Fiecare echipă se așează pe terenuri ca la exercițiul complex (doi elevi la
plasă și al treilea linia a II-a);
• Explicarea și demonstrarea jocului:
serviciul va fi executat de către jucătorul din linia a doua în terenul
advers, de unde se va face preluare spre jucătorul din dreapta din linia I,
care ridică mingea coechipierului aflat la plasă, iar acesta o trimite peste
la adversarul din linia a II-a. Acesta continuă execuția - preluare, pasă,
trecerea mingii peste, până se greșește.
când s-a greșit, mingea va fi pusă în joc prin serviciu de către unul
dintre jucătorii din linia a II - a;
• Se rotează după două minute, jucătorii preluând și executând sarcinile noii
zone. Astfel, de fiecare dată, jucătorii vor avea de executat:
jucătorul din linia a II-a --- serviciul și preluarea mingiilor (prima
lovitură) spre coechipierul de la plasă;
jucătorul din dreapta din linia I - pasă;
jucătorul din stânga din linia I - trecerea mingiilor peste plasă din a treia
lovitură.
• Se va corecta individual: ordinea la serviciu, când se rotează și execuțiile
corcte ale deplasărilor, opririlor și jucării mingii.
3. Jocul cu temă, 3x3 pe teren 4,5/6 m.

Teme: mingea va fi pusă în joc prin serviciu de către jucătorul din linia a II-
a. Se rotează la câștigarea serviciului, menținând doi jucători la plasă și unul în
linia a II-a. Mingea va fi trecută peste plasă numai din a treia lovitură la fiecare
fază.
• Se joacă în două reprize a 10 min, cu schimbarea terenurilor;
• Se joacă pe puncte, scorul se ține în continuare. În caz de egalitate, se joacă
în continuare până ce una dintre echipe face primul punct;
• Căpitanii de echipă organizează, conduc și arbitrează jocul lor împreună cu
căpitanul echipei adverse;
• Profesorul dă semanlul de începere și de încheiere a jocului.

Se desfășoară cu 6 echipe la fete și 6 echipe la băieți.
• Echipele și jucătorii sunt stabiliți anterior, la exercițiul complex;
• Amenajarea terenurilor, ca și arbitrarea unor jocuri se face în fiecare oră de
elevii din echipa de serviciu;
70
• Programarea jocurilor se face după tragerea la sorți, conform tabelei Berger;

• La fiecare lecție de educație fizică se joacă câte o etapă la fete și una la
băieți;
• Un joc durează două reprize egale (10 minute) la sfârșit fiind declarată
câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. La egalitate, jocul se
prelungește până când una dintre echipe realizează primul punct;
• Un joc câștigat aduce echipei respective două puncte în clasamentul general,
calculat așa cum a fost prezentat anterior;
• Clasamentul final se face în ordinea echipelor, pe primul loc fiind echipa cu
cel mai mare număr total de puncte, urmând apoi în ordine echipele cu număr
mai mic de puncte;
• Dacă două sau mai multe echipe se află la egalitate de puncte, departajarea se
va face, în ordine, pe baza numărului de punte acumulat în toate jocurile și în
ultimă înstanță după victoria directă;
• Elevii din echipele clasate pe primele locuri în clasamentele finale - atât la
fete cât și la băieți - vor fi notați cu nota 10 în catalog;
• Vor fi apreciați și notați corespunzător și ceilalți elevi care au îndeplinit
funcția de organizator și arbitru (cea mai bună echipă de organizare și de
arbitraj).

jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică la clasele a VI-a.
Bibliografie
71
MODULUL VIII. PREDAREA JOCULUI

DE VOLEI LA CLASA A VII-A
Scopul modulului:
lecțiile de educație fizică la clasa a VII-a.
• Să cunoască programa jocului de volei la clasa a VII-a;
• Să cunoască obiectivele operaţionale privind predarea jocului de volei în
lecţiile de educaţie fizică;
• Să cunoască demersul metodic privind folosirea competiţiilor şi
metodelor necesare predării jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică.
Unitatea de studiu VIII.1. Predarea jocului de volei la

clasa a VII-a
VIII.1.1. Conţinut
Repetarea jocului : 3x3, pe teren 4,5/6m, cu serviciu, preluare, pasă și trecerea
mingii peste plasă din trei lovituri.
Învățarea jocului : 4x4, pe teren 4,5/8m, cu serviciu, preluare, pasă, lovitură de
atac și blocaj individual cu trecerea mingii peste plasă din trei lovituri.
Exerxarea funcțiilor: căpitan de echipă, organizator de competiții, arbitru.
Verificarea în competiții:
Verificarea și aprecierea însușirii jocurilor 3x3 și 4x4;Verificarea și
aprecierea
rezolvării funcțiilor de căpitan de echipă, arbitru și organizator.
VIII.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

