MONITORIZAREA INSTRUMENTALĂ A CONSTRUCŢIILOR LA CUTREMUR

Emil-Sev er GEORGESCU
Dr. ing., Director Ştiinţific pentru activitatea de Construcţii, INCD URBAN-INCERC
Ioan Constantin PRAUN
Ing., INCD URBAN-INCERC, Şef Laborator, Sucursala INCERC
Ioan Sorin BORCIA
Dr. mat., INCD URBAN-INCERC, Şef Laborator, Sucursala INCERC

Abstract. For the constructors, monitoring has common meanings with the usual terms surveillance, follow up,
control etc. of the behavior of buildings determined by their location. The scientific literature uses “monitoring of
the structural status”. The analy sis of the behavior of different categories of constructions in case of an
earthquake and the assessment of effects presumes, in addition to a detailed visual examination of the state of
constructions and recording the observed damages, a series of experimental determinations in order to know
the real resistance capacity of the damaged construction, establishing the consolidation solutions. In this
context, determining the own oscillation periods of a building and comparing them with the original data
represent a first method to globally appreciate the variation of the rigidity of a building after earthquake
solicitation. The paper specifically presents the manner of using field observation data and instrumental data
within the seismic network of INCERC when associated with advanced processing. The paper underlines the
need for an extended instrumentation of buildings of national interest, such that information on the behavior of
some structural categories could be available in a short time interval after the occurrence of an earthquake.

