Sunteți pe pagina 1din 3

Stimularea copilului cu

retard de limbaj
DEC 2015
16
Autor: Lorena Ștefănescu, logoped

Fiecare copil este unic în felul lui, iar ritmul său și stilul de a învăța sunt diferite.

Orice copil trebuie să-și dezvolte o serie de abilități pentru a putea comunica:
 atenția → se dezvoltă treptat atunci când privește fața mamei, până la concentrarea asupra unei
activități
 ascultarea → se dezvoltă atunci când copilul distinge sunetele și încearcă să răspundă la ele
 imitarea → se dezvoltă atunci când mama imită acțiunile și sunetele copilului, iar acesta o imită pe
mamă
 alternarea rolului
 jocul → incepe cu privirea și atingerea fețelor sau obiectelor, cu ascultarea și producerea de sunete,
zgomote
 înțelegerea
 gesturile
 vorbirea
Procesul de vorbire, în general se desfășoară în etape:

 copilul își însușește limbajul pe baza imitării adulților din mediul apropiat
 la 3 ani îsi spune numele, denumește diferite obiecte, formulează primele propoziții, apare
întrebarea ’’de ce?’’
 la 4 ani, limbajul este dezvoltat, iar distorsiunile sau imposibilitatea pronunției anumitor suntete pot
deveni tulburări de limbaj
 între 4 și 6 ani, vorbirea devine expresivă
O întârziere a limbajului poate fi cauzată de probleme anatomice ale corzilor vocale,
sau a aparatului fonoarticulator, pierderea auzului, procesarea limbajului (retard
mental și tulburări de dezvoltare ale limbajului).
Principalele tipuri de întârziere a limbajului sunt:

 întârzierile expresive – adică imposibilitatea de a reproduce cuvintele


 întârzierile receptive – imposibilitatea de a înțelege limbajul altora. Pot fi copii care pot avea un
amestec din cele două, dar cei mai mulți au o întârziere a limbajului expresiv.
În cazul copiilor cu autism, apariția limbajului este întârziată și are la început un
caracter reproductiv imitativ. În general este asociat cu ecolalie imediată sau
întârziată.
Toți copiii cu autism prezintă dificultăți de comunicare și chiar daca aproximativ 50%
achiziționează noțiuni de limbaj, aceștia nu simt nevoia să-l folosească decât în
situații ce țin de satisfacerea unei trebuințe personale.

Etapele învățării limbajului:


– etapa prefonetică, emitere de onomatopee după imagini, animale, fenomene ale
naturii, sunete din mediu
învățarea denumirii obiectelor din mediul ambiant

– formarea de propoziții simple, apoi dezvoltate

– memorarea de poezii, cântece

– povestiri după imagini, dialog dupa imagini

– dialog în absența materialului concret

Este necesară parcurgerea etapelor firești de dezvoltare a vorbirii și se va începe de


la stadiul de la care este copilul, și nu de la cum ar trebui să fie conform vârstei lui.
Se pornește de la ceea ce poate copilul și se trece la următorul stadiu în funcție de
ritmul și posibilitățile copilului.
Stimularea vorbirii copilului este bine să înceapă cu exerciții amuzante de antrenare
și pregătire pentru buze, obraji și limbă, exerciții de inspir-expir, exerciții pentru
dezvoltarea auzului fonematic.
Imitația stă la baza apariției limbajului, prin urmare suflăm cu paiul într-un pahar cu
apă, suflăm în hărtiuțe, facem baloane de săpun, mișcăm limba în sus, jos, stânga,
dreapta, plescăim, emitem onomatopee.

Pentru stimularea limbajului:


– așezați-vă la nivelul copilului și atrăgeți-i atenția atingându-l ușor și spunându-i pe
nume

– vorbiți-i copilului despre ceea ce se întâmplă în jurul lui

– arătați-i de fiecare dată obiectul despre care vorbiți

– încurajați copilul să emită sunete, cântând și jucând jocuri care îi fac plăcere

– folosiți cuvinte ușoare și propoziții simple atunci când verbalizați toate activitățile pe
parcursul zilei

– însoțiți vorbirea de gesturi pentru că în cazul unui copil cu întârziere în dezvoltarea


limbajului, îl ajută să înțeleagă mai ușor mesajul verbal.

Nu trebuie să se insiste la început pe corectitudine, aceasta făcându-se pe măsura


dezvoltării limbajului