Psiholog Sportiv CSIII DR.

Alina Gherghișan
(Anghel)

Alina Gherghisan
 componentă

respectă
 mintea
trebuie să împingă
limitele mentale.
“Roata succesului în performanţa sportivă“

antrenament
somatotipul suport social

mediu
 Context sociocultural Context
sociocultural
Context organizational FAMILIE
FEDERATIE CLUB

Echipa de club
(coechipieri)
Echipa tehnica
Echipa de lot
(coechipieri)
ANTRENOR
 • Senzații, percepții, reprezentări, reprezentări,
Procesele psihice gândire, imaginație
cognitive • Funcția de stocaj a memoriei

• Relația dintre subiect și ambianță

Procese psihice afective • Emoții, sentimente, dispoziții, pasiuni

• Direct responsabile de reglarea conștientă a

Procese psihice volitive comportamentului
Dăruire, concentrare şi
convingere
 Caracteristici
personale ale
sportivului
Percepţiile,
interpretările şi
Contextul evaluarea
sociocultural sportivului asupra
comportamentului
antrenorului
Aşteptările, Comportamentul
valorile,credinţele şi antrenorului
Climat organizaţional
scopurile antrenorului
Percepţia de
sine, credinţele
şi atitudinile
sportivului
Caracteristici
personale ale Performanţa şi
antrenorului comportamentul Nivelul şi tipul
sportivului motivaţiei
sportivului
DEZVOLTAREA SPORTIVĂ
 Dezvoltarea sportivă

Varsta 10 15 20 25 30 35

Dezvoltare sportiva Inițiere Dezvoltare Elita/Performanta Discontinuitate

Inițiere Motivație: interes

Cognitiv: Înțelegerea rolurilor, a importanței regulilor, înțelegere
abstractă

Dezvoltare Formarea și asumarea identității

Elită/Performanță Perfecționare
Formarea și asumarea rolului

Discontinuitate Asumarea noilor roluri

 Dezvoltarea sportivă
Varsta 10 15 20 25 30 35

Dezvoltare sportiva Inițiere Dezvoltare Elita/Performanta Discontinuitate

Dezvoltare Puberta
psihologica Copilarie te Adolescenta Adult

Copilarie Joc/joacă
Plăcerea activității

Pubertate Feedback si evaluare

Dezvoltarea voinței
Construirea imaginii de sine și creșterea numărului de interese
Nevoia de afirmare și confirmare

Adolescență Nevoia de individualizare

Concepția despre lume și viață se modifică, apărând nevoia de
socializare a aspirațiilor

Adult Nevoia de realizare si autorealizare

Nevoia de a fi, de a deveni si de a se desavarsi
Dezvoltarea sportivă
Varsta 10 15 20 25 30 35

Dezvoltare sportiva Inițiere Dezvoltare Elita/Performanta Discontinuitate

Dezvoltare Puberta
psihologica Copilarie te Adolescenta Adult

Parinti Prieteni Familie

Dezvoltare psiho- Prieteni Antrenor Partener (Antrenor)
sociala Rude Parinti Antrenor Prieteni

Rolul factorului social

Copilarie Inducerea participării active și conștiente
Insuflarea nevoii de implicare

Pubertate Suport emoțional

Suport motivațional
Adolescență Disciplină

Adult Respectarea nevoii de libertate și individualizare

Acordarea de suport in caz de discontinuitate
Dezvoltarea sportivă
Varsta 10 15 20 25 30 35

Dezvoltare sportiva Inițiere Dezvoltare Elita/Performanta Discontinuitate

Dezvoltare Puberta
psihologica Copilarie te Adolescenta Adult

Parinti Prieteni Familie

Dezvoltare psiho- Prieteni Antrenor Partener (Antrenor)
sociala Rude Parinti Antrenor Prieteni

Inițiere Dezvoltare multilaterală

Participare activă și conștientă

Dezvoltare Specializare
Varietate
Participare activă și conștientă

Elită/Performanță Suport sistemic și individualizat

Modelare
Discontinuitate Participare activă și conștientă
 Dezvoltarea sportivă și momente de criză
Varsta 10 15 20 25 30 35

Dezvoltare sportiva Inițiere Dezvoltare Elita/Performanta Discontinuitate

Dezvoltare Puberta
psihologica Copilarie te Adolescenta Adult

Parinti Prieteni Familie

Dezvoltare psiho- Prieteni Antrenor Partener (Antrenor)
sociala Rude Parinti Antrenor Prieteni

Dezvoltare Scoala Studii Profesie vocationala

academica primara Gimnaziu Liceu superioare Sportiv de inalta performanta
 Contribuție,
sens suprem

Fericire, împlinire,
dezvoltare continuă,
perfecționare

Nevoi de autorealizare și
dezvoltare personală
Realizare profesională, sens

Nevoi de recunoaștere socială

(stimă și statut)

Nevoi sociale și de apartenență

(social, respect)

Siguranță și securitate personală

Nevoi fiziologice
(apă, hrană, adăpost, etc.)
Ce este un antrenor?

Formator Consilier Părinte

Prieten Organizator Educator

Cercetător Administrator Model

Categorii de comportamente în antrenorat

• Comportament axat pe antrenament și instruire (susține și

îmbunătățește performanța sportivului; structurează și
coordonează activitatea; clarifică relațiile)
• Comportament democrat (permite participarea sportivilor
la luarea deciziilor cu privire la obiective, la metode de
antrenament, la tactică și strategie de concurs)
• Comportament autocrat (luarea independentă de decizii;
subliniază autoritatea personală)
• Comportament axat pe susținere socială (atenție fiecărui
sportiv în parte; accent pe o atmosferă bună și pe relații
interpersonale optime)
• Comportament recompensator (recompensează și
recunoaște performanțele bune)
Componentele relației antrenor-sportiv

 Apropierea – caracterul afectiv al relaţiei; se referă la conexiunea emoțională

sau legătura emoțională dintre antrenor - sportiv
+ respect reciproc, apropiere emoțională, afecţiune, grijă, încredere, admirație, etc.
- respingere reciprocă, reţinere, lipsă de respect, furie, dezamăgire, etc.

 Dedicarea/Asumarea – perspectivele comune; definește intenția de a menține

relația în timp, de a se implica împreună
+ valori, credințe, scopuri comune;
- obiective diferite, discordanță;

 Complementaritatea – compatibilitatea; descrie comportamentele co-operative

+ interacțiuni eficiente și cooperante în antrenament;
- divergențe, conflicte, etc.
Relația antrenor – sportiv este situația în care sentimentele, emoțiile,
gândurile și comportamentele pe de o parte ale antrenorului, iar pe de
altă parte al sportivului, sunt interdependente mutual și cauzal.

