Calculul distanţelor D şi al orientărilor θ între punctele vechi din reţeaua

geodezică:
Prima etapă de calcule este constituită de calculul distanţelor D şi al orientărilor θ
între punctele vechi din reţea, care pot fi denumite elemente iniţiale de bază. Mărimea acestora nu se
modifică prin prelucrare.
Exemplu: Considerăm 2 puncte vechi A şi B, întrucât figura 3 se poate scrie sub formă
matematică, astfel:
∆y AB
θAB = arctg ; D AB = ∆x 2AB + ∆y 2AB , unde: ∆x AB = x B − x A ; ∆y AB = y B − y A
∆x AB
.

2478.40
θAB = arctg = -4.5919256 ;
- 539.73

DAB = - 539.73 2 + 2478 .40 2 = 2536.4887 ;

∆x AB = 359667.46 - 360207.19 = -539.73 ; ∆y AB = 542041.53 - 539563.13 = 2478.40

Datorită intervenţiei elementelor iniţiale (calculate cu relaţiile de mai sus) în foarte multe
calcule ulterioare, este necesară o precizie deosebită în efectuarea calculelor acestora şi un control
corespunzător. Acest principiu, de verificare permanentă a calculelor, este specific prelucrărilor
riguroase efectuate în geodezie.
Controlul se face prin utilizarea următoarelor relaţii:

D AB = ∆x AB / cos θAB = ∆y AB / sin θAB = ∆x 2AB + ∆y 2AB

DAB = −539 .73 / − 0.2127863 = 2478 .40 / 0.9770988 = − ( −539 .73 ) 2 + ( 2478 .40 ) 2

Calculele sunt prezentate în Tabelul nr. 5, unde sunt obţinute atât rezultatele D şi θ cât şi
controalele aferente.

1
 Orientarea staţiilor vechi (cu coordonate cunoscute):
Se presupune că din punctul vechi P, figura 4 au fost vizate punctele vechi A, B, C precum
şi punctul nou 1.

FIGURA NR. 1

Orientarea staţiei P sau 1 cu coordonate cunoscute

În figura 1 sunt desenate şi unele mărimi care se vor cunoaşte după terminarea prelucrării,
cum sunt:
∗ αPA – valoarea compensată a măsurătorii α0PA ;

∗ z P – unghiul de orientare al staţiei P.

În această etapă preliminară a calculelor se cunosc:

∗ orientarea θPA , determinată în Tabelul nr. 5
∗ direcţia măsurată α0PA .
Exemplu: Pentru punctele vechi A, B:
Mărimile cunoscute din staţia P către celelalte puncte geodezice vechi B, C, au semnificaţii
similare cu cele menţionate mai sus.
Dacă se determină diferenţe de forma:

z JP = θPJ − α0PJ ; J = A, B, C ;

z AB = θ AB − α AB
0
;

se obţin trei valori apropiate ca mărime z1A , z1B , z1C ( z PA , z B C

P , z P ) pentru unghiul de orientare a

staţiei A sau P, care diferă însă între ele:

z1A ≠ z1B ≠ z1C ; z AP ≠ z BP ≠ z CP .

2
 Diferenţele menţionate au două surse:
erorile de măsurare care intervin în direcţiile αPA , αPB , αPC din
0 0 0

relaţia de mai sus;
 coordonatele punctelor vechi (considerate”fixe”) potrivit principiului
ierarhic au în realitate erori.
z AP ⋅ D′PA + z BP ⋅ D′PB + z CP ⋅ D′PC
z′P = ,
D′PA + D′PB + D′PC

z AB ⋅ ( D ′AB ) km + z CA ⋅ ( D ′AC ) km + z AD ⋅ ( D ′AD ) km

z ′A =
( D′AB ) km + ( D′AC ) km + ( D′AD ) km
′ (J = A, B, C) s-au notat valorile aproximative (exprimate în kilometri) ale distanţelor
unde cu D PJ
calculate din coordonatele punctelor vechi.
A orienta preliminar o staţie veche, de forma A, înseamnă a determina un unghi mediu

ponderat de orientare al staşiei A folosind cele valori deduse: z AB ; z CA şi z AD .

Calculele sunt efectuate în Tabelul nr. 6.

