PROMOVAREA

TURISMULUI DIN
DEPRESIUNEA DORNELOR

1
 CUPRINS

Pag

ARGUMENT 3

CAPITOLUL I - DEPRESIUNEA DORNEOLOR 5

Subcap. I.1 Scurt istoric al zonei 5

Subcap. I.2 Prezentarea geografică a zonei 8

Subcap. I.3 Potentialul turistic al Depresiunii Dornelor 12

CAPITOLUL II –PROMOVAREA ZONEI TURISTICE 20

,,DEPRESIUNEA DORNELOR”
Subcap. II.1 Promovarea prin intermediul targurilor și expozițiilor 20

Subcap. II.2 Promovarea on-line 24

Studiu de caz - PREZENTARE PROIECT 26

„PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC ŢARA DORNELOR”

Bibiografie 33

2
 ARGUMENT

Turismul reprezintă deplasarea unei persoane sau al unui grup de persoane de la locul de
domiciliu spre alte destinaţii cu diferite scopuri, cum ar fi : religios, divertisment, sport, recreere,
afaceri, tratament, cunoaștere. Acesta a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă
precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie , agricultură sau
comerţ). Imporanța acestui sector este determinată pe de o parte de complexitatea proceselor pe
care le presupune derularea activităților turistice iar pe de altă parte de efectul pe care îl are
călătoria turistică îl are asupra practicanților, din ce în ce mai mulți, de turism.
Numărul turiștilor a crescut în ultimii ani, pe baza unor factori printre care aș putea enumera:
creșterea ponderii timpului liber, creșterea nivelului de trai, creșterea nivelului de educație,
acalmiile politice din anumite regiuni ale globului, petența din ce în ce mai mare a omului
pentru cunoaștere.
În același timp însă, se poate remarca faptul că și promovarea corespunzătoare a
destinațiilor turistice poate determina intensificarea fluxurilor turistice spre zonele de interes.
Este cazul ca și destinațiile turistice din Romănia să beneficieze de o strategie de promovare
corespunzătoare pentru ca astfel, potențialul turistic al zonelor să fie valorificat într-un mod
eficient.
În vederea susţinerii proiectului pentru obţinerea certificatului de calificare profesională
mi-am ales că tema "Promovarea turismului din Depresiunea Dornelor" tocmai pentru a face o
prezentare a acestei zone atât de apreciate de către turiștii români, dar aproape necunoscută
celor din alte țări. Zona turistică Vatra Dornei este spaţiul ideal pentru cei care au nevoie de
relaxare şi odihnă într-un mediu benefic, dar şi un loc unde se poate practica turismul activ
precum ski, drumeţii, river rafting, mountain biking, călărie sau sărituri cu parapanta. Vatra
Dornei este cunoscută și ca una dintre cele mai mari staţiuni balneare şi staţiune pentru
practicarea sporturilor de iarnă.
Consider că Depresiunea Dornelor este una dintre cele mai atrăgătoare staţiuni turistice
de aceea trebuie promovată ca atare. Susţin acest lucru pe baza materialului referitor la zonă și a
a observațiior pe care le-am făcut în timpul unui scurt sejur în Vatra Dornei în compania cu
colegilor de clasă.

3
În vederea realizari acestei lucrări am utilizat o serie de competenţe specializate:
9.3.1 Realizarea unei oferte competitive
16.1.1 Prezentarea diferitelor tipuri de turism
19.1.1 Identificarea elementelor componente ale produsului turistic
19.1.3. Selectarea componentelor produsului turistic
19.1.4. Combinarea componentelor produsului turistic
23.1.1 Protejarea si conservarea resurselor mediului inconjurator
23.1.2 Protejarea si conervarea resurselor turistice
23.4.2 Aplicarea normelor dezvoltarii durabile referitoare la turism

4
 CAPITOLUL I: DEPRESIUNEA DORNELOR

O legendă atestă existenţa Dornei încă de pe vremea întemeierii Moldovei. Numele

depresiunii este legat de o dragoste tragică a întemeietorului Moldovei, Dragoş Vodă. Acesta s-ar
fi îndrăgostit de păstoriţa localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greşeală şi în amintirea ei, a
decis ca apa lânga care s-a petrecut drama să poarte numele ei.

I.1. Scurt istoric al zonei

O explicaţie știinţifică a toponimului "Dorna" este greu de oferit. Dicționarul Limbii

Române, explică noţiunea "dorna" prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit aşezarea
mlăştinoasă "Dolina", romanii au numit-o "Durnacum" iar la români a ajuns Dorina, care prin
eliminarea vocalei "i" a devenit Dorna.
Dupa anul 1775, Dorna intră sub stapânire austriacă şi locuitorii au devenit iobagi ai
domeniului împărătesc Câmpulung. Acest fapt a generat conflicte care au durat aproape un secol.
Locuitorilor li s-au luat drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li s-au pus taxe pe fâneţe şi
păduri şi au fost obligaţi să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare iniţiate de
coroană. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorităţii biruri în natură (animale, lână şi lemne). Pe
teritoriul târgului Dornei s-au desfaşurat numeroase conflicte sângeroase care au sfârşit prin
însemnate pierderi de vieţi omeneşti. În 1884, o sentinţă a autorităţilor austriece pedepsea formal
pe unul dintre asupritorii locali cu o "dojană severă".
Locuitorii Dornelor au încercat să pună capăt opresiunilor şi nemulţumirilor prin plângeri
repetate la împărat şi la autorităţile locale dar ele n-au putut fi soluţionate până în jurul anului
1850, când a fost abrogată vechea constituţie austriacă şi a început perioada de 11 ani a
absolutismului monarhic. Evoluţia edilitară şi urbanistică a localitatii Dorna a fost puternic
marcată de descoperirea uriaşelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafaţă de mai multe
zeci de kilometri pătraţi şi cunoscute de ciobanii locului încă pe la anul 1750, care le-au botezat
izvoare cu "burcut" - nume împrumutat probabil din maghiarul "borviz" și semnificând "apă care
izvorăște". O cercetare ştiinţifică a apelor minerale din ţinutul Dornelor este cunoscută în
literatura de specialitate în jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg a realizat în
această perioadă o analiză relativ completă a apelor din ținutul Dornelor. Recunoaşterea oficială
a importanţei izvoarelor minerale şi o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805
5
ale doctorului Ignatziu Plusch care a înaintat autoritaţilor de la Viena primele semnale despre
starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei şi a izvorului din Poiana Negri. Din scrierile şi
rapoartele doctorului Plusch aflăm că în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de
bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de paşi de drumul împarătesc. Prepararea
băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea
staţiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic şi material al
proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense. Proiectul de amenajare al băilor propus
de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administraţiei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul
Buholzer a primit ordinul să construiască o clădire
cu şase căzi de baie la care apa minerală era adusă
printr-o ţeavă şi continua să curgă prin jgheaburi.
În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a
cumparat Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele
de Institutul Balnear, împreună cudreptul de
proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi s-
Fig.1 Cazinoul în anul 1902 a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde
www.vatradornei.net
ulterior s-a construit Hotelul numărul unu şi
Cazinoul.
O descriere a staţiunii în jurul anilor 1880-1895 o aflăm din însemnările inginerului
Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni: "izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea
prezentau niste găuri pătrate împrejmuite cu bârne şi acoperite cu coajă de brad, fără nici o
izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaştele. Din aceste
izvoare curgea apa prin nişte jgheaburi, în butoaie deschise asezate pe bârne. Din aceste butoaie
apa curgea prin ţevi de metal spre locul unde era încalzită şi de acolo la căzi." În total pe
teritoriul localităţii Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale.
Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul staţiunii balneare
şi concomitent cu aceasta. Pâna în anul 1774 Dorna a fost dependentă de Ocolul Câmpulung şi
din această cauză nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu şi vornic sau primar a
fost dobândit abia în anul 1823, dar localitatea a continuat să existe sub suzeranitatea vornicului
de Câmpulung pâna în 1853. În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc
despre răscoalele dornenilor împotriva recrutării cu sila, despre construcţia în 1830 a Podului