•Teme:
Joc 3x3, teren 4,5/6m, cu serviciu, preluare, pasă și
trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură cu atac.
Reguli: câștigarea punctului, câștigarea serviciului și
ordinea la serviciu.
Obiective operaționale:
72
să știe să joace autonom 3 x 3 cu atac

să știe să arbitreze
să știe să se autoconducă
• Modulul nr. 1
Lecția 1
exercițiu complex - 10 min - activitate directă - profesor;
joc școală - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 2
 joc școală - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 3 - joc școală - 20 min - activitate directă - profesor;
Lecția 4
joc cu temă - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 5 - joc cu temă, 20 min - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 6 - Competiție, etapa I, - 20 min.(2x10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 7 - Competiție, etapa a II-a, 20 min.(2x10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 8 - Competiție, etapa a III-a, 20 min.(2x10 min.), activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa a IV-a, 20 min.(2x10 min.)- activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 10 - Competiție, etapa a V-a, - 20 min.(2x10 min.) - activitate autonomă
a elevilor;
• Stabilirea căpitanilor de echipă, formarea a 6 echipe la băieți și 6 echipe la
fete de câte 3 elevi în fiecare echipă.
• Așezare echipelor în terenuri; fiecare echipă se așează cu doi jucători la fileu
în linia I și al treilea în linia a II - a.
• Explicarea și demonsatrarea exercițiului 3x3 pe teren 4,5/6m, cu preluare,
pasă și trecerea mingii peste fileu din a treia lovitură.
• Mingea este pusă în joc sub formă de pasă de către jucătorul din lina a II-a,
care o trimite coechipierului din dreapta de la plasă; acesta o ridică, paralel cu
plasa, celui de al treilea coechipier, care o trimite peste plasă la jucătorul
advers din linia a II - a cu intenția de a fi menținută în joc. Acesta preia
mingea și o trimite coechipierului său din dreapta care o ridică paralel cu
plasa, celuilalt coechipier(al treilea) care, la rândul său, o trimite peste plasă
73
la adversarul din linia a II - a. Pe acest traseu, execuția continuă până când se

greșește.
• Când se greșește, mingea este repusă în joc de către unul dintre jucătorii din
linia a II-a, către coechipierul său din dreapta, execuția continuă ca mai sus.
• Se corectează: deplasarea sub traiectoria mingii, oprirea și lovirea corectă a
mingii, de sus sau de jos.
• După fiecare două minute se rotează în sens normal (al acelor de ceas) în așa
fel ca fiecare elev să treacă prin toate cele trei zone, de două ori alternativ.
2. Joc școală, 3x3, pe teren 4,5/6m, cu serviciu, preluare, pasă și

trecerea mingii peste plasă din a treia lovitură.
• Căpitanii de echipă și echipele sunt cele stabilite anterior.
• Așezarea echipelor adverse, de o parte și de alta a plasei, este asemănătoare
ca la exercițiul complex.
• Explicarea și demonstrarea jocului; mingea este pusă în joc prin serviciu, de
jos sau de sus, executat de către jucătorul din linia a doua care o trimite peste
plasă spre adversarul din linia a doua. Acesta, o trimite spre coechipierul din
dreapta, care o va ridica, paralel cu plasa, celui de al III-lea coechipier, pentru
a o trece peste plasă, spre adversarul din linia a doua care a servit. Acesta o
preia, trimițând-o spre coechipierul său din dreapta ș.a.m.d.. Se joacă până
când se greșește.
• Când se greșește, mingea este repusă în joc prin serviciu de jucătorul din linia
a II - a care este mai aproape de minge .
• Atenție la deplasarea jucătorilor sub traiectoria mingii, la oprirea sub aceasta
și la lovirea corectă a ei - de sus sau de jos.
• Profesorul corectează oprind jocul ori de câte ori consideră că este necesar.
• Se rotează la comanda profesorului după cca. 2 min, pentru a trece toți prin
toate zonele, de cel puțin două ori. Rotând, elevii vor prelua noile sarcini ale
zonei în care au intrat.
• După fiecare rotație, profesorul va reaminti sarcinile și execuțiile corecte, pe
zone.
• Se va urmări ca la fiecare fază jucare mingii să fie rezolvată astfel: jucătorul
din L a II-a, preluare spre coechipierul din dreapta; jucătorul din L I aflat în
dreapta, va executa numai a doua lovitură -- ridicarea mingii, iar jucătorul din
stânga din linia I -- numai a treia lovitură, trecerea mingii peste plasă.
3. Joc cu temă, 3x3, pe teren 4,5/6 m.