Key words: earthquake, instrumental monitoring, constructions, consolidation

1. Monitorizarea ins trumentală - perfecţionarea normativelor de proiectare

Pentru cons tructori, te rmenul de monitorizare a re
conotaţii comune cu ce le uzuale de supraveghere,
urmă rire, control etc. a comportării la amplasame nt
a construcţiilor. În lite ratura de specialitate se
utilizează chiar te rmenul “m onitoriza rea sănătăţii
structurale ”.
Pentru a analiza comportarea construcţiilor, după
fiecare cutremur puternic, autorităţile, proprie tarii,
specialiştii iau ca termen de referinţă mărimea mişcării
seismice la amplasamentul respectiv. Ingineria
structurală este strâns legată de parametri ca
acceleraţie, viteză, deplasare, precum şi de compoziţia
spectrală, de aceea, odată cu utilizarea pe scară la rgă
a seismografelor rezis tente la mişcări pute rnice (tip
Strong Motion Appara tus), în anii ‘70 s-a trecut la
instrumentarea seismică, prin s taţii amplasate în
construcţii, baraje, poduri, etc..
Prin reţeaua seismică INCERC s-a obţinut singura
înregistrare de inte res ingineresc de la 4 martie 1977 la
subsolul clădirii din Şoseaua Pantelim on iar cu alte
aparate instalate în cons trucţii s-a obţinut o
înregistrare pa rţială într-un bloc din Cartie rul Balta
Albă (Bălan et al., 1982). De asemenea s-au obţinut
înregistrări valoroase la cutremure le din 1986 ş i 1990
(Lungu, 2004; Borcia, 2006).
Monitorizarea prin instrumentare seismică contribuie
direct la:
- elaborarea hărţilor de zonare seismică, stabilirea
crite riilor de m icroz onare a teritoriului;
59
antiseismică şi verificarea noilor prevederi din
normative;
- studiul influe nţei condiţiilor geologice locale
asupra efecte lor seismice;
- caracterizarea modului de inte racţiune te ren-
structură, a amortiză rii, în condiţiile specifice de
amplasament ale construcţiei da te, core late şi cu
datele înregistrate de apa ratele pe teren liber
învecinate;
- studiul transmite rii şi propagării efe ctelor
seismice în structuri multieta jate, verifica rea şi
certificarea m odelelor dinamice structurale sau a
modelelor matematice utilizate, compa raţia
crite riilor de proiecta re cu răspunsul real şi
avariile;
- identificarea ca racteristicilor structura le, a
efectului modurilor superioa re proprii de
oscilaţie, în compa raţie cu date le obţinute la
microseisme;
- verificarea de plasărilor rela tive de nivel maxime, a
răspunsului de torsiune (dificil de stăpânit, în
special pentru structurile asimetrice);
- identificarea neces ităţilor de repa rare şi
consolidare precum şi a eficienţei unor măsuri de
intervenţie precedente;
2. Experienţa şi tendinţele de dezvoltare
interna ţionale
În Statele Unite ale Americii, prevederile celui mai
cunoscut normativ pentru construcţii - Uniform
Building Code, recomandă în cazul z onelor seismice 3
şi 4, instalarea de accele rografe în noile clădiri înalte
cu mai mult de 6 e taje înălţime ş i o arie totală de
2
minim 5.574 m . În general, este cerută instalarea a
Urbanism. Arhitectură. Construcţii
minim 3 echipamente: la bază, la mijloc şi la nivelul
ultim al clădirii, echipamente interconecta te pentru
declanşare simultană, eşantionare şi bază de timp
comune. La clădirile cu mai mult de 10 niveluri, fără a
se ţine seama de aria construită, instrume ntarea
seismică este obligatorie şi tre buie prevăzute
minimum trei accele rografe triaxiale.
Acum câţiva ani, în SUA, erau instrumentate se ismic
peste 1350 de amplasamente; în California erau
instalate peste 550 ins trume nte în 135 clădiri, 20
baraje, 25 poduri, etc. (Cele bi, 2000, 2001).
Instrumenta rea seismică a clădirilor a evoluat odată cu
trece rea timpului spre o instrumentare de tip „reţea”
de captori pentru înregistrarea mişcării seismice, sau a
altor parametri me canici, amplasaţi pe baza unui
studiu dinamic adecvat şi conectaţi la o staţie de
înregistrare centrală, prin intermediul cărora poate fi
urmărită în timp real oscilaţiile, înce pând cu
percepe rea mişcărilor uz uale, până la mişcări seismice
care pot produce avarii. Aces te date sunt obţinute în
condiţiile în care seismicitatea de fond este
