Sunteți pe pagina 1din 6
Enigma Otiliei - A tema si viziunea despre lume intr-un roman realist-obiectiv de tip balzacian. $4464 7484+94+10411412 4 particularitatile romanului realist-obiectiv de tip balzacian. +4464 74+64+9410411412 az particularitatile de constructie a unui personaj. $44549.1+12 aza relatille dintre doud personaje. +4+54+9.14+9.2+12 Supranumit de catre Geo Bogza ,o plasmuire de geniu a acestor pamanturi sia acestui popor, una dintre cele mai fertile si inspirate minti de carturar de la Dimitrie Cantemir pana in zilele noastre”, G. C&linescu este o personalitate culturala romaneasca de tip enciclopedic. El isi desfasoara activitatea la sfrsitul perioadei interbelice si inceputul celei contemporane, fiind deopotriva critic si istoric literar, biograf, monografist, eseist, romancier, poet, dramaturg. Opera _sa de capatai ramane insa ,|storia literaturii romane de la origini pana in prezent’, o lucrare ampla, de referinta_a culturii romanesti. Romanele c&linesciene pornesc de la cateva puncte comune, teoretizate de criticul literar, care prefera maniera clasica de abordare a materialului epic. Astfel. realismul de factura balzaciana se imbina in mod original cu tras&turi reprezentative moderniste, fiind evidente in scrierea sa crearea de caractere marcate de o trasatura dominanta. devenite tipologii de factura universala, adoptarea manierei balzaciene de redare a subiectului, evidenta prin tehnica narativa, prin fixarea caracterelor in timp si spatiu, prin descrierea minutioasa a cadrului, a arhitecturii cladirilor, a vestimentatiei, dar si pluriperspectivismul, relativizarea perspectivei narative. Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu personaje numeroase si actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri narative si dezvoltand conflicte puternice. Trasaturile care incadreaza scrierea Enigma Otiliei” printre romanele realist-obiective sunt: prezentarea veridica a evenimentelor, narator omniscient si omniprezent, perspectiva narativa obiectiva, utilizarea persoanei 2 treia, reliefarea individului ca produs al mediului c&ruia ji apartine, preferinta pentru tipuri umane si integrarea descrierilor minutioase in structura epica. Enigma Otiliei” este un roman realist obiectiv de factura balzaciana, care | inglobeaza elemente de modemitate. El apare in 1938, la sfrsitul perioadel interbelice si prezinta, in maniera realista, viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea, dezvoltand problematica mostenirii si pe cea a paternitatii Titlul initial al romanului a fost ,Parintii Otiliei”, ilustrand motivul paternitatii. Acesta z fost ulterior schimbat pentru a se accentua 0 trasatura de caracter definitorie a eroinel. Personalitatea Otiliei este ,enigmatica’, fiind interpretata in mad diferit de fiecare dintre personajele romanului, ceea ce constituie o nota de modernitate a scrierii, anums *relativizarea perspectivei narative. Creatia epica este ampla, fiind alcatuita din douazeci de capitole si structurata i doua planuri narative principale: istoria complicata a unei mosteniri si destin: {anarului Felix Sima, orfanul care observa minutios degradarea umana cauzata dorinta de acumulare materiala. Dit Literatura romana seuri pentru clasele 9-12 Secventele narative sunt construite pe baza inlantuirii, naratorul respectand principiul cronologic al prezentarii faptelor. Naratiunea si dialogul se imbina cu descrierea ampla a spatiilor, personajelor si a vestimentatiei. Incipitul romanului fixeaz& coordonatele temporale si spatiale, aflate in stransa legatura, prezentand un mediu social nou Pentru tanarul care, in anul 1909, paseste pentru prima oara pe strada Antim din Bucuresti: ,intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele Zece, un tanar de vreo 18 ani, imbrAcat in uniforma de licean intra in strada Antim.”