Vize orientate preliminar θ ' din punctele vechi spre punctul nou 1 :
Unghiul preliminar de orientare a staţiei P, notat z′P , se utilizează la determinarea vizelor
orientate preliminar, cu relaţii de următoarea formă:
θ P′ 1 = z ′P + α P01 , unde α0P1 reprezintă direcţia măsurată din staţia P către punctul geodezic
nou 1.
Rezultatele obţinute sunt trecute în Tabelul nr. 7.
După orientarea preliminară a staţiilor vechi A, B, C, … din reţea se obţin valorile

preliminare ale unghiurilor de orientare ale acestor staţii z′A , z′B , z′C şi, în continuare, vizele

orientate preliminar spre punctul 1 notate, θ′A1 , θ′B1 , θ′C1 .

Calculul coordonatelor preliminarii ale punctului nou 1:

3
 În reţeaua geodezică de îndesire considerată, există întotdeauna posibilităţi de determinare a
coordonatelor punctelor noi prin metoda intersecţiei simple înainte.
În interiorul fiecărei intersecţii se utilizează controlul pentru determinarea celei de a doua
coordonate, cum ar fi de exemplu:
x A , x A ,θ A′ 1 
 ⇒ x1′ ; y1′ (valori duble, congruente).
x B , x B ,θ B′ 1 

x′ şi y1′ sunt determinaţi prin formulele de mai jos:

y −y B +x B tg θB
′1 −x Atg θA
′1
x′= A
tg θB
′1 −tg θA′1

y′= y A +( x1′ −x A )tg θA′1 = y B +( x1′ −x B )tg θB′1

Cele două posibilităţi de determinare a coordonatei y1′ trebuie evidenţieze mărimi

congruente, deoarece 2 drepte orientate se intersectează în plan într-un punct.
Prin determinarea coordonatelor preliminarii ale aceluiaşi punct geodezic 1 din altă pereche

de puncte vechi (de exemplu din B şi C) obţinem, după acelaşi mod de calcul alte valori x1′′ şi y1′′

(cu controlul aferent: valori duble, congruente). Acestea diferă de perechea de coordonate x1′ , y1′
determinată anterior, datorită influenţelor erorilor de măsurare. Acestea intervin în unghiurile

preliminare de orientare a staţiilor vechi z′A , z′B , z′C , z′D şi ca urmare şi în vizele orientate

preliminar: θ′A1 , θ′B1 , θ′C1 , θ′D1 .

În ipoteza unor calcule corecte, cele două serii de coordonate preliminarii obţinute:
x1′ ≠ x1′′ ; y1′ ≠ y1′′ , diferă cu maximum 1-2 dm. Media aritmetică a valorilor corespondente poate fi
acceptată ca rezultat final.
Calculul coordonatelor preliminarii ale punctului 1, sunt redate în Tabelul nr. 8.

4
 Coordonatele provizorii x∗ , y∗ ale punctelor noi:
x1* şi y1* se determină cu ajutorul următoarelor formule:
x′ + x′′ 360728.831 4 + 360728.849 9
x1* = = = 360728.840 6 ;
2 2

y′ + y′′ 541506.601 2 + 541506.630 2

y1* = = = 541506.615 7
2 2
Coordonatele preliminarii medii se găsesc în Tabelul nr. 9.
Alte elemente provizorii: Din coordonatele provizorii x ∗ , y∗ ale punctelor geodezice
noi din reţea şi (după caz) din coordonatele x, y ale punctelor geodezice vechi se calculează :
∗ distanţele provizorii D∗ ;
∗ orientările provizorii θ∗ .

∆x SV ∆y SV
Distanţele provizorii sunt determinate prin aceste formule: D SV = ; D SV =
* *
;
cos θ *
SV sin θ Sv*
2 2
DSv* = ∆ x * SV + ∆ y * SV . În urma efectuării calculelor prin aceste trei variante avem şi un control al
lor.
Orientările şi distanţele provizorii între punctele geodezice vechi A, B, C, D şi punctul
geodezic nou 1 sunt redate în Tabelul nr. 10.