monitorizată de alte sisteme.
Astfel, Sistemul de informare seismică pentru
răspunsul de urgenţă CUBE (iniţiat în 1990, de Caltech
şi USGS din Pasadena), transmite în câ teva minute
date privind magnitudinea şi e picentrul unui cutremur,
agenţiilor de apărare civilă, autorităţilor, companiilor
private, iar Sistemul de monitorizare automată a
cutrem urelor puternice (AMOES) furnizează prin
INTERNET determ inări rapide de acceleraţii ale
mişcărilor seism ice puternice.
În Japonia, reţe lele seism ologice s-au dezvolta t şi
dotat cu un mare numă r de apa rate din fondurile
Ministerului Cons trucţiilor, prin grija institute lor de
cercetă ri în construcţii, în primul rând pentru
amplasamentele unor mari porturi, poduri, tuneluri,
clădiri.
După cutremurul Kobe din 1995, a fost realizată o
nouă re ţea de înregistra re a mişcă rilor se ismice
puternice K-NET (Kyoshin), bazată pe 1000 de staţii
seismice noi, special cons truite, cu comunicare prin
INTERNET; seismografele K-NET 95, instalate pe te ren
liber, la o distanţă medie de 25 km pot înregistra orice
cutrem ur de magnitudine 7 din Japonia.
Agenţia de apărare împotriva incendiilor a iniţiat un
proie ct pentru creşte rea numă rului de accele rome tre
la nivelul fiecăre i municipalităţi din Japonia - în total
3.255, excluzând municipalităţile care deţin deja
instrumente. În prezent, televiziunea japoneză
transmite imediat atâ t ha rta zonei în care s-a produs
un seism, cât şi intens ităţile seismice estimate pentru
teritoriul adiacent.
60
Vol. 1, nr. 2
În Europa dezvolta rea re ţele lor seism ice a fost mai
lentă, da r în preze nt s unt amplasa te câ teva mii de
instrume nte; recent, au cunoscut o dezvolta re
deosebită reţe lele te lematice, pentru trans mite rea
mai multor categorii de date, cum a r fi ce le de
mediu.
În Italia, unul dintre proiecte le priorita re ale
Serviciului Seismic Na ţional es te Sis temul de
observare seism ica pe clă diri, ca re îş i propune a tât
crearea unei reţe le instrum enta le de măsura re şi
înreg istrare a răs puns ului seism ic pentru un eşantion
semnificativ de clădiri cât şi crea rea ş i actualizarea
modele lor nume rice pe ntru aces tea, utilizând te hnici
avansate.
În Turcia, pe lângă reţeaua de înregistrări se ismice
pentru mişcări puternice, care include peste 100
aparate, a fost realizat sistemul de monitorizare a
rezistentei structurale şi de alarmare imediată în caz
de cutremur pentru poduri de mari deschideri. Un
astfel de sistem este instalat pe noul pod suspe ndat
de peste Bosfor.
3. Instrumentarea seismică în România
În România, în domeniul monitorizării seism ice există
câteva reţe le: INCERC, INCDFP, ISPH/GEOTEC,
METROU, dintre ca re o pa rte s unt orie nta te spre
instrume nta re-monitorizare în cons trucţii şi lucră ri
publice; au fos t instrume ntate experimental clădiri,
baraje şi a lte lucrări inginereş ti. În preze nt, re ţeaua
seismografică de înreg istrare a cutremurelor
pute rnice funcţionează în ca drul Labora torului
Reţeaua Se ismica Naţionala pe ntru Cons trucţii,
Laborator ates tat pentru monitorizarea
cons trucţiilor, în cadrul Sucursa lei INCE RC Bucureşti a
I.N.C.D.URBAN - INCERC (RNSC) în cola borare cu
Inspectoratul de Stat în Cons trucţii (ISC) şi cu re ţeaua
care a aparţinut Centrului Naţional de Re duce rea
Riscului Seismic (CNRRS), în preze nt abs orbit în INCD
URBAN-INCERC şi ope rează cu 117 apa rate în
teritoriu (dintre care 4 ins trumentează clădiri) şi 39
aparate în Bucureş ti (dintre ca re 7 instrume ntează
clădiri) (http://www.incerc2004.ro, http://www.incerc.ro,).
Înregistrările pe te ren libe r şi pe clădiri au fost şi sunt
extrem de necesa re proiecta nţilor, deş i au fost
perioade în ca re INCERC a avut dificultăţi în
recunoaşte rea inte resului public pe ca re acestea îl
reprezintă ş i în as igura rea resurselor pe ntru
întreţine rea şi extinde rea re ţele i seismice. Reţeaua
Seismică Na ţională INCE RC es te cea mai ma re din
România, constând din pes te 100 de accele rome tre,
din care pes te 50 % dig itale, dis tribuite în Bucureş ti şi
pe te ritoriul ţării.
Pentru urmărirea com portării in tim p a structurilor de