Teme: - trecerea mingii peste plasă numai din trei lovituri;
- serviciul - executat numai de jucătorul din L a II-a;
- la câștigarea serviciului se rotează normal, intrând la serviciu
jucătorul care în faza anterioară a fost în linia I, în zona din dreapta.
74
• Se joacă două reprize egale (2 x 10 minute), cu schimbarea terenului după

prima repriză.
• Scorul se ține în continuare până la sfârșitul celei de a doua reprize când este
declarată câștigătoare una dintre cele două echipe care a realizat mai multe
puncte.
• Dacă la anunțarea terminării jocului echipele se află la egalitate, jocul
continuă până când una dintre echipe realizează primul punct.
• După începerea jocului, echipele și elevii se află în activitate autonomă,
profesorul neavând dreptul să facă corectări sau să intervină decât atunci
când jocul este întrerupt.
• Căpitanii de echipă conduc jocul echipei lor și, împreună cu căpitanul advers,
arbitrează jocul.
• Terenurile sunt amenajate înainte de oră mereu de către altă echipă, așa cum
au fost programate.

• Echipele și jucătorii sunt stabiliți anterior, la exercițiul complex.
• Amenajarea terenurilor este rezolvată de către una din echipele programate în
funcția de organizatoare. Arbitrarea jocurilor se realizează de cei doi căpitani
de echipă;
• Programarea jocurilor și face după tragerea la sorți, conform tabelei Berger,
prezentată anterior.
băieți.
• Un joc durează două reprize egale (10 minute) la sfârșit fiind declarată
câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. La egalitate, se
prelungește jocul până când una dintre echipe realizează primul punct.
• Se folosește jocul cu temă învățat în modul.
• Un joc câștigat aduce echipei respective două puncte în clasamentul general.
• Rezultatele vor fi înregistrate în grafice;
mai mic de puncte.
va face, în ordine, pe baza numărului de punte acumulat în toate jocurile și, în
ultimă înstanță, după victoria directă.
fete cât și la băieți - vor fi notați cu nota 10.
75

arbitraj).
VIII.1.3. Modulul nr.2 – 12 lecţii

•Teme:
Joc 4x4, pe teren 4,5/8m., cu serviciu, preluare,
pasă și lovitură de atac.
Reguli: rotația regulamentară, punerea mingii în joc
de către jucătorul din dreapta din linia a I-a.
Obiective operaționale:
să știe să joace autonom
să știe să conducă
să știe să arbitreze
* Modulul de lecții
Lecția 1
joc școală - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 2
exercițiu complex - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 3 - joc școală - 20 min- activitate directă - profesor;
Lecția 4
joc cu temă - 10 min- activitate directă - profesor;
Lecția 5
joc cu temă - 10min- activitate directă - profesor;
Lecția 6 - joc cu temă - 2 x 10min - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 7
joc cu temă - 10min - activitatea autonomă a elevilor;
competiție cu 5 echipe (F și B), activitate de organizare.
Lecția 8 - Competiție, etapa I (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa II -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 10 - Competiție, etapa III -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 11 - Competiție, etapa IV -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor;
Lecția 12 - Competiție, etapa V -a (2 x 10 min.) - activitate autonomă a elevilor.
1. Exercițiul complex, 4x4 pe teren 4,5/8 m.
76
• Se stabilesc căpitanii de echipă și se aleg echipele de către aceștea. Se