6
armeanului care traversa râul Bistrita în zona Chilia şi despre nenumărate persecuţii la care au
fost supuşi locuitorii ţinutului Dornei de către stăpânirea habsburgică.
Între 1850 şi 1875 la Dorna s-au perindat mai multi vornici si primari. Instalarea lui
Vasile Deac în funcţia de primar al oraşului, a coincis cu perioada când se studia de către oamenii
de ştiinţă ai vremii şi de către administraţia Bucovinei şi a Câmpulungului dezvoltarea staţiunii
balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuţi
devine proprietarul izvoarelor de ape minerale şi al aşa-zisului institut balnear. În această
conjunctură se punea tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al staţiunilor
cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecţi şi oameni de ştiinţă, proprietarul băilor a întocmit
un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare şi petrecere a timpului liber, pe
care dorea să-l materializeze în afara dezvoltării urbanistice a localitaţii. Proiectul Fondului
Bisericesc a fost supus în anul 1883 aprobării împăratului Franz Joseph şi prin aprobarea
acestuia, proiectul a căpătat posibilitatea intrării în execuţie. Primarul Vasile Deac a obţinut și o
audienţă la împărat în anul 1886 şi odată cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a
localitaţii Vatra Dornei, pe teritoriul căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul
Naţional, clădirea şcolii primare, Gara mare şi Gara Băi, Biserica catolică şi Templul evreiesc.
Toate acestea au fost date în folosință în anii ce au urmat, finalizându-se cu Gara CFR cunoscută
sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei şi a început
construcţia Gării Vatra Dornei Băi, care a fost dată în folosinţa după decesul vrednicului primar.
Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute şi - partial demarate - lucrările
Templului evreiesc şi a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovită de doua obuze în timpul primului
război mondial, care sunt vizibile şi astăzi în peretele estic.
Vatra Dornei a fost declarat oraş al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907. Primul
război mondial a adus luptele pe creasta munţilor din jurul orașului transformându-l pe acesta şi
staţiunea într-o fortăreaţă armată a austro-ungarilor. Staţionarea trupelor la Vatra Dornei a durat
aproape doi ani, timp în care au fost distruse atât oraşul cât şi staţiunea, dar după unirea
Bucovinei cu Regatul României s-a pus problema refacerii şi administrării băilor. S-au inițiat
câteva acțiuni în acest sens care au rămas fără rezultat. Litigiile s-au terminat prin intervenţia
ministrului agriculturii de atunci - prof.dr.Iancu Nistor - care a determinat Statul Român să
permită Fondului Bisericesc exploatarea băilor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans
pentru reabilitarea stabilimentelor şi restaurarea daunelor aduse în timpul războiului. Lipseşte

7
canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea străzilor oraşului etc. Aceste lucrări nu au putut fi
executate, din cauză că au lipsit fondurile necesare. Trebuie ştiut că administraţia acestui oraş a
luptat cu mari greutăţi financiare din cauză că veniturile curente nu mergeau în visteria proprie,
după cum aproape toţi vizitatorii care veneau la Vatra Dornei credeau. Veniturile directe aduse de
staţiune aparţineau Fondului Bisericesc. Acesta nu a contribuit niciodată cu veniturile realizate
din amenajările balneare, la lucrarile edilitare ale oraşului.
În timpul celui de-al doilea război şi în special în a doua sa parte - anii 1943-1944, staţiunea
balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Odată intrat în vigoare, actul naţionalizării
de la 11 iunie 1948 s-a început o vastă campanie de refacere şi modernizare a tuturor obiectivelor
care constituiau averea staţiunii. Imediat după 1950 staţiunea balneară Vatra Dornei a intrat în
exploatare la întreaga capacitate şi până în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile:
medical, de agrement, de odihnă .

I. 2 Prezentarea geografică a zonei

Etapele cunoașterii geografice a Depresiunii Dornelor:

 Etapa de până la începutul primului război mondial
În această etapă se remarcă primele studii geologice și botanice cu emiteri de ipoteze asupra
genezei depresiunii; formării și evoluției reliefului nordului Carpaților Orientali. Hărți întocmite
de militarii austro-ungari ( Harta Transilvaniei, scara 1/1.000.000 din Schramblicher Atlas,
Viena) cu detalii despre așezări, exploatări, resursele minerale și suprafața forestieră din aria
nordică a Carpaților.Zona Munților Călimani a interesat mulți geologi prin prisma descifrării
principalelor tipuri de roci vulcanice.
Depresiunea Dornelor a constituit un spațiu râvnit și pentru studiile de botanică și
fitogeografice datorită etajelor biogeografice din zonă: vegetația mlaștinilor eutrofe și oligotrofe,
turbării cu relicte glaciare, flora pajiștilor secundare etc. Numeroase studii au fost comandate de
administrația austro-ungară, interesată fiind de valorificarea resurselor minerale.
 Etapa perioadei interbelice
Mircea Savul (geolog român, n-15mai 1895, d-13mai 1964) a studiat șisturile cristaline și
zăcămintele de mangan (1927). În 1938 a publicat un studiu geologic a bordurii orientale a
Călimanilor alături de o hartă geologică la scară mică în care a prezentat schematic terasele

8
râului Neagra Șarului. Alături de Mircea Savul și alți geologi români precum V.Buțureanu,
I.Athnasiu, O.Nichita au contribuit în cunoașterea geologicăa întreg lanțului vulcanic neogen sau
a Munților Călimani.
Th.Krauter (1923-1929) a studiat compartimentul nordic al zonei cristalino-mezozoice din
Carpații Orientali, cu precădere Munții Rodnei și flișul din Munții Bârgăului. Același geolog a
analizat seriile cristaline din Munții Suhardului și Bistriței din aria vecină Depresiunii Dornelor.
Emm. De Martone (1921-1922) a remarcat prezența suprafeței de nivelare până în vatra
depresiunii și rolul rețelei hidrografice în formarea depresiunii.
V.Mihăiescu (1944) a publicat primul studiu monografic al Țării Dornelor, dar fără a
menționa poziția depresiunii. Analiza cuprinde aspecte asupra principalelor trepte de relief:
fundul văilor și terasele; platformele de eroziune etajate (950-1400m); platformele între 1400-
1800m; culmile peste 1800m.
 Etapa posbelică
Cercetările din această etapă au început să aibă și scop practic, cel al exploatării
zăcămintelor de sulf din caldera Călimani. De asemenea s-a continuat reflectarea asupra
orogenezei lanțului muntos adiacent depresiunii. Progresele făcute în studierea hidrografiei au
avut drept rezultat punerea în valoare a noi izvoare minerale și mai buna valorificare a celor
existente. Un studiu de referință este cel elaborat de C.Martiniuc,I.Hârjoabă, I.Donisă (1962),
acesta fiind de fapt primul studiu geomorfologic a teritoriului orașului Vatra Dornei și a zonei de
confluiență Dorna-Bistrița.
I.Donisă (1969) a analizat Valea Bistriței împreună cu Nord-Estul depresiunii și a adus
argumente morfo-geologice asupra vârstei reliefului văii, precum și a depresiunii.
Clima Depresiunii Dornelor a fost prezentată prin studiile realizate de Liviu Apostol
(1987,1992,1995) care au vizat: inversiunile de temperatură din zonă, regimul pluviometric,
parametrii și efectele poluării. În ultimii ani, geografi ca Constantin Rusu sau Eugen Rusu au
publicat lucrări privind aria marginală a depresiunii, oferind o imagine mai complexă a tipurilor
de peisaje geografice.’’ (Chiriță V., 2003)