. Finalul romanului este in stransa relatie cu incipitul, cu care este simetric. trasatura specifica scrierilor realist-obiective. Dupa trecerea anilor, Felix revine la locurile strabatute ca licean, pe strada Antim, care insA se schimbase si ea, si-st aminteste nostalgic de cuvintele cu care il intampinase Costache: ,Aici nu sia nimeni!”. Expozitiunea, realizata in maniera balzaciana, este o descriere minutioasa a strazii si a casei lui Costache Giurgiuveanu, cu Prezentarea amanuntelor arhitecturale apartinand unor stiluri diferite, care o fac 8 para 0 caricatura in moloz a unei strazi italice.”. Perspectiva narativa apartine naratorului, un cunoscator al termenilor de specialitate, dar se prezinté cu ocazia observarii noului spatiu de catre tanarul nerabdator s& ajunga sa-si cunoasca tutorele. De la descrierea de ansamblu, se trece la particularizarea spatiala, prin notarea detaliilor Semnificative prin care se evidentiaza exteriorul casei lui Costache Giurgiuveanu. Aceasta este o cladire veche, aflata in paragina, impodobita cu imitatil ieftine si releva date esentiale despre proprietarul ei. Psihologia umana devine astfel o functie a mediului, ca sila Balzac, dar scriitorul roman insist& pe amanuntele arhitectonice conturand minutios exteriorul, ceea ce il determina pe criticul literar Nicolae Manolescu sa afirme ca ,dacd Balzac crea viata, Calinescu o comenteaza, atitudinea lui fiind critica,” Proprietarul imobilului din strada Antim, un produs al mediului social caruia ii apartine, este descris si el in amanunt, prin tuse sugestive: .un omulet subtire si putin incovoiat”, al carui Portret fizic se releva prin intermediul observatiei nou-venitului: capul ,atins de o calvitie totala’, fata .aproape spana”, buzele »intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti vizibili, ca niste aschii de os”; clipeste ,rar si moale”, ca ,bufnitele suparate de o lumina brusca”. intalnirea cu Felix dezvaluié un comportament ciudat al batranului, care simuleaza uitarea, unicul mijloc de aparare fata de cei din jur: .Nu-nu-nu stiu... nu-nu st& nimeni aici, nu cunosc”. Cu vocatia unui mare romancier, de talia lui Balzac sau Tolstoi, Calinescu aduna aproape toate personajele romanului in salonul lui mos Costache. prilej pentru Felix de a le observa tn detaliu, dar si Ocazie cu care cititorul se poate familiariza cu ele Se contureaza astfel inca de la inceput principalu! conflict al romanului, care prezinta doua coordonate. Intriga scrierii este reprezentata, pe de-o parte, de dorinta obsesiva a clanului Tulea, condus dé sora lui Giurgiuveanu, Aglae, de a intra in posesia averii acestuia, lar pe de alla parte se axeaza pe prezentarea formarii tanarului Felix Sima, care patrunde intr-un nou mediu social si care este marcat de intainirea cu Otilia Marculescu, fiica vitreaga a lui Costache. Planul mostenirii_ este prezentat_minutios de narator, reliefand intrigile si meschinaria unor oameni apropiati batranului, dar care se lupta din rasputeri ca. prin orice mijloc, sa dobandeasca averea acestuia. Costache Giurgiuveanu intruchipeaza tipul avarului, umanizat insa de sentimentele profunde pentru ,.fe-fetita” lui, Otilia, fiica sotiei sale, care murise: ,Mos Costache 0 sorbea umilit din ochi si radea din toata fiinta lui spana cand fata fl prindea in bratele ei lungi”. Fata il considera ,un om bun", dar nu poate intelege ciydatenia” comportamentului sau Cand vine vorba de bani. Confruntarea cu clanul Tulea confer 0 turnura dramatica destinului sau. Afiat la 0 varsta inaintata, constientizeaza ca, intr-o Zi, va fi pradat de acesta si de aceea 63 mana - eseuri pentru clasele 9-12 Hui se ap&ra cu mijloace proprii de rautatea lor. Simularea uitarii si balbaiala sunt niste arme naive de aparare, care ins se constituie ca