(Jowett, 2005; Jowett&Poczwardowski, 2007)


Primul contact cu
activitatea sportivă (0-6
ani)
Principii:
 Sportul este distractiv și
plăcut. Este o formă de joc și
joacă.
 Sportul reprezintă zona de
exprimare, expresie și
descărcare.
 Mediul sportiv este securizant,
plăcut și asigură noutate,
joacă și provocări.
 În sport este loc pentru toată
lumea. Orice realizare este
recunoscută, lăudată și
sărbătorită.
Atitudine: Dacă copilul dezvoltă o atitudine pozitivă, va
avea mai multă energie, mai mult curaj și plăcere și,
implicit, va avea mai mult succes.
Imaginație: La vârsta aceasta, imaginația copilului e vie.
Încurajând un copil să se imagineze pozitiv în sport, acesta
va experimenta mai multă plăcere și va fi mai inspirat,
creativ și capabil.
Elemente-cheie:
Sportivi: Înțelegerea succesului în termeni de efort și
plăcere.
Antrenori:
Conexiune personală cu fiecare sportiv.
Centrarea pe a le oferi o experiență pozitivă cu fiecare
antrenament sau concurs.
Victorii mici în tot ceea ce fac.
Totul se reduce la distracție și plăcere.
A se evita conceptele de talent sau rezultat.
Parinți: Pozitiv, pozitiv, pozitiv!!! Părinții trebuie să fie
principalii fani ai copilului indiferent de rezultat.
Elemente cheie în funcție de etapa de pregătire

Precompetițional Activități centrate pe plăcere și succes

Atenția se va centra pe a se simți bine și
pe a-și face prieteni.
Atenția copilului este centrată pe
aspectele pozitive ale participării la
activitățile sportive.
Copilul trebuie încurajat să se imagineze
distrându-se.
Competițional Mesaje precum: ”Știu că poți!”; ”Bucură-
te de ceea ce faci!”; ”Simte-te bine!”;
”Distrează-te cu colegii și fă-ți prieteni!”;
”Concursul asta este pentru a încerca și
altceva!”
Post-competitional Ti-a placut? Crezi că ai făcut tot ce ai
putut? Ai făcut bine?
Încurajarea jocului.
Încurajarea copilului să-și încurajeze
colegii.
 Aspecte emoționale ale copiilor
cu vârste cuprinse între 3-7 ani
trebuință de joc
• Antrenorul are un rol fundamental
în dezvoltarea conștiinței morale a
copilului.
• Antrenorul se substituie părintelui.
• Antrenorul este parte din jocul
copilului.
Jocul vehiculează experiențele atât
pozitive, cât și negative. Adultul are un
rol de securizare în joc.
Expansiunea personalității copilului se
produce prin joc, unde se conturează și
motivul plăcerii ca element esențial în
dinamizarea jocului.
Aspecte emoționale:
- Colectivul generează emoții comune: contagiune
emoțională
- Emoții de mândrie (dilatarea identității)
- Stări de vinovăție
- Patriotismul
- Socializarea planurilor afective: cooperare/competiție;
altruism/egoism; agresivitate
Dificultăți emoționale:
- Sentimente de nesiguranță
- Negativismul ca formă de dezadaptare (neconcordanța
dintre curiozitate, dorință de joc și creșterea situațiilor de
frustrare și de interdicție)
- Negativismul ca formă de inadaptare (indiferență, fugă sau
refuz)
- Anxietatea și teama – situații imaginare sau reale
- Teama de abandon

Contactul fundamental cu activitatea
sportivă (f 6-8 ani, b 6-9 ani)
În această etapă, copiii sunt motivați de
interacțiunea cu alți copii și de oportunitatea
de a se distra prin practicarea de activități
fizice. În această etapă pot înțelege atât
activitățile structurate, cât și pe cele
nestructurate.
Principii:
 În această etapă se pun bazele stimei de
sine și ale conștiinței de sine (a percepe, a
gândi, a simți, a acționa).
 Pot fi introduse elementele de bază de
etică (fair-play, efort colectiv, sportivitate)
și regulile de bază ale sportului practicat.
 Dezvoltarea capacității decizionale, a
comportamentului și a abilităților sociale.
Elemente cheie:
Sportivi: Multilateralitate. Plăcere.
Discutarea experiențelor.
Antrenori: Crearea unui mediu din
care sportivii vor să facă parte.
Dezvoltarea plăcerii practicării
activităților fizice. Dezvoltarea dorinței
pentru sport.
Încurajărea interacțiunii cu colegii.
Modificarea regulilor astfel incât toată
lumea să se bucure și să aibă succes.
Încurajarea efortului, progresului,
învățării și bucuriei.
Părinți: Încurajarea plăcerii, efortului și
creativității.
Elemente cheie în funcție de etapa de pregătire

Precompetițional Varietate de activități.

Diferitele tipuri de activități sunt prezentate într-o manieră
pozitivă.
Accentuarea plăcerii de a face lucruri împreună.
Explicarea regulilor de bază și a principiilor de fair-play.
Competițional Oferirea oportunității de a participa în diferite tipuri de
activități.
Încurajarea efortului și a creativității.
Introducerea mesajelor de încurajare.
Încurajarea perspectivei pozitive.
Încurajarea copiilor de a mai încerca o dată după succes și
greșeală.
Accentul pe efort comun și fair-play.
Post-competitional Te-ai distrat? Ce ți-a plăcut cel mai mult? Ce-ai învățat astăzi?
Stimularea creativității.
 Învățăm să ne antrenăm (f 8-11 ani, b 9-12 ani)
Dezvoltarea responsabilității în antrenament și competiție și accentuarea plăcerii
efortului. Încurajarea acceptării greșelilor și resemnificare lor ca oportunitate de învățare.
Accentul se va pune pe etică și valorizarea respectării aspectelor etice indiferent de
rezultat.
Dezvoltarea plăcerii activității cu ceilalți și dezvoltarea pasiunii pentru sport.
• Principii:
 În această etapă se pun bazele stimei de sine și ale conștiinței de sine (a percepe, a
gândi, a simți, a acționa).
 Pot fi introduse elementele de bază de etică (fair-play, efort colectiv, sportivitate) și
regulile de bază ale sportului practicat.
 Dezvoltarea capacității decizionale, a comportamentului și a abilităților sociale.
Elemente cheie:
Sportivi: Efortul din pregătire se va reflecta în îmbunătățirea performanțelor.
Antrenori: Accentul se va pune pe acceptarea efortului, respectului, plăcerii și jocului;
precum și pe plăcerea lucrului în echipă și a respectului mutual. Accentul se va pune pe
procesul de performanță, NU pe rezultat.
Părinți: Rol suportiv. Accentul se pune pe performanță, NU pe rezultat.
Elemente cheie în funcție de etapa de pregătire

Precompetițional Educare în ceea ce privește bazele stabilirii de obiective.