construcţii exis tă, realizat în INCE RC, un sistem
performant românesc de m onitorizare continua
24h/24h, realiza t prin Programul Naţional de
 Monitorizarea instrumentală a construcţiilor la cutremur • E.-S. GEORGESCU, I. C. PRAUN, I. S. BORCIA
Cerceta re-Dezvoltare, AMTRANS INCERC, UTCB şi ICI,
2002), având aplicaţie directă în monitorizarea
seismică a construcţiilor, cu softwa re adecvat de
înregistrare/prelucrare da te, utilizând softul
performant Kinemetrics (Kinemetrics, 1989), sistem
premiat la al 31-lea Salon a l Invenţiilor de la Geneva,
Aprilie 2003.
Sistemul are caracte risticile:
- colecta rea datelor pe ntru senzori externi ce pot
înregistra deplasări, viteze, accele raţii sau pentru
orice traductor ce generează o tens iune e lectrica
in raport cu mă rimea urmărita (converor DSP
24biti)
- vizualizarea in timp real a datelor colecta te
- stoca rea da telor in blocuri de maxim o ora de
înreg istrare pe un suport magnetic nevolatil
(hard disk) pe ntru dura te presta bilite de timp
Fig. 1. Distribuţia staţiilor de înregistrare seismică pe teritoriul municipiului Bucureşti (Aldea et al., 2004)
61
(loca l,de ordinul zile lor, 15-25zile si cu
retransmite re a date lor in s isteme de stoca re de
1-2 ani, funcţie de ca pacitatea aces tora) - 8
canale pe zi, rata de eşantionare 200, conve rtor
24biti 672Mb/zi)
- ştergerea automata, in sistem circula r (primele
date înregistra te înlocuite de ultimele)
- copie rea pe alte sis teme in inte riorul ciclului de
înregistrare
- stocarea sau pre lucra rea datelor copiate pentru a
fi salvate, prin utiliza rea de softuri spe cifice in
vederea analizării aces tora pentru scopurile
propuse (diagrame timp - mărime urmărita,
spectre de răspuns, spectre Fourier, etc)
- Conectica TCP/IP 10/100Mbps
- Sistem de ope rare Linux
Urbanism. Arhitectură. Construcţii
Fig. 2. Distribuţia staţiilor de înregistrare seismică pe teritoriul României (Aldea et al , 2004)
INCERC a e xperimentat cone ctica wireless, pentru
acces la punctele de colecta re a datelor si a cons tatat
ineficie nta ei (lipsa de fiabilitate a sis temului si de
funcţionare in condiţii critice - aplicaţie prin Facultatea
de Cons trucţii Agrozootehnice Bucureşti - in
monitorizarea alunecărilor de te ren 2007 - Prof.
Nedelcu) constatând ca cel puţin pentru mediul urban
sunt necesare cone xiuni îngropa te in teren de tipul
fibrei optice.
Necesitatea instrum entă rii extinse a unor clădiri de
inte res na ţional, astfe l încât informaţii cu privire la
comportarea unor ca tegorii structurale să fie
disponibile într-un interval de timp re dus de la
produce rea unui cutre mur de pămâ nt s unt aplicaţii
pe care I.N.C.D. URBAN-I NCE RC le dezvolta cu
prioritate in acest m oment, vizavi de restructurarea
RNSC, pentru dezvolta re s i integ rare in Uniunea
Europeană.
Astfe l au fos t ins trume nta te in Bucureş ti o serie de
clădiri noi, construite in ultimii cinci ani, cu ma i mult
de ze ce nive le, pe lângă cons trucţiile vechi
monitoriza te.
62
Vol. 1, nr. 2
Pe măsura relansării economice şi a integrării
depline în Uniunea Europeană, în zonele seismice
din ţara noastră se construiesc tot mai multe
structuri înalte, precum şi alte dotări importante,
multe având parteneri străini, care doresc
protecţia capitalului investit. În acest scop sunt
necesare abordări avansate, bazate pe tehnici şi
echipamente automatizate.
4. Exemplu de exploatare a informaţiilor
instrumenta le
În ultima perioadă de timp zona seismogenă
vrânceană a fost relativ activă. Unul dintre
evenimentele seism ice semnificative a fost cel din 14
mai 2005, produs la ora locală 04:53 (M w = 5.2, h =
147km, coordonate epice ntru (45.64N, 26.53E),
codificat 051) (http://www.infp.ro/)
Blocul de locuinţe instrume ntat s eismic din
Bucureş ti, Şos. Ştefan ce l Mare nr. 44 face parte din
reţeaua seis mica ICA/CNRSS, este instrume ntat cu un
sistem cu înregis tra re num erică K2 (Kineme trics) cu
senzori insta laţi la 4 nivele (subs ol (codificat 11),
etajul me dian (codificat e4), e tajul 10 (pe planşe ul
 Monitorizarea instrumentală a construcţiilor la cutremur • E.-S. GEORGESCU, I. C. PRAUN, I. S. BORCIA