modalitati de amAnare pentru a cAstiga timp in fata adversarilor. Averea mult-dorita a lui Costache se compune din imobile date spre inchiriere pentru a-i asigura venituri stabile, bani rezultati din vanzarea obiectelor confiscate pentru neplata chiriei si din diverse afaceri marunte, la care se adauga ,ciupelile” de la prietenul sAu batran si bogat, Leonida Pascalopol, luate cu titlu fictiv de imprumut sau ,castigate” la jocurile de carti si table. Din avaritie extrema, amana insa datoria morala fata de raposata sotie, de a renunta la o parte din bani pentru a asigura viitorul Otiliei prin trecerea pe numele ei a unei sume considerabile ca zestre. in raport cu batranul avar sunt conturate celelalte personaje, remarcandu-se prin trasaturi negative Aglae Tulea, sora lui Costache, si Stanicd Ratiu, ginerele acesteia, ambii costruindu-si un scop al vietii din insusirea averii batranului. Aglae Tulea intruchipeaza tipul ,babei absolute”, asa cum o caracterizeaza un prieten al lui Felix. Portretul sau fizic este o sugestie pentru caracterul urat al acesteia: ,fata galbicioasa”, ,buzele subtiri”, ,parul negru pieptanat bine intr-o coafura japoneza’, ,nasul incovoiat si acut”, obrajii ridati Desi o detest pe Otilia, o potentiala candidata la averea batranului, se numara printre mentorii, ,parintii” ei, formand-o ca personalitate, prin relevarea laturii negative umane. inca de la inceputul romanului, ea isi contureaza menirea, anume de a-i ataca rautacios pe cei din jur. Imediat dupa ce face cunostinta cu tanarul orfan, care pasea in-casa tutorelui sau, singura sa ruda, i se adreseaza in mod malitios lui Costache: ,N-am stiut: faci azil de orfani”; nu omite s&-i ofenseze insa si pe ceilalti: ,O s& aib& Otilia cu cine se distra, ce zici, Pascalopol?”. Cuvintele ei veninoase izvorasc din dorinta de a scapa cat mai curand de un nou pretendent la banii la care ravneste. Prezenta Otiliei in casa fratelui sau fi macina existenta si nu ezité s& o denigreze de fiecare data, numind-o ,dezmatata’” si .stricata”. Aparitia lui Felix adauga, astfel, noi nelinisti pentru constiinta Aglaei. Rautatea acesteia este evidenta si in cadrul propriei sale familii: Desi se considera o mama devotat&, isi trateaz copiii in mod diferentiat, preferandu-| pe Titi, nedreptatindu-le pe Olimpia si Aurica. Aglae este liderul clanului, iar autoritatea sa stirbeste profund personalitatea copiilor, conduc&ndu-i pe toti trei catre neimpliniri majore. Pe Olimpia o desconsidera si o nedreptateste, nefiind multumita de relatia ei cu Stanica Rane urica, fata cea mica si copia fidela a rautati mamei, este incurajata permanent in tentativele ei disperate de a-si gasi un barbat pentru a se casatori, dar si invinovatita pentru nereusitele sale. Preferinta pentru Titi, care intruchipeazé tipul tetardatului, o face pe Aglae sa il consid@re Un Goma Tedeecopert desi la 22 G6 an, acesta nu tetminase nici liceul. Cruzimea caracterului sau o determina sa fie total indiferenta la suferinta sotului ei bolnav, Simion, chiar daca mare parte din banii familiei erau contributia acestuia. Trasatura dominanta a femeii este deci rautatea, manifestata imperturbabil pe parcursul romanului, manifestandu-se in raport cu toti cei cu care intra in contact direct. Stanic& Ratiu, ginerele Aglaei, intruchipeaza tipul arivistului, al carui portret fizic releva trasaturi froralé definitori:. ,era rogu la fata, tara sa fie propriu-zis gras, de o sanatate agresiva, contrastand cu parul lui mare si negru, foarte cret si cu mustata in chip de musca.” Dorinta lui de parvenire este sustinuta de o exprimare demagogica: ,.Stanicd vorbea sonor, rotund, cu gest artistic si declamator’, fiind mereu preocupat de a lasa o impresie buna, de a fi bine informat, de a pastra permanent familiaritatea cu lumea din jur. Avocat fara