Așezarea geografică

Depresiunea Dornelor este situată în Grupa Nordică a Carpaților Orientali, la limita sudică a
acesteia, în culoarul Bârgău-Câmpulung Moldovenesc. Depresiunea este bine individualizată

9
prin relief, climă, rețea hidrografică, soluri, fiind profund transformată de către activitatea
antropică. Peisajele și procesele din cadrul acesteia nu mai sunt exclusiv naturale, iar regiunea
sub influiența societății omenești, a devenit o regiune geografică.

Fig. 2 Poziția Depresiunii Dornelor în context regional și național, Lăcătușu I.

Deși aspectul de depresiune este clar, stabilirea limitelor de Sud și Vest (Munții Călimani și
Bârgău) a fost mai dificilă deoarece culmile desprinse din aceste rame montane trec în pante spre
vatra depresiunii. Limitele de Est si Nord sunt evidente, contactul dintre rama montană și
depresiune este unul tranșant. Prin urmare, Depresiunea Dornelor se învecinează la Nord cu
Munții Suhard (Vf.Omu, 1931m; Vf.Suhărzel, 1794m; Vf.Oușoru 1654m), N-E cu Masivul
Giumalău (1853m), la Est cu Munții Bistriței (Vf.Pietrosul Bistriței, 1791m), la Sud cu Munții
Călimani (Vf.Tămău, 1816m; Vf.Lucaciu, 1800m; Vf.Pietrosu, 2101m; Vf.Rețițiș, 2021m;
Vf.Călimani Izvor, 2031m) și la Vest cu Munții Bârgăului unde se întânlesc cele mai mici
altitudini ( 1300-1400m).

10
 Fig.3 Depresiunea Dornelor, Lăcătușu I.

Poziția de depresiune intramontană oferă regiunii acces facil: spre Maramureș prin pasul
Prislop, spre Suceava prin pasul Mestecăniș și spre Piatra Neamț prin defileul Bistriței.
,,Depresiunea Dornelor este compartimentată datorită prezenței calderei Călimanilor în Sud
și Sud-Est dar și a infiltrării pintenilor montani în Sud și Vest. În ansamblu prezența acestor
compartimente nu justifică separerea depresiunii, ci se deosebesc ca subunități naturale care îi
accentuează individualitatea și personalitatea:
a) Compartimentul Coșna-Poiana (200km²) este situat în partea vestică a depresiunii,
având altitudini medii de peste 900m. Compartimentul este mai jos cu circa 400m
față de marginea sa vestică ( Vf.Ascuțit-1353m) și cu circa 700m față de rama
montană nordică (Vf.Oușoru-1639).Relieful are aspect colinar cu numeroase
dealuri conice și măguri.
b) Compartimentul Șarului este așezat în estul Depresiunii Dornelor și are o
suprafață de aproximativ 67km². Se detașează clar față de unitățile de relief
învecinate; relieful este uniform, evidențiîndu-se doar hog-back-ul Bâtca Șeștinei.
c) Compartimentul Dieci-Dealul Negru se află în centrul depresiunii, fiind cu 200-
300 m mai înalt față de celelalte compartimente, ajungând la altitudini maxime în
Vf.Diecilor (1301m) și Vf.Muncenilor (1258m)’’ (Chiriță V., (2003)

11
 I.3. Potențialul turistic al Depresiunii Dornelor

Un teritoriu manifestă atractivitate din punct de vedere turistic în măsura în care oferă
resurse turistice naturale și/sau antropice, acestea fiind catalogate ca atracţii turistice sau resurse
turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu care împreună cu
baza tehnico – materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală
(efectivă) sau patrimoniul turistic. Diversitatea resurselor turistice, specificul, influenţa lor în
activitatea turistică duc la delimitarea a două categorii de potenţial turistic, şi anume: natural şi
antropic.

A.Potențialul turistic natural

Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi
modificările acestora. Aceste resurse prezintă posibilități de valorificare prin amenajări și
produse turistice concrete care să poată aduce beneficii importante destinațiilor.
Depresiunea Dornelor deține caractere particulare la nivelul tuturor compartimentelor
cadrului natural, care oferă posibilităţi complexe de valorificare din punct de vedere turistic.

 Relief

Potenţialul reliefului reprezintă un element major în structura potenţialului turistic, el

fiind suportul material al desfăşurării activităţilor turistice.Vatra Dornei reprezintă o așezare
depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine
medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are
următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bârnărel – 1.321 metri);
Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru – 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu
Vârful Runc – 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline (Munții
Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud).

 Condiții climatice

Potenţialul turistic al climei este de asemenea foarte important prin prisma faptului că
elementul natural climă are la rândul său un rol major în determinarea trăsăturilor specifice
peisajului geografic, influenţând astfel activităţile socio-economice printre care și activitățile

12
turistice. Elementele climatice prin valorile lor determină pentru turism sezoane de interes
turistic (lungimea acestora) şi forme de turism ce se pot practica pe un anumit teritoriu (ex:
turismul pentru sporturi de iarnă). Activitatea turistică în general şi turismul balneoclimatic în
special este interesat de acţiunea biologică a factorilor climatici cu influenţă asupra corpului
uman ce duc la confort sau disconfort climatic (termic, de umiditate etc.) şi totodată de
proprietăţile curative şi terapeutice ale climei (interacţiunea factorilor climatici au dus la apariţia
staţiunilor climatice).
Clima în Depresiunea Dornelor este temperat continentală, având lungi perioade de
inversiuni termice, mai ales intimpul iernii, cand temperaturile medii ale lunii ianuarie coboară
sub -6ºC, iar vara, ale lunii iulie, nu depășesc 14ºC. La Vatra Dornei, în centrul depresiunii,
temperatura medie anuală este de 5.1ºC, iar mediile lunilor iulie și ianuarie fiind de 15ºC,
respective -6.1ºC. Numărul zilelor de îngheț este cuprins între 170 ți 195 pe an, umezeala relativă
a aerului fiind de 80%. Cantitatea medie anuală de precipitații are valori de peste 600mm, și
variază de la un an la altul destul de mult. O importanță deosebită pentru activitatea turistică o
au precipitațiile solide. Numărul de zile cu zapadă într-un an ajung la aproximativ 115, astfel, se
regăsindu-se condiţii favorabile pentru o perioadă suficient de lungă în practicarea sporturilor de
iarnă.

 Hidrografia și hidrologia

Hidrografia constituie o componentă de bază a peisajului natural contribuind din plin la

creșterea atractivității turistice a regiunii. La nivelul acestei depresiuni, elementul hidric este
reprezentat de pânzele lacustre, numeroasele cursuri de apă ce delimitează unităţi montane, mai
mari sau mai mici și de apele minerale subterane.
Rețeaua hidrografică, are un profil longitudinal diferit înclinat, cu albii adâncite, frecvente
căderi de apă (cascade – în zona de munte) de lăţimi şi debite variabile, în funcţie de afluenţii
primiţi. În zona orașului Vatra Dornei, râul Dorna este valorificat pentru turismul de sfârşit de
săptămână şi agrement, practicându-se river-rafting. Bistriţa, denumită și ,,Bistriţa Aurie” în
sectorul afat în amonte de Vatra Dornei, izvorăşte din munţii Rodnei și curge pe o lungime de 70
km până la confluiența cu râul Dorna, după care străbate depresiunea până la Cheile Zugrenilor,
unde formează un defileu atractiv din punct de vedere turistic. Dorna este cel important afluent al
Bistriţei, izvorând din munţii Călimani şi curgând pe o distanța de 50 km. Bazinul hidrografic al

13
Dornei este format din afluentul său principal, Coşna, lung de 22 km, care la rândul ei dispune de
câțiva afluenţi din munţii Suhard: Diaca, Dieciu, Pietrosu, Runcu, Zimbru, Băncuşoru, Făgeţelul
şi Ciotina. De asemenea râul Neagra Șarului face parte din hidrografia regiunii, traversând-o în
partea sa estică.

Fig.8 Râul Dorna

Depresiunea Dornelor deține ape subterane bogate. Existenţa apelor minerale este legată de
emanaţiile de dioxid de carbon ale manifestărilor postvulcanice din masivul Călimani. Izvoarele
sunt, în general, feruginoase carbogazoase. În prezent zăcământul mineral este exploatat din 17
surse, din care doar 8 sunt captări directe prin drenaje sau puţuri. Cele mai cunoscute izvoare
minerale din depresiune se află la Vatra Dornei, Șaru Dornei, Poiana Negrii, Neagra Șarului,
Negrisoara, Dorna Cândrenilor, Poiana Stampei, Coșna. La Dorna Cândreni sunt izvoare de apă
plată exploatate pentru consum (Izvorul Alb).

 Vegetația și fauna

Potenţialul turistic oferit de resursele biogeografice este în strânsă legătură cu cel al

reliefului şi al hidrografiei. Rolul turistic al vegetaţiei este în principal unul estetic. Depresiunea
Dornelor se află în etajul pădurilor de molid, predominând pădurile de brad, pin, ienupăr, molid.
Se regăsesc câteva specii de foioase (paltinul de munte, plop, sălcii, mesteacăn şi arin), dar şi
arbuşti şi subarbuşti (măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin, merişor). În partea superioară a
masivelor (peste 1600 – 1700m), se dezvoltă tufişuri şi pajişti subalpine. Tufişurile sunt formate

14
din jneapăn, ienupăr pitic, anin de munte, smârdar, afinul şi merişorul de munte. Pajiştile
subalpine sunt alcătuite din graminee: păruşca, păiuşul, iarba vântului, firuţa , pieptănăriţa.
Vegetația ierboasă se manifestă prin prezența: garofiței, sunătoarei, perişorului, ferigei; foarte
frecvent este întânlit şi muşchiul verde. Caracteristice Depresiunii Dornelor sunt mlaștinile care
se găsesc în sectoarele plane ale culmilor înalte din munţii Călimani, mlaştini eutrofe, denumite
“bahne”. O plantă carnivoră mică, ocrotită și-a făcut loc aici - roua cerului.
Fauna, la rândul său, este bine reprezentată având un rol foarte important din punct de
vedere ecologic în cadrul ecosistemelor. Pentru turism doar anumite specii sunt considerate
atracţii ca urmare a valorii estetice pe care o aduc peisajului sau ca urmare a trofeelor cinegetice.
În Depresiunea Dornelor, fauna este distribuită pe trei etaje. Etajul faunistic al pajiştilor alpine şi
al tufişurilor apare pe înălţimile munţilor Suhard, Căliman şi Bistriţei este slab reprezentat
datorită condițiilor climatice restrictive; regăsim aici: şoarecele de zăpadă, chiţcarul de munte,
acvila de munte care se hrănește doar cu pradă vie, cocoşul de mesteacăn şi şopârla de munte.
Etajul faunistic al pădurilor de conifere alcătuit în principal de mamiferele de talie mare: urs,
cerb, râs, mistreţ, jder, lup, vulpe, dar și din păsări- cocoșul de munte, reptile- șopârla de munte,
vipera comună și mamifere- șoarecul vărgat. Etajul faunistic al pădurilor de fag este mult mai
variat ajutat fiind de factorul climatic mai puțin restrictiv. Mamiferele rozătoare sunt reprezentate
de: şoarecele gulerat, veveriţa; păsări: ierunca sau găinuşa de alun. O pondere ridicată în acest
etaj îl au și mamiferele provenite din etajul superior, cel al pădurilor de conifere. În râurile Dorna
şi Bistriţa se întâlnesc specii de peşti specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean,
lostriţă, clean.

 Cadrul natural protejat

Parcul central Vatra Dornei

Parcul este amenajat la poalele Dealului Negru pe o suprafaţă de 50 ha şi declarat

rezervaţie dendrologică a Academiei Române, renumit fiind pentru numărul mare de veverițe
care trăiesc acolo. Este un parc natural, transformat, adaptat cu plantații diferite pentru a exercita
atracție turistică. Speciile de bază sunt: zada, pinul, păducelul, liliacul sălbatec, mălinul. Se mai
găsește o formă deosebită de arin de munte - arinul pieptănat. De asemenea câteva specii au fost
introduse pentru a mări gradul de atractivitate a parcului, printre care: tufe de tisa, magnolii,

15
zimbrul, salcâmul japonez, o formă decorativă de ulm de munte, exemplare de stejar, pin de
munte, arbuști și salcie ornamentală.

Fig. 9 www.taradornelor.ro

Cheile Zugrenilor

Este o rezervaţie geologică situată la 20 de kilometri în aval de oraşul Vatra Dornei, pe râul
Bistriţa, la o altitudine de 740 m. Teritoriul ocrotit are o suprafață 159,10 ha. Zona este una
deosebit de atractivă datorită stâncilor cu forme impresionante. Colțul Acrii, situat în dreptul
Piciorului Țepușelor din Muntele Giumalău obligă apele râului să-l ocolească creând un splendid
meandru în jurul acestuia, meandru în care se află și cabana Zugreni. La 100 m în aval de cabană
se află Piatra lui Osman, în apropierea gurii pârâului Colbu care separă Munții Giumalău de
Munții Rarău. Urmează în aval Grindul Pușcatei, o îngustă fâșie stâncoasă ce leagă Colțul Acrii
de Pietrosul Bistriței. Mai departe, apele râului trec pe sub stâncile de la Râpa Scara din abruptul
16
Pietrosului și pe sub Stânca Coifului, ce face parte din Bâtca Neagră (1439 m) din Rarău. Alăluri
de elementele geologice, și flora inferesează foarte mult. Floarea de colț o regăsim aici la cea mai
joasă altitudine din Moldova. Pe stâncile din apropierea crestei Pietrosului se află și o plantă
endemică denumită Petrosia (Andryala levitomentosa), cu un efectiv foarte restrâns.

Rezervația Tinovul Mare

Poziționată în comuna Poiana Stampei, rezervația se întinde pe o suprafață de 612 ha, fiind
cea mai mare rezervație de turbă naturală din țară. Acest tinov, declarat monument al naturii în
1955, este străbătut de un pod de lemn lung de 900 m care permite vizitarea rezervației. Podul
este singura cale de acces întrucât stratul de mușchi mustește continuu. Importanța științifică a
acestei rezervații constă în aciditatea stratelor de mușchi care a permis păstrarea nealterarată a
polenului depus în stratele de turbă de-a lungul zecilor de ani. Solul și apa sunt puternic acide,
colorate cu nuanțe de brun, predominând acizii humici și humirici. Specia lemnoasă dominantă
în tinovul Poiana Stampei este pinul silvestru care vegetează greu, ajungând la diametre cuprinse
între 10-22 cm la vârste de circa 100 ani.

Parcul Național Călimani

Situat în Munţii Călimani, Parcul Naţional Călimani are o suprafaţă totală de 24.041 ha ce
atinge suprafața administrativă a patru județe: Suceava, Mureș, Harghita și Bistrița Năsăud.
Scopul principal pentru care a fost înființat este cel de conservare a biodiversității florei și faunei,
menținerea cadrului geografic natural și a habitatelor naturale. De asemenea dezvoltarea durabilă
a zonei a fost inclusă în planul de management al parcului.

Parcul Naţional Călimani cuprinde următoarele zone:

Rezervaţia Ştiinţifică de Jnepeniş cu Pinus Cembra - care are în componenţa ei Pinus

Cembra, unic în ţară şi extrem de rar în Europa

Rezervaţia Lacul Iezer – crește care are în componenţa ei Pinus Cembra, unic în ţară şi
extrem de rar în Europa

Rezervaţia geologică 12 Apostoli - formată dintr-un grup de stânci, ce par sculptate, de fapt
fiind modelate de vânt.

17
 Depresiunea Dornelor are o poziție privigeliată, atât municipiul Vatra Dornei cât și
comunele Panaci, Şaru Dornei, Dorna Candreni şi Poiana Ştampei fiind cuprinse în arealul
protejat al parcului. De asemenea de aici se deschid cele mai bune și accesibile trasee turistice
către majoritatea punctelor de interes din parc.

B.Potențialul turistic antropic

Resursele turistice de natură antropică reprezină rezultatul gândirii și al activităților umane

de-a lungul timpului. Aceste resurse sunt concentrate îndeosebi în spațiul așezărilor, dar se
găsesc cu o frecvență mai redusă și în afara acestora.
Obiectivele turistice de natură istorică sunt o dovadă a vechii locuiri a spațiului
intracarpatic. Depresiunea Dornelor concentrează majoritatea acestor obiective în spațiul urban
aferent municipiului Vatra Dornei. Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit în perioada 1896-
1898. Clădirea, inclusă în lista monumentelor istorice, a purtat diverse denumiri, Cazinoul Băilor
sau Pavilionul Central al Băilor şi a îndeplinit de-a lungul timpului mai multe funcții: sală de
jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole, precum și club muncitoresc. Izvorul de apă
„Sentinela” şi „băile vechi” fac parte din acelaşi complex de clădiri. Izvorul Sentinela este un
izvor de apă minerală, amenajat în anul 1896, la cinsprezece ani după ce a fost descoperit. A
intrat în anul 2004 în categoria monumentelor istorice. Sediul primăriei, cunoscut și sub numele
de „Palatul Comunal”, datează din anul 1897 și este o veritabilă ilustrație a stilului florentin.
Gara Vatra Dornei Băi și-a început istoria în anul 1902 atunci când orașul a fost legat pentru
prima data de Suceava, doar până la Gara Mare, care se află la intrarea în oraș. Construcția gării
a avut drept scop facilitarea accesului în stațiune, ea fiind amplasată exact în centrul acesteia.
Biblioteca ,,G.T.Kirileanu’’, amplasată în clădirea Palatului Național Român, clădire care a fost
folosită în decursul istoriei sale în mai multe scopuri, inclusiv ca și școală primară. Vila
Belvedere, locul în care a locuit poetul Lucian Blaga. Astăzi vila îndeplinește funcția de cazare
pentru turiști, ea fiind redecorată și amenajată. În amintirea poetului, s-a păstrat o placă
comemorativă și camera în care acesta își petrecea majoritatea timpului. Alte atracții antropice de
natură istorică din Vatra Dornei sunt: liceul ,,Vasile Lupu’’, hanul ,,Lăpușneanu’’, bustul lui
,,George Enescu’’, sediul Întreprinderii Miniere, Monumentul Eroilor din primul război mondial,
clădirea Poștei. Înafara orașului Vatra Dornei, monumente istorice demne de menționat regăsim
în Cârlibaba, unde „Obeliscul lui Bogdan Vodă”, reflectă locul descălecării acestuia în anul

18
1359. Ruinile hanului Chilia, aflate la 5 km de oraș, han ce datează de pe vremea domnii lui
Alexandru Lăpuşneanul.
Dintre monumentele de arhitectură se evidențiază bisericile şi mănăstirile. Concentrarea
acestora este oarecum echilibrată între urban-rural. În Vatra Dornei cele mai vechi și totodată
atractive biserici sunt: biserica „Adormirea Maicii Domnului” construită în anul 1678, „Templul
Evreiesc” și biserica Catolică ce datează din 1908; Catedrala „Sfânta Treime” situată la intrarea
în parcul central, construită recent, în 1991. Alte biserici renumite prin vechimea şi arhitectura
lor sunt: Schitul ,,Piatra Tăieturii’’ din comuna Panaci, biserica „Sfântul Nicolae” de la Broşteni,
construită în timpul domniei lui Petru Şchiopul, biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la
schitul Rarău, construită în secolul al XIX-lea de familia Balş. Nu trebuie uitate nici bisericile de
lemn ce datează din secolul al XVIII-lea. Astfel de biserici se găsesc în satele Iacobeni şi
Gheorghiţeni.
Muzeele sunt o altă categorie ale potențialului turistic antropic, care odată valorificate pot
atrage fluxuri importante de turiști. În Depresiunea Dornelor menționăm Muzeul de etnografie și
folclor și Muzeul de științe ale naturii.
În această depresiune intracarpatică se menţin în continuare, ocupaţii cu vechi tradiţii,
ocupații care trebuiesc conservate deoarece mulți turiști, în special turiștii străini sunt atrași de
satul tradițional românesc. Valori etnografice regăsim în:

 artă populară; aici se confecţionează cojoace lungi şi bundiţe decorate cu motive vegetale.

 important centru de confecţionare a bundiţelor şi chimirelor

 centru de prelucrare artistică a lemnului;

 centru de prelucrare artistică a lemnului, case cu arhitectură tradiţională, ape minerale slab
sulfu.

CAPITOLUL II –PROMOVAREA ZONEI TURISTICE

19
 DEPRESIUNEA DORNELOR

Termenul „promovare” este considerat un termen descriptiv pentru mix-ul activităţilor

comunicative pe care organizaţiile din turism îl folosesc pentru a influenţa acele persoane de care
depind vânzările lor. De asemenea, trebuie influenţaţi şi furnizorii sau alte persoane de legătură
de pe piaţă.
Comerciantul din turism poate lansa o vastă gamă de metode de promovare; de aceea
este necesar să fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai
eficiente metode de promovare.
Pentru obţinerea celui mai favorabil răspuns din partea pieţei-ţintă, o parte importantă din
efortul depus în activitatea de promovare este construirea unei mărci şi lansarea ei pe piaţă.
Principalele mijloace de promovare utilizate in turism:
I. Publicitatea prin presă (ziare, reviste, pliante, broşuri), radio şi televiziune
II. Promovarea vânzărilor (reduceri de tarife, tombole, trageri la sorţi etc.)
III. Relaţiile publice (mese festive, conferinţe de presă, cadouri publicitare)
IV. Târguri şi expoziţii
V. Vânzările personale
VI. Sponsorizările

Subcap. II.1 Promovarea prin intermediul târgurilor și expozițiilor.

Târgul, expoziția reprezintă locul fizic unde cererea și oferta se întâlnesc. Obiectivele
participării la un targ pot fi: întreținerea imaginii și notorietății firmei, creșterea numărului de
comenzi, lansarea unui produs, descoperirea gusturilor clienților. Notorietatea și calitatea unei
expoziții derivă din adecvarea între oferta propusă de expozanți și cererea vizitatorilor.
Participarea la un târg ține de strategia de comunicare a firmei. Cu această ocazie, firma
comunica prin dosare de presă, prin inserții publicitare – în presă de specialitate și cea pentru
marele public-în care se specifică prezența sa la târg, Firma profită, de asemenea, de promovarea
realizată de organizatorul târgului. Firma trebuie sa prevada o structură de primire pentru
vizitatorii străini și pentru negocieri, ca și amenajarea și formă de prezentare a standului, care
ilustrează cartea de vizită a firmei.

20
 Cu ocazia târgurilor se pot organiza conferințe, prezentând ultimele noutăți în domeniu,
că și inovațiile firmei. Se stabilesc contacte, care pot fi dezvoltate ulterior prin intermediul
marketingului direct.
Exista mai multe tipuri de expoziții: internaționale (care au ca scop sprijinirea politicii de
export a firmelor și constituie un important suport pentru IMM-uri), naționale (corespund unei
politici pe termen scurt, vizând rentabilitatea imediata).
Avantajele participării
Târgurile și expozițiile oferă expozanților o suma de avantaje, între care cele mai
importante ar putea fi:
A) Concentrarea. Cea mai eficientă modalitate de promovare a vânzărilor de produse și
servicii este contactul direct. De regulă, cumpărătorii potențiali își au sediul în diferite zone
geografice, orașe sau chiar în alte țări. Vizitarea fiecăruia din aceștia este, în mod implicit,
foarte costisitoare. Reclama constituie una din modalitățile de silire a contactelor cu aceștia,
însă nu este tot atât de eficientă cum este contactul direct, nemijlocit. Târgurile și expozițiile
bine organizate combină eficient avantajele contactului direct cu reclamă. Ele concentrează
într-un singur loc un număr mare de cumpărători potențiali și asigură cadrul propice
contactului direct odată cu adaptarea la preferințele cumpărătorilor.
B) Prezentarea produselor și serciilor asigură ambianța cea mai eficientă pentru expunerea și
zionarea produselor și cunoașterea serciilor oferite de producători sau comercianți,
potențialilor cumpărători, esențială pentru încheierea de tranzacții și contracte.
C) Evaluarea reacției cumpărătorilor asigură prilejul obținerii unor informații utile din partea
cumpărătorilor sau altor oameni de afaceri. Adeseori, expozantul poate constată imediat dacă
produsul ori serciul pe care îl oferă este cerut pe piață sau ce modificări și adaptări trebuie să-
i aducă pentru a corespunde exigențelor pieții. Se pot, de asemenea, obține într-o oarecare
măsură, reacții și opinii ale consumatorilor sau beneficiarilor direcți cu prire la produsele și
serciile oferite de expozanți.
D) Interes din partea zitatorilor. Oamenii de afaceri ziteaza târgurile și expozițiile pentru că
sunt interesați să ia cunoștință de noi oferte. Ei sunt mai recepti, în calitate de zitatori, la
ofertele unor noi producători și unor noi produse, decât în cazurile când primesc ofertele la
propriile sedii.
E) Noi contacte. Una din dificultățile actitatii de marketing îndeosebi în domeniul exportului
este identificarea potențialilor cumpărători, intermediari și importatori care pot facilita
vânzările de produse și sercii. Această dificultate este considerabil atenuată prin aceea că

21
 târgurile și expozițiile oferă cadrul contactului între expozanți și zitatori, oameni de afaceri
pe care în alte circumstanțe nu i-ar putea identifică.
F) Cunoașterea concurenței. Marile târguri și expoziții atrag, în calitate de expozanți, cele
mai mari și mai importante companii din diverse domenii de actitate. în consecință,
participarea la aceste manifestări oferă avantajul de a putea studia produsele și serciile
precum și tehnicile de marketing ale companiilor care deja au înregistrat succese pe piețele
de interes.
G) Facilitarea participării în grup. Companiile cu sediile în țările în curs de dezvoltare
participă, de regulă, la târgurile internaționale din străinătate în cadrul unor misiuni
comerciale, standuri sau palioane comune sub auspiciile propriilor guverne, asociațiilor
producătorilor sau comercianților, camerelor de comerț etc. din țările lor, care facilitează și
organizează participarea colectivă, în grup. Această modalitate este, însă, practicată și de
oficialitățile din multe țări dezvoltate, atunci când silesc un interes stringent de promovare a
exporturilor anumitor produse pe anumite piețe, cu deosebire pentru sprijinirea companiilor
mici și mijlocii. Companiile care abordează pentru prima oară exportul în general sau
exportul pe o anumită piață, adeseori au mai mare încredere atunci când participă în grup
decât în cazul participării indiduale la un târg pe o piață necunoscută lor. întrucât participarea
la târguri, adesea odată cu organizarea unor misiuni comerciale, cu asistența logistică,
financiară, de marketing și de ordin informațional acordată de guvernele din țările respective
are eficientă sporită, această modalitate poate fi apreciată ca optimă pentru demararea
exporturilor în alte țări.
H) Asistența financiară internațională. Participarea la târguri reprezintă o oportunitate
suplimentară pentru obținerea de asistentă financiară de către companiile din țările în curs de
dezvoltare din partea unor organisme internaționale, cum ar fi Comunitatea Europeană sau
din partea unor țări dezvoltate unde se organizează târguri de anvergură.

Târguri de turism naționale 2017

22
  București, Târgul de Turism al României, 16 - 19 februarie 2017
 Cluj Napoca, Târgul de Turism Vacanța, 24-26 martie 2017
 Timișoara, Târgul de Turism Vacanța, ediția a 4 -a, 3 - 5 martie 2017
 Constanța, Târgul de Turism Vacanța, 10 - 12 martie 2017
 Brașov, Transylvania Tourism Fair, 17 - 19 martie 2017
 Iași, Târgul de Turism Vacanța, 17 - 19 martie 2017
 Constanța, Târgul de Turism Vacanța, 23 - 25 noiembrie 2017
Târguri de turism internaționale în 2017
Perioadă desfășurare
Nr. crt. Țară / Localitate Denumire expo
1 UTRECHT VAKANTIEBEURS 10-15.01.2017
2 AUSTRIA / VIENA FERIEN MESSE 12-15.01.2017
3 NORVEGIA / OSLO NORVEGIAN TRAVEL FAIR / REISELIVSMESSEN
5 GERMANIA / STUTTGART CMT 14-22.01.2017
6 SPANIA / MADRID FITUR 18-22.01.2017
7 FRANTA /PARIS LES THERMALIES 19-22.01.2017
8 FINLANDA / HELSINKI MATKA 19-22.01.2017
9 ELVETIA / ZURICH FESPO 26-29.01.2017
10 IRLANDA / DUBLIN HOLIDAY WORLD SHOW 27-29.01.2017
11 BELGIA / BRUXELLES SALON DES VACANCES 2-5.02.2017
12 ISRAEL / TEL AVIV IMTM 7-8.02.2017
13 SUA / SAN FRANCISCO TRAVEL AND ADVENTURE SHOW 11-12.02.2017
14 POLONIA / POZNAN TOUR SALON 17-19.02.2017
15 SUA / LOS ANGELES TRAVEL AND ADVENTURE SHOW 18-19.02.2017
16 SERBIA / BELGRAD IFT 23-26.02.2017
17 DANEMARCA FERRIE FOR ALLE / DANISH TRAVEL SHOW 24-26.02.2017
18 INDIA / MUMBAI TTF OTM 21-23.02.2017
19 UNGARIA / BUDAPESTA UTAZAS 2-5.03.2017
20 GERMANIA / BERLIN ITB 8-12.03.2017
21 RUSIA / MOSCOVA MITT 14-16.03.2017
22 FRANTA /PARIS MAP (invitat de onoare) 16-19.03.2017
23 CANADA / OTTAWA THE OTTAWA TRAVEL AND VACATION SHOW 25-26.03.2017
24 CHINA / BEIJING COTTM 29-31.03.2017
25 SUA / DALLAS TRAVEL AND ADVENTURE SHOW 01-02.04.2017
26 ITALIA / MILANO BORSA INTERNATIONALE DEL TURISMO 02-04.04.2017
27 R. MOLDOVA / CHISINAU TOURISM. LEISURE. HOTELS 06-09.04.2017
28 SUA / WASHINGTON DC EUROPEAN UNION OPEN HOUSE 13.05.2017
29 GERMANIA / FRANKFURT IMEX 16-18.05.2017
30 RUSIA / MOSCOVA LEISURE 20-23.09.2017
31 JAPONIA / TOKYO JATA 21-24.09.2017
32 AUSTRIA / WELS CARAVAN SALON 18-22.10.2017
33 ZONA METRO SUA VISIT EUROPE MEDIA EXCHANGE – CANADA OCT. 2017
34 ITALIA / RIMINI TTG INCONTRI 12-14.10.2017

23
35 M. BRITANIE / LONDRA WTM 6-8.11.2017
36 POLONIA / VARSOVIA TOUR & TRAVEL WARSAW 23-25.11.2017
37 SPANIA / BARCELONA IBTM 28-30.11.2017
Subcap. II.2 Promovarea on-line
Piața de turism online din România a explodat în ultima vreme, agenţiile de turism
începând să exploreze spaţiul virtual pentru prezentarea ofertelor. În afară site- urilor proprii,
acestea îşi promovează ofertele şi cu ajutorul portalurilor specializate în promovarea ofertelor de
turism, astfel încât cei care sunt în căutarea unei vacanţe pot beneficia de o plajă bogată şi variată
de pachete turistice.
Turismul online a căpătat în ultima vreme o importanţă ridicată, turiştii putând avea
rezervarea dorită, confirmată şi garantată după numai câteva click-uri, realizându- se astfel o
economie de timp substanţial în condiţii de garanţie totală. Turismul online a luat avant datorită
accesibilităţii rapide a informaţiilor legate de destinaţii, atracţii şi obiective turistice, hărţi,
impresii şi păreri ale altor turişti ce au vizitat locurile respective, creând astfel condiţiile necesare
alegerii unui sejur potrivit şi al unei vacanţe reuşite. Multitudinea de oferte de sejur, cazare,
oferte speciale, last minute , early booking, circuite, croaziere, hoteluri şi bilete de avion
prezente în mediul online şi simplitatea accesării acestora de acasă sau de la birou facilitează
achiziţionarea pachetelor turistice la aceleaşi tarife sau mai mici că cele de agenţie.
Infoturism Media SRL pune la dispoziţia utilizatorilor cea mai cuprinzătoare baza de date
cu oferte turistice de la majoritatea agenţiilor de turism din România prin site-ul
www.infoturism.ro şi cea mai variată colecţie de unităţi de cazare, obiective turistice şi sărbători
tradiţionale din ţară prin site-ul www.infopensiuni.ro. Portalul infoturism.ro reprezintă deja un
nume pe piaţă turistică online, cu peste 100.000 de oferte de vacanţă de la cele aproape 400 de
agenţii de turism membre şi beneficiază de o platforma tehnologică şi grafică de ultima ora, fiind
cel mai vizitat portal de turism în ultimii 11 ani, fiind accesat lunar în medie de peste 500.000 de
vizitatori interesaţi de planificarea vacanţelor.
Previziunile pentru dezvoltarea turismului on line sunt foarte optimiste, având în vedere
că din ce în ce mai mulţi români au acces la internet. Chiar dacă piaţă din România este dominată
de agenţiile clasice, prin dezvoltarea site-urilor proprii, tot mai multe agenţii au trecut de la
sistemul de vânzare offline spre vânzarea prin internet, investind tot mai mult în această direcţie
sau în promovarea pachetelor turistice cu ajutorul portalurilor de turism - care le pot garanta
accesul la un număr tot mai mare de clienţi şi, deci, implicit succesul pe termen lung.

24
Vatra Dornei este promovată online prin câteva pagini de INTERNET:

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Dornelor
 www.vatra-dornei.info
 www.vatra-dornei.info
 https://romania.directbooking.ro
 www.inbucovina.ro
 www.vatra-dornei.ro
 www.visitvatradornei.ro
 www.dornaturism.ro
 www.vatradorneilive.ro
 www.dornamedical.ro
La promovarea realizată de către organizațiile de promovare și instituțiile publice ale
orașului Vatra Dornei, se adaugă eforturile de promovare realizate de către structurile de
primire turistice cu funcțiune de cazare, ce funcționează în zona Depresiunii Dornelor și își
promovează produsele și serviciile.

25
 STUDIU DE CAZ
PREZENTARE PROIECT
„PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC ŢARA
DORNELOR”
Data începerii implementării proiectului a fost 23 iulie 2011 cu o
perioadă de implementare a proiectului de 24 luni (finalizare 2013).
Proiectul afost finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional
2007 -2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională - 85%, Guvernul
României - 12,8% şi cofinaţat de la bugetul local - 2,2 % .

Obiectivele specifice ale proiectului Promovarea produsului turistic Ţara

Dornelor
- Promovarea produsului turistic Ţara Dornelor la nivel naţional prin
activităţile prevăzute în planul de marketing
- Creşterea cu 7% a circulaţiei turistice în arealul produsului turistic
Ţara Dornelor în perioada de implementare a proiectului
- Creşterea gradului de notorietate a produsului turistic Ţara Dornelor
prin organizarea de evenimente periodice
Materiale şi acţiuni de de promovare realizate în cadrul
proiectului:
- 1 studiu de marketing

26
 - 5000 exemplare ghid turistic bilingv (română/engleză
- 12 000 DVD-uri de prezentare a produsului turistic din punct de
vedere al tipurilor de turism practicabile în Ţara Dornelor: turism balnear,
turism activ, turism cultural
- 15.000 buc flyere de prezentare a celor 3 tipuri de turism
- 1 stand modular expoziţional de promovare a produsului turistic Ţara
Dornelor în cadrul târgurilor de turism
- S-au distribuit 250 de seturi de materiale de promovare formate din
ghidul turistic, filmele de prezentare, flyere către cele mai importante 250
agenţii de voiaj şi tur operatori din România;
- S-au distribuit 3500 ghiduri turistice , 8000 filme, 12000 flyere în
cadrul celor 2 Târguri de turism al României din martie şi noiembrie 2012, în
cadrul Târgului de Turism al Bucovinei de la Suceava şi al Târgului de Turism
Touristica de la Cluj Napoca – octombrie 2016
- Spot radio: 30 sec., difuzat pe Europa FM şi Radio 21 timp de o
săptămână în luna iulie 2016
- 1 Spot TV: 30 sec difuzat timp de o săptămână pe Romania TV şi
Prima Tv Iaşi în luna iulie 2016
- În perioada septembrie 2016 – ianuarie 2017 în centrul oraşelor Iaşi,
Bacău şi Suceava sunt amplasate trei panouri stradale de prezentare a
produsului Turistic Ţara Dornelor
Evenimente organizate în cadrul proiectului:
 Zilele Dornei în perioada 14 -16 Octombrie 2011
 Serbările Zăpezii în perioada 27 ianuarie – 12 februarie 2011
 Festivalul Ouălor Încondeiate la Ciocăneşti în perioada 24 – 26
februarie 2012
 Infotur pentru presă de 3 zile, Vatra Dornei, 13-15 iulie 2012
 1 portal de promovare al arealului turistic Ţara Dornelor, în limbile
română, engleză, germană şi franceză; www.tara-dornelor.ro
 Festivalul Cetinii Dorna Arini realizat în februarie 2012
 Participare la târg de turism regional –Cluj

27
 PRODUSE TURISTICE ȚARA DORNELOR

Traseu nordic
walking Tara Dornelor
Nordic Walking este
considerat sportul cu cea
mai mare rata de

28
crestere in Europa de Vest. Datorita
caracteristicilor de intretinere a sanatatii, acest
sport poate fi practicat de persoane de varste
diferite, de la copii pana la batrani, inclusiv de
cei cu deficiente de sanatate. Lungimea totala a traseelor amenajate la Vatra
Dornei este de aproximativ 45 km. Traseele R1 - R4 sunt destinate Nordik
walking-ului iar R5 si R6 pentru mountain bike.
R 1. DEALU NEGRU - Lungime: 9,2 km - Diferenţă de nivel: 464 m
R 2. RUNC- Lungime: 4,7 km - Diferenţă de nivel: 305 m
R 3. DRĂNCANI- Lungime: 5,6 km - Diferenţă de nivel: 309 m
R 4. PARC - Lungime: 2 km - Diferenţă de nivel: 39 m
R 5. DRUMUL TĂTARILOR - Lungime: 10,8 km - Diferenţă de nivel: 107 m
R 6. CĂPRIOAREI - Lungime: 12,1 km - Diferenţă de nivel: 440 m
RIVER RAFTING
Mjlocul de deplasare cel mai economic si ecologic (alaturi de ciclism)
ce ofera posibilitate turistilor de a admira peisajul Tarii Dornelor, crestele
muntilor Bistritei, Giumalau și Rarău
Traseul 1 are ca punct de plecare confluenta raurilor Dorna si Bistrita
Aurie, iar punctul terminus este la Zugreni – Cheile Bistritei.
Distanta: 22 km.
Timp de parcurs: 2 ½ - 3 ore
Traseul 2 are ca punct de plecare comuna Crucea (36 km de la Vatra
Dornei) , iar punctul de sosire la Barnar.
Distanta 10 km
Timp de parcurs : 1 ¼ - 1 ½ ore
TURISM ECVESTRU

29
 Munții Călimani
12 apostoli - Calimani
Munții Călimani – sub Vf. Lucaciu

Muntii Călimani
12 apostoli - Călimani

Pentru turism ecvestru, se recomandă zona Parcului Național Calimani, trasee montane
foarte frumoase, pentru călăreţi cu un pic de experienţă şi dorinţă de a descoperi ceva nou. Puteţi
vizita cu această ocazie Rezervaţia geologică “12 Apostoli” sau Călimanul Cerbului, dar şi alte
locuri deosebite. Este necesar minimul de echipament adecvat pentru munte (bocanci, haină
impermeabilă şi haină calduroasă). Recomandate sunt și chaps-urile (jambiere de călărie),
manuşi pentru călărie, ochelari de soare şi cremă de protecţie solară.

MOUNTAIN BIKE

30
 Cicloturism Valea Bistritei
Cicloturism sat Rusca

Valea Bistritei
Masivul Giumalau

Cicloturism sat Rusca

31
 Va propunem:

1. Un circuit de 82 de km ce traverseză masivele Giumalău , Suhard şi Obcina

Mestecănişului.
 asfalt : doar 2 km
 clasificare : dificil
 satisfacţii: maxime
 traseul poate fi întrerupt la Cabana Giumalău, Pasul Mestecăniş sau satul Ciocăneşti
2. Circuite scurte pe trasee montane în masivele Suhard, Bistriţei, Călimani sau Giumalău
SCHI

Pârtia Veverița noaptea

Vedere generală

Pârtia Veverița-partea superioară

Pârtia Veverița noaptea
Staţiunea Vatra Dornei pune la dispoziţia turiştilor iubitori ai schiului 3 pârtii de schi
omologate :
 Pârtia Veveriţa 800 m lungime, 250 m diferenţă de nivel, dotată cu teleschi, instalaţie de
produs zăpadă artificială, nocturnă.
 Pârtia Telescaun: 3200 m lungime, 400 m diferenţa de nivel, instalaţie de transport pe
cablu tip Telescaun;
 Pârtia Parc: 1300 m lungime, 210m diferenţa de nivel, 2 instalaţii de transport pe cablu
tip Teleschi şi 1 Baby-schi;
Totodată, telescaunul din Vatra Dornei poate fi utilizat şi în restul anului pentru o
plimbare deosebită în sânul naturii până la altitudinea de aproximativ 1260 m. Urcarea durează
25 minute.
32
 Din documentarea efectuată, nu există date referitoare la gradul de îndeplinire a
obiectivelor asumate la inițierea proiectului,

Bibliografie

1. P. Nistoreanu, Ecoturism si turism rural - Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

2. Attila Pilbath, Ghid ecoturistic - Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti,
2003.
3. Gabriela Ţigu, Turism montan , Ed. Uranus, Bucuresti, 2002
4. Melinda Candea, Tamara Simon, Elena Bogan, Patrimoniul turistic al
României, Editura Universitară, București, 2012.

33
5. http://www.mturism.ro
6. http://www.turisminbucovina.ro
7. http://www.vatra-dornei.info/
8. http://www.tara-dornelor.ro/

34