infe rior (codifica t k2) şi pe planş eul s upe rior
(codifica t e11)) ş i este re prez enta t în figură (Lungu,
2004) împreună cu istoriile în timp ale acce le raţiilor
absolute, în plan oriz ontal, înregistrate la cutrem urul
din 14 mai 2005. Acest bloc es te prim ul care a oferit
înreg istrări pe 4 nivele la cutremure vrâncene de
inte nsita te m ode rată.
Pe lâ ngă is toriile în tim p ale accelera ţiilor abs olute,
în ce le ce urmea ză vor prez entate une le prelucră ri
care contribuie la înţeleg erea răs punsului structurii,
cum a r fi s pectrele de răspuns în a cce lera ţii
absolute (spe ctre de e taj), spectre Fourie r de
amplitudine si funcţii de a mplifica re pentru
înregis trările obţinute la cutremurul vrâ ncea n din
14 mai 2005 în blocul de locuinţe ins trume nta t
seism ic a naliza t (Borcia, 2005).
În acest context, precizăm că pentru înregis trările
obţinute în clădiri instrumenta te seismic spectrele de
răspuns reprez intă spe ctre de acţiune (spectre de nivel
sau spectre de eta j) pentru echipamente, ins talaţii,
etc. amplasate la acel nivel al structurii. Trebuie
subliniat faptul că respectivele spectre NU reprez intă
spectre de proiectare pentru structură.
Spectrele de răspuns în a cceleraţii absolute (spectre
de eta j) furnizează valorile maxime a le accele raţiei
bazei unui pendul cu o anumită perioadă proprie T
amplasat, de e xemplu, la nivelul te renului (11) sau a
ultimului nivel (e11); astfel (coloa na din s tânga a
figurii 4), un pe ndul cu pe rioada proprie T= 0.18 sec.
ar fi fost supus une i acce lera ţii la bază de 0.697 m/s2
dacă ar fi fos t amplasat la nivelul e11 şi unei
accele raţii la bază de 0.207 m/s 2 da că a r fi fost
amplasat la nivelul te renului; de aseme nea, un
pendul cu perioada proprie T =0.57 sec. a r fi fost
supus unei acce lera ţii la bază de 0.469 m/s2 dacă ar
fi fos t amplasat la nivelul e11 ş i unei acce lera ţii la
bază de 0.068 m/s2 dacă ar fi fost amplasat la nivelul
tere nului.
Pentru compa rarea cu prevede rile din noul „Cod de
proie ctare seismică - Partea I: Prevederi de proiectare
pentru clădiri” – indica tiv - P100-1 / 2006:
„ K z = 1 + 2 z coeficient care reprezintă amplificarea
H
acceleraţie i seismice a te renului pe înălţimea
construcţiei, în care: z cota punctului de prindere de
structură a Componentelor NeStructurale ale
construcţiilor; H înălţimea medie a acoperişului în
raport cu baza construcţie i;”se prezintă, în tabelul
următor, acceleraţiile seism ice înregistrate la trei
nivele ale clădirii, pentru cele două direcţii NS şi EW în
plan orizontal, amplifică rile accele raţiilor şi valorile
coeficie ntului Kz.