procese, conduce tot felul de afaceri dubioase avand drept tel suprem al existentel Sale meschine urcarea rapid: rarhia sociala, ceea ce poate deveni 0 realitate doar cu ajutorul banilor si al relatiilor cu oameni sus-pusi. Cu Olimpia traieste in concubinaj si se incapataneaza sa nu o ia de sotie pentru ca tata Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 ei, care, din cauza bolii, nu o mai recunoaste, nu doreste sa-i dea zestrea promisa. Nasterea copilului lor este doar un pretext de a se alege cu averea sotiei, dar neglijenta lor duce la moartea grabnica a acestuia. Dupa ce joaca rolul unui tata indurerat, Stanica se hotaraste sao Paraseasca pe Olimpia, dar nu inainte de a se asigura ca banii lui Costache fi apartin. Desi cea mai apriga amenintare pentru mos Costache Pare a fi inca de la inceput chiar sora acestuia, Stanica, rezervat si lingusitor, devine de fapt vinovatul moral pentru moartea batranului. Cand Costache se afia pe patul suferintei, Stanica fi fura banii, fapt care produce sfarsitul acestuia $i Care constituie punctul culminant al uneia dintre coordonatele conflictului Cel de-al doilea plan al romanului urmareste procesul de formare a tanarului Felix Sima, ramas orfan si dat in grija tutorelui sau, Costache Giurgiuveanu. Evolutia sa de la adolescenta la maturitate, de la postura de licean la cea de medic este marcata de iubirea profunda pentru Otilia Marculescu. Asifel, se contureaza un al doilea coflict al romanului, cel erotic, deoarece o perioada indelungata Felix este gelos pe Leonida Pascalopol, prietenul lui Costache, fiind convins ca acesta este si el indragostit de fata. Pascalopol, supranumit de criticul literar Pompiliu Constantinescu ,un personaj nou”, aduce in roman calitati umane general-valabile, anume modestia, bunatatea, rafinamentul. El intruchipeaza tipul mosierului de vit& nobild si vine in casa prietenului sau pentru a uita de singuratate. Este foarte generos si mereu dornic de a-i ajuta pe cei din jur, iar Costache, Otilia si ulterior Felix reprezinta pentru el singura familie. Ramas vaduv de tanar, traieste intens sentimentul ratarii si o iubeste pe Otilia, c&reia fi doreste un destin implinit. lubirea paterna se impleteste cu atractia irezistibila si prietenia, sentimente profunde care il fac dependent de atentia fetei, insusi afirmand: ,Am nevoie de domnisoara Otilia, ea e micul meu vitiu sentimental. Daca nu pot fi un amant, raman intotdeauna un nepretuit prieten si parinte.” Fata il admira, considerandu-| ,un mare caracter", un barbat wsic’, dar il compatimeste pentru singuratatea care jl face sa sufere. O fascineaza, de asemenea, diplomatia acestuia, atunci cand se lasa pacalit la jocul de c&rti sau de table sau cand suporta rautatea Aglaei si avansurile Auricai. Tanarul Felix Sima, care vine in Bucuresti cu un scop precis, anume de a urma Facultatea de medicina, reprezinta tipul adolescentului in formare, strdinul, care ia contact cu mediul viciat al goanei dupa mostenire, dar care nu se [asa influentat de meschinaria acestuia. Dincolo de intrigile familiale, traieste o frumoasa poveste de dragoste, considerand-o pe Otilia idealul de feminitate. Desi relatia dintre ei se remarca prin frumusetea trdirilor intense, fata {| paraseste, transformand-o intr-un esec: ,Pentru orice tanar de 20 de ani, enigmatica va fi in veci fata care-I va respinge, dandu-i totusi dovezi de afectiune.” Hotararea Otiliei de a pleca cu Pascalopol, care constituie punctul culminant al conflictului erotic, pare inexplicabila pentru Felix. Totusi, are la baza o ratiune Profunda, c&ci aceasta nu doreste sa se interpuna carierei stralucite, care il asteapta pe tanar. Purtand in suflet imaginea fetei imprevizibile, la care se gandeste cu nostalgie, Felix reuseste s& se implineasca din Punct de vedere profesional, ajungand