Învățarea principalelor tehnici de control ale activării.
Perspectivă pozitivă asupra performanței. Accentul se va pune
pe efort și nu pe rezultat.
Competițional Introducerea concentrării atenției pe elementele corecte.
Crearea de ancore.
Gândire și dialog interior +.
Introducerea conceptului de lucru în echipă, spirit de echipă și
respect.
Post-competitional Reflectare asupra performanței.
”Ți-a plăcut la concurs?” ” Ce ți-a plăcut cel mai mult?”
”Cum crezi că te-ai descurcat?” ”Ce ai făcut foarte bine?”
”Crezi că avem lucruri de îmbunătățit?”
Încurajarea sportivului să vizualizeze cel puțin un lucru bun pe
care l-a făcut în concurs.
Întărirea abilităților mentale și creștera încrederii.
Accent pe elementele pozitive și pe elementele de progres.
 Aspecte emoționale ale copiilor
cu vârste cuprinse între 7-11 ani
Aspecte emoționale:
- Stimularea competitivității prin stimularea creativității
învățare, asimilare, evaluare
- Nevoia resemnificării eșecului
• Antrenorul are un rol important în - Formarea de trăiri complexe dificil de gesionat
stabilirea echilibrului dintre - Dezvoltarea voinței
realitatea interioară a sportivului și
realitatea exterioară prin evaluare
- Construirea imaginii de sine și creșterea numărului de
și feedback. interese
• Antrenorul trebuie să manifeste - Nevoia dedicării/specializării într-o anumită zonă
acceptare și înțelegere, dar și un
control activ.
• Antrenorul are un rol important în
procesul de introiectare a valorilor Dificultăți emoționale:
morale. - Teama de respingere
- Teama de eșec
Interesul pentru joc rămâne foarte
- Anxietate, ticuri, fobii, panică, tulburări de somn
puternic și trebuie să aibă un loc
important

Ne antrenăm pentru a știi
să ne antrenăm (f 11-15
ani, b 12-16 ani)
Principii:
 Accentul se va pune pe
învățare, dezvoltare,
experimentare și rafinarea
abilităților și strategiilor
(fizice, tehnice, tactice,
mentale).
 Program de antrenament
mental.
 Rutine pre-competiționale.
Analiză și monitorizare.
Feedback.
 Dezvoltarea lucrului în echipă
și a eticii.
În această etapă columul de antrenament crește cu
accentpe consolidarea elementelor specifice sportului.
Dezvoltarea sportivului devine mai centrată pe competiția
cu ceilalți, ceea ce potențează supraaccentuarea
importanței victoriei/rezultatului competițional.
Introducerea rutinelor precompetiționale. Nevoia acordării
de suport individual pentru creșterea energiei
motivaționale, încrderii în sine și pentru dezvoltarea
abilităților de a face față succesului și eșecului.
Elemente-cheie:
Sportivi: Experimentarea implementării abilităților mentale
în situații de provocare majoră sau minoră.
Antrenori:
Accesul la resurse. Accent pe dezvoltare, individualizare și
experimentare.
Parinți: Susținere pozitivă. Accent pe îmbunătățirea
perfomanțelor.
Elemente cheie în funcție de etapa de pregătire

Precompetițional Învățarea și implementarea strategiilor de stabilire de obiective pentru

antrenament.
Reglarea stărilor de activare pentru performanța optimă în competiție.
Explorarea și experimentarea diferitelor tehnici de concentrare a atenției.
Dezvoltarea strategiilor de concentrare a atenției și controlul reacțiilor la
factorii pertrbatori.
Managementul presiunii, fricii, stresului.
Pregătire mentală personalizată și rutine competiționale.
Aplicarea și experimentarea abilităților mentale.
Competițional Dezvoltarea și implemtarea planificării în competiție și a strategiei de dialog
intern.
Dezvoltarea și incorporarea strategiilor de reconcentrare și de control.
Metode de monitorizare a performanței. Adaptare.
Promovarea lucrului în echipă și a fair-playului.
Facilitarea comunicării.
Post-competitional Strategii de analiza a competiției. Identificarea punctelor forte, a
elementelor stabile și a zonelor de îmbunătățit.
Asumarea responsabilității și sărbătorirea realizărilor și efortului.
Introducerea unor metode de monitorizare a abilitățlor mentale,
emoționale și fizice. Accentuarea și susținerea încurajării colegilor.
 Aspecte emoționale ale copiilor
cu vârste cuprinse între 11-14 ani
nevoia de afirmare și confirmare
• Antrenorul are un rol important în
dezvoltarea identității sportivului.
• Antrenorul poate să devină un
model, sau cel puțin un reper
pentru sportivul său.
• Antrenorul are un rol important în
sprijinirea sportivului pentru a-și
defini obiectivele de performanță.
În general, puberii resimt tensiune și
confuzie dacă nu sunt sprijiniți în
identificarea resurselor personale și în
procesul de formare a identității
proprii.
Aspecte emoționale:
- Are nevoie de a le fi încurajată inițiativa și independența
- Au nevoie de securizare prin înțelegere, acceptare,
evaluare, feedback si limite.
- Apare nevoia de statut social
- Apare sentimentul de admirație și nevoia de modele și
repere.
Dificultăți emoționale:
- Inhibiție emoțională
- Sentimente de inferioritate
- Defect rușine
- Căutarea aprobării

Ne antrenăm să concurăm
(f 15-21 ani, b 16-23 ani)
Principii:
 Conștientizarea manierei de
conectare a antrenamentului
zilnic cu pregătirea pentru
concurs.
 Educarea despre răspunsurile
individuale față de anxietatea
competițională și principalele
strategii de a-i face față.
 Experimentarea rutinelor pre-
post- și în -competiționale, și
dezvoltarea strategiilor de
planificare și experimentare.
 Debriefingul
postcompetițional.
Regimul de antrenament devine specific sportului practicat
și evenimentelor competiționale. Calitatea devine factor
central.
Educație pentru antrenament și refacere. Accent pe
înțelegerea a CEEA CE FAC? CUM FAC? DE CE FAC?
Nevoia oferirii de suport pentru dezvoltarea motivației
intrinseci și a încrederii în a concura.
Conștiința de sine la răspunsul individual față de stresul
competițional și a manierei de a concura sub presiune.
Accent pe planificarea concursului, managementul
stresului, activare, controlul atenției, imageriei și a
evaluării.
Elemente-cheie:
Sportivi: Fiecare competiție este o oportunitate de
învățare. Accentul este pus pe proces și pe aspectele
controlabile.
Antrenori:
Centrare pe aspectele pozitive și pe pregătirea
precompetițională. Obiective de proces.
Accent pe maximizarea dezvoltării (competițiile alese în
acest sens)
Evitarea burnoutului emoțional și mental.
Elemente cheie în funcție de etapa de pregătire