0 51 STMe 11 Acc el e rog ram a o ri zo nta a

l NS 05 1 STM e 11 Ac ce l ero g a
r m a o riz on ta a
l EW

0 .2 0 .2

0 .15 0 .15

0 .1 0 .1

0 .05 0 .05
m /s2

m /s2

0 0

-0 .05 -0 .05

-0 .1 -0 .1

-0 .15 -0 .15

-0 .2 -0 .2
29 34 39 44 49 54 59 64 69 29 34 39 44 49 54 59 64 69
t (se c) t (se c)

0 51 STMk 2 Acc el e rog ra ma o ri zo nta l a NS 05 1STM k2 Ac ce l ero g ram a o riz o nta a

l EW

0 .2 0 .2

0 .15 0 .15

0 .1 0 .1

0 .05 0 .05
m /s2

m /s2

0 0

-0 .05 -0 .05

-0 .1 -0 .1

-0 .15 -0 .15

-0 .2 -0 .2
29 34 39 44 49 54 59 64 69 29 34 39 44 49 54 59 64 69
t (se c) t (se c)

05 1 STMe 4 Acc el e rog ra ma ori zo n ta l a NS 05 1STM e4 Acc el ero g ram a o riz o nta a
l EW

0 .2 0 .2

0 .15 0 .15

0 .1 0 .1

0 .05 0 .05
m /s2

m /s2

0 0

-0 .05 -0 .05

-0 .1 -0 .1

-0 .15 -0 .15

-0 .2 -0 .2
29 34 39 44 49 54 59 64 69 29 34 39 44 49 54 59 64 69
t (se c) t (se c)

