Înca de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un

continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.[16] În conformitate
cu legea educației (adoptată în 1995), sistemul educativ românesc este reglementat de
către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (MECI).[17] Fiecare nivel are propria sa
formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3
și 6 ani. Școlarizarea începe la vârsta de 7 ani (câteodată la 6 ani) și este obligatorie până
în clasa a 10-a (de obicei, care corespunde cu vârsta de 16 sau 17).[16]Învățământul
primar și secundar este împărțit în 12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la
spațiul european al învățământului superior. Sistemul oferă următoarele diplome: de
absolvire (absolvirea școlii generale, fără examen),Bacalaureat (absolvirea liceului, după
examenul de Bacalaureat), licență (Cadru de absolvirea a Universității, după un examen
și / sau a tezei), Masterat (diplomă de master, după o teză și, eventual, un examen),
Doctorat (doctor, după o teză).[18]
Primii patru ani sunt predați de către un singur profesor (învățător), pentru majoritatea
elevilor.[19] Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru câteva discipline de
specialitate (de limbi Străine, informatică, etc.).[19] Cursurile sunt reconfigurate la sfârșitul
clasei a parta, pe baza performanțelor academice. Selecția pentru clase se face pe baza
testelor locale. Începând cu clasa a 5-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie.
[19] În plus, fiecare clasă are un profesor desemnat pentru a fi îndrumătorul clasei
(diriginte). Studiile liceale sunt de patru ani, doi obligatorii (a 9-a și a 10-a ), doi
neobligatorii (a 11-a și a 12-a).[19] Nu există examene între a 10-a și a 11-a ani. Sistemul
național de învățământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare: studii
universitare de licență, de masterat și doctorat.[20]
În 2004, aproximativ 4.4 milioane din populație era înscrisă la școală. Dintre aceștea,
650.000, în grădiniță, 3.11 milioane (14% din populație), în învățământul primar și
secundar și 650.000 (3% din populație) la nivel terțiar (universități). [21][22] În același an,
rata de alfabetizare a adulților români era de 97,3% (al 45-lea la nivel mondial), în timp ce
raportul combinat brut de înscriere în sistemul educațional primar, secundar și terțiar a
fost de 75% (al 52-a din întreaga lume).[23]
Asociația Ad Astra a cercetătorilor români a publicat ediția din 2007 a topului
universităților din România. Acest top, aflat la a 3-a ediție, cuprinde un clasament general,
respectiv un clasament pe domenii științifice, care reflectă pregătirea și performanța
științifică a cadrelor didactice ale universităților. Clasamentele sunt realizate pe baza
articolelor științifice publicate de personalul universităților în reviste științifice recunoscute
pe plan internațional. În clasamentul general, pe primele locuri se situează Universitatea
Alexandru Ioan Cuza din Iași (locul 1), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (locul 2)
șiUniversitatea din București (locul 3).[24] Comparativ cu țările UE, competitivitatea forței
de muncă din România din punct de vedere al educației și competențelor (abilităților) este
încă redusă. În cadrul PISA, aproximativ 70% din elevii de 15 ani din România au avut
performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, față de 37% din
elevii de 15 ani dinUniunea Europeană. Nivelul indicatorilor privind educația în România
este scăzut comparativ cu al celor din UE.[25]

Ministerul Finanţelor Ministerul Finanţelor stabileşte bugetul pentru Ónvăţăm‚nt pe baza

propunerilor Ministerului Educaţiei Naţionale. După ce parlamentul aprobă bugetul
naţional, Ministerul Finanţelor aprobă credite lunare pentru Ministerul Educaţiei Naţionale
pe baza unui plan de cheltuieli prevăzut anterior şi monitorizează cheltuielile anuale
pentru a asigura echilibrul bugetar. El este responsabil pentru monitorizarea alocării
resurselor educaţionale şi pentru colectarea informaţiilor referitoare la procedurile de
implementare pentru bugetele centrale şi locale. El colaborează str‚ns cu Comisia
Naţională pentru Statistică Ón domeniul metodologiei de colectare a datelor şi Ón
probleme administrative practice.
Curriculumul[modificare | modificare sursă]