Precompetițional Învățarea și implementarea strategiilor de stabilire de obiective pentru

antrenament.
Reglarea stărilor de activare pentru performanța optimă în competiție.
Explorarea și experimentarea diferitelor tehnici de concentrare a atenției.
Dezvoltarea strategiilor de concentrare a atenției și controlul reacțiilor la
factorii pertrbatori.
Managementul presiunii, fricii, stresului.
Pregătire mentală personalizată și rutine competiționale.
Aplicarea și experimentarea abilităților mentale.
Competițional Dezvoltarea și implemtarea planificării în competiție și a strategiei de dialog
intern.
Dezvoltarea și incorporarea strategiilor de reconcentrare și de control.
Metode de monitorizare a performanței. Adaptare.
Promovarea lucrului în echipă și a fair-playului.
Facilitarea comunicării.
Post-competitional Strategii de analiza a competiției. Identificarea punctelor forte, a
elementelor stabile și a zonelor de îmbunătățit.
Asumarea responsabilității și sărbătorirea realizărilor și efortului.
Introducerea unor metode de monitorizare a abilitățlor mentale,
emoționale și fizice. Accentuarea și susținerea încurajării colegilor.
 Aspecte emoționale ale copiilor
cu vârste cuprinse între 14-18 ani Aspecte emoționale:
- Lupta cu controlul pulsiunilor.
nevoia de individualizare
- Au nevoie de securizare prin toleranță, feedback si
stabilire de limite clare.
• Antrenorul are un rol important - Concepția despre lume și viață se modifică, apărând
prin afirmarea și confirmarea nevoia de socializare a aspirațiilor.
valorii sportivului. - Accentul pică pe demnitate și oanoare
• Antrenorul are un rol important în
individualizarea mesajelor
transmise.
• Antrenorul are un rol esențial în Dificultăți emoționale:
stimularea dorinței de - Depresie
autodepășire.
- Penalizare
• Este necesar ca antrenorul să
exprime scopul responsabilităților - Revendicare/Grandomanie
sportivului. - Autodisciplină insuficientă
- Căutarea aprobării
Adolescenții, în lupta lor de a deveni,
au nevoie de multă securizare și
- Frica de a greși, de a avea succes, de a nu supăra
confirmare de sine pentru a putea
progresa.
Rolul antrenorului în diferite etape de vârstă ale sportivului

3-7 ani 7-11 ani 11-14 ani 14-19 ani

Stimulează Comunică Dezvoltă Perfecționează
plăcerea Stimulează plăcerea multilateral Motivează
Comunică Dezvoltă Motivează Comunică
Organizează Motivează Comunică Stimulează
Inițiază Oferă feedback Evaluează Evaluează
Încurajează Încurajează Oferă feedback Oferă feedback
Încurajează Încurajează

Formula magică a antrenorului:

30% autoritate 30% prieten 40% pedagog
 Angajamentul/Implicarea în sportul practicat

Perseverența și continuitatea

Suportul social
Plăcerea Oportunitățile Constrângerile sociale Prioritățile Satisfacțiile personale
Comunicare
Stadiile de dezvoltare mentală la sportivi

< 10 ani Placere, Motivatie, Focus/Concentrare

10-11 ani Placere, Focus/Concentrare, Motivatie

10-13 ani Gandire pozitiva (Dialog intern pozitiv), Placere, Focus/concentrare

14-15 ani Motivatie/Efort, Control emotional, Gandire pozitiva (Dialog intern

pozitiv), Focus/concentrare

16-17 ani Motivatie, Control emotional, Placere

+ 18 ani Motivatie, Incredere in propriile capacitati, Setare de obiective

PERIODIZARE ȘI PREGĂTIRE
PSIHOLOGICĂ
Motivația

12-16 ani
• Placerea de a • Plăcerea de a
se juca • Plăcerea de a concura
se antrena

6-8 ani 14-18 ani

Periodizare și pregătire psihologică

Fazele Pregatitoare Competitionala Tranzitie

pregatirii Pre-
Generala Specifica competionala Competitionala Descarcare Tranzitie
Gestionarea Consumar
stresului ea eșecului
Creșterea Descărcarea sau a
Gestionarea gradului de eșecului sau a victoriei
stresului apropiere victoriei Analiza
Tehnici de antrenor-sportiv Feedback macrociclu
Obiective autoreglare Suport Suport lui
Ce? Cunoaștere individuale de Experimentarea emoțional, moral emoțional și Stabilirea
Comunicare optimizare modelelor și a și motivațional motivațional noilor
Dezvoltare Feedback tehnicilor Comunicare Comunicare obiective
personală continuu și Adaptarea Feedback Reglarea și Feedback
Bazele încrederii, constant tehnicilor Optimism consolidarea Comunicar
stabilității și a Dezvoltarea Comunicare sănătos relației e
relației antrenor- voinței Suport Limitarea antrenor- Revenire la
sportiv Comunicare emoțional așteptărilor sportiv pozitia 0
Periodizare și pregătire psihologică

Fazele Pregatitoare Competitionala Tranzitie

pregatirii Pre-
Generala Specifica competionala Competitionala Descarcare Tranzitie
Încurajarea
creativității Utilizarea
Identificarea eficientă a Discuții
unor supape de tehnicilor Discuții individuale
descărcare psihologice individuale și de grup
Stabilirea de Experimentarea Joc/joacă și/sau de grup Fișe de
obiective modelelor și a Comunicare Analiza analiză
individuale tehnicilor Optimism competiției Analiza
Oferirea de Adaptarea sănătos Punctarea macrociclu
Cum? Evaluare feedback tehnicilor Stimularea punctelor lui
Fișe individuale permanent Monitorizarea încrederii în bune/forte Stabilirea
Discuții Generarea de gradului de propriile Evaluarea noilor
individuale și de provocări îndeplinire al capacități performanței obiective
grup individuale obiectivelor Stimularea și nu a Feedback
Introducerea Experimentarea Comunicare utilizării rezultatului Comunicar
tehnicilor tehnicilor Feedback instinctelor Reconsolidare e
psihologice psihologice Încurajare Stimulare a relației Revenire la
somatice și Jurnal de senzații Jurnal de senzații concentrării antrenor- pozitia 0
cognitive și emoții și emoții atenției sportiv
Dezvoltarea capacității de autoreglare

• Sesiuni de antrenament libere

• 15 min de concentrare maxima si efort – 5-7 min
pauza
• Instructiuni la inceputul si la sfarsitul
antrenamentului (fara feeback sau vreun tip de
comunicare în antrenament)
Încrederea în sine și dezvoltarea
autocontrolului

Cunoașterea de sine Forța mentală Forța menatlă în

4 ani

4 ani

4 ani
Familiarizarea și Rutine precompetiționale competiție
deprinderea abilităților Strategia mentală pentru
mentale (controlul competiție
resirației, controlul
tensiunii, control
emotional – dialog intern
și vizualizare -,
concentrare)

Managementul stresului
în antrenament Managementul stresului
Controlul tensiunii în competiție
 Starea de concurs

Controlul emotinal
Rutine mentale
Controlul respirației Controlul tensiunii (restructurare
(in-competitie, AUTO-CONTROL
(oferă senzația de control) musculare (umeri) cognitivă,
pre- si post-)
vizualizare)

Planificare

Auto-
Efort
monitorizare
Autoreglare

Reflectare Evaluare
Periodizare și pregătire psihologică

Fazele Pregatitoare Competitionala Tranzitie

pregatirii Pre-
Generala Specifica competionala Competitionala Descarcare Tranzitie
Cum este
direcționată
atenția în
cuplul S A S A S A S A S A S A
antrenor-
sportiv?