05 1 STM1 1 Acc el e rog ra ma ori zo n ta l a NS 05 1STM 11 Acc el ero g ram a o riz o nta a
l EW

0 .2 0 .2

0 .15 0 .15
Fig. 3. Înregistrăril e obţinute la cutremurul vrâncean din 14 mai 0 .1 0 .1

2005 (partea principală: 40 secunde) în blocul de locuinţe 0 .05 0 .05

m /s2

m /s2

0 0

instrumentat seismic din Bucureşti, Şos. Ştefan cel Mare nr. 44 -0 .05

-0 .1
-0 .05

-0 .1

(Bldg.1). -0 .15 -0 .15

-0 .2 -0 .2
29 34 39 44 49 54 59 64 69 29 34 39 44 49 54 59 64 69
t (se c) t (se c)

63
Urbanism. Arhitectură. Construcţii Vol. 1, nr. 2

051STMe11A bsolute AccelerationR esponse Spectr a n=5%

0.7 051 ST ME11 : Amplitud e Fo urier Spe ct ra 0 51STMe 11 : Amplification function

0.6 0.22
0.2
30
0.5 0.18

Am plification coe ficient

0.16 25
0.4 0.14
NS 20
m/s2

0.12

m/s
EW
0.3 0.1 15
0.08
0.2 0.06 10
0.04
0.1 5
0.02
0 0
0
T (s) 0 0. 1 0.2 0.3 0.4 0 .5 0. 6 0.7 0.8 0.9 1 0 0. 1 0 .2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0. 8 0 .9 1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
NS EW T ( s) NS EW T (s)

051STMk2Absolute Acceleration Response Spectra n=5%

0.6 051STMK2 : Am plitude F ourie r Spectra 051STM k2 : Amplification function

0.2
0.5 30
0.18

Am plification coe ficient

0.16 25
0.4
0.14
20
NS 0.12
m/s2

0.3 m/s
EW
0.1
15
0.08
0.2
0.06 10
0.04
0.1 5
0.02
0 0
0
0 0. 1 0.2 0.3 0.4 0 .5 0. 6 0.7 0.8 0.9 1 0 0. 1 0 .2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0. 8 0 .9 1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 T (s)
NS EW T ( s) NS EW T (s)

051STMe4 Absolute AccelerationResponse Spectr a n=5%

0.7 051 ST ME4 : Amplitud e Fou rier Spect ra 051STM e4 : Amplification function

0.6 0.12
14
0.5 0.1

Am plification coe ficient

12

0.08 10
0.4
NS
m/s2

m/s

EW 8
0.06
0.3
6
0.04
0.2
4
0.02
0.1 2

0 0
0
0 0. 1 0.2 0.3 0.4 0 .5 0. 6 0.7 0.8 0.9 1 0 0. 1 0 .2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0. 8 0 .9 1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 T (s)
NS EW T ( s) NS EW T (s)

051STM11 Absolute AccelerationResponse Spectr a n=5%

05 1ST M11 : Amplitude Four ier Spectr a
051STM : A mplification function
0.2

30
0.02
Amplification coeficient

25

NS 20
m/s2

m/s

EW
0.1 15
0.01
10

0
0 0.01 0.1 1 10
0 N S e11 E W e11 N S k2 E W k2 N S e4 EW e4 T (s)
0 0. 1 0.2 0 .3 0.4 0.5 0.6 0.7 0. 8 0.9 1
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1 T (s)
NS EW T ( s)

Fig. 4. Spectre de răspuns în acceleraţii absolute (spectre de et aj), spectre Fourier de amplitudine si funcţii de amplificare pentru
înregistrările obţinute la cutremurul vrâncean din 14 mai 2005 în blocul de locuinţe instrumentat seismic din Bucureşti, Şos. Ştefan
cel Mare nr. 44.