prin munca si perseverenta ,profesor universitar, specialist cunoscut, autor de tratate stiintifice.” Intalnirea ulterioara cu Pascalopol, petrecuta intamplator, bulverseaza total amintirea Otiliei, care il parasise si pe acesta si care, odata cu trecerea timpului, devenise de nerecunoscut pentru Felix. Ea ramane insa intruchiparea feminitatii absolute pentru ambii reprezentanti ai generatiilor diferite. Deznodamantul romanului prezinta implinirea profesionala si familiala a lui Felix despartirea dintre Stanica si Olimpia, barbatul gasindu-si fericirea alaturi de o femei = i eae a voi mI nana - eseuri pentru clasele 9-12 de moravuri indoieinice, dar cu relatii sus-puse, si esecul lui Titi si al Auricai, in tentativele lor disperate de a isi intemeia fiecare cate o familie. Finalul scrierii revine simetric la prezentarea strazii Antim, unde Felix se intoarce nostalgic, amintindu-si de prima sa vizita, de Costache, de Otilia. 9.1. Felix Sima este unul dintre personajele principale ale romanului, indeplinind totodata rolul de observator al unui mediu social viciat. E! reprezinta tipul intelectualului lucid, in formare, prin intermediul caruia cititorul se familiarizeaza cu celelalte personaje. Tanarul absolvent de liceu vine la Bucuresti, dupa moartea tatalui sau, pentru a studia medicina, aspirand la o cariera stralucita. Strainul, care sondeaza noul mediu, in care tocmai a intrat la inceputul actiunii romanului, este initial uimit si timorat atunci cand cunoaste noii membri ai familiei sale. Inca de la inceput, naratorul, prin intermediul caracterizarii directe ji alcatuieste un portret fizic sugestiv, care denota perseverenta caracterului, delicatetea si superioritatea spirituala: el are ,un aer barbatesc si elegant’, ,fata... fi era juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca, dar coloarea maslinie a obrazului si taietura elinic&a a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie.”. Reactia lui Costache atunci cand tanarul se prezinta la usa casei sale 7 bulverseaza profund, dar ulterior ajunge sa o inteleaga, acceptand comportamentul bizar al batrnului si privindu-| cu simpatie. Clanul Tulea il dezgusta profund, straduindu-se din rasputeri sa pastreze distanta fata de rautatea membrilor sai. Caracterul tanarului nu este influentat de meschinaria acestora; actiunile celor din jur pentru care conteaza doar puterea banului reprezinta doar un prilej de analiza detasata. Otilia Marculescu exercité asupra tanarului o atractie irezistibila inca de la prima intalnire, din salonul imbibat cu fum de tigara al lui mos Costache. Senzatia spontana de simpatie reciproca evolueaza in timp, transformandu-se intr-un sentiment profund de iubire. Desi Felix este un adolescent lucid si hotarat, un fin observator al psihologiei umane, nu poate descifra taina personalitatii celei pe care o iubeste, caci aceasta alterneaza starile de profunda afectiune fata de el cu cele de indiferenta. Rivalitatea initiala cu batranul Pascalopol se metamorfozeaza intr-o profunda simpatie pentru barbatul ajuns la varsta senectutii, care are nevoie de afectiunea Otiliei, pe care o iubeste ca un parinte. In raport cu acesta, tanarul dovedeste nobletea caracterului sau. »Enigma” fetei, pe care o iubeste si pe care o idealizeaza, ramane insa de nedezlegat pentru tanarul in formare, care insa prin perseverenta ajunge sa-si implineasca visul de a-si asigura o cariera stralucita. Este totusi capabil sa inteleaga ca, intr-un mediu social viciat, in care puterea banului coordoneaza destine, casatoria nu se poate baza pe sentimente pure, ci devine doar o afacere profitabila de ambele parti 9.2. In raport cu celelalte personaje ale romanului, tanarul isi dovedeste superioritatea, fiind considerat un om inteligent si ambitios chiar si de membrii clanului