Generală Specifică Pre-comp Competițională Descărcare Tranziție

Periodizare și pregătire psihologică

Fazele Pregatitoare Competitionala Tranzitie

pregatirii Pre-
Generala Specifica competionala Competitionala Descarcare Tranzitie
Cum este
direcționată
atenția în
cuplul S A S A S A S A S A S A
antrenor-
sportiv? Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare
deschisă focusată deschisă focusată deschisă deschisă/
focusată

Generală Specifică Pre-comp Competițională Descărcare Tranziție

Periodizare și pregătire psihologică

Fazele Pregatitoare Competitionala Tranzitie

pregatirii Pre-
Generala Specifica competionala Competitionala Descarcare Tranzitie

Obiective
S A S A S A S A S A S A

Identitate S A S A S A S A S A S A
Relația antrenor-sportiv.
Comunicarea.
Componentele relației antrenor-sportiv

 Apropierea – caracterul afectiv al relaţiei; se referă la conexiunea emoțională

sau legătura emoțională dintre antrenor - sportiv
+ respect reciproc, apropiere emoțională, afecţiune, grijă, încredere, admirație, etc.
- respingere reciprocă, reţinere, lipsă de respect, furie, dezamăgire, etc.

 Dedicarea/Asumarea – perspectivele comune; definește intenția de a menține

relația în timp, de a se implica împreună
+ valori, credințe, scopuri comune;
- obiective diferite, discordanță;

 Complementaritatea – compatibilitatea; descrie comportamentele co-operative

+ interacțiuni eficiente și cooperante în antrenament;
- divergențe, conflicte, etc.
Relația antrenor – sportiv este situația în care sentimentele, emoțiile,
gândurile și comportamentele pe de o parte ale antrenorului, iar pe de
altă parte al sportivului, sunt interdependente mutual și cauzal.

(Jowett, 2005; Jowett&Poczwardowski, 2007)

Experiențele pozitive la nivel de copii și juniori cresc
motivația intrinsecă pentru întreaga carieră sportivă.
Climatul de comunicare

• Deschis si cooperant • Inchis

Comportamente generate

– sunt descriptive – emit judecati de valoare

– sunt orientate spre – exercita control
solutie – sunt inselatoare
– sunt deschise si sincere – manifesta indiferenta
– sunt atente si grijulii – au tendinte de
– sunt echitabile superioritate
– sunt indulgente – sunt dogmatice
– asigura feedback – sunt ostile
 Procesul de comunicare
Bucla de
Emitator feedback Receptor

7.Actiunea
1.Ideea
6.Intelegerea

2.Codificarea
Punct de 5.Decodificarea
transfer

3.Transmiterea 4.Receptia

Procesul de comunicare Probleme in comunicare Continut mesaj:

trebuie sa fie bilateral •exces de informatii •fapte
•deficit de informatii •sentimente
•comunicare ineficace •valori
•opinii
 Ascultarea activă
•Tehnica de stringere a informatiilor
•Presupune participarea activa a celui ce asculta.

Contextul ascultarii: Tipuri:

•dimensiune interioara •ascultarea de sprijin
•dimensiune exterioara •ascultarea de raspuns
•dimensiune interactiva •ascultarea de asimilare

Abilitati: Ce trebuie evitat:

•Ascultarea continutului mesajului •sa judecati cele auzite
•Recunoasterea barierelor comunicationale •sa faceti presupuneri
•Ascultarea sentimentelor si starilor emotionale •sa va impuneti punctul
•Raspuns prin expresia fetei si prin gesturi de vedere
•Testarea felului in care s-a inteles mesajul •sa precipitati concluziile
•Incurajarea vorbitorului •sa interpretati
•Reflectarea vorbitorului a ceea ce ati inteles •sa analizati
 Feedback

Feedback intrinsec Feedback extrinsec

Cunoașterea
Cunoasterea
performanței
rezultatului
(intrinsecă a sarcinii)

kinestezie vizual

Propriocepție auditiv

Feedbackul – consecințele propriului comportament

Feedbackul verbal

- Pozitiv
- Negativ

- Valorizator
- Corectiv

- Public
- Privat

- Imediat
- Întârziat
Stabilirea de obiective

• Obiectivele oferă semnificație antrenamentelor.

(SMART)

• Obiectivele de rezultat ”luate” în competiție devin

așteptări și devin, deci, distructive.

• Așteptările sau senzația de urgență și, deci, de

presiune.
Tipuri de obiective

• Obiective de rezultat

• Obiective de performanță

• Obiective de proces
Lanțul așteptărilor

Familie/ Părinți/
Antrenorul
Rude/ Directorul tehnic
principal
Apropiați/Media

Antrenori Sportiv

În locul așteptărilor – răbdarea și empatia – pentru un mediu

securizant
Comunicarea la nivel de copii și juniori mici
ÎNCADRAREA ÎN PARADIGMA TEORETICĂ

SET DE DEPRINDERI: EU CELĂLALT

Acceptarea diferenţelor
Ascultarea activă
Exprimarea eficientă
Identificarea elementelor unei relaţii şi a variabilelor
relaţionale (a cere, a da, a primi, a refuza)
Diferenţierea nevoilor de dorinţe, şi a relaţiei de
reacţie
Empatia
Acordarea de feedback

60
ANALIZA SITUAŢIEI DE COMUNICARE

Se simte
respins

Se simte
Blocaje în
exprimare Mesaj Mesaj nerecunoscută
nevoilor şi depăşită de
negativ negativ situaţie
Se simte
dezrădăcinat

PUBERUL RELAŢIA ANTRENOR

Ce face?
Ce simte?
Vorbeşte, NU ascultă
Nu se simte ascultat
Nu poate să vorbească despre el
Se simte devalorizat
REACŢIE Pedepseşte, NU valorizează
Respinge, NU recunoaşte
Refuză, NU primeşte
Nu poate să exercite o influenţă
Impune, NU propune
asupra mediului în care locuieşte cu
Ridică tonul mai mult decât copilul
mama lui.
Nu oferă feedback pozitiv

61
FORMULAREA DE SOLUŢII

CER DAU PRIMESC REFUZ

Răspunsul Mă definesc,
Nu am Ce este OK mă poziţionez
aparţine aşteptări pentru relaţia
celuilalt, ca autoritate şi
implicite, ci noastră şi reper stabil.
explicite. pentru
dezvoltarea
armonioasă a
copilului.
ASCULT RECUNOSC FERMITATE
CONSECVENŢĂ