Curriculumul este cunoscut ca foarte bun, dar extrem de rigid. Nu sunt decât până la 15
discipline obligatorii (de obicei 8-13) și până la 5 discipline opționale (de obicei 1 sau 2).
Cu toate acestea, spre deosebire de Marea Britanie sau Franța, subiectele opționale sunt
alese de către școală și impuse elevului - acestea sunt cunoscute sub denumirea de
decizia școlii asupra curriculumului și sunt, de obicei, extensii la materiile obligatorii.

Pe toată durată a școlii, fiecare student trebuie să țină:

•8 ani de matematică, limba română, muzică, artă și educație fizică

•până la 8 ani de religie (orice credință e acceptată)
•6 ani de geografie și de istorie,
•7 sau 8 ani în prima limbă străină (de obicei, engleză, franceză sau germană)
•3-4 ani, în cea de-a doua limbă străine (engleză, franceză,
germană, spaniolă, italiană, portugheză sau rusă)
•3 ani de educație civică, fizică și biologie
•2 ani de Chimie,
•2 ani de IT, (deși în multe locuri acest subiect, poate fi, opțional, e studiat în
toți cei 8 ani ai școlii elementare).

Absolvenții de colegiu, licee teoretice sau tehnologice pot să susțină examenul de

Bacalaureat (Examenul Național de Bacalaureat - cotidian cunoscut sub numele de „bac”).
În ciuda asemănării cu termenul francez, Bacalaureat, există puține asemănări.
Bacalaureatul cuprinde 2 sau 3 examene orale denumite „probe de competențe” și 3
examene scrise, de obicei, probele scrise se întind pe parcursul unei săptămâni de la
sfârșitul lunii iunie și septembrie. Examenul este extrem de centralizat, fiind cooronat la
nivel național, cu subiecte unice la nivel național. De obicei, foile de examen sunt luate
într-o facilitate de notare centralizată, uneori, chiar și într-un alt oraș, sub paza poliției (de
exemplu, în 2001, toate examenele de laBrașov au fost trimise la Brăila pentru notare).
Examanul este supravegheat (întotdeauna de profesori de liceu sau profesori universitari)
de profesori care nu predau materia la care se susține examenul scris.

În perioada 2007-2009, Ministerul Educației publica anual 100 de subiecte pentru fiecare
examen, și le face disponibile 6 luni în avans prin site-ul oficial, acestea fiind disponibile și
sub forma unor ghiduri sau culegeri cu rezolvări publicate de diverse edituri.

Începând cu 2009, Ministerul a eliminat procedura de publicare a 100 de subiecte pentru

fiecare examen, și elaborează un număr mic de variante care rămân secrete până în ziua
examenului, fiind ales subiectul pentru examen cu 30 de minute înainte de începerea
examenului.

Examenul este împărțit în două părți, prima fiind cea în care se evaluează competențele
dobândite:

•Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare în limba română - Candidatul

alege un subiect ales la întâmplare și înțelegerea unui text ales, de asemenea, în mod
aleatoriu. Candidatul are 15 de minute "timp de gândire" și 10 de minute pentru a
răspunde la întrebări, în fața a trei persoane. Examenul este public.
•Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare în limba maternă - Limba de
studiu într-o școală în cazul în care predarea se face într-o altă limbă decât limba
română (de obicei, în limba unei minorități) - exact ca la evaluarea competențelor
lingvistice la limba română. Examenul este susținut numai de către cei care învățată într-o
altă limbă decât limba română.
•Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare într-o limbă străină
studiată - o limbă străină (examinare orală și scrisă) - Este ales candidatul care are
permisiunea de a alege dintre
limbile, engleză, franceză, germană,italiană, spaniolă, portugheză și rusă. Alegerea trebuie
să se facă pe baza înscrierii la examen (de obicei, în luna mai) și nu poate fi schimbată.
Proba este împărțită în trei părți: Proba 1: Candidatul alege un subiect, cu un text la
întâmplare, și are 15 minute timp de gândire pentru a-și formula răspunsul la ideea
enunțată în textul dat. Prin aceasta proba se evaluează înțelegerea textului, fluența în
vorbire și folosirea corectă a timpilor, verbelor, etc. Proba 2: Candidatul ascultă o
înregistrare audio și răspunde la o serie de întrebări legate de înregistrarea ascultată. Prin
această probă se verifică înțelegerea limbii străine. Proba 3: Candidatul primește un
subiect scris și trebuie să răspundă la o serie de întrebări. Prin această probă se verifică
cunoștințele de scriere și gramatică în limba străină.

•Evaluarea competențelor digitale - Evaluarea cunoștințelor IT ale candidaților -

Examenul este susținut pe PC și este împărțit în 3 părți (folosirea internetului, folosirea
programelor Office, utilizarea codurilor de programare) și este supravegheat video.
Toate competențele digitale sunt evaluate de profesorii de clasă a candidaților și se
notează cu calificativul admis/respins.

•Examenul A / 2 - limba și literatura română (examen scris) - de obicei un eseu pe o temă

din literatură (cum ar fi "Arată caracteristicile romanului modern al secolului XX"), precum
și un text cu 10-20 de întrebări bazate pe text (cum ar fi "Găsește o metaforă și un
oximoron în textul..." sau "Comenteaza următorul pasaj în zece rânduri sau mai puțin"). Cu
o jumătate de oră înainte de începerea examenului, ministrul Educatiei extrage varianta
de examen la TV. Conform legii, fiecare elev trebuie să beneficieze la examen de hârtie și
de subiectele tipărite.
•Examenul C a fost de 2 ore, în 2005, 2004 și 2003 și de 3 ore, în 2002.
•Examenul C / 2 - Limba de studiu în școală în cazul în care predarea se face într-o altă
limbă decât limba română (de obicei, în limba minoritară) - examen scris - organizat exact
ca la examen la limba română.
•Examenul D - materie obligatorie în funcție de profilul urmat în liceu (examen scris). Spre
deosebire de examenele occidentale, calculatoarele matematice sau orice alte
instrumente de ajutorare sunt interzise. Examenul este de 3 ore.
•Examenul E - Subiect la alegerea candidatului din materii considerate ca partea
principală a profilului școlar urmat în liceu (examen scris) - Aceasta oferă mai multe
opțiuni, în funcție de profilul școlar urmat de elev. De exemplu, elev care a urmat un profil
real poate alege Fizică, Informatică, Chimie si Biologie, un elev care a urmat un profil
tehnic / mecanic de cale ferată poate alege între Fizică, Chimie și Biologie. Se aplică
aceleași reguli ca și în cazul examenului la materia obligatorie, cu o singură excepție -
elevii care au ales Contabilitate (servicii de Program) pot utiliza un calculator matematic.
Studiile postliceale[modificare | modificare sursă]
Învățământul postliceal permite continuarea studiilor de liceu cu sau fără diplomă de
bacalaureat[15]. Anumite specializări și instituții sunt subvenționate de stat, parțial sau se
oferă contra-cost în intregime. Perioada de studiu este de 1-3 ani, depinzând de
specializare și dificultate[16].
Majoritatea cursurilor postliceale oferă titlul de „tehnician” sau de „maistru”[17],
asemenea Școlilor de Arte și Meserii.

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&ind=SCL101C

http://cnred.edu.ro/#istoricul-denumirilor-oficiale-ale-Ministerului
http://www.curierulnational.ro/Specializat/2014-03-05/Salariile+din+invatamant+bat+pasul+pe+loc