Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AL HRĂNIRII
PORUMBEILOR
CUPRINS
Ingrediente 3
Mazărea 3
Porumbul 3
Porumbul de floricele 3
Ovăzul decorticat 3
Sorgul roşu 3
Hrişca 4
Grâul 4
Orzul 4
Meiul 4
Inul 4
Şofrănaşul 5
SeminŃele de Iarba canarilor 5
SeminŃele de Lupin 5
RapiŃa 5
Diagrama ingredientelor 6
ReŃete de hrană 7
Amestec standard 7
Amestec tineret 7
Amestec năpârlire 7
Amestec viteză 8
Amestec fond 8
Amestec reproducŃie 8
2
Mazărea
Există câteva mii de specii de mazăre ce cresc în întreaga lume.
Mazărea de grădină şi cea de câmp (verde, de arŃar, galbenă,
măzărichea) sunt cultivate pentru seminŃele lor. Mazărea de
câmp conŃine aproximativ 22-23% proteină crudă. SeminŃele de
mazăre sunt folosite ca sursă de proteine. (Foto: măzărichea)
Porumbul
Porumbul cu bob mare este o grăunŃă foarte populară, bogată în
carbohidraŃi, dar săracă în proteine. Mai mult de jumătate din
producŃia de porumb din Statele Unite este folosită în raŃia
animalelor crescute în gospodărie.
Porumbul de floricele
Porumbul de floricele este un sortiment de porumb cu bob tare,
având caracteristici nutriŃionale similare cu cele ale porumbului
cu bob mare. Porumbul de floricele nu are acea adâncitură
specifică deoarece amidonul întărit acoperă suprafaŃa de sus a
bobului. În Statele Unite şi nu numai, porumbul de floricele e
folosit pe post de gustare între mese. Datorită apei din interior,
bobul se umflă şi plesneşte când este încălzit.
Ovăzul decorticat
Crupele de ovăz reprezintă miezul decojit. Acest aliment foarte
digerabil este utilizat în componenŃa câtorva amestecuri de
grăunŃe pentru porumbei. Ovăzul decorticat conŃine mai multe
proteine decât porumbul, însă conŃinutul de carbohidraŃi este
redus. Ovăzul este cultivat în multe Ńări, în special în zonele mai
răcoroase.
Sorgul roşu
Sorgul este o cereală populară mai ales în partea de vest a
Statelor Unite. Un procent ridicat din cultura de sorg este
utilizat în alimentaŃia bovinelor şi porcinelor. Are un conŃinut
ridicat de carbohidraŃi. Sorgul este mai rezistent la secetă decât
alte grăunŃe cerealiere. Poate rezista condiŃiilor de secetă
deoarece planta intră în vegetaŃie până la sosirea ploilor.
3
Hrişca
Hrişca nu aparŃine plantelor din familia gramineelor. Făina din
hrişcă e folosită în alimentaŃia oamenilor şi animalelor.
Grâul
Grâul este o păioasă cultivată în întreaga lume. Există mai multe
soiuri de grâu. Unele sunt însămânŃate primăvara pentru recolta
de toamnă, altele sunt cultivate toamna spre a fi secerate
primăvara. Sortimentele de grâu de iarnă sunt, în principal, de
culoare albă, în timp ce majoritatea soiurilor de primăvară au
culoarea roşie. Grâul cu bob tare este folosit la fabricarea pâinii,
în timp ce grâul cu bob moale este întrebuinŃat la fabricarea
pastelor. Multe produse rezultate după procesarea grâului sunt
administrate ca furaj în hrana animalelor.
Orzul
Orzul este a patra cultură ca mărime pe mapamond. În
majoritatea regiunilor, orzul este cultivat primăvara şi recoltat
vara, deşi unii fermieri îl cultivă toamna pentru a germina pe
perioada iernii. Este folosit la fabricarea berii, ca furaj pentru
animale şi la produsele de patiserie. La fel ca celelalte grăunŃe
cerealiere, orzul este bogat în carbohidraŃi.
Meiul
Meiul este cultivat în multe Ńări pentru spre a fi folosit în
alimentaŃia oamenilor şi a animalelor. Această plantă din
familia păioaselor este rezistentă la secetă şi va rodi pe soluri
mai puŃin fertile. Perioada de dezvoltare este foarte scurtă (mai
puŃin de 80 de zile), deci planta poate creşte în zone unde alte
cereale nu s-ar descurca prea bine.
Inul
SeminŃele de in sunt foarte bogate în uleiuri şi proteine. În mod
normal, seminŃele sunt presate pentru a obŃine uleiul de in.
Resturile se numesc spărtură sau făină de in, folosită în
furajarea animalelor.
4
Şofrănaşul
SeminŃele de sofrănaş au un conŃinut ridicat de grăsimi
vegetale, din ele obŃinându-se şi ulei, prin presare. De
asemenea, şofrănaşul este bogat în proteine şi are un gust
amărui.
SeminŃele de Lupin
SeminŃele de Lupin sunt utilizate ca materie primă în special de
producători de furaje pentru animale. Principalii consumatori
sunt rumegătoarele, urmate de porcine şi păsări. Nici un soi nu
conŃine amidon, spre deosebire de mazărea de câmp sau
măzăriche, cotiledonul acestora având în componenŃă până la
50-70% amidon şi un conŃinut scăzut de proteine şi uleiuri, în
timp ce soia are un conŃinut de 15-20% ulei şi un procent ridicat
de proteine. Nivelul de proteină crudă din seminŃele de Lupin
variază între 28 şi 42%.
RapiŃa
RapiŃa este o plantă din familia muştarului, cultivată pe scară
largă în multe regiuni de pe glob, seminŃele fiind unul dintre
principalele componente, deşi unele culturi consumă şi tulpina,
frunzele şi florile. SeminŃele de rapiŃă pot fi folosite ca
depurativ, diuretic, dezinfectant, vitaminizant, nutritiv,
cicatrizant.
5
Diagrama ingredientelor
6
ReŃete de hrană
Amestec standard
*OpŃional
Amestec tineret
Amestec năpârlire
7
Amestec viteză
Amestec fond
Amestec reproducŃie
*OpŃional