ASUMARE ŞI EMPATIE

62
Dificultățile în relația antrenor – sportiv, rareori,
vin din neconcordanțe sau neînțelegeri în plan
tehnic sau în planul cunoștințelor și
competențelor; de cele mai multe ori, apar din
probleme de comunicare sau de respect.
Nivelul de performanță la care se află
sportivul, experiența sa de performanță,
influentează într-o măsură importantă
maniera în care se raportează la programul
de pregătire, sarcinile de antrenament, dar
și nevoile și așteptările sale și forma în care
percepe rolul antrenorului și comunicarea cu
acesta.
Comunicarea la nivel de
seniori
Privarea de oricare din mediile
din zona de identitate (istoricul
personal) sau din zona mediilor
de perspectivă determină
tensiuni. De asemenea,
evenimentele importante care
se petrec în aceste zone
determină modificări ale
comportamentului în
antrenament. Astfel, interesul
față de cunoașterea
evenimentelor cu care se
confruntă sportivul este
îndreptățită, însă ține de
opțiunea fiecărui sportiv dacă
dezvăluie din intimitatea
proprie sau nu. Comunicarea
în legătură cu aceste
evenimente este bine să fie
una deschisă și directă.
Comunicarea deschisă

• Sportivii sunt inteligenți, dar cu siguranță nu pot citi gândurile

antrenorilor.
• Astfel, dacă antrenorul dorește să afle ceva sau este nemulțumit de
anumite lucruri, este bine să i le comunice sportivului. Este recomandabil
ca antrenorul să nu presupună că sportivul ”simte” că pe antrenor îl
frământă anumite lucruri sau bănuiește că ar trebui să vină în
întâmpinarea nevoilor și dorințelor antrenorului, dacă acesta din urmă nu
a comunicat acest lucru.
• Dacă există anumite nemulțumiri în legătură cu unul dintre sportivi, este
bine ca antrenorul să-i comunice aceste lucruri – personal, într-o manieră
concisă, specifică și onestă.
• Onestitatea este unul dintre cei mai importanți factori pentru că astfel,
antrenorul demonstrează că are încredere în sportivul său, în capacitățile
sale de înțelegere și luare de decizii, devenind astfel o persoană de
încredere în percepția lui.
Comunicarea antrenor-sportiv în funcție de
nivelul de performanță
• Nivelul de performanță al sportivilor, implicit și vârsta acestora și
experiența sportivă, determină diferențe în comunicarea antrenor –
sportiv pentru că:
• - Dacă pentru sportivul în formare, antrenorul este expertul,
specialistul, iar sportivul va căuta îndrumare la el și va aștepta și va
accepta să fie corectat, ajutat și evaluat,
• - Pentru sportivul exersat, antrenorul are mai degrabă un rol
”hrănitor”, de suport, de susținere, de îndrumare în procesul de
perfecționare,
• - Pentru sportivul de elită – antrenorul este mai degrabă un
partener de antrenament.

• Astfel, maniera de comunicare se va modifica și ea în acord cu evoluția

sportivului.
Comunicarea raportată la nivelul de
performanță și impicare
Principiile comunicării antrenor – sportiv în situaţii de criză şi de
conflict
Apropiere:
- verbal
Căutaţi interese - emoţional
comune sau puncte
comune, similare - non-verbal
Folosiţi limbajul
sau complemantare.
"noi".

Controlul proceselor în relaţia antrenor – sportiv.

• Folosiţi-vă de obiective şi planificare.
• Ascultaţi activ (chiar şi când nu sunteţi de acord).
•Folosiţi comunicarea productivă/colaborativă.
•Fiţi constructivi. Găsiţi soluţii.
•Detaşaţi-vă de problemă.
Exemple de comunicare colaborativă

Dar dacă
Ce probleme vrei să
am
încercăm să rezolvăm
încerca? împreună?
(NOI)

Ce te-ar putea face să Înainte de

te simţi mai bine? acest
Care sunt nevoile tale conflict ce
de la mine? îţi doreai?

Cum am Pe o scală de la 1-10

putea cum ai evalua relaţia
proceda? noastră?

•Găsiţi/Asumaţi-vă împreună o soluţie.

 Abordaţi fiecare fracţiune din problemă/din conflict separat.
 Afişaţi un optimism sănătos. Nu veniţi cu propriile tensiuni, anxietăţi şi
angoase.
 Începeţi cu problemele care pot fi rezolvate cu uşurinţă.
Comunicare

Comunicare non-
Comunicare verbală Ascultare
verbală

Abordare pozitivă Poziția corpului

Pasivă/Activă
Metoda sandwich Voce/Mimică
Comunicare Comunicare colaborativă:

• Dar dacă am încerca...?

• Ce ar însemna asta...?
1. Limbajul NOI
• De ce nu?
2. Ascultare activă • De ce ești atât de convins?
- Ascultare factuală: Ascultați cu • Înainte de asta, ce își doreai?
atenție faptele, parafrazați, • Tu cum ai vrea să procedăm?
sumarizați
• Ce te-ar face să te simți mai bine?
- Ascultare emoțională: empatie și
clarificare
3. Folosiți comunicarea productivă/ Întrebări miraculoase (Imaginează-ți situația
colaborativă. inversă...ce te-a făcut să te simți așa?)
4. Presupuneți că există soluții
pentru orice situație.
Pe o scală de la 1-10 unde ne sităm acum? Ce am
5. Încurajați
putea face să schimbăm 5 în 7, de exemplu?
 Comunicarea antrenor - sportiv

Sportivii au nevoie sa cunoască care este locul lor în

echipă
Sportivii au nevoie să ştie că eforturile pe care le fac
pentru ameliorarea punctelor slabe sunt conştientizate
şi apreciate

Evaluări regulate şi sistematice ale performanţei

74
 Comunicarea antrenor - sportiv

 Toţi membrii echipei trebuie să ştie ce se aşteaptă

de la ei

 Fiecare membru al echipei trebuie să simtă că

munca lui e importantă

 Crearea senzaţiei că fiecare părere a membrilor

echipei contează

75
Transmiterea eficientă a mesajelor

1. Mesajele trebuie să fie directe

2. Emiţătorul trebuie să-şi asume mesajele

3. Mesajele să fie complete şi specifice

4. Mesajele să fie clare şi să aibă o coerenţă,

compatibilitate internă
CURS 3 76
 Transmiterea eficientă a mesajelor

5. Emiţătorul să îşi exprime clar emoţiile şi nevoile.

6. Mesajele să facă diferenţa între ceea ce se

percepe direct şi părerea subiectivă a emiţătorului

7. Mesajele să cuprindă informaţii despre o singură

problemă

8. Mesajele trebuie transmite imediat pentru un

feedback eficient.

CURS 3 77
 Transmiterea eficientă a mesajelor

9. Mesajele să fie încurajatoare, formulate pozitiv.

10. Mesajele verbale să fie congruente cu cele nonverbale

11. Mesajele trebuie să fie redundante.

12. Mesajele să ţină cont de cadrul de referinţă al

receptorului

13. Emiţătorul trebuie să se asigure că mesajul a fost

receptat corect.