formează cinci echipe de către 4 jucători.
• Se așează echipele în formație de joc, doi jucători în linia I și doi în linia a II-
a dispuși în scară (fig. nr. 17).
• Punerea mingii in joc de către jucătorul din linia a doua, din dreapta, sub
formă de pasă către coechipierul din dreapta din linia I, acesta ridică mingea
paralel cu plasa, spre coechipierul său din linia I care o va trimite peste plasă
lovind-o cu o mână, de sus. Adversarii preiau mingea trimițând-o spre
coechipierul lor, din dreapta, din linia I, care o va ridica celuilalt coechipier
de la plasă pentru a o trimite cu o mână, de sus (lovitură de atac), peste plasă.
Mingea va fi preluată în continuare de unul dintre jucători și dirijată spre
elevul de la plasă din dreapta, ș.a.m.d. până când se greșește.
1
1
1
1
3
3
3
3
• Când s-a greșit, exercițiul se reia prin punerea mingii în joc sub formă de
pasă de către jucătorul din linia a II-a, din dreapta, spre coechipierul său din
linia I.
• Se rotează normal, elevii preluând, după rotație, sarcinile zonei în care au
intrat, executându - le.
• Rotația se execută la comandă, după circa 2 min pentru a asigura trecerea
fiecărui elev prin toate zonele de cel puțin două ori.
• Se va urmări, corectându - se execuțiile, astfel:
⇒ preluarea (prima lovitură la fiecare fază) să se facă după
deplasare și oprire, cu două mâini, de jos sau de sus, cu dirijarea
mingii spre coechipierul din dreapta, din linia I;
⇒ ridicarea mingii, paralel cu plasa, să se facă mai ales cu două
mâini, de sus, în degete, după deplasare și oprire;
⇒ trecerea mingii peste plasă să se facă numai din a treia lovitură,
executată cu o mână, de sus, din săritură.
• În fiecare oră echipa de serviciu va amenaja terenurile și va ajuta în lecții.
• Plasa va fi așezată la o înălține variabilă (180 - 210 cm.), pentru a crea
posibilitatea majorității elevilor să execute lovitura de atac din săritură.
77
2. Joc școală 4x4, pe teren 4,5/9 m.

Se joacă cu serviciu, preluare, pasă și lovitură de atac.
• Căpitanii de echipă, echipele de 4 jucători sunt cele stabilite la exercițiul
complex.
• Amenajarea terenurilor este rezolvată de echipa de serviciu din ora
respectivă, iar în timpul execuțiilor îl ajută pe profesor.
• Așezarea echipelor în teren este asemănătoare celei folosite la exercițiul
complex.
• Explicarea și demonstrarea jocului, după ce echipele au fost repartizate, se
face cu două echipe adverse (fig.nr.17). Mingea este pusă în joc prin serviciu
executat, de sus sau de jos, de către jucătorul din linia a II - a, din dreapta.
Serviciul va fi executat la o distanță de linia de fund de unde apreciază
fiecare executant că nu va greși. În continuare, echipa adversă preia serviciul
și dirijează mingea spre coechipierul din linia I, din dreapta, pentru a o ridica,
celuilalt coechipier din linia I care, lovind - o cu o mână de sus (din sau fără
săritură), să o trimită peste plasă. La trecerea mingii peste plasă se preia spre
jucătorul din dreapta de la plasă și așa mai departe, până se grșește. Când se
greșește, mingea este pusă în joc prin serviciu de către jucătorul din dreapta
din linia a II - a din echipa care intră mai repede în posesia mingii.
• Elevii din echipa de serviciu din ziua respectivă culeg mingile și le pun la
dispoziția echipelor care joacă, după cum au fost repartizați la ora respectivă.
• Atenție la execuția corectă a preluărilor, pasei și atacului, la necesitatea
deplasărilor, opririlor și săriturii pentru atac.
• Se rotează după circa două minute, la comanda profesorului, pentru a se
asigura trecerea prin toate zonele a fiecărui elev, cel puțin de două ori.
• Ambele echipe se vor strădui să țină mingea în joc, cât mai mult timp, motiv
pentru care lovitura de atac nu va fi executată cu toată forța.
• Pentru corectări individuale sau generale se poate opri jocul ori de câte ori se
consideră necesar.
3. Jocul cu temă: 4x4 pe teren 4,5/9 m.