Variaţia orientării θ * în funcţie de variaţiile coordonatelor plane x∗ , y ∗:

( ∗ ∗
)
Cazul general: Coordonatele provizorii ale punctelor noi Pi∗ x ∗i , y∗i , Pj ( x j , y j ) din
∗

figura 5, aflate în legătură directă şi reciprocă într-o reţea de triangulaţie, vor primi prin compensare
anumite corecţii:
x i = x ∗i + dx i ; x j = x ∗j + dx j ;
y i = y∗i + dy i ; y j = y∗j + dy j .
∗
Ca urmare, orientarea provizorie θij va primi o modificare dθij care este funcţie de corecţiile dx şi
dy ale punctelor considerate:
θij = θ∗ij + dθij .

În sistemul de axe adoptat rezultă:

5
 y∗j − y∗i ∆y∗ij
tgθ∗ij = = .
x ∗j − x ∗i ∆x ∗ij

Dacă se diferenţiază în ambii termeni ai ecuaţiei de mai sus se obţine:

dθij ∆x ∗ij (dy j − dy i ) − ∆y∗ij (dx j − dx i )

= .
cos 2 θ∗ij (∆x ∗ij ) 2

Introducem notaţiile:
∆y∗ij sin θ∗ij ∆y∗ij cos θ∗ij
a ij = −ρcc = −ρcc ; b ij = ρcc = ρcc ,
( D∗ij ) 2 D∗ij (D∗ij ) 2 D∗ij

Şi obţinem: dθij = a ijdx j + bijdy j − a ijdx i − bij dy i .

cc

Coeficienţii aij şi bij se numesc coeficienţi de direcţie, deoarece prin intermediul lor se
exprimă variaţia orientării pe unitatea de lungime considerată (coeficientul a pe axa x şi coeficientul
b pe axa y).

Observaţii.
1. Din motive practice, în triangulaţia de stat (cu lungimi D* mari) se consideră de obicei
variaţia pe decimetru, iar D, ∆ x şi ∆ y se exprimă în kilometri, astfel încât formulele
pentru astfel de situaţii sunt (în cazul gradaţiei centezimale) următoarele:
(∆y ij∗ )km (∆x ∗ij )km
a ij = −63,6620 ; b ij = 63,6620 .
∗
( Dkm )2 (D∗km ) 2

În asemenea situaţii, corecţiile dx şi dy rezultate din compensare vor fi exprimate în

decimetri.
2. Analog, pentru reţele de mici dimensiuni (cu laturi de 1, …4 km), ca în cazul
proiectului, se poate opera cu coeficienţi de direcţie de 100 de ori mai mici şi, ca urmare,
corecţiile dx şi dy vor fi exprimate în milimetri:
sin θ ij∗ cos θ ij∗
a ij = −0,636620 ∗ ; bij = 0,636620 ∗ .
D km D km

6
 Formulele aij şi bij sunt folosite la rezolvarea temei proiectului de an. Controlul calculelor
coeficienţilor de direcţie este dat de formulele:

a ij / b ij = −tg θ∗ij sau bij / a ij = −ctg θ∗ij .

3. Din relaţiile
dθij ∆x ∗ij (dy j − dy i ) − ∆y∗ij (dx j − dx i ) ∆y∗ij sin θ∗ij
= ; a ij = −ρ
cc
= −ρcc rezultă:
cos 2 θ∗ij (∆x ∗ij ) 2 ( D∗ij ) 2 D∗ij

a ij = −a ji ; bij = −b ji .

∗ ∗
4. Deoarece θji = θji + 200 , vom avea:
g

dθij = dθji

Calculul ponderilor :
2
s 
pij =  0  formulă pentru calcul practic, unde:
 sij 
 

∗ s0 este abatarea standard empirică a unităţii de pondere

0
∗ s ij reprezintă abatarea standard empirică a măsurătorii mij
Procedeul practic de calcul:
s ijA este abatarea standard empirică a măsurătorii mij0 , astfel determinăm şi celelelalte

B C D 1
abateri standard empirice: s ij ; s ij ; s ij ; s ij .

Pentru simplitate s-au presupus că toate direcţiile măsurate într-o staţie au aceeaşi abatare
standard empirică.
s0 = ( s ijA + s ijB + s ijC + s ijD + s ij1 ) / 5.