CURS 3 78
Comunicarea aşteptărilor

PROIECT DE VIAŢĂ PERFORMANŢIALĂ

• Calităţi mentale
• Valori morale

CURS 3 79
Comunicarea ideală a antrenorului în timpul antrenamentelor

• Comportamente reactive/reacţii la
comportamentul sportivilor
• Verbale/Nonverbale
» Reacţii la performanţe bune: Încurajări, comentarii pozitive urmate
de instrucţiuni
» Reacţii la greşeli-performanţe slabe: Indicaţii legate de greşeli;
instrucţiuni sau demonstraţii despre cum să corecteze o greşeală
» Reacţii la comportamente neadecvate: comportamente de control
– de menţinere şi restabilire a ordinii, disciplinei sportivilor

CURS 3 80
 Comunicarea ideală a antrenorului în timpul antrenamentelor

 Comportamente iniţiate de antrenor

Verbale/Nonverbale
» Indicaţii, comentarii de organizare – legate de sarcini,
responsabilităţi, poziţii

 Reaţii verbale la întrebările şi comentariile sportivilor

» Răspunsuri cu ton pozitiv-binevoitor

CURS 3 81
 Rezolvarea conflictelor

Întrebări pentru dezamorsarea unui conflict:

 Care este problema reală ?

 Ce vrea fiecare dintre părţi să obţină ?
 Cine este responsabil ? Pentru ce ?
 Ce vrea să schimbe, fiecare dintre părţi ?

CURS 3 82
 Rezolvarea conflictelor

1. Ascultarea eficientă la nivel de grup- la nivelul părţilor

2. Discutarea gândurilor, sentimentelor şi a rezultatelor acţiunilor
3. Identificarea aspectelor pozitive şi a celor negative
4. Mesaje simple, funcţionale
5. Mesaje centrate pe circulaţia informaţiilor
6. Decizii obiective (explicaţii aferente)

CURS 3 83
 Caracteristici şi direcţii de acţiune

CUM NE COMPORTĂM CU
PERSONALITĂŢILE DIFICILE?

84
Personalităţile anxioase

Griji mult prea intense şi

frecvente Recomandabil: să le inspiraţi încredere, să le
Tensiune fizică adesea ajutaţi să-şi identifice gândurile exagerate
excesivă
Permanentă atenţie la
Nerecomandabil: să le luaţi prin surprindere
riscuri
Hiperactivitate a sistemului
nevos vegetativ
Tensiune musculară

85
Personalităţile pasiv-
agresive

Recomandabil: să le ajutaţi să se exprime

Rezistenţe la sarcinile de deschis, să le reamintiţi regulile
antrenament
Discută excesiv ordinele şi
sarcinile de antrenament Nerecomandabil: să vă prefaceţi că nu le-aţi
remarcat împotrivirea, să vă lăsaţi antrenaţi
Intenţionat – ineficienţi,
stau îmbufnaţi, se plâng în jocul represaliilor reciproce

86
Personalităţile histrionice

Recomandabil: să vă aşteptaţi la tot felul de

Caută să atragă atenţia
exagerări şi dramatizări legate deanumite
celorlalţi
situaţii, să-i arătaţi ori de câte ori are un
Dramatizează exprimarea
comportament normal
propriilor emoţii
Stilul discursului este mai
degrabă emoţional Nerecomandabil: să vă lăsaţi înduioşaţi, să vă
Are tendinţa fie de a amuzaţi pe seama lui
idealiza, die de a deprecia
coechipierii

87 CURS 3
Personalităţile narcisiste

Au sentimentul că sunt Recomandabil: să-i arătaţi că îl apreciaţi atunci

excepţionale când colaborează şi să punctaţi beneficiile
Stăpânite de ambiţia de a colaborării şi cooperării, să respectaţi cu
avea succese răsunătoare stricteţe regulamentul impus
Se aşteaptă la atenţie
Îi foloseşte pe ceilalţi pentru Nerecomandabil: să-i criticaţi sistematic
a-şi atinge scopurile
Adesea, preocupare
extremă faţă de înfăţisarea lor

88 CURS 3
Personalităţile paranoice
Suspiciune
Rigiditate
Nu-şi exprimă emoţiile pozitive
Nu au simţul umorului
Se simt persecutaţi
89
Recomandabil: să vă exprimaţi limpede
motivele şi intenţiile, să respectaţi condiţiile
cu scrupulozitate, să faceţi referire la
regulamente
Nerecomandabil: să renunţaţi la a lămuri
neînţelegerile, să le atacaţi imaginea pe
care o au despre sine, să comiteţi încălcări
ale regulamentului
CURS 3
Personalităţile depresive

Recomandabil: să li se accentueaze latura

pozitivă, beneficiile şi oportunităţile, să li se
arate consideraţie
Pesimism
Dispoziţie tristă
Nerecomandabil: să li se spună să-şi “revină“,
Autodepreciere să li se facă morală

90 CURS 3
Personalităţile
dependente

Recomandabil: să li se laude mai mult

Nevoia de a fi ajutat sau iniţiativele decât reuşitele;
susţinut de ceilalţi
Teama de a nu strica
Nerecomandabil: să le criticaţi iniţiativele
relaţiile cu coechipierii
Căutarea aprobării

91
Personalităţile evitante

Recomandabil: obiective de dificultate

prograsivă
Hipersensibilitate
Autodepresiere
Nerecomandabil: să le ironizaţi, să le criticaţi
Teamă de eşec

92 CURS 3
Personalităţile cu
autocontrol insuficient

Recomandabil: fermitate în stabilirea limitelor,

modelarea comportamentelor bazate pe
Autocontrol şi
autocontrol şi autodisciplină
autodisciplină insuficiente
Abandonează cu uşurinţă
sarcinile de antrenament Nerecomandabil: evitarea delegării de
Evită să-şi asume responsabilităţi, hipercritică
responsabilităţi

93 CURS 3
L U P TĂ / F U G Ă / Î N G H E Ț

A avea sau a nu avea emoții de concurs?

C O N C E N T R A R E A AT E N Ț I E I

Atenție, concentrare, sau o stare de „inconștiență„?

COEZIUNEA UNEI ECHIPE
Coeziunea grupului se produce în momentul în care membrii simt că aparţin
grupului, când se identifică cu valorile sale şi se integrează într-un climat
corespunzător şi confortabil.
Coeziunea într-o echipă favorizează randamentul, dar şi dezvoltarea reciprocă sau
creşterea interdependentă

Legături strânse între membrii echipei

Acceptarea celorlalţi
Norme şi reguli elaborate de către membrii
grupului şi autoasumate
Ţel comun
• Factorii coeziunii:
 Factori interni, socioafectivi, intrinseci;
 Factori externi, sociooperatori sau extrinseci.