Teme:
serviciul este executat de jucătorul care în urma rotației
a intrat în zona din dreapta liniei a II - a, zona 1;
mingea va fi trecută peste plasă în fiecare fază numai
din a treia lovitură și numai cu o mână, de sus (minge
atacată sau pusă).
• Se joacă două reprize egale (2 x 10 minute), cu schimbarea terenului după
prima repriză.
• Scorul se ține în continuare până la sfârșitul celei de a doua reprize, când va
fi declarată câștigătoare echipa care a realizat mai multe puncte în cele două
reprize.
78
• Dacă la terminarea jocului echipele se află la egalitate de puncte, acesta se

prelungește până când una dintre echipe realizează primul punct.
• După începerea jocului, elevii se află în activitate autonomă, profesorul nu
poate interveni pentru corectări și observații, decât atunci când mingea nu
este în joc.
• Căpitanii de echipă conduc jocul echipei lor și, împreună cu căpitanul echipei
adverse, arbitrează propriul joc.
• Terenurile sunt amenajate înainte de fiecare oră de către echipa de serviciu
programată de la începutul modului.
• Așezarea în teren a echipelor este rezolvată de către profesor la începutul
jocului, după care urmează explicarea și demonstrarea lui, odată cu
precizarea regulilor.

• Echipele și jucătorii sunt stabiliți anterior.
• Amenajarea terenurilor este rezolvată de către una din echipele programate în
funcția de organizatoare. Arbitrarea jocurilor se realizează de cei doi căpitani
de echipă;
• Programarea jocurilor și face după tragerea la sorți, conform tabelei Berger,
prezentată anterior.
• Echipele fără adversari (care trebuie să joace cu numărul 6), din fiecare oră
preiau sarcinile de organizator și arbitru.
băieți.
• Un joc durează două reprize egale (2 x 10 minute) la sfârșit fiind declarată
câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. Scorul se ține în
continuare. La egalitate, se prelungește jocul până când una dintre echipe
realizează primul punct.
• În primele trei etape, se joacă cu tema din modul, după care se joacă liber.
• Un joc câștigat aduce echipei respective două puncte în clasamentul general,
după cum a fost prezentat anterior.
• Rezultatele vor fi înregistrate în grafice, după modelul din fig.nr. 10, pagina
151;
mai mic de puncte.
va face, în ordine, pe baza numărului de punte acumulat în toate jocurile și, în
ultimă înstanță, după victoria directă.
fete cât și la băieți - vor fi notați cu nota 10.
79

arbitraj).

jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică la clasele a VII-a.
Bibliografie
80
MODULUL IX. PREDAREA JOCULUI DE

VOLEI LA CLASA A VIII-A
Scopul modulului:
lecțiile de educație fizică la clasa a VIII-a.
• Să cunoască programa jocului de volei la clasa a VIII-a;
• Să cunoască obiectivele operaţionale privind predarea jocului de volei în
lecţiile de educaţie fizică;
• Să cunoască demersul metodic privind folosirea competiţiilor şi
metodelor necesare predării jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică.
Unitatea de studiu IX.1. Predarea jocului de volei la clasa

a VIII-a
IX.1.1. Conţinut
• Repetarea jocului : 4x4, pe teren 4,5/9m, cu serviciu, preluare, pasă,
lovitură de atac și blocaj individual, cu trecerea mingii peste plasă, din trei
lovituri.
• Învățarea jocului 6x6, pe teren normal:
- cu jucătorul din Z3 pe post de ridicător și jucătorul din Z 6 avansat;
- cu ridicător specializat în Z 3 și Z 6, cu schimb de zone în linia I și linia a
II-a și cu ridicătorul din Z 6 - avansat.
• Exersarea funcțiilor: căpitan de echipă, organizator, arbitru.
• Verificare în competiții:
1. Verificarea și aprecierea însușirii jocului 6 x6.
2. Verificarea și aprecierea rezolvării funcțiilor de căpitan de echipă,
organizator și arbitru.
În clasa a VIII- a, se vor organiza trei module câte unul în fiecare trimestru,
în care se vor învăța noi acțiuni de joc și jocul 6x6 pe teren normal. În afara
acestora, se vor relua în fiecare trimestru pentru repetare și consolidare modulele
pentru jocurile 2x2, 3x3 și 4x4 din clasele anterioare.
81
IX.1.2. Modulul nr.1 – 10 lecţii