2 amplificarea acceleraţiei amplificarea acceleraţiei cum este prevăzută

Cod seism 051 Acc. (m/s )
seismice a terenului seismice a terenului în (P100-1/2006 )
nivel NS EW NS EW Kz
e11 0.0652 0.1975 1.17 3.13 3
e4 0.0612 0.1232 1.10 1.95 2
11 0.0558 0.0631 1 1 1

Se obse rvă că, pentru e xem plul preze ntat, la sec şi 0.2 se c (coloana din m ijloc a Fig. 4) ş i, în sfâ rşit,
cutrem urul v râ ncean mode ra t din 14 mai 2005, că amplifică rile ma xime se observă a fi de până la 33
amplifica rea a cce le ra ţie i s eism ice a terenului la ori în jurul valorii de T = 0.57 sec ş i de până la 15 ori
nive lul supe rior a l construcţie i depă şeş te va loa rea în z ona valorii T = 0.17 sec (coloana din dreapta a Fig.
din noul cod de proie cta re P100-1/2006, fapt ca re 4).
nu s e întâlne şte în cazul unor cutrem ure vrânce ne
pute rnice (Dem e triu şi Borcia, 2001; Borcia, 5. Concluzii
2006). Instrumentarea seismică a clădirilor este o formă de
monitorizare spe cifică şi reprezintă un sistem modern,
De asemenea, perioadele proprii ale s tructurii complex şi multilateral de obţinere a datelor seismice,
dete rmina te din spectre le de e taj (de nivel) ale atât cu privire la caracteris ticile seismice ale
înreg istrărilor sunt în jurul valorilor de perioade 0.6
64
 Monitorizarea instrumentală a construcţiilor la cutremur • E.-S. GEORGESCU, I. C. PRAUN, I. S. BORCIA
amplasamentelor, cât şi referitor la caracte risticile
dinamice de răspuns ale structurilor.
Conside răm normal şi justificat ca atunci când la
proiectarea unor investiţii importante s-au utilizat
programe de calcul avans at, sau atunci când clădirile
au o mare utiliz are, un rol social deosebit şi s-au
investit fonduri publice sau private importante,
comparaţia de după seisme să fie efectuată cu date
specifice certe, reale, date de instrumente
corespunzătoare. Fără aceste date nu poate fi vorba
de un progres în asigurarea unui nivel sporit de
siguranţă structurală.
Având în vedere ca racterul a leatoriu a l fe nome nului
seismic, fie care cutremur furnizează informaţii
suplimenta re des pre o anum ită zonă seism ică, date
care trebuie integra te cu da tele privind miş carea
seismică la sursă ş i în puncte de referinţă de pe
traseul către epicentru, cu obs ervaţiile ş i analiz ele
ingine reş ti privind comporta rea s tructurilor la
amplasament.
De altfel, noul „Cod de proiectare seism ică - Partea I:
Prevederi de proiectare pentru clădiri” – indicativ -
P100-1 / 2006, prevede în anexa A, următoarele cu
privire la ins trume ntarea se ismică viitoare a
construcţiilor din România („A.4. Instrumentarea
seismică a cons trucţiilor):
In zonele seismice pentru care valoarea accele raţiei de
proiectare ag având IMR≥100 ani este ag ≥0,24g,
construcţiile având înălţimea peste 50 m sau mai mult
de 16 etaje sau având o suprafaţa desfăşurată de
peste 7500m2 , vor fi ins trumentate cu un sistem de
achiziţie digital si minim 4 (patru) senzori triaxiali
pentru acceleraţie.
Această ins trumentare minimală va fi amplasată
astfel: 1 senzor in câmp liber în vecinătatea
construcţiei, 1 senzor la s ubsol ş i 2 senzori pe
planşeul ultim ului etaj. Instrumente le vor fi
amplasate as tfel încât accesul la aparate să fie
posibil în orice moment.
Instrumentarea, întreţinerea ş i exploatarea este
finanţată de proprietarul cons trucţiei şi este realizată
de organiz aţii autorizate.
Înregistrările obţinute în timpul cutremurelor pute rnice
trebuie puse la dispoziţia autorităţilor abilitate si a
instituţiilor de specialitate în 24h de la producerea
cutremurului.”
Cos tul ins tala ţie i este redus în ra port cu valoa rea
totală a une i clădiri îna lte mode rne, cu finisaje,
dotă ri, ins tala ţii şi e chipam ente mode rne, sau fa ţă
de cea a unei inves tiţii industria le, ca re altfe l ar fi
65
scoasă din funcţiune în aşte pta rea e xpe rtiză rii
tra diţiona le.
Înţelegerea core ctă de către proiectant a
importanţe i şi a influenţe i dife riţilor factori as upra
răspuns ului dinam ic structura l, pre cum şi corela rea
lor cu obiectivele de inte res pentru be neficiar,
conduce la o aleg ere ş i la o distribuţie ade cvată a
com ponentelor s is teme lor de m onitoriza re se ism ică
în clă dire.
La cerere, spe cialiş tii I.N.C.D. URBAN-INCERC pot
asigura consultanţa ne cesară proprietarilor şi
proie ctanţilor de sisteme de monitoriza re cat si
instrumentarea unor clădiri cu echipament propriu
(pentru clădiri de interes na ţiona l si ştiinţific) sau cu
echipamente ale proprieta rilor de clădiri.
De asemenea prin laboratoarele atestate poate
asigura prelucrarea si interpretarea date lor din
monitorizări, cat si dete rmină ri experime ntale, în
vederea cunoaşterii capacităţii reale de reziste nţă a
construcţiei avariate/neavariate ş i a stabilirii soluţiilor
de consolida re.
BIBLIOGRAFIE
Aldea A., Kashima T., Lungu D., Vac areanu R., Koyama S.,
Arion C. (2004), Modern Urban Seismic Net work
în Bucharest, Romania, First Int ern ation al
Conference on Urban Earthqu ak e Engin eerin g,
Tokyo Institut e of Technology , J apan.
Bălan Ş., Cristescu V., Cornea I. - Coord. (1982), Cutremurul
de pământ din România de la 4 martie 1977.
Editura Academi ei, Bucureşti.
Borcia I. S. (2002), Prelucrarea înregistrărilor obţinute în timpul
cutremurelor vrâncene puternice în două clădiri
instrumentate seismic din municipiul Galaţi, în: Materialele
Conferinţei naţionale, cu participare internaţională -
Comportarea în SITU a Construcţiilor, Galaţi.
Borcia I. S. (2005), Prelucrarea înregistrărilor obţinute în timpul
cutremurelor vrâncene recente într-un bloc de
locuinţe instrumentat seismic din Bucureşti, în:
Construcţii civile şi industriale 6(66-68).
Borcia I. S. (2006), Procesarea înregistrărilor mişcărilor
seismice puternice specifice teritoriului României,
Teza de doctorat, UTCB, Bucureşti.
Celebi M. (2000), Seismic Instrumentation of Buildings, Open-File
Report 00-157 USGS, Menlo Park, California.
Celebi M. (2001), Current Practice and Guidelines for USGS
Instrumentation of Buildings Including Federal
Buildings, în: Proc. COSMOS Workshop on
Structural Instrumentation, USA.
Demetriu S, Borcia I. S. (2001), Seismic Response of Instrumented
Buildings during Vrancea Earthquakes, Bulletin of
Technical University of Civil Engineering, Structural
Mechanics and Structural Engineering 2:1-11.
Urbanism. Arhitectură. Construcţii
INCERC, UTCB, ICI (2002), Diagnosticarea siguranţei în
exploatare şi a stării de degradare seismică pentru
construcţii civile şi construcţii în transporturi, pe baza
măsurătorilor dinamice la scară naturală, referate la
Programul AMTRANS nr. 1B02/2001.
Kinemetrics Inc. (1989), Seismic Workstation Software,
User’s Manual, SUA.
66
Vol. 1, nr. 2
Lungu D. (2004), Earthquake Mitigation în Romania: Synergy
from International Projects, în: Review of the
Collaborative Research Center 461 “Strong
Earthquakes: A Challenge for Geosciences and Civil
Engineering”, Karlsruhe, September 28 - 29, 2004.
MDRL (2006), Cod de proiectare seismică - Partea I -
Prevederi de proiectare p entru clădiri, indicativ P
100-1/2006, Bucureşti