Factori interni, socioafectivi, intrinseci: care ţin de viaţa internă a grupului, de atracţia declanşată
datorită orientării grupului spre obiectivele comune, de succesele comune sau de nevoie
regrupării atunci când grupul se confruntă cu atacuri venite din afară.
Factorii intragrup pot fi grupaţi în următoarele categorii:
• Factorii socioafectivi. Au rol în intensificarea relaţiilor interpersonale pozitive.
• Atracţia către scopul comun – înţeles şi interiorizat de către membri ca proiect asumat, ca
o valoare percepută ca bun comun.
• Atracţia spre apartenenţa la grup ca mjloc de identificare şi dobândire a unei percepţii
pozitive de sine. Apartenenţa dezvoltă sentimentul de NOI, de ECHIPA, favorizând
ataşamentul şi stimulând apariţia unor procese de grup precum nevoia de a fi împreună cu
ceilalţi, nevoia de recunoaştere socială.
Cum se satisface nevoia de apartenenţă?
Satisfacerea nevoii de a se
simţi securizat

Satisfacerea nevoii de a se
exprima

Intariri pozitive Satisfacerea nevoii de a fi

ascultat

Valorizare Satisfacerea nevoii de a fi

valorizat
A fi ascultat Prin întăriri pozitive

Exprimare

Securizare
 Particularităţi de vârstă:
• Perioada pubertăţii:(10-14/15 ani)
 Alternarea momentelor de vioiciune, conduite exuberante
de tip infantil cu momente de oboseală, apatie, lene;
 Puberii au tendinţa de a se pierde în detalii, dar în acelaşi
timp se dezvoltă şi tendinţa de a da un anumit sens,
semnificaţia celor relatate;
 Apare proiecţia personalităţii, elaborându-se
comportamente ce pun în evidenţă relaţia dorinţă –
aspiraţie trebuinţă şi relitatea lumii înconjurătoare;
 În relaţia cu persoanele investite cu autoritate, stările
afective devin mai tensionate ca urmare a opoziţiei si
culpabilităţii;
 În cazul puberului, dominantele sunt cerinţele grupului;
 Puberul este motivat pentru dobândirea unui statut
intelectual şi moral pe baza căruia conştientizează locul
aparte ce îi revine în cadrul colectivului şi în determinarea
de atitudini diferenţiale ale adulţilor faţă de el. Este atras
de integrarea în grup, însă are tendinţa de a respinge
autoritatea.
 Este utilă antrenarea puberului în activităţi responsabile,
competiţionale (concursuri tematice).
• Perioada adolescenţei: (15 – 18/20 ani)
 Individualizare pe planurile de performanţă şi de relaţionare;
 Căutarea identităţii;
 Nevoia unei participări sociale intense;
 Apartenenţa la grup este competitivă;
• Succesele, un mediu suportiv, valorizarea propriului potenţial duc la
încredere în sine, la dorinţa de a se afirma şi realiza. În obţinerea
acestei imagini pozitive adolescentul se raportează la cei din jur şi la
atitudinea acestora faţă de el. Apariţia conflictelor şi a frustrărilor în
această perioadă este frecventă. Apar astfel tensiuni în procesul
căutării de sine şi raportarea la modul de a fi şi a se comporta a
acelor din jurul lui sau în îndeplinirea rolului, statutului, a relaţiei
dintre abilităţi şi performanţă.
 După J. Rousselt, există trei forme importante de conduită:
1. conduita revoltei: - adolescentul refuză sistematic şi ostentativ ceea ce
învăţat sau a fost obligat să înveţe; el adoptă atitudini negativiste,
contrazice fără temei, ironizează, utilizează un limbaj ieşit din
comun, de multe ori agresiv.
2. conduita închiderii în sine - se interiorizează, se izolează, aspecte care
determină îndepărtarea de societate.
3. conduita exaltării şi a afirmării - adolescentul caută confruntarea cu
alţii pentru a-şi verifica calităţile fizice şi intelectuale, adoptă
atitudini extreme faţă de tot ceea ce dispreţuieşte sau concordă cu
atitudinile sale.
 Particularităţi de vârstă:

• PREADOLESCENŢA: (14 – 16 ani)

- Dezvoltarea conştiinţei de sine;
- Viaţa psihică este intensă, plină de conflicte interioare exprimate prin stări de agitaţie,
impulsivitate, anxietate;
- Domină dorinţa de afirmare personală.
• ADOLESCENŢA PROPRIU – ZISĂ: (16 – 18 ani)
- Intelectualizare intensă;
- Atitudini de independenţă;
- Acceptă responsabilităţi multiple;
- Tânărul trece printr-un proces intens de socializare a aspiraţiilor, manifestări vocaţionale
şi profesionale.
• ADOLESCENŢA PRELUNGITĂ sau TINEREŢEA: (18 – 20/25 ani)
- Independenţă totală;
- Predomină activităţile intelectuale şi de conştientizare;
- Se dezvoltă stilul personal şi conduita definitorie a personalităţii;
- Tânărul luptă pentru statutul profesional, dar şi pentru cel social.
Mărimea optimă a grupului poate deveni atât un factor al unei comunicări
eficiente şi a unei coordonări către sarcină, cât şi un stiumulent în
obţinerea implicării şi participării.

Factorii externi, sociooperatori sau extrinseci depind de contextul în care

acţionează grupul. Astfel se remarcă următoarele idei:
• Grupul acţionează ca o totalitate inserată într-o realitate aflată în
schimbare.
• Există interdependenţă grup – organizaţie.
• Grupul se dezvoltă într-o situaţie dată.
Factori facilitatori ai coeziunii:
• Liderul şi capacitatea sa de a conduce
grupul spre succes, utilizând întregul
potenţial al membrilor valorile
interne.
• Interdependenţă. Nivelul de
recunoaştere al importanţei celorlalţi,
inclusiv echipa ca întreg.
• Credibilitate şi încredere.
• Planificarea şi stabilirea obiectivelor.
• COMUNICAREA.
• Colaborarea şi efortul colectiv.
• Respect între membrii echipei
• Competiţia tinde să intensifice
coeziunea internă. De asemenea,
victoria într-o competiţie poate
determina “plăcerea” participării la
viaţa grupului, poate determina
dezvoltarea sentimentului de
încredere în valorile grupului, în
puterea acestuia, un sentiment de
securitate şi de mândrie a aparţinerii.
Acestea determină identificarea
afectivă a membrilor cu grupul.
 Factori inhibitori ai coeziunii:

• Conflictul
• Neasumarea de riscuri
• Neasumarea responsabilităţii
• Comunicare deficitară
• Atmosferă tensionată
• Obiective de performanţă slab definite
• Atacerea personalităţii
• Inconsecvenţă
• Criticile
• Luare deciziilor fără înştiinţarea echipei
• Neparticiparea la luarea deciziilor echipei
• Neluarea procesului în serios
VĂ MULȚUMESC!