Teme:
Repetarea jocului 4x4: teren 4,5/9m, cu serviciu, preluare, pasă,
lovitură de atac și blocaj individual, cu trecerea mingii peste plasă din
trei lovituri;
Regulament: câștigarea punctului și serviciului;
să știe să joace autonom 4 x 4
să știe să se autoarbitreze
să știe să se autoevalueze și organizeze.
Modulul se desfășoară pe parcursul a 12 lecții și se organizează în aceleași
condiții ca în clasa a VII-a, folosind:
- exercițiul complex;
- joc școală;
- joc cu temă;
- competiția.
Pentru ultimele 6 lecții din cadrul modului, se va organiza și desfășura o
competiție cu 5 echipe la fete și 5 echipe la băieți.

Teme:
Învățarea jocului 6x6: teren 9/9m, cu peluare, pasă, atac, preluare
din atac și blocaj individual la corespondent. Jucătorul din Z 3 va juca
ridicător, iar jucătorul din Z 6 va juca avansat.
Regulament: așezarea în teren, rotația, zonele.
să știe să se autoorganizeze
să știe să arbitreze.
Modulul se desfășoară pe parcursul a 12 lecții și cuprinde:
- exercițiul complex (mingea va fi repusă permanent în joc de către
jucătorul din Z 1);
- joc școală;
- joc cu temă (ca temă de bază va fi execuția obligatorie a celor trei
lovituri; preluare - pasă - atac);
- competiția.
Competiția se va desfășura cu trei echipe la fete și trei echipe la băieți, fiind
activitate autonomă pentru elevi. Aceștea se vor autoorganiza, autoconduce și
autoarbitra. În fiecare lecție se va desfășura o etapă la fete și una la băieți (două
jocuri a 10 min).
Competiția se va desfășura sistem turneu (tur - retur), pe parcursul a 6 lecții
(3 etape tur și 3 etape retur), pentru a se juca cât mai multe meciuri.
82
Când vor juca fetele (2 echipe joacă a treia se va ocupa de organizare și

arbitraj), echipele de băieți vor lucra, în spetele terenurilor teme din gimnastică,
atletism, dezvoltarea calităților motrice (ex. - circuit pentru dezvoltarea forței
generale) sub directa îndrumare a profesorului și invers.

Teme:
Repetarea jocului 6x6: teren 9/9m, cu serviciu, preluare, pasă, atac,
blocaj și preluare din atac. Învățarea sistemului de joc cu ridicător
specializat în Z 3 și Z 6, cu schimb de zone în linia I și linia a II-a.
Regulament: așezarea în teren, zonele, rotația, schimbul de zone.
să știe să joace autonom 6 x 6
să știe să se autoarbitreze
să știe să se autoconducă
Modulul de lecții
Lecția 1
Lecția 2
Lecția 3
 joc școală - 10 min - activitate directă - profesor;
joc cu temă - 10 min - activitate directă - profesor;
Lecția 4 - joc cu temă - 2x10 min, activitate autonomă a elevilor;
Lecția 5 - Competiție, etapa I - tur, 2x10 min, activitate autonomă a elevilor;
Lecția 6 - Competiție, etapa a II-a - tur - 2x10 min, activitate autonomă a elevilor;
Lecția 7 - Competiție, etapa a III-a - tur - 2x10 min, activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 8 - Competiție, etapa I - retur - 2x10 min, activitate autonomă a elevilor;
Lecția 9 - Competiție, etapa a II-a - retur - 2x10 min, activitate autonomă a
elevilor;
Lecția 10 - Competiție, etapa a III-a - retur - 2x10 min, activitate autonomă a
elevilor;
În exercițiul complex, se vor repeta în principal acțiunile de joc mai noi

învățate (preluarea din atac, blocajul, etc.).
În cadrul jocurilor școală și cu temă se va repeta jocul 6x6 în sistemul
învățat anterior și se va învăța:
- sistemul cu ridicători specializați în zonele 3 și 6;
- schimbul de zone.
83
În cadrul competiției, se urmărește repetarea și consolidarea acțiunilor în joc

și a sistemului de joc învățat.
Competiția se desfășoară în tur (primele trei etape) cu jocul cu temă, iar în
retur cu joc liber.
Ca temă de bază vom folosi, execuția obligatorie a trei lovituri în fiecare
teren; preluare + pasă + atac.
Componenții echipelor clasate pe primul loc vor fi notați cu nota 10. Se vor
nota și acțivitățile de organizare, conducere și arbitrare.