Ecuatiile initiale ale corectiilor.Intersectia multipla inainte:

7
 Sistemul ecuaţiilor corecţiilor, scris în fiecare din punctele vechi, va cuprinde mai multe
ecuaţii de tipul acesta :
v AB = −dz A +l AB ; p A ;
v AC = −dz A +l AC ; p A ;
v AF = −dz A +l AF ; p A ;
v AP = −dz A + a AP dx P + b AP dy P +l AP ; p A .

a AP b
dz A = dx P + AP dy P ;
nA nA

abaterea standard a unităţii de pondere s0:

[ pvv ]
s0 = . Mărimea [pvv] se determină prin calcul direct, utilizând corecţiile v calculate
n −u
din sisteme de ecuaţii iar ponderile p sunt cunoscute.
Ecuatiile normale:
Abaterile standard ale coordonatelor precum şi abaterile standard totale:
s xP = s0 QxPxP ;

s y P = s0 Q y P y P ;

s t P = s 2x P + s 2y P = s 0 Q x P x P + Q y P y P ;

Elementele elipsei erorilor:

a P = s 0 λ1P ; b = s 0 λ2 P ;

Qx P x P + QyP yP 1
λ1P , 2 P = ± (Q x P x P − Q y P y P ) 2 + 4Q 2x P y P ;
2 2
1 2Q x P y P
θP = arctg .
2 Qx P x P − QyP yP

Abaterea standard a unei măsurători α 0 :

s0
s α0 = .
p

Calculul coordonatelor compensate ale punctului nou:

x P = x ∗P + dx P ;
y P = y∗P + dy P ;
zS = z∗S + dz S

Calculul coeficientilor de directie.Intersectia multipla inapoi:

8
 [ a ]P [b]P
API = − aPI ; BPI = − bPI
nP nP
Sistemul de ecuaţii ale corecţiilor, scris pentru punctul P, va fi:
− dz P − a PA dx P − bPA dy P + l PA = v PA ; p P
− dz P − a PB dx P − bPB dy P + l PB = v PB ; p P
... ... ...
− dz P − a PF dx P − bPF dy P + l PF = v PF ; p P .

dz P = −
[ a] P dx −
[ b] P dy .
P P
nP nP
Abaterile standard ale coordonatelor precum şi abaterile standard totale:
s xP = s0 QxPxP ;

s y P = s0 Q y P y P ;

s t P = s 2x P + s 2y P = s 0 Q x P x P + Q y P y P ;

Elementele elipsei erorilor:

a P = s 0 λ1P ; b = s 0 λ2 P ;

Qx P x P + QyP yP 1
λ1P , 2 P = ± (Q x P x P − Q y P y P ) 2 + 4Q 2x P y P ;
2 2
1 2Q x P y P
θP = arctg .
2 Qx P x P − QyP yP

Abaterea standard a unei măsurători α 0 :

s0
s α0 = .
p

Calculul coordonatelor compensate ale punctului nou:

x P = x ∗P + dx P ;
y P = y∗P + dy P ;
zS = z∗S + dz S

Ecuatiile initiale ale corectiilor.Intersectia multipla combinata:

Sistemul ecuaţiilor corecţiilor este de forma:

9
 v AB = −dz A +l AB ; p A ;
v AC = −dz A +l AC ; p A ;
v AF = −dz A +l AF ; p A ;
v AP = −dz A + a AP dx P + b AP dy P +l AP ; p A .

a AP b
dz A = dx P + AP dy P ;
nA nA
Abaterea standard a unităţii de pondere s0:
[ pvv ]
s0 = .
n −u
Abaterile standard ale coordonatelor precum şi abaterile standard totale:
s xP = s0 QxPxP ;

s y P = s0 Q y P y P ;

s t P = s 2x P + s 2y P = s 0 Q x P x P + Q y P y P ;

Elementele elipsei erorilor:

a P = s 0 λ1P ; b = s 0 λ2 P ;

Qx P x P + QyP yP 1
λ1P , 2 P = ± (Q x P x P − Q y P y P ) 2 + 4Q 2x P y P ;
2 2
1 2Q x P y P
θP = arctg .
2 Qx P x P − QyP yP

Abaterea standard a unei măsurători α 0 :

s0
s α0 = .
p

Calculul coordonatelor compensate ale punctului nou:

x P = x ∗P + dx P ;
y P = y∗P + dy P ;
zS = z∗S + dz S

10