Tulea, care insa il jignesc si-I detesta, considerandu-I un posibil pretendent la mostenirea lui Costache. intemeierea efemera a cuplului Felix-Otilia se fundamenteaz@ pe asemanarea profunda dintre situatiile familiale ale celor doi. Ambii sunt orfani si necesita afectiune. Felix este cel care afirma ca Otilia intruchipeaza pentru el idealul de feminitate, prin care a reusit sa suplineasca nevoia de dragoste materna: ,Intelegi ca am gasit in tine tot ce mi-a lipsit in copilarie.” Otilia reprezinta deci tipul eternului feminin, in zugravirea caruia autorul este inspirat de o persoana deosebita, intalnita in copilarie: ,fata cu parul ca un fum, exuberanta si reflexiva, culta, nebunatica, serioasa, furtunoasa, meditativa, muzicanta”, insusi mrturisind: ,Ori de cate ori imaginatia mea a inregistrat o fiinté feminina, in ea era un minimum de Otilia.”. seuri pentru clasele 9-12 in conturarea personajului, Calinescu utilizeaza tehnica moderna a reflectarii Poliedrice, imaginea ei compunandu-se din impresii diferite, uneori contradictorii ale celor din jur. O mare parte din roman. aceasta este prezentata din perspectiva exclusiv comportamentista, naratorul expunand doar faptele, vorbele, atitudinile sale, caracterizand-o in mod indirect, omitand reliefarea g&ndurilor sale. Aceasta Perspectiva este completata de multiplele conturari ale personalitatii ei, asa cum se reflecta in constiinta celorlalte Personaje. Costache Giurgiuveanu ,o sorbea umilit din ochi”, iubind-o foarte mult Pe ,,fe-fetita” lui, Pascalopol o admira profund si o considera »0 fiinta gingas&”, ,o strengarita”, .o artista”, ,o floare rara Pentru Aglae insa, ea este .0 fata fara cApatai”, ,o dezméatata’, ,o stricata”, catalogari izvorate din rautate si invidie. Stnica Ratiu, desi apartine clanului pentru care Otilia este dezagreabila, o priveste admirativ, intuindu-i subtilitatea Personalitatii: .nostima fata”, desteapta”, dar ,sireat’ Ca si Felix, Otilia este o tanara in formare. Desi il iubeste pe acesta, ea gandeste matur in ceea ce fi Priveste, concluzionand, in mod altruist, c& tanarul va trebui sa Se preocupe de cariera sa, in calea careia a ar reprezenta doar o piedica Nedorind sa-i perturbe realizarea profesionala, decide sa il par&seasca, fugind neasteptat cu Pascalopol Otilia ramane o enigma atat pentru Felix, cat si pentru Pascalopol. Niciunul dintre I nu 0 Cunoaste indeajuns. fiind permanent surprinsi de comportamentul ei. Jocul atractiei si al respingerii initiat de fata, le confera sentimentul nesigurantei, nestiind daca ea ji iubeste cu adevarat sau doar fi amageste Intalnirea intamplatoare a celor doi barbati, dupa ani, releva faptul ca taina sufletului feminin nu Poate fi dezlegata. Poza recenta a Otiliei, in care Felix nu recunoaste ,fata nebunatica’, pe care 0 iubeste nostalgic, reprezinta realitatea perisabilitatii in raport cu eternitatea amintirii ei pastrat& de memoria afectiva a personajului. Constituindu-se ca suma a ipostazelor textuale zugravite, autorul marturiseste ca personajul feminin al romanului reprezinta Propriul ideal de feminitate: ,Otilia este eroina mea lirica, Proiectia mea in afara [ ».] € fondul meu de ingenuitate si copilarie.” In ceea ce priveste stilul calinescian, se remarcA sobrietatea, precizia, nota impersonala, obiectiva, de factura traditionala. Se remarca descrierile minutioase, cum ar fi prezentarea detaliata a strazii Antim, a casei lui Costache Giurgiuveanu, $i trasAturi romantice. Aparitia romanului calinescian Marcheaza o data important in evolutia literaturii romane, rezolvand contradictia dintre maniera traditionala, balzaciana de a scrie si cea moderna, de factura Proustiana, autorul insusi afirmand: » Trebuie sa fim cat mai originali si ceea ce confera Originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental”.