jocului de volei în lecţiile de educaţie fizică la clasele a VIII-a.
Bibliografie
84

Metodica Predarii Voleiului În Scoala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predarii Voleiului În Scoala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Universitatea din Bacău

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII,

SPECIALIZAREA EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

METODICA PREDĂRII VOLEIULUI ÎN

Curs pentru studenţii anului III

1. Formarea specialiştilor din domeniul educației fizice şi sportului şi

COMPETENŢE ASIGURATE PRIN

1. Identificarea şi utilizarea conceptelor, teoriilor şi a modelelor privind

Forma de activitate Număr ore Număr credite

STABILIREA NOTEI FINALE

Forma de verificare (Examen, Colocviu, Examen

Activitati aplicative atestate /laborator/lucrări practice/proiect etc 5 (50%)

TIMP MEDIU NECESAR PENTRU ASIMILAREA

Nr. Denumire modul Timp mediu necesar

INSTRUCŢIUNI PENTRU PARCURGEREA

MODULUL I. VOLEI. VALENȚE, CARACTERISTICI, REGULAMENTE,

MODULUL II. JOCURILE DINAMICE ȘI JOCURILE PREGĂTITOARE

MODULUL III. INVĂȚAREA ACȚIUNILOR DE JOC ÎN VOLEI ........... 22

MODULUL IV. VOLEIUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ. MODELE

MODULUL V. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A IV-A .51

MODULUL VI. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A V-A ..55

MODULUL VII. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VI-A .64

MODULUL VIII. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VII-A 72

MODULUL IX. PREDAREA JOCULUI DE VOLEI LA CLASA A VIII-A81

MODULUL I. VOLEI. VALENȚE,

Valențele formative ale jocului de volei în școală sunt multiple, variate și

Unitatea de studiu I.1. Caracteristicile regulamentului

Unitatea de studiu I.2. Regulamentul jocului

Unitatea de studiu I.3. Regulamentul competițiilor de

Unitatea de studiu I.4. Volei. Curriculum şcolar

În lecțiile de educație fizică jocul de volei se subordonează cadrului

- activarea marilor funcțiuni ale organismului prin joc, menținerea și

Rezumatul unităţii de studiu

2. Grapă, F., Mârza, D., Curs de volei, Universitatea Bacău, 1998

MODULUL II. JOCURILE DINAMICE ȘI

Unitatea de studiu II.1. Jocurile dinamice în voleiul şcolar

Unitatea de studiu II.2. Sistematizarea jocurilor

Unitatea de studiu II.3. Predarea jocurilor dinamice

- stabilirea clară a modului de desfășurare a modului de acumulrtare a

Unitatea de studiu II.4. Jocurile pregătitoare pentru volei

- joc pregătitor pentru preluarea erviciului

Subliniem încă o dată că valorificarea potențialului formativ al acestor

Unitatea de studiu II.5. Jocurile de volei cu efectiv redus,

Terenurile cu dimensiuni reduse pe care se desfășoară aceste jocuri asigură

b) jocurile cu temă constituie o formă competițională a jocului de volei dar

Rezumatul unităţii de studiu

MODULUL III. INVĂȚAREA ACȚIUNILOR

Unitatea de studiu III.1. Metodica învăţării lovirii mingii

A. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de sus. Este necesară și se

c) Fixarea mingii în cupă - efectuarea de corectări a poziției: degetelor, brațelor,

B. Învățarea lovirii mingii cu două mâini de jos. Este necesară și se

C. Lovirea mingii cu o mână de sus (cu palma). Este necesară și se

D. Lovirea mingii cu o mână, pe alte suprafețe decât cu palma (jonglări

În toate aceste exerciții se va urmări în principal lovirea propriu-zisă a

Unitatea de studiu III.2. Metodica învăţării jucării mingii

Învățarea jucării mingii, se realizează pentru fiecare acțiune de joc prin:

♦ urmărirea traiectoriei mingii după deplasare.

Exerciții de bază pentru învățare și repetare:

- preluare - pasă - atac (trecerea mingii peste plasă);

III.2.2. Preluarea din serviciu

în cadrul instruirii pentru învățare și perfecționare să i se acorde un timp mai

Exerciții de bază pentru învățarea și repetare: