Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 4/2016

Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Goleanu Raluca Ştefania

Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr Alexandru Felicia

Rezumat. Acest studiu își propune să pună în evidență importanța impozitelor inirecte
precum și impactul acestora asupra venitului populației pus în balanță cu impactul
impozitelor indirecte încasate la bugetele de stat. Lucrarea prezintă evoluția acestor impozite
pentru perioada 1995-2014, precum și strânsa legătură dintre taxa pe valoarea adăugată și
produsul intern brut.

Cuvinte cheie: impozite, TVA, accize, taxe vamale, impozit indirect.

Clasificare JEL: H24.

Clasificare REL: 13Z.

Introducere
Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit ca o contribuție bănească
obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin
introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor
necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare
a unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri,
extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea.
Extinderea relațiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscale
constând în restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor
exportate: reducerea nivelului taxelor vamale percepute de către stat la importul anumitor
mărfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului
mărfurilor străine se poate realiza prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protecționist
la importul anumitor marfuri, iar restrangerea exportului anumitor marfuri străine se poate
realiza prin implementarea de taxe vamale la exportul acestora.
Impozitele indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor
(tarifele prestărilor de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva
agenților economici care practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea
impozitelor, ce a dus la scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru
produs (serviciu) revne agentului economic și cât ajunge în tezaurul public1.
În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind
impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte.
Taxa pe valoare adăugată numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit
indirect, care are o contribuție destul de substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu

1
Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, p.
410.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

nume de taxă, a îmbrăcat diferite forme și cote de-a lungul timpului, iar în prezent aceasta
are în principal trei cote de taxare, diferite de la stat la stat, cota standad și două cote reduse.
Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de activitate pe care activează, apărând
venitul indivizilor precum și puterea de cumpărare a acestora. 2 TVA-ul are o legătură direct
proporțională cu produsul intern brut, fapt care va fi demonstrat in studiul de caz.
Accizele sunt o formă specială a taxelor pe consumație, destul de răspândite în țările cu o
economie de piață, incluse în prețul de vânzare al produselor. Acestea au în general o cerere
inelastică, fiind numite și impozite stabile, când vine vorba de încasarea lor la buget.
Taxele vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul de stat, ele
aducând un plus de valoare încasărilor publice.

1.Impozitele indirecte

Fiscalitatea reprezintă sistemul prin intermediul căruia se constinuie resursele financiare

ale statului, necesare realizării obiectivelor economice și sociale3. Fiscalitatea este privită pe
de-o parte ca un element nevativ, însă poate fi considerată și unul pozitiv. Aspectul negativ
are în vedere perceperea de către contribuabili a obligațiile acestora de a plăti impozitele către
stat. Însă trebuie sa avem în vedere și faptul că prin intermediul instrumentelor fiscalității se
formează resursele financiare necesare finanțării cheltuielilor publice. Instrumentele
fiscalității sunt: impozitele, taxele și contribuțiile.
Impozitul reprezintă plata bănească, obligatorie, cu titlu nerambursabil, efectuată de
persoanele fizice și juridice, la termenele precis stabilite de lege, pentru veniturile realizate
sau averea deținută, către bugetul de stat.
Taxa este definită ca fiind o sumă plătită de o persoană fizică sau juridică, de regulă,
pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic sau de o instituție publică ori
financiară. 4 Sub acest aspect, taxa nu poate fi considerată un venit fiscal, o datorie obligatorie
către stat, ci suma plătită de către indivizi pentru a beneficia de un serviciu.
Impozitele, taxele și orice alte venituri bugetare de stat și ale bugetului asigurărilor
sociale de stat se stabilesc numai prin lege. 5

Rolul impozitului indirect se manifestă pe plan financiar, economic și social, diferit în

funcție de etapa de dezvoltare economico-socială. Dintre acestea, cel mai important este rolul
financiar, deoarece prin intermediul impozitelor sunt procurate resursele financiare necesare
pentru acoperirea cheltuielilor publice. Impozitele indirecte se percep la vânzarea mărfurilor
și serviciilor, prin adăugarea unor cote de impunere la prețurile și tarifele acestora, se
încasează de la fiecare individ care cumpără produse sau beneficiază de servicii impozabile,
pot afecta nivelul de trai și puterea de cumpărare a populației, perceperea lor este comodă și
reclamă un cost redus.
Pe plan economic impozitele indirecte reprezintă un mijloc de intervenție a statului în
economie pentru a regla procesele economice. Ele pot fi pentru a stimula sau a descuraja
anumite activități, pentru a crește sau a reduce producția sau consumul unui anumit produs,
pentru a stimula sau frâna comerțul exterior, etc. 6

2
Journal of Public Economics 131 (2015) 87–100 , Contents lists available at ScienceDirect.
3
Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București, p. 12.
4
Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2 pct. 40.
5
Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003,
republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și
finanțele publice art. 139.
6
Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică RA, București.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Pe plan social, impozitele indirecte se concretizează în faptul că, prin intermediul lor se
asigură soluționarea unor probleme pentru diferite categorii sociale.
Principiile impozitelor:
 principiul justei impuneri (echității fiscale) potrivit căreia cetățenii fiecărui stat
trebuie să contribuie cu impozite la acoperirea cheltuielilor publice
 principiul certitudinii impunerii, vizează legașitatea impunerii și presupune că
mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană sa fie certă și nu arbitrară, iar
termene, modalitățile de percepere a impozitelor și sumele de plată trebuie sa fie
clare și cunoscute de fiecare plătitor
 principiul comodității perceperii impozitelor presupune încasarea impozitelor cu
un minim de cheltuieli și, totodată acestea să fie cât mai puțin apăsătoare pentru
plătitori
Cotele utilizate pentru stabilrea impozitelor indirecte nu sunt diferențiate în funcție de
venit, avere sau situație personală, drept urmarel, se lasă falsa impresie că ele ar afecta în
aceeași măsură, veniturile tuturor consumatorilor de produse, servicii și lucrări. În realitate,
ele îi afectează pe cei cu venituri mici, deoarece impozitele indirecte se percep, de regulă la
vânzarea bunurilor de larg consum, a căror valoare are o pondere mult mai mare în bugetele
celor săraci (de exemplu valoarea alimentelor atinge 60% din venitul acestora).
Impozitele indirecte sunt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către comercianți, dar
sunt suportate de consumatori. Drept urmare, ele afectează veniturile reale ale populației, ceea
ce înseamnă că ele duc la micșorarea puterii de cumpărare7
Principalele elemente ale impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportatorul,
obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta,
termenele de plată și alte elemente semnificative8. -

Principalele grupe de impozite indirecte sunt:

 taxa pe consum: TVA și accize
 taxe vamale:
 alte taxe generale: de timbru, de înregistrare, de judecătorie, de notariat,
deconsultanță, etc.

2.Taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugată este un impozit relativ recent, dar având în vedere extinderea sa
rapidă – fiind utilizat în peste 120 de țări – poate fi considerat impozitul cu cea mai mare
dezvoltare din secolul XXI9.
Prima Directivă privind TVA, în art. 2 prevede că „principiul sistemului comun al taxei
pe valoare adăugată constă în aplicarea unei taxe generale pe consum asupra bunurilor și
serviciilor, proporțional cu prețul acestora, pentru fiecare fază din procesul de producție și
distribuție10.”
TVA-ul este definit ca fiind „acel impozit indirect datorat bugetului de stat, care se aplică
pe fiecare stadiu al circuitului economic ( de fabricație, de distribuție) al unui produs finit,

, Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite indirecte și taxe.
78

Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, Bucureşti p.8, p.10.

9
Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary Fund, p. 11.
10
First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

asupra valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toti cei care contribuie la producerea
și desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final. 11
Unul dintre avantajele TVA-ului este că prin aplicarea sa, statul poate încasa o parte a
impozitului mai repede, putând beneficia de această sumă a bugetului pentru acoperirea
cheltuielilor economice și sociale.

Figura 1

Ponderea încasărilor din TVA în PIB

100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
7.50% 8.60% 8.40% 9.30% 7.80% 8.10%
2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: Eurostat

Principalele caracteristici ale taxei pe valoare adăugată sunt:

- este un impozit indirect inclus in prețul bunurilor și serviciilor
- este un impozit unic, cu plată fracțională deoarece el se calculează și se datorează
în fiecare stadiu din procesul de producție
- are un caracter universal – se aplică tuturor operațiilor impozabile
- este un impozit neutru – constă în aplicarea aceleiași cote tuturor operațiunilor
economice, excepție fac cotele reduse
- transparența – fiecare persoană și agent economic cunoaște mărimea impozitului.

În sfera de cuprindere a TVA se cuprind operațiunile care îndeplinesc cumulativ

următoarele condiții12:
a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuată cu plată
b) livrarea bunurilor/serviciilor sunt efectuate de persoane impozabile
c) livrarea de bunuri/prestarea serviciilor rezultă dintr-o activitate economică.
Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată – denumite
operațiuni impozabile – pot fi:

11
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016.
12
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016 - Art. 268.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

 operațiunile taxabile
 operațiunile scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA, dar
este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată datorate sau plătite pentru
bunurile sau serviciile achiziționate
 operațiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează TVA si nu
este permisă deducerea acesteia penru bunurile sau serviciile achiziționate
 operațiuni de import scutite de taxa pe valoare adăugată.

Persoane impozabile
Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră
independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul
acestei activități. Activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau
prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor
liberale sau asimilate acestora. 13

Baza de impozitare, pentru livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate în interiorul

țării, cuprinde următoarele:
a) impozitele și taxele, cu excepția taxei pe valoarea adăugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac
obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de
servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.

TVA la nivelul României

Taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România la 1 iulie 1993 prin Ordonanța
nr.3/1992 a Guvernului României. Cota standard era stabilită la 18%. Cota zero era prevăzută
pentru operațiunile de export efectuate de agenții economici cu sediul în România. Cota
redusă de 9% pentru anumite produse alimentare și farmaceutice de strictă necesitate a fost
introdusă la 1 ianuarie 1995. De la 1 februarie 1998 cota standard a fost majorată la 22% iar
cea redusă la 11%. În anul 2000 cota standard devine 19% iar cota redusă este eleminată.
Eliminarea cotei reduse afectează veniturile persoanelor sărace, pentru care bunurile de
consum de primă necesitate și medicamentele au o pondere ridicată în totalul consumului.

Dupa o serie de modificări, în prezent se regăsesc următoarele cote de taxă:

 Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse,
iar nivelul acesteia este:
a) 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016;
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.
 Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze și accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice
conform legislației specifice, cu excepția protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292
alin. (1) lit. b);
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

13
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie 2015. Ediție
adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016 - Art. 269.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

d) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
e) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice,
semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
corespunzătoare acestor bunuri;
f) serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, altele decât
berea
g) livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură

 Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele

livrări de bunuri și prestări de servicii:
a) manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în
principal publicității;
b) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice,
târguri, expoziții și evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe,
c) livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt
construite.
Figura 2

Evoluţia cotelor de TVA standard în

România
30% 24%
22% 20%
18% 18% 19% 19% 19%
20%

10%

0%
1993 1995 1998 2000 2004 2010 2016 2017

Sursa datelor: INSSE.

În următorul tabel se regăsesc încasările trimestriale pe o perioadă de 5 ani, începând cu

anul 2010. Sursa date: Eurostat, exprimate în milioane euro.

Tabelul 1 Încasări din TVA, perioadă analiză 2010-2015

Romania 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Q1 1,755.9 2,387.9 2,350.8 2,657.5 2,511.7 3,063.2
Q2 2,142.4 2,777.2 2,766.5 2,889.5 2,903.5 3,191.4
Q3 2,738.6 2,879.2 2,965.2 3,115.2 3,054.0 3,152.7
Q4 2,832.3 3,353.3 3,111.4 3,246.8 3,186.3 3,200.0
Sursa datelor: Eurostat.

Se observă că maximul înregistrat este în anul 2011, în ultimul trimestru, cu o valoare de

3353.3 milioane euro.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Figura 3

Sursa datelor: Eurostat.

TVA la nivelul Uniunii Europene

Cunoscută la nivel mondial, adoptată inițial în Franța, aceast impozit s-a extins în mai
multe țări din Europa, America Latină, Africa, etc.
Nivelul și structura cotelor de TVA diferă puternic de la o țară la alta. Toate țările
practică cel puțin doua cote, uneori 3: o cotă standard, și două reduse.

Tabelul 2 Cotele TVA la nivelul UE

Țara Nivel TVA

Austria TVA standard: 20% ( din ianuarie 1984)
TVA redus la 10% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, transport de pasageri,
ziare, evenimente culturale si divertisment, hoteluri
Belgia TVA standard: 21% (din ianuarie 1996)
TVA redus la 12% in restaurante
TVA redus la 6% la produse alimentare, carti, apa, produse farmaceutice, servicii medicale,
ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri
Bulgaria TVA standard: 20% (din ianuarie 1999)
TVA redus la 9% in hoteluri
Croatia TVA standard: 25% (din martie 2012)
TVA redus la 13% in hoteluri si la ziare
Cipru TVA standard: 19% (din ianuarie 2014)
TVA redus la 9% in hoteluri si restaurante
TVA redus la 5% pentru produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale,
transport de pasageri, ziare, evenimente culturale, de divertisment si sportive
Republica
Ceha TVA standard: 21% (din ianuarie 2013)
TVA redus la 15% la produse alimentare, servicii medicale si farmaceutice, transport de
pasageri, ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri
TVA redus la 10% la medicamente, carti si produse alimentare pentru bebelusi
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Finlanda TVA standard: 24% (din ianuarie 2013)

TVA redus la 14% la produse alimentare si in restaurante
TVA redus la 10% pentru carti, produse farmaceutice, transport de pasageri, ziare, evenimente
culturale, sportive si de divertisment, hoteluri
Franta TVA standard: 20% (din ianuarie 2014)
TVA redus la 10% pentru, transport de pasageri, evenimente culturale, sportive si de
divertisment, hoteluri, cazare, restaurante
TVA redus la 5,5% la servicii medicale, produse alimentare, carti, carti electronice
TVA redus la 2,1% la ziare si produse farmaceutice
Germania TVA standard: 19% (din ianuarie 2007)
TVA redus la 7% pentru produse alimentare, carti, servicii medicale, transport de pasageri,
ziare, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri
Grecia TVA standard: 23% (din iulie 2010)
TVA redus la 13% la produse alimentare, produse farmaceutice, servicii medicale, evenimente
culturale, de divertisment si sportive
TVA redus la 6,5% (din ianuarie 2011) la carti, ziare si hoteluri
Ungaria TVA standard: 27% (din ianuarie 2012)
TVA redus la 18% pentru produse alimentare si hoteluri
TVA redus la 5% pentru carti, produse farmaceutice si servicii medicale
Irlanda TVA standard: 23% (din ianuarie 2012)
TVA redus la 13,5% pentru servicii medicale
TVA redus la 9% pentru ziare, evenimente culturale, de divertisment si sportive si in
restaurante, hoteluri
TVA redus la 4,8% la produse alimentare
TVA redus la 0% pentru carti, produse medicale si imbracaminte pentru copii
Italia TVA standard: 22% (din octombrie 2013)
TVA redus la 10% pentru produse farmaceutice, transport de pasageri, evenimente culturale si
de divertisment, hoteluri, restaurante
TVA redus la 4% la produse alimentare, servicii medicale, carti si e-books
Luxemburg TVA standard: 17% (din ianuarie 2015)
TVA redus la 14% pentru vinuri, combustibil si publicitate
TVA redus la 8% pentru biciclete si servicii domestice
TVA redus la 3% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport
de pasageri, ziare, evenimente culturale, sportive si de divertisment, hoteluri, restaurante, carti si
e-books
Danemarca TVA standard: 25% (din ianuarie 1992)
TVA redus: la nici un produs sau serviciu
Estonia TVA standard: 20% (din iulie 2009)
TVA redus la 9% pentru carti, produse farmaceutice, servicii medicale, hoteluri
Letonia TVA standard: 21% (din iulie 2012)
TVA redus la 12% (din ianuarie 2011) la carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare,
hoteluri
Lituania TVA standard: 21% (din septembrie 2009)
TVA redus la 9% pentru carti
TVA redus la 5% la produse farmaceutice si servicii medicale
Malta TVA standard: 18% (din ianuarie 2004)
TVA redus la 7% pentru hoteluri
TVA redus la 5% pentru carti, servicii medicale, ziare, evenimente culturale, e-books
TVA redus la 0% la produsele alimentare si farmaceutice
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Olanda TVA standard: 21% (din octombrie 2012)

TVA redus la 6% pentru produsele alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale,
transport de pasageri, evenimente culturale si de divertisment, hoteluri, cazare
Polonia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 8% pentru produse farmaceutice, servicii medicale, transport de pasageri, ziare,
hoteluri, restaurante, evenimente culturale, sportive si de divertisment
TVA redus la 5% la produse alimentare
Portugalia TVA standard: 23% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 13% pentru materiale agricole si produse alimentare
TVA redus la 6% alte alimente, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare, hoteluri,
transport de pasageri
Slovacia TVA standard: 20% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 10% pentru carti, produse alimentare si farmaceutice, servicii medicale,
evenimente culturale
Slovenia TVA standard: 22% (din iulie 2013)
TVA redus la 9,5% la produse alimentare, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, ziare,
evenimente sportice, culturale si de divertisment, hoteluri
Spania TVA standard: 21% (din septembrie 2012)
TVA redus la 10% pentru servicii medicale, produse farmaceutice, transport de pasageri,
evenimente sportice, culturale si de divertisment
TVA redus la 4% pentru produse alimentare, ziare
Suedia TVA standard: 25% (din iulie 1990)
TVA redus la 12% pentru produse alimentare
TVA redus la 6% pentru carti
Marea
Britanie TVA standard: 20% (din ianuarie 2011)
TVA redus la 5% pentru renovari rezidentiale
TVA redus la 0% pentru alimente, carti, produse farmaceutice, servicii medicale, transport de
pasageri, ziare, imbracaminte de copii
Romania TVA standard: 20% (din ianuarie 2016)
TVA redus la 9% pentru hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi furnizarea de apă.
TVA redus la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, nivel
care se va aplica şi pentru evenimentele sportive şi culturale

Sursa: wall-street.ro/articol/Finanțe-Bănci/182272
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Atasat în anexă se află tabelul nr 3. care reprezintă nivelul incasărilor din taxa pe
valoarea adăugată la nivel UE, date exprimate în milioane euro, perioadă de analiză 2010-
2015, sursă Eurostat.

3.Accizele

Accizele reprezintă o formă specială a taxelor de consumație, care sunt stabilite asupra
unor produse cu pondere mare și constantă în consum și care, de obicei, au cerere inelastică.
Astfel, creștera prețurilor bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative
ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare provenite din accize sunt relativ
stabile.
Accizele armonizate, denumite în continuare accize , sunt taxe speciale percepute direct
sau indirect asupra consumului anumitor produse și anume: bere, vinuri, băuturi fermentate,
alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, carburanți, energie electrică, cafeaua ,
blănuri naturale, excepție cele de iepure, oaie, capră, parfumuri, bijuterii, armament, iahturi și
bărci cu motor.
În România accizele au fost introduse încă din anul 1991 prin Hotărârea Guvernului
nr.799. Datorită faptului că, prin calcularea accizelor cu ajutorul sistemului ad valorem s-a
constat o creștere a evaziunii fiscale, s-a hotărât calcularea acestora în baza unei sume fixe
stabilite pe unitatea de măsură. Asupra măsurilor vizând restrângerea fenomenului de
evaziune fiscală și fraudă fiscală își pun amprenta atât modul de corelare a prevederilor în
materie, dar și acțiunea instituțiilor abilitate să efectueze control financiar-fiscal și să combată
evaziunea și frauda fiscală.14

Czech Republic 2.548025

2.955048
Ireland 3.12089
4.461286
Italy 5.73397
6.382422
Cyprus 6.698337
8.513191
Romania 8.568647
19.74427
Finland 20.32916
20.95087
Luxembourg 22.424
28.31528
France 29.70207
42.22838
Latvia 43.78266
48.44461
Malta 52.62856
53.62321
Austria 75.77212
96.7239
Croatia 127.5413
246.7872
Lithuania 322.332
328.6747
Slovakia 346.2771
0 50 100 150 200 250 300 350 400
Nivelul impozitelor indirecte la nivelul UE (exprimate in mrd euro) anul 2015

14
Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Figura 3

Încasări la buget - ACCIZE - Nivelul

UE
20,000.0
15,000.0
10,000.0
5,000.0
0.0
Czech…
Germany…

Hungary

Slovakia

Iceland
Poland
Romania
Spain

Sweden
Belgium

Ireland

Croatia
Cyprus

Netherlands

Switzerland
Lithuania
Sursa datelor: Eurostat.

La nivel european, primul loc la încasări de accize îl definește Germania cu aproximativ

o valoare dublă decât Țările de jos care este următoarea in clasament, urmată de Elveția,

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor când produsele respective sunt
destinate pentru:
 livrarea în contextul relațiilor consulare și diplomatice
 organizațiile internaționale recunoscute ca atare de către autoritățile publice ale
României
 forțele armate aparținând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord
 rezerva de stat și rezerva de mobilizare pe perioada în care au acest rergim.

În continuare voi relata top 10 a tărilor europene băutoare de alcool. Aceasta este o listă
de țări clasificată in funție de consumul de alcool măsurat în litri echivalent de alcool etilic pe
cap de locuitor pe an, potrivit celor mai recente date de la Organizația Mondială a Sănătății.
Metodologia folosită de OMS a fost calcularea consumului de alcool a persoanelor cu vârsta
de 15 ani sau mai în vârstă.15

Tabelul 4 Clasament consum de băuturi alcoolice Top 10 UE

Țara Total Consum Consum2 Bere Vin Spirtoase Altele

înregistrat neînregistrat (%) (%) (%) (%)

Belarus 17.5 14.4 3.2 17.3 5.2 46.6 30.9

Republica Moldova 16.8 6.3 10.5 30.4 5.1 64.5 0
Lituania 15.4 12.9 2.5 46.5 7.8 34.1 11.6
Rusia 15.8 11.5 3.6 37.6 11.4 51 0
România 14.4 10.4 4 50 28.9 21.1 0
Ucraina 13.9 8.9 5 40.5 9 48 2.6
Andorra 13.8 12.4 1.4 34.6 45.3 20.1 0

15
World Health Organization.com.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Ungaria 13.3 11.3 2 36.3 29.4 34.3 0

Cehia 13 11.8 1.2 53.5 20.5 26 0
Slovacia 13 11.4 1.7 30.1 18.3 46.2 5.5
Sursa: World Health Organization.

Figura 4

Consumul de alcool în rândul

adulților (15 ani +)
20
15
10
5
0

Al doilea tabel găsit la anexă, expune nivelul prețurilor carburanților la nivelul Uniunii
Europene. Putem observa că prețul pentru un În următorul tabel se regăsește nivelul prețului
carburanților la nivelul Uniunii Europene. Făcând comparare cu nivelul prețului din România,
pentru studiu considerăm ca acesta este nivelul optim, nivelurile de prețuri diferă semnificativ
de la o țară la alta, în Norvegia fiind cel mai scump carburant, de 3 ori mai scump decât în
Rusia, unde prețurile sunt cele mai reduse.

Figura 5 Nivelul prețului carburanților la nivel UE

 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

4.Taxele vamale

Taxele vamale sunt sumele care se încasează de organele vamale pentru importul,
exportul și tranzitul de mărfuri. Prin taxele vamale, statul poate să potejeze economia
națională.16
Plătitorii taxelor vamale sunt persoane juridice și persoane fizice care au ca activitate
importul, exportul sau tranzitul de mărfuri.
Taxele vamale sunt venituri ale bugetului de stat, dar și mijloc de stimulare a exportului,
de lărgire a cooperării economice cu alte țări.

Taxele vamale pot fi clasificate după criteriile de mai jos:17

Figura 6 Clasificarea taxelor vamale

Taxe vamale de import

Taxe vamale de export
În funcție de
Taxe vamale de tranzit
obiectul
impunerii
Taxe vamale fiscale
Taxe vamale protecționiste
După scopul
Taxe vamale preferențiale
lor
Taxe vamale de retrosiune

Taxe vamale specifice

Taxe vamale După modul
Taxe vamale ad-valorem
de percepere
Taxe vamale alternative
Taxe vamale sezoniere
Taxe vamale compuse (mixte)
În funcție de
modul de
Taxe vamale autovorne
stabilire
Taxe vamale convenționale

Tarifele vamale se pot clasifica după cum urmează:18

16
Moșteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică și Pedagogică, p. 169.
17
Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p. 256.
18
Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală, p. 260.
 Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Figura Clasificarea tarifelor vamale

de import
După felul
de export
operațiunii
de tranzit
În funcție de
convenționale
acordurile
autonome
încheiate între
state

Tarife Ținând seama cu o singură coloană

vamale de politica cu mai multe coloane
vamală a
statului

ad-valorem convenționale
După modul
autonome specifice comune
de calcul
vegetale
După originea animale
mărfurilor industriale
mixte, etc.

materii prime
După gradul
materiale
de prelucrare
producția neterminată
a mărfurilor
produse finite
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Figura 8

Încasări la buget - TAXE VAMALE -

Nivelul UE 2014
25,000.0
20,000.0
15,000.0
10,000.0
5,000.0
0.0

Sursa datelor: Eurostat.

5.Studiu de caz

Produsul intern brut este un indicator macroeconomic ce reflectă suma valorii de piață a
tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile
economiei în interiorul unei țări pe parcursul unui an calendaristic. Acest indicator are mai
multe formule de calcul, deci implicit este influențat de mulți indicatori.
În continuare, doresc să evidențiez impactul impozitelor indirecte asupra PIB-ului în
România. Pentru aceasta voi folosi anumite ramuri ale impozitelor indirecte, și anume TVA,
fiind si cea mai semnificativă componentă a impozitelor indirecte precum și a taxelor vamale.
Pentru a arăta o potențială legătură, voi folosi programul Eviews7. Perioada de analiză va fi
de 20 de ani, începând din anul 1995 până în anul 2014. Sursa este Eurostat, iar datele sunt
absolute, exprimate în milioane euro.
Variabila independentă va fi reprezentată de PIB iar cele doua variabile dependente de
nivelul TVA-ului și al taxelor vamale.

În urma introducerii datelor în program rezultă următorul out-put:

Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Figura 9 Rezultatele estimării parametrilor modelului de regresie

Pentru a demonstra că modelul este valid și corect specificat trebuie să urmărim

probabilitatea lui F-statistic, care este 0, deci modelul este corect cu o probabilitate de 100%.
Dupa cum se poate observa și nivelul probabilităților celor trei coeficienți este mai mic
decât 0.10 această valoare fiind pragul de semnificație până la care poate coborî, astfel încât
sa se respingă ipoteza nulă.
R-squared arată proporția varianței variabilei dependente care este explicată de varianța
variabilei independente, așadar 98,84% din variația PIB-ului este explicate de variația TVA-
ului și de variația taxelor vamale.

Ecuația regresiei multiple va deveni:

Între nivelul PIB-ului și nivelul TVA-ului se poate observa o relație directă, atunci când
taxa pe valoare adăugată crește cu o unitate monetară, produsul intern brut al României va
crește în medie cu 11.47 unități monetare.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Pentru fiecare variabilă în parte se pot calcula o serie de indicatori descriptivi, precum:
nivelul mediu, valorile extreme (nivelul minim și respectiv maxim), varianța, etc. În egală
măsură odată cu aceste valori poate fi elaborat și graficul histogramei19.

Figura 10 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila PIB

Figura 11 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila TVA

19
Andrei, T., Stancu, S., Iacob, A.I., Tușa, E., Introducere în econometrie utilizând EViews, Editura Economică,
p.24.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Figura 12 Indicatori descriptivi calculați pentru variabila taxe vamale

Analizând nivelul indicatorul Jarque-Bera putem afirma că mărimea acestuia, în cazul

fiecărei variabile este mai mic decât valoarea critică de 5.99, deci acceptăm ipoteza nulă de
normalitate a erorilor. Probabilitatea(JB) > 0,05, în concluzie putem afirma că rezidurile
provin dintr-o distributie normală.
Valoarea maximă atinsă de PIB a fost de 150230.1 milioane euro în anul 2014, iar
valoarea minimă se înregistrează în anul 1995 cu o valoare de 28763 milioane euro. Maximul
atins de TVA a fost in anul 2013, 11913.1 milioane euro și cea mai mică încasare a TVA-ului
a fost în anul 1996. În cazul taxelor vamale valoarea maximă atinsă a fost în anul 2006 iar
valoarea minimă în anul 2009.
Pe baza celor trei serii de date introduse, se realizează o serie de grafice care vor
evidenția mai amănunțit interdependența dintre acestea.

Figura 13 Evoluţia PIB, TVA, taxe vamale

 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Din acest prim grafic se observă că odată cu creșterea impozitelor indirecte, va crește
implicit si nivelul PIB-ului, deci între nivelul impozitelor indirecte și nivelul produsului intern
brut există o interdependență directă.

Figura 14 Nivelul PIB, TVA

Se obține graficul din figura 3 ce reprezintă „norul de puncte” care include atât punctele
de coordonate PIB, TVA cât și dreapta de regresie folosită pentru a cuantifica efectul TVA-
ului asupra PIB-ului. Din acest grafic rezultă o dependență liniară pozitivă între cele două
variabile: cu cât nivelul TVA-ului este mai mare, cu atât nivelul PIB-ului va crește. -
„Introducere în econometrie utilizând EViews – T.Andrei, S.Stancu, A.I.Iacob, E.Tușa – Edit.
Economică, pag.24”
Pentru a testa ipotezele privind autocorelația erorilor, voi utiliza testul Durbin-Watson.
DW testează doar autocorelarea de ordin I a erorilor. Daca DW are valoarea aproximativ 2
inseamnă ca erorile nu sunt autocorelate. Dacă DW are valori aproximativ egale cu 4
inseamnă că autocorelarea este negativă. La noi DW are valoarea 1,71 asta inseamnă ca
erorile nu sunt autocorelate, acestea fiind independente.
Multicoliniaritatea arată corelația dintre variabila dependentă și variabilele independente.
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Figura 15 Impactul TVA, taxe vamale asupra PIB

Atât impactul TVA-ului asupra PIB-ului este pozitiv, având o intensitate foarte mare de
aproximativ 99%, cât și impactul taxelor vamale, cu o valoare mai redusă de aproximativ
10%.
Heteroscedasticitatea reprezintă proprietatea erorile de a nu avea o dispersie constantă.
Pentru a demonstra acest lucru voi folosi testul White.

Figura 16 Output test WHITE - heteroscedasticitate

Deoarece probabilitatea asociată testului White este >0,05 rezultă respingerea ipotezei de
homoscedasticitate deci varianța erorilor nu este constantă, erorile nu sunt distribuite normal.
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

6.Concluzii

Concluzionând materialul expus, impozitul indirect este un “un rău” pentru cei care il
suportă şi un “necesar” pentru alimentarea bugetului public, fiind cea mai importantă sursă în
acest sens. Produsul intern brut are o legătură, strânsă, direct proporțională, cu nivelul
impozitelor indirecte, odată cu creșterea unuia, implicit se va mări și celălalt.
Îmi propun lucrarea de studiu să nu rămână la nivelul actual, urmând să analizez și
incidența impozitelor indirecte în totalul veniturilor fiscale, nu limitat la nivelul Uniunii
Europene ci pentru întreg globul pământesc.

Bibliografie

Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat

Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală
Blumkin, T., Ruffle, B.J., Ganun, Y. (2012), Are income and consumption taxes ever really
equivalent? Evidence from a real-effort experiment with real goods, European
Economic Review vol. 56 issue 6, pp. 1200-1219
Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
României nr. 429/2003, republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în
M.Of nr. 767/31,10,2003, titlul 4, Economia și finanțele publice art. 139
First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967
Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite
indirecte și taxe. Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic,
Bucureşti
Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary
Fund
Legea Finanțelor Publice nr 500/2002 publicată în M.Of nr 597 dib 13 august 2002, art 2 pct.
40
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Ultima actualizare : Legea nr. 358 din 31 decembrie
2015. Ediție adnotată cu Normele metodologice aprobate prin H.G. 1/2016
Moșteanu, T., Dinu, S., Reforma sistemului fiscal în România, Editura Didactică și
Pedagogică
Penu, D. Politica fiscală în domeniul impozitelor indirecte în România în contextul procesului
de integrare în Uniunea Europeană, Teză de doctorat
Qinglai Meng, Q, Xue, J (2015), Balanced-budget consumption taxes and aggregate stability
in a small open economy, Economics Letters vol. 137, pp. 214-217
Văcărel, I. şi colectiv (2008), Finanțe publice, ediţia a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică
RA, București
Vintilă, G. (2006), Fiscalitate, metode și tehnici fiscale, Editura Ecomonică, București
www.ameco.com
www.eurostat.com
www.insse.ro
www.WorldHealthOrganization.com
www.wall-street.com
www.zf.ro
www.worldbank.org
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Anexe

Tabelul 3

Țara 2015 2014 2013 2012 2011 2010

Austria 75.77212 75.187 71.43 68.466 69.685 71.361
Belgium 53.62321 52.61493 50.33438 50.13839 52.04591 49.12121
Bulgaria 28.31528 27.772 25.443 25.865 27.971 28.454
Croatia 127.5413 119.309 115.01 108.551 106.513 110.407
Cyprus 6.698337 6.163606 6.309106 6.115201 5.644458 5.400122
Czech
Republic 2.548025 2.5916 2.4733 2.6995 2.6876 2.7546
Denmark 1.17096 1.09776 0.98111 0.93812 0.9219 0.85623
Estonia 19.74427 18.52264 20.06342 19.9277 19.53967 17.42492
Finland 20.32916 19.29607 18.68771 18.40561 17.46991 17.1985
France 29.70207 29.524 29.306 28.135 27.18 24.226
Germany 8.513191 8.04526 7.63228 7.16322 7.37757 6.77912
Greece 6.382422 6.36812 5.94481 5.61458 5.27831 4.89491
Hungary 246.7872 247.419 238.644 246.11 231.1 223.855
Ireland 3.12089 2.95289 2.762162 2.612523 2.332162 2.060901
Italy 5.73397 5.58348 5.421 5.20989 5.17458 5.10038
Latvia 43.78266 42.89732 42.2804 41.57202 40.39515 39.38275
Lithuania 322.332 313.99 304.722 300.63 295.13 277.619
Luxembourg 22.424 21.10381 19.26815 18.337 17.7757 18.06339
Malta 52.62856 51.7821 51.0341 50.6884 48.2304 46.6521
Norway 42.22838 43.20525 44.62404 44.62228 41.02793 38.46959
Poland 48.44461 47.55399 46.54832 45.95461 44.04622 41.85689
Portugal 4.461286 4.11946 3.8767 3.72407 3.6286 3.31926
Romania 8.568647 8.047673 8.24177 8.059631 7.803823 8.086711
Slovakia 346.2771 336.851 328.603 319.613 310.735 293.174
Slovenia 2.955048 2.7501 2.5249 2.4662 2.2415 2.02
Spain 20.95087 19.25696 18.40312 17.56952 17.28467 14.91887
Sweden 96.7239 94.5188 96.5523 93.8335 88.8056 81.9798
United
Kingdom 328.6747 287.8057 259.7605 260.4916 236.8668 221.7
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 4/2016

Tabelul 5

Țară Benzină (Euro 95) Motorină

EUR RON EUR RON

Norvegia 1,528 6,839 1,353 6,053

Olanda 1,502 6,721 1,168 5,227

Danemarca 1,414 6,328 1,195 5,345

Italia 1,414 6,328 1,230 5,503

Portugalia 1,406 6,289 1,160 5,188
Suedia 1,397 6,249 1,300 5,817
Grecia 1,353 6,053 1,010 4,520
Islanda 1,335 5,974 1,230 5,503
Turcia 1,326 5,935 1,089 4,874
Finlanda 1,309 5,856 1,133 5,070
Malta 1,300 5,817 1,195 5,345
Marea Britanie 1,300 5,817 1,300 5,817
Franța 1,247 5,581 1,045 4,677
Elveția 1,203 5,385 1,247 5,581
Irlanda 1,203 5,385 1,072 4,795

Belgia 1,195 5,345 1,054 4,717

Germania 1,195 5,345 1,019 4,559
Albania 1,151 5,149 1,133 5,070
Croația 1,151 5,149 1,019 4,559
Spania 1,151 5,149 0,993 4,441
Slovenia 1,142 5,110 1,019 4,559
Slovacia 1,133 5,070 0,966 4,323
Cipru 1,063 4,756 1,045 4,677
România 1,054 4,717 1,019 4,559
Austria 1,037 4,638 0,966 4,323
Serbia 1,028 4,599 1,037 4,638
Ungaria 1,028 4,599 0,993 4,441
Estonia 1,019 4,559 1,001 4,481

Luxemburg 1,019 4,559 0,870 3,891

Macedonia 1,010 4,520 0,747 3,341
Andorra 0,984 4,402 0,808 3,616
Letonia 0,984 4,402 0,861 3,852
Lituania 0,984 4,402 0,843 3,773
Cehia 0,966 4,323 0,922 4,127
Bulgaria 0,949 4,245 0,905 4,048
Goleanu Raluca Ştefania
Impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene

Polonia 0,949 4,245 0,905 4,048

Bosnia și Herțegovina 0,931 4,166 0,870 3,891
Moldova 0,712 3,184 0,589 2,633
Ucraina 0,703 3,144 0,597 2,673
Belarus 0,509 2,280 0,527 2,358
Rusia 0,466 2,083 0,439 1,965

Tabelul 6

Anul- Taxe
România TVA vamale PIB
milioane euro
1995 1,419.3 446.7 28,763.0
1996 1,359.7 472.4 29,228.7
1997 1,440.6 469.6 31,683.6
1998 2,302.9 613.5 37,313.9
1999 2,044.3 503.9 33,942.7
2000 2,632.9 457.8 40,796.8
2001 2,830.5 348.0 45,503.5
2002 3,448.8 315.4 48,810.4
2003 3,780.8 367.8 52,931.0
2004 4,074.8 625.0 61,404.0
2005 6,439.3 741.7 80,225.6
2006 7,740.8 918.6 98,418.6
2007 10,078.7 362.8 125,403.4
2008 11,036.3 323.7 142,396.3
2009 7,852.3 217.7 120,409.2
2010 9,493.9 465.0 126,746.4
2011 11,411.5 638.2 133,305.9
2012 11,211.8 645.6 133,511.4
2013 11,913.1 539.9 144,253.5
2014 11,649.6 564.8 150,230.1
Sursa datelor: Eurostat.