PROIECT

ANALIZA INVESTITIEI PENTRU

HOTELUL GOLDEN DACIC BEAR

Masterand : Eremia (Matei) Laura Cristina

Prof. Coord. : Niculae Ioana

- Bucuresti 2018 -
 Capitolul 1. Descrierea Zonei

Prezentare Generala

Statiunea Ranca este cea mai spatioasa si comoda statiune din arealul muntilor
Parang, fiind o zona cu potential turistic foarte mare si o viitoare statiune climaterica si
de odihna, cu functionare permanenta. Ranca este o alegere inspirata atat iarna, cat si
vara, in special pentru turistii care isi doresc sa scape de aglomeratia orasului pentru
cateva zile si sa petreaca momente de relaxare.

Localizare

Este localizata la aproximativ 1.600 m altitudine, pe versantul sudic al Muntilor

Parang, la numai 62 km nord-est de municipiul Targu Jiu accesul aici se realizeaza pe
Novaci – Transalpina – Sebes (DN67 C, 18 km de Novaci). Ranca a fost declarata ca
avand cel mai mare potential turistic de iarna nevalorificat din Romania, fiind singura
zona de practicare a sporturilor de iarna din partea de Sud a tarii intre Valea Prahovei si
partea de Vest a tarii-Muntele Mic-Caransebes. Statiunea Ranca a fost infiintata inca
din anul 1930.

Atractii in statiune

Sezonul schiabil incepe din noiembrie. La Ranca exista cinci partii de schi, patru
de dificultate medie si una pentru incepatori. Aceasta din urma este dotata cu teleski,
nocturna, babyski si sonorizare. Pasionatii de snowboard pot folosi partiile de la Ranca.
Ai grija sa fii echipat corespunzator (placa, legaturi, clapari). Iar pentru persoanele cu o
experienta mai mare, statiunea Ranca ofera multe posibilitati de sport extrem.
Ca si in alte statiuni de la munte, si la Ranca ATV-urile sunt nelipsite. Traseele montane
sunt inchise in sezonul de iarna, dar cei care au experienta pot practica ski de tura in
inprejurimile statiunii Ranca, pe trasee usoare, fara risc de avalansa si viscol.
La Ranca si in zonele din jurul statiunii curentii de aer favorizeaza zborul cu
parapanta. Varful Papusa, Varful Magura, Varful Cerbul sunt doar cateva din locatiile
folosite de amatorii de zbor cu parapanta.

Atractii in zona

Drumul regelui porneste din localitatea Saliste, trece prin Tilisca, Rod, Poiana
Sibiului, traverseaza comuna Jina si coboara 7 km pana la Sugag. Dupa ce se trece de
zona locuita, soseaua intra prin padurea seculara de foioase si apoi prin cea de brazi.
Aici vei intalni Masa Uriasilor, o roca ce sta atarnata parca de cer, unde povestea spune
ca se strang uriasii la sfat. Soseaua urca pe partea stanga pana la Obarsia
Lotrului.Dupa cativa kilometri se ajunge la barajul Tau, urmat de barajul Oasa. Nu
departe de lacul Tau se afla colonia Bistra-Paltinei, ce continea 10-12 cabane si unde
se organizau tabere din toata tara.
Tot de la barajul Oasa, in dreapta, gasim colonia de la Fetita, unde s-a construit
o manastire. De acolo, urcand la Sureanu, se trece prin Luncile Prigoanei (denumit
astfel deoarece aici erau pedepsiti in trecut locuitorii care vroiau sa paraseasca tinutul),
si se ajunge la cabana si iezerul Sureanu. Vechea cabana Oasa este acoperita acum
de apele lacului de la barajul cu acelasi nume. Poti alege sa mergi spre localitatea Sadu
si apoi Talmaciu, dupa ce parcurgi 62 km. Sau, de la intersectia cu Valea Frumoasei, o
poti lua spre Tartarau si dupa 6 km se ajunge la Obarsia Lotrului. De aici, ai mai multe
posibilitati: poti sa faci stanga, spre Brezoi, ce se afla la circa 60 km (pe acest traseu
poti vizita Lacul Vidra si Statiunea Voineasa) sau poti sa faci dreapta, spre Petrila, un
drum de 28 de km. Daca vrei sa mergi pana la capatul Transalpinei, mergi pe DN 67C,
spre Novaci. Traseul este plin de serpentine care iti ofera un peisaj spectaculos: raul
Stefanu, Carbunele, Muntiu, Urdele. Vei vedea platoul de pe varful Papusa.De aici, se
coboara spre statiunea Ranca.

Pestera Muierilor

Pestera speologica, cu 4 niveluri carstice, monument al naturii (19 ha). Pestera

Muierilor este usor accesibila, fiind situata in versantul drept al Cheilor Galbenului. Are o
lungime totală de 3566 m, o parte din ea fiind amenajata si electrificata din anul 1963.
Este introdusa in circuitul turistic. Pestera Muierilor este declarata monument al naturii
din anul 1955. Pestera Muierilor este prima pestera din Romania ca numar de vizitatori,
este cotata cu potential de atractivitate mare (2/3 cavernament, 3/3 speleoterme, 0/3
lacuri si cascade, 0/3 gheata, 2/3 vestigii paleontologice si arheologice, potential de
pozitie 2/3 (mediu) , grad dificultate general II/IV , grad dificultate galerie vizitabila I
(minim).Pot fi admirate numeroase stalactite si stalagmite care au forme ce
impresioneaza capatand denumiri adecvate precum Orga, Altarul, Candelabrele,
Cadana, Mos Craciun, Dropia, Domul Mare, Uliul Ranit, Sala Perlelor, etc. In pestera se
gasesc colonii de lilieci , miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte
nevertebrate inferioare. In Galeria Ursilor poate fi vazut un schelet de urs de pestera.
De asemenea au fost descoperite scheletele altor mamifere, cum ar fi leul, hiena si
lupul de pestera.Legenda numelui Pestera Muierilor: In timpuri stravechi, bantuite de
razboaie pe cand barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si
copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si
nedescoperit de catre navalitori.
 Peştera Polovragi

Se află în apropiere de localitatea Baia de Fier, judeţul Gorj. În inima Munţilor

Parâng, de-a lungul Cheilor Olteţului, pe teritoriul comunei cu acelaşi nume, intrarea în
peşteră se face pe malul stâng al râului. Înainte de a ajunge aici, turiştii se pot delecta şi
cu alte obiective turistice, precum Mănăstirea Polovragi şi pădurea Polovragi.
Cele mai multe legende care înconjoară locul sunt legate de liderul spiritual al
geto-dacilor, Zamolxe. Acesta ar fi locuit în Peştera Polovragi şi avea puterea de a-şi
schimba înfăţişarea. Astăzi, în peşteră, turiştii vor descoperi şi o piatră cu formă
specifică, ce a primit denumirea de Tronul lui Zamolxe. Punctul sacru al Peşterii
Polovragi, se spune că locul cu tronul este încărcat de o energie neobişnuită.
Tronul lui Zamolxe nu este singura formaţiune ce poate fi admirată în Peştera
Polovragi. I se adaugă şi alte forme precum Bolta însângerată, Izvorul
Speranţelor, Cuptorul Dacic, Camera Albă şi multe altele. De-a lungul celor 800 m
vizitabili ai peşterii, ce se întinde de fapt pe mai bine de 10 km, traseul a fost marcat de
simboluri distincte. Fie că sunt cele legate de misteriosul zeu al dacilor, fie că sunt urme
ale vizitatorilor care au urmat, vraci sau călugări, aceste simboluri ascund fiecare câte o
poveste impresionantă a Peşterii Polovragi.

Mănăstirea Polovragi

Se află în judeţul Gorj la 2 km de comuna Polovragi. Localitatea este datata de

pe vremea lui Radu cel Frumos (1462-1475) dar începuturile ei se pierd în negura
timpului. Chiar în comună, săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei cetăţi
dacice.Denumirea comunei provine de la o plantă tămăduitoare numită povraga sau
polvraga cu care vracii vindecau nenumărate boli.
Deşi se află într-o zonă muntoasă la poalele muntelui Piatra Polovragilor din
Parâng, mănăstirea este aşezată pe un teren plan într-o livadă cu pomi fructiferi şi
lângă o pădure de castani comestibili. Manăstirea a fost ctitorită în 1505 de doi boieri,
fraţii Radu şi Petru fiii lui Danciu Zamona aşa cum a fost menţionat într-un hrisov. Peste
150 de ani, pe temelia vechii mănăstiri este ridicată de boier Danciu Pârâianu o nouă
construcţie bisericească în stil bizantin pe care Matei Basarab o confirmă documentar.
Următorul ctitor care a dezvoltat mănăstirea prin construcţii noi (chilii, clopotniţă,
pridvor), a pictat interiorul bisericii şi a înzestrat-o cu odoare de preţ a fost Constantin
Brâncoveanu. Acesta a răscumpărat mănăstirea cu trei saci de galbeni şi a dat-o ca
metoc (subordonare) mănăstirii Horezu. Tot atunci a fost ridicat un zid de apărare ca de
cetate.
În interior, picturile au fost realizate în stil bizantin de primii meşteri proveniţi de la
Scoala de la Horezu. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat şi filigramat.
Oadevărată comoară o reprezintă colecţia de 3000 de cărţi foarte vechi scrise în
română, greacă şi slavonă, cele 650 icoane pictate pe sticlă sau lemn şi manuscrisele
cu psalmi bisericeşti.

Cheile Olteţului

Săpate în calcar de râul cu acelaş nume separă munţii Căpăţânii de munţii

Parâng şi au o lungime de 4 km. Au o suprafaţă de 150 ha. Sălbăticia şi frumuseţea
peisajului este uluitoare. Adâncimea din vârful stâncilor la albia râului ajunge la 300m
iar din şosea 25m. Chiar şoseaua de macadam paralelă cu cheile are porţiuni săpate în
stâncă şi deseori ai impresia că se prăvale muntele peste tine. Înainte de a intra în chei
se poate lăsa maşina într-o parcare cu plată sau se poate rula pe drum dar acesta fiind
îngust, manevra de întoarcerea este dificilă. Drumul forestier are o lungime de 20 km şi
ajunge sub vârful Negovanu înalt de peste 2000m. Cheile au un microclimat aparte din
cauză că vârfurile munţilor fiind foarte apropiate, sunt porţiuni în care nu pătrunde
soarele niciodată şi temperatura locală este cu cca. zece grade mai scăzută decât
înafara cheilor. În apele râului care nu îngheaţă niciodată trăiesc câteva specii de peşti,
la loc de frunte fiind păstrăvul iar în vegetaţia apropiată s-au inventariat 400 plante
diferite. În cheile Olteţului se practică alpinismul şi canoe.

Fauna

Fauna din munti Parang este asemanatoare cu ceea a muntilor din Carpatii
Meridionali, cu unele aspecte specifice nord vestului Olteniei si Banatului. Cateva din
speciile caracteristice faunei mediteraneene isi fac simtita prezenta pe partea sudica a
Parangului: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, calugarita, etc. Acestora li se
adauga rareori zaganul, care tranziteaza din Balcani si muntii Macedoniei, pana catre
caldarile Gemanare, Rosiile, Deresul si Gauri. Dintre animalele specifice zonei alpine si
subalpine, Parangul ocroteste capra neagra, cu efective in crestere in zonele Gauri,
Deresul, Rosiile, Slivei, Mija, migrate din muntii Lotrului.

Fauna specifica zonei

Alte specii animaliere sunt: ursul, vulpea, pisica salbatica, parsul cenusiu, rasul
s.a. In stancariile piscurilor alpine isi fac cuibul dintre pasarile relevante: acvila de munte
si corbul, iar dintre animale in padurile intinse din Parang mai vietuiesc: caprioara si
cerbul .
Dintre pasari, padurile de fag si de molid si ocrotesc: ciocanitorea de munte,
cintita, gaita s.a. In poienile din preajma golurilor, traiesc: cocosul de munte, ierunca si
multe alte specii. In stancariile din caldarea Mandrei se ascunde fluturasul de stanca,
pasare cu un colorit viu, pus in evidenta doar in timpul zborului. Apele lacurilor de munte
(cum sunt lacul Rosiile si Lacul Galcescu ) sunt de multa vreme salasul pastravului
indigen, lacul Galcescu fiind singurul populat cu pastrav, pe cale naturala. Prin
eforturile padurarilor au fost populate cu pastrav si lacurile : Iezerul Latoritei, Setea
Mare , Deresul, Rosiile, Mija, Mandra, Lacul Verde, s.a. , Jietul, Gilortul Superior, Oltetul
superior, Lotrul Superior, care sunt de asemenea, un paradis al pescarilor aflati in
cautarea pastravului.

Vegetatia si flora muntilor Parang

Zonele padurilor de foioase (500-1400 m) aflate pe versantii sudici si la 500-

1200m altitudine, pe versantii nordici au in componenta in mod predominant stejarul
(Quercus robur ) si carpenul ( Carpinus belutus), iar in partea inferioara a etajului, si
fagul ( Fagus silvatica), frasinul de munte (Fraxinus ornus) si mesteacanul ( Betula
verrucosa) .
In fanete, alaturi de paius (Agrostis tennuis), apar gladiolele salbatice (Gladiolus
imbricatus) sau planta insectivora roua cerului (drosera rotundifolia), iubitoare de locuri
umede. In locurile umbroase, se intind tufe de ferigi (Drosera rotundifolia), aflate in
locuri umede si ferigute.
Zona molidului, restransa pe versantii sudici(1200-1800 m alt.) si mult mai
extinsa pe cei nordici (1000-1750 m alt. ), este dominata de molid (Picea abies ). In
vaile mai adapostite, este raspandit si bradul (Abies alba). In valea Latoritei este ocrotit
un frumos pachet de larice (larix deciduas). Pajistile din zona molidului sunt acoperite
mai ales cu teposica (Nardus strica) si paius rosu (Festuca ruba). In apropierea cabanei
Ranca, pot fi intalnite suprafete de ierburi, intre care se afla pastita (Anemone
ranunculoides), floarea pastelui (Anemone nemorosa), pulmonarita (Pulmonaria
officinalis).

Flora specifica zonei

Pajistile de pe muntii Plescoaia, Dalbanul, Catalinul sunt acoperite cu paius si

teposica. In luminisuri si poienite intalnim muschiul de turba (Sphagnum acutifolium),
bumbacarita(Erioforul vaginatum), feriga, macrisul iepurelui (Oxalis acestosella), crinul
de padure (lilium margaton), afinul (vaccinium myrtillius).
Zona golului de munte ( 1750-2159 m alt. ) este ocupata de pajisti subalpine si
alpine si deseori, mai ales pe flancurile nordice, de grohotisuri si stancarii. In aceasta
zona, predomina plantele erbacee: teposica, parusca, iarba mieilor.
Frumusetea locurilor este sporita de tufarisurile viguroase de jneapan (oinus
mugho), smardar, afin, merisor.
Jnepenisuri intinse, adevarate baraje vegetale intre paduri si golurile alpine, se
astern pe treptele mijlocii ale caldarilor Mija, Slivei, Rosiile, pe muntele Cibanul sau pe
Coasta lui Rus Mica, in Zanoaga Verde, in caldarea Galcescu. Aici, jneapanul a fost mai
putin distrus, insa nu acelasi lucru se poate spune despre coastele Muntinului si ale
muntelui Iezerul Latoritei, unde distrugerea jnepenisului a adus locurile intr-o stare
deplorabila.
Pe inaltimile Iezerului, Mohorului, Pietrei Taiate, isi etaleaza frumusetea, plantele
pitice: Ochiul gainii, ventriceaua.
In afara bogatiei de smardar si jnepenis, care imbraca stancariile si ocrotesc
pajistile din preajma lacurilor Galcescu, Pasari, Setea Mare, mai cresc vuietoarea,
angelica, iar pe calcarele din muntele Gaurii, apare si floarea de colt.
 Clima

Statiunea Ranca beneficiaza de un climat tonic, cu veri racoroase (in luna iulie
temperatura medie este in jur de 14°C), ierni friguroase (in luna ianuarie temperatura
medie se mentine sub -4°C) si cu zapada abundenta.
Temperatura medie anuala din statiunea montana Ranca este de circa 5°C, iar
precipitatiile depasesc 1.000 mm anual.
Elementele de clima din aceasta zona sunt favorabile practicarii sporturilor de
iarna (grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui – in functie de altitudine), a
drumetiei montane si a altor forme de turism, practicabile in toate anotimpurile.
Exista un climat montan si submontan placut, cu parametri meteorologici ce
ofera posibilitatea practicarii turismului pe tot timpul anului. Mediile lunare, anuale si
multianuale ale precipitatiilor nu afecteaza activitatea turistica.

Capitolul 1.2 Obiectivul investitiei

Realizarea investitiei are ca scop construirea unui hotel in localitatea Ranca, din
judetul Gorj, situat imediat langa cele 4 partii de schi amenajate in localitate.
In primul rand, aceasta noua investitie va diversifica serviciile oferite clinetilor
care ajung in zona. Va creste gradul de disponibilitate la cazare al statiunii si va fi
intotdeauna o varianta de top menita sa rivalizeze cu cele mai frumoase si cunoscute
centre de cazare din zona.
In al doi-lea rand, va permite crearea de noi locuri de munca intr-o zona care
este deficitara la acest capitol. Astfel va fi un motiv in plus pentru populatia activa a
zonei sa ramana aproape de familie, avand un loc de munca aproape de casa.
In alta ordine de idei, investitia va aduce turistilor o gama noua de servicii
hoteliere, garantate sa multumeasca si cele mai exigente dorinte. Astfel serviciile
hoteliere de slaba calitate vor avea acum un standard in hotelul ce va fi contruit.
Prin diversificarea numarului de servicii, se doreste cresterea numarului de turisti
dar mai ales cresterea duratei lor de sedere in Ranca.
Infrastructura din localitate a fost mult imbunatatita, strazile sunt realibilitate si
asfaltate, toate utilitatile sunt disponibile in imediata vecinatate a terenului unde
urmeaza a fi construit hotelul, canalizare si iluminat stradal, fac din Ranca o zona ce va
rivaliza cu centrele turistice din Austria.
In ultimul rand, cele 4 partii de schi care inconjoara statiunea, asigura spatiu
suficient de distractie pentru un numar foarte mare de turisti. Avand diferite grade de
dificultate pentru schiori dar si pentru cei ce prefer placa, incepand de la amatori si pana
la avansati, dar si de la gradul de copii si pana la adulti, zona va asigura satisfacerea
tuturor celor ce vor ajunge in Ranca.
Hotelul, avand dotari si servicii de cea mai inalta calitate, va fi cu siguranta
mereu plin de turisti si va fi in scurt timp un etalon pentru spatiile de cazare din tara.
 Cazare Hotel Golden Dacic Bear (GDB)

Situat intr-o zona cu un deosebit potential turistic, atat pe timp de iarna cat si pe
timp de vara, Hotel Golden Dacic Bear se afla in statiunea Ranca, la o altitudine de
1800m.
Padurile de brazi, stejari, mesteceni si frasini, zapada abundenta din timpul iernii,
aerul curat si tare, linistea deplina si salbaticia locurilor fac din aceasta statiune o
destinatie deosebita la sfarsit de saptamana sau in concediu.
In timpul iernii se poate schia pe partiile din statiune deservite de un teleschi iar
vara nu veti reusi sa va hotarati ce traseu montan sa alegeti pentru ca sunt unul mai
incantator ca altul (varful Papusa, Parangul Mare etc).
Hotelul este dotat conform ultimelor cerinte in materie de confort dar si
tehnologie, avand in dotare 50 camere duble, cu bai proprii si balcoane, Cele 5 nivele
ale hotelului sunt prevazute cu cate un living unde iarna te poti relaxa langa semineu,
admirand minunata priveliste oferita de varful Papusa si de padurile de brazi care
inconjoara hotelul, o sala de mese unde se pot organiza intalniri de afaceri sau mese
festive, va este tot timpul pusa la dispozitie.
Gratarele in aer liber de langa cele 5 foisoare sunt preferatele clientilor, in orice
sezon, iar focul de tabara a devenit deja un ritual la sfarsit de sejur, sau la cererea
clientilor.
Confortul dvs este principalul nostru obiectiv, de aceea punand accent pe
profesionalism si calitate, incercam sa va punem la dispozitie tot ceea ce va este
necesar pe perioada sederii dvs la Hotel Golden Dacic Bear.
Caldura si amabilitatea cu care sunteti primiti la Hotel Golden Dacic Bear, dar si
dotarile din camere stau sub amprenta celor patru stele cu care este clasificat hotelul.
Pentru turistii interesati pot fi organizate excursii cu ATV-urile hotelului, in numar
de 20 de vehicule, grupul fiind condus de un ghid al hotelului.
Iarna si in perioada in care este zapada, saniile trase de cai vor astepta turistii
interesati de o calatorie traditionala pe traseele din jurul statiunii, alaturi de un bine
meritat pahar de vin fierbinte si prajituri traditionale facute in casa.
 Infiintarea hotelului Golden Dacic Bear se poate realiza in 4 varianta,
fiecare avand anumite aspecte specifice, dupa cum urmeaza:

Hotelul GDB necesita o investitie ce se ridica la valoarea de 1.000.000 euro, si

se compune din urmatoarele:

Teren 40000
Constructie 160000
Amenajare exterioara 45000
Retea de utilitati 15000
Finisaje interioare 300000
Mobilier camere 120000
Mobilier receptie, holuri, Sali 65000
Restaurant si Bucatarie 175000
Tehnologie (computere, telefoane, camere de
80000
supraveghere)

Suma Totala 1.000.000 Euro

Se estimeaza costul pentru 1 mp construit la valoarea de 1200 euro.

Hotelul GDB situat in localiatea Ranca din judetul Gorj, are disponibil 4 variante
de proiect de investitii ce vor fi analizate cu ajutorul indicatorilor statistici de eficienta
economica a investitiilor.

Indicatori ce caracterizeaza variante de proiect:

Varianta

Nr crt Indicatorul Unitatea de masura I II III IV

1 Investitia totala IT Mii Euro 1000 1050 1100 1150

Capacitatea de
2 Locuri 90 95 100 110
cazare qb
3 Cheltuieli anuale Ch Mii Euro 300 305 320 315

4 Venituri anuale Qb Mii Euro 420 430 450 500

Durata de
5 Ani 25 25 25 25
functionare
 1. Investitia specifica

Investitia specifica in functie de capacitatea de productie exprimata:

I 1000/90 = 11.11 mii Euro/loc cazare

II 1050/95 = 11.05 mii Euro/loc cazare

III 1100/100 = 11 mii Euro/loc cazare

IV 1150/110 = 10.45 mii Euro/loc cazare

Investitia specifica in functie de capacitatea de productie exprimata valoric:

I 1000/420 = 2.38 euro investitii/1 euro valoarea serviciilor

II 1050/430 = 2.44 euro investitii/1 euro valoarea serviciilor

III 1100/450 = 2.44 euro investitii/1 euro valoarea serviciilor

IV 1150/500 = 2.3 euro investitii/1 euro valoarea serviciilor

Analizand investitia specifica in functie de capacitatea de productie exprimata

fizic, se constata ca varianta optima este varianta IV, pentru ca are valoare minima.
Varianta optima a investitiei specifice in functie de capacitatea de productie
exprimata valoric, respectiv venituri, sunt variantele II respective III, pentru ca se
investeste cel mai putin pentru 1 euro cost al valorii serviciilor.

2. Termenul de recuperare

Pb I 420 – 300 = 120 mii Euro

Pb II 430 – 305 = 125 mii Euro

Pb III 450 – 320 = 130 mii Euro

Pb IV 500 – 315 = 185 mii Euro

 T I 1000/120 = 8,3 Ani

T II 1050/125 = 8,4 Ani

T III 1100/130 = 8.45 Ani

T IV 1150/185 = 6.2 Ani

Varianta optima in functie de termenul de recuperare al investitiei este varianta

IV, pentru ca investitia se recupereaza in cel mai scurt timp.

3. Coeficientul de eficienta economica a investiei

Coef I 1/8.3 = 0.12 Euro profit anual/1 euro investit

Coef II 1/8.4 = 0.11 Euro profit anual/1 euro investit

Coef III 1/8.45 = 0.11 Euro profit anual/1 euro investit

Coef IV 1/6.2 = 0.16 Euro profit anual/1 euro investit

Conform coeficientului de eficienta economia a investitiei varianta optima este

varianta IV, pentru ca are cea mai mare valoare a profitului 0,16 euro profit la 1 euro
investit.

4. Cheltuieli echivalente sau recalculate

KI 1000 + 300 * 25 = 8500 Mii Euro

K II 1050 + 305 * 25 = 8675 Mii Euro

K III 1100 + 320 * 25 = 9100 Mii Euro

K IV 1150 + 315 * 25 = 9025 Mii Euro

Varianta optima a acestui indicator este prima varinata deoarece 8500 mii Euro
reprezinta efortul financiar minim facut de investitior.
 5. Cheltuieli specifice recalculate (cheltuielile specifice recalculate in
functie de capacitatea de productie exprimata fizic).

K I 8500/ 90*25 = 3.77 Mii Euro Total investitie/loc de cazare

K II 8675/ 95*25 = 3.65 Mii Euro Total investitie/loc de cazare

KIII 9100/100*25 = 3.64 Mii Euro Total investitie/loc de cazare

KIV 9025/110*25 = 3.28 Mii Euro Total investitie/loc de cazare

Conform acestui indicator varinata optima este varianta IV, aceasta asigurand un
efort investitional minim, pe locul de cazare cheltuielile specifice recalculate in functie
de capacitatea de productie exprimata valoric.

K I 8500/ 420*25 = 0.81 euro total investie/1 euro valoare serviciilor

K II 8675/ 430*25 = 0.8 euro total investie/1 euro valoare serviciilor

KIII 9100/ 450*25 = 0.8 euro total investie/1 euro valoare serviciilor

KIV 9025/ 500*25 = 0.72 euro total investie/1 euro valoare serviciilor

Conform acestui indicator valoric, valoarea optima este a patra, deoarece efortul
investitional total pe 1 euro investit este minim.

6. Randamentul economic al investitiei

R I 120*25/1000 = 3 euro profit net/ 1 euro investit

RII 125*25/1050 = 2.97 euro profit net/ 1 euro investit

RIII 130*25/1100 = 2.95 euro profit net/ 1 euro investit

RIV 185*25/1150 = 4.02 euro profit net/ 1 euro investit

Conform indicatorului randamentul economic al investitiei varianta optima este

cea de-a patra pentru ca se obtine cel mai mare profit la 1 euro investit.
 Indicatorii de eficienta economica

Indicator UM I II III IV

In functie de capacitatea exprimata fizic mii Euro/loc de cazare 11.11 11.05 11 10.45
Investitia
specifica
In functie de capacitatea exprimata euro investit/1 euro
2.38 2.44 2.44 2.3
valoric valoarea serviciilor

Termenul de recuperare al investitiei ani 8.3 8.4 8.45 6.2

euro profit
Coeficientul de eficienta economica a investitiei 0.12 0.11 0.11 0.16
anual/euro investit
Cheltuieli recalculate mii euro 8500 8675 9100 9025

In functie de capacitatea de productie mii euro total

3.77 3.65 3.64 3.28
Cheltuieli exprimata fizic investit/loc de cazare
specifice
mii euro total
recalculate In functie de capacitatea de productie
investit/ 1 euro 0.81 0.8 0.8 0.72
exprimata valoric
valoarea serviciilor
euro profit net/1 euro
Randamentul economic al investitiei 3 2.97 2.95 4.02
investit

Varianta optima este cea de-a patra pentru ca efortul investitional se

recupereaza in cel mai scurt timp, se obtine cel mai bun profit anual/ 1 euro investit,
respectiv cel mai mare profit net/ 1 euro investit.

In functie de indicatorul cheltuieli recalculate care masoara efortul investit in

perioada de executie al lucrarilor si in perioada de functionare a hotelului, varianta
optima este varianta IV, unde efortul financiar este optim.

Chletuielile specifice recalculate in fuctie de capacitatea de productie exprimata

valoric este minima in cazul variantei IV.
 Calculul indicatorilor

Unitatea de
Nr crt Indicatorul masura I II III IV
Valoarea investiei
1000 1050 1100 1150
Valoarea investitiei An 1
Mii Euro 400 400 450 500
An 2
1 Mii Euro 600 650 650 650

2 Capacitatea de cazare qb Locuri 90 95 100 110

3 Cheltuieli anuale Ch Mii Euro 300 305 320 315

4 Venituri anuale Qb Mii Euro 420 430 450 500

5 Durata de executie a lucrarilor Ani 2 2 2 2

6 Durata de functionare Ani 25 25 25 25

Marimea imobilizarilor

M I = 400 (2-1+1) + 600 (2-2+1) = 1400 mii Euro

M II = 400 (2-1+1) + 650 (2-2+1) = 1450 mii Euro

M III = 450 (2-1+1) + 650 (2-2+1) = 1550 mii Euro

M IV = 500 (2-1+1) + 650 (2-2+1) = 1650 mii Euro

Varianta optima este prima varianta, aceasta avand marimea imobilizator de

valoare minima.
 Imobilizarea Specifica

Imobilizarea specifica in functie de capacitatea de productie exprimata fizic

m I = 1400 / 90 = 15.5 mii Euro marimi imobilizate/ loc de cazare

m II = 1450 / 95 = 15.26 mii Euro marimi imobilizate/ loc de cazare

m III = 1550 / 100 = 15.5 mii Euro marimi imobilizate/ loc de cazare

m IV = 1650 / 110 = 15 mii Euro marimi imobilizate/ loc de cazare

Valoarea optima in acest caz este cea cu suma cea mai mica, respectiv varianta
IV.

Imobilizarea specifica in functie de capacitatea de productie exprimata valoric

m I = 1400 / 420 = 3.33 Euro marimi imobilizate/ 1 Euro valoare serviciilor

m II = 1450 / 430 = 3.37 Euro marimi imobilizate/ 1 Euro valoare serviciilor

m III = 1550 / 450 = 3.44 Euro marimi imobilizate/ 1 Euro valoare serviciilor

m IV = 1650 / 500 = 3.3 Euro marimi imobilizate/ 1 Euro valoare serviciilor

Valoarea optima in cazul acestui indicator este varianta IV aceasta asigurand

cele mai mici valori ale marimilor imobilizate/ 1 Euro valoare serviciilor.

Efectul economic al imobilizarilor

E I = 0.2 * 1400 = 280 mii Euro efect economic

E II = 0.2 * 1450 = 290 mii Euro efect economic

E III = 0.2 * 1550 = 310 mii Euro efect economic

E IV = 0.2 * 1650 = 330 mii Euro efect economic

 Varianta oprima este cea cu suma cea mai mica, adica varianta numarul I, cu
suma de 280 mii Euro efect economic.

Efectul specific al imobilizarilor

e I = 280 / 90 = 3.1 mii Euro efect economic realizat / loc de cazare

e II = 290 / 95 = 3.05 mii Euro efect economic realizat / loc de cazare

e III = 310 / 100 = 3.1 mii Euro efect economic realizat / loc de cazare

e IV = 330 / 110 = 3 mii Euro efect economic realizat / loc de cazare

Varianta oprima este cea cu suma cea mai mica, adica varianta numarul IV, cu
valoarea de 3 mii Euro efect economic realizat / loc de cazare.

e I = 280 / 420 = 0.66 euro efect economic realizat/ 1 euro valoarea serviciilor

e II = 290 / 430 = 0.67 euro efect economic realizat/ 1 euro valoarea serviciilor

e III = 310 / 450 = 0.68 euro efect economic realizat/ 1 euro valoarea serviciilor

e IV = 330 / 500 = 0.66 euro efect economic realizat/ 1 euro valoarea serviciilor

Varianta oprima este cea cu suma cea mai mica, adica variantele numarul I si IV,
cu valoarea de 0.66 euro efect economic realizat/ 1 euro valoarea serviciilor.
 Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii

Rata de actualizare 20 %

Investitia totala actualizata

V I = 400 * 1 / (1+0,2) + 600 * 1 / (1+0,2)2 = 333.33 + 414 = 747.33 mii Euro

V II = 400 * 1 / (1+0,2) + 650 * 1 / (1+0,2)2 = 333.33 + 448.5 = 781.83 Mii Euro

V III = 450 * 1 / (1+0,2) + 650 * 1 / (1+0,2)2 = 373.5 + 448.5 = 822 mii Euro

V IV = 500 * 1 / (1+0,2) + 650 * 1 / (1+0,2)2 = 415 + 448.5 = 863.5 Mii Euro

Profitul actualizat

Se considera ca profitul anual este constant pe perioada de functionare a

obiectivului economic.

Pta I = 120 * {1/(1+0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / 0,2(1+0.2)25 = 120 * 0.69 *4.94=

409.032 mii Euro

Pta II = 125 * {1/(1+0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / 0,2(1+0.2)25 = 125 * 0.69* 4.94 =

426.075 mii Euro

Pta III = 130 * {1/(1+0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / 0,2(1+0.2)25 = 130 * 0.69 * 4.94 =

443.118 mii Euro

Pta IV = 185 * {1/(1+0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / 0,2(1+0.2)25 = 185 *0.69 * 4.94 =

630.591 mii Euro
 Randamentul economic al investitiei, actualizat

Ra I = 409.032 / 747.33 = 0.54 Euro profit net/ 1 euro investit

Ra II = 426.075 / 781.83 = 0.54 Euro profit net/ 1 euro investit

Ra III = 443.118 / 822 = 0.54 Euro profit net/ 1 euro investit

Ra IV = 630.591 / 863.5 = 0.73 Euro profit net/ 1 euro investit

Conform acestui indicator, varianta optima este IV, aceasta avand cel mai mare
randament la profit, respectiv 0.73 Euro profit net/ 1 euro investit.

Termenul de recuperare a investitiei actualizate

Ta I = log 120 - log{120 – 747.3(1+0.2)2 * 0.2} / log (1+0.2) = log120 – log(-

95.2)/ log (1.2) = 0.1/0.08 = 1.25 ani

Ta II = log 125 - log{125 – 781.83 (1+0.2)2 * 0.2} / log (1+0.2) = log 125 – log(-
100.16) / log (1.2) = 2.1- 2 / 0.08 = 1.25 Ani

Ta III = log 130 - log{130 – 822 (1+0.2)2 * 0.2} / log (1+0.2) = log 130 – log (-
106.7) / log (1.2) = 2.1 – 2 / 0.08 = 1.25 Ani

Ta IV = log 185 - log{185 – 863.5 (1+0.2)2 * 0.2} / log (1+0.2) = log 185 – log (-
63.6) / log (1.2) = 2.26 – 1.8 / 0.08 = 5.75 Ani
 Cheltuieli recalculate actualizate

Ka I = 747.3 + 300 * {1/(1+ 0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / {0.2 * (1+0.2)25} = 747.3 +

300 * 0.69 * 4.94 = 747.3 + 1022.58 = 1769.88 mii Euro

Ka II = 781.83 + 305 * {1/(1+ 0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / {0.2 * (1+0.2)25} = 781.83

+ 305 * 0.69 * 4.94 = 781.83 + 1039.6 = 1821.43 Mii Euro

Ka III = 822+ 320 * {1/(1+ 0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / {0.2 * (1+0.2)25} = 822 + 320
* 0.69 * 4.94 = 822 + 1090.75 = 1912.75 Mii Euro

Ka IV = 863.5 + 315 * {1/(1+ 0.2)2} * {(1+0.2)25 – 1} / {0.2 * (1+0.2)25} = 863.5 +

315 * 0.69 * 4.94 = 863.5 + 1073.7 = 1937.2 Mii Euro

Cheltuieli specifice recalculate actualizate

Cheltuieli specifice recalculate actualizate in functie de capacitatea exprimata

fizic

ka I = 1769.88 / 90 * 25 = 0.8 Euro/ loc de cazare

ka II = 1821.43 / 95 * 25 = 0.76 Euro / loc de cazare

ka III = 1912.75 / 100 * 25 = 0.76 Euro/ loc de cazare

ka IV = 1937.2 / 110 * 25 = 0.7 Euro / loc de cazare

Actualizare Venit

Qa I = 420 * 1 / (1 + 0.2)2 * {(1+ 0.2)25 – 1 / 0.2(1 + 0.2)25} = 420 *0.69 * 4.94 =

1431.61 Mii Euro
 Qa II = 430 * 1 / (1 + 0.2)2 * {(1+ 0.2)25 – 1 / 0.2(1 + 0.2)25} = 430 *0.69 * 4.94 =
1465.69 Mii Euro

Qa III = 450 * 1 / (1 + 0.2)2 * {(1+ 0.2)25 – 1 / 0.2(1 + 0.2)25} = 450 *0.69 * 4.94
= 1533.87 Mii Euro

Qa IV = 500 * 1 / (1 + 0.2)2 * {(1+ 0.2)25 – 1 / 0.2(1 + 0.2)25} = 500 *0.69 * 4.94

= 1704.3 Mii Euro

Cheltuieli echivalente recalculate in functie de capacitate valoric

Ka I = 1769.88 / 1431.61 = 1.23 Euro efort actualizat/ 1 Euro valoare productiei

actualizate

Ka II = 1821.43 / 1465.69 = 1.24Euro efort actualizat/ 1 Euro valoare productiei

actualizate

Ka III = 1912.75 / 1533.87 = 1.25Euro efort actualizat/ 1 Euro valoare productiei

actualizate

Ka IV = 1937.2 / 1704.3 = 1.13 Euro efort actualizat/ 1 Euro valoare productiei

actualizate

Actualizarea la momentul punerii in functiune

Investitia actualizata

Ita I = 400 * (1 + 0.2) + 600 * (1+ 0.2)0 = 400 * 1.2 + 600 = 1080 Mii Euro

Ita II = 400 * (1 + 0.2) + 650 * (1+ 0.2)0 = 400 * 1.2 + 650 = 1130 Mii Euro

Ita III = 450 * (1 + 0.2) + 650 * (1+ 0.2)0 = 450 * 1.2 + 650 = 1190 Mii Euro

Ita IV = 500 * (1 + 0.2) + 500 * (1+ 0.2)0 = 500 * 1.2 + 650 = 1250 Mii Euro
 Profit Actualizat

Pta I = 120 * {(1 + 0.2 )25 -1} / {0.2 * (1 + 0.2 )25} = 120 * 4.94 = 592.8 Mii Euro

Pta II = 125 * {(1 + 0.2 )25 -1} / {0.2 * (1 + 0.2 )25} = 125 * 4.94 = 617.5 Mii Euro

Pta III = 130 * {(1 + 0.2 )25 -1} / {0.2 * (1 + 0.2 )25} = 130 * 4.94 = 642.2 Mii Euro

Pta IV = 185 * {(1 + 0.2 )25 -1} / {0.2 * (1 + 0.2 )25} = 185 * 4.94 = 913.9 Mii Euro

Randamentul ecuatiei actualizate

Ra I = 592.8 / 1080 – 1 = - 0.45 Euro profit net actualizat/ 1 Euro investit

actualizat

Ra II = 617.5 / 1130 – 1 = - 0.45 Euro profit net actualizat/ 1 Euro investit

actualizat

Ra III = 642.2 / 1190 -1 = - 0.46 Euro profit net actualizat/ 1 Euro investit
actualizat

Ra IV = 913.9 / 1250 -1 = - 0.3 Euro profit net actualizat/ 1 Euro investit

actualizat

Termenul de recuparare

Ta I = log 120 – log(120 – 0,2 * 1080) / log (1 + 0.2) = (2.08 - 1.9) / 0.08 = 2.38 Ani

Ta II =log 125 – log(125 – 0,2 * 1130) / log (1 + 0.2) = (2.09 – 2.01 ) / 0.08 = 1 Ani

Ta III = log 135 – log(135 – 0,2 * 1190) / log (1 + 0.2) = (2.13 – 2.01 ) / 0.08 = 1.5 Ani

Ta IV = log 185 – log(185 – 0,2 * 1250) / log (1 + 0.2) = (2.26 – 1.8 ) / 0.08 = 5.75 Ani
 Pierderea de profit

PP I = 1080 – 1000 = 80 Mii Euro

PP II = 1130 – 1050 = 80 Mii Euro

PP III = 1190 – 1100 = 90 Mii Euro

PP IV = 1250 – 1150 = 100 Mii Euro

Pierderea specifica la profit

Ps I = 80 / 1000 = 0.08 Euro pierdere la profit / 1 Euro investit

Ps II = 80 / 1050 = 0.076 Euro pierdere la profit / 1 Euro investit

Ps III = 90 / 1100 = 0.081Euro pierdere la profit / 1 Euro investit

Ps IV = 100 / 1150 = 0.086Euro pierdere la profit / 1 Euro investit

Actualizarea la momentul scoaterii din functiune a obiectivului economic

Investitia actualizata

Ita I = 400 * (1+0.2)2+25-1 + 600 * (1+0.2)1+25-1 = 400 * 114.47 + 600 * 95.39 =

45788 + 57234 = 103.022 Mii Euro

Ita II = 400 * (1+0.2)2+25-1 + 650 * (1+0.2)1+25-1 = 400 * 114.47 + 650 * 95.39=

45788 + 62003 = 107.791 Mii Euro

Ita III = 450 * (1+0.2)2+25-1 + 650 * (1+0.2)1+25-1 = 450 * 114.47 + 650 *

95.39= 51511 + 62003 = 113.514 Mii Euro

Ita IV = 500 * (1+0.2)2+25-1 + 650 * (1+0.2)1+25-1 = 500 * 114.47 + 650 *

95.39= 57235 + 62003 = 119.238 Mii Euro
 Profit Actualizat

Pa I = 120 * (1 + 0.2)25-1 / 0.2 = 120 * 397.48 = 47698.1 Mii Euro

Pa II = 125 * (1 + 0.2)25-1 / 0.2 = 125 * 397.48 = 49685.51 Mii Euro

Pa I = 130 * (1 + 0.2)25-1 / 0.2 = 130 * 397.48 = 51672.97 Mii Euro

Pa I = 185 * (1 + 0.2)25-1 / 0.2 = 185 * 397.48 = 73534.58 Mii Euro

Randamentul economic actualizat

Ra I = 47698.1 / 103.022 – 1 = 0.53 Euro profit net actualizat / 1 Euro investit

actualizat

Ra II = 49685.51 / 107.791.5 – 1 = 0.54Euro profit net actualizat / 1 Euro investit

actualizat

Ra III = 51672.97 / 113514.5 – 1 = 0.55Euro profit net actualizat / 1 Euro investit

actualizat

Ra IV = 73534.58 / 119238 – 1 = 0.49 Euro profit net actualizat / 1 Euro investit

actualizat

Termenul de recuperare a investitiei actualizat

Ta I = log120 * (1 + 0,2)*25 – log{120(1 + 0,2)25 – 0,2 * 103.022} / log (1 + 0,2 ) =

Ta I = 2.08 * 95.4 – log (11448 – 20604.4) / 0.08 =

Ta I = 198.43 – log (9156.4) / 0.08 = 198.4 – 3.96 / 0.08 = 2.43 Ani

Ta II = log 125 *(1 + 0.2)*25 – log{125(1+0.2)25 – 0.2* 107.791.5} / log (1 +0.2) =

 Ta II = 2.09 * 95.4 – log (11925 – 21558.3) / 0.08 =

Ta II = 199.4 – 3.9 / 0.08 = 2.42 Ani

Ta III = log 130 *(1 + 0.2)*25 – log{130(1+0.2)25 – 0.2* 113514.5} / log (1 +0.2) =

Ta III = 2.1 * 95.4 – log (12084 – 21893.4) / 0.08 =

Ta III = 200.3 – 4 / 0.08 = 2.44 Ani

Ta IV = log 185 * (1 + 0.2)*25 – log{185(1+0.2)25 – 0.2 * 119238} / log (1 +0.2) =

Ta IV = 2.26 * 95.4 – log (17649 – 23847.6) / 0.08 =

Ta IV = 215.6 – 0.6 / 0.08 = 2.68 Ani

Concluzii

In urma calculelor s-au stabilit valorile pentru cele 4 variante de proiect de

investitie pentru hotelul Golden Dacic Bear, acestea regasindu-se in tebelele:

Tabel 1 : Indicatori de caracterizeaza variante de proiect

Varianta

Nr crt Indicatorul Unitatea de masura I II III IV

1 Investitia totala IT Mii Euro 1000 1050 1100 1150

Capacitatea de
2 Locuri 90 95 100 110
cazare qb
3 Cheltuieli anuale Ch Mii Euro 300 305 320 315

4 Venituri anuale Qb Mii Euro 420 430 450 500

Durata de
5 Ani 25 25 25 25
functionare
Sursa: Calcule proprii

Calculul indicatorilor statici de eficienta economica a investitiilor este prezentat in

tabelul 2.
 Tabel 2 : Indicatori statici de eficienta economica a investitiilor

Indicator UM I II III IV

In functie de capacitatea exprimata fizic mii Euro/loc de cazare 11.11 11.05 11 10.45
Investitia
specifica
In functie de capacitatea exprimata euro investit/1 euro
2.38 2.44 2.44 2.3
valoric valoarea serviciilor

Termenul de recuperare al investitiei ani 8.3 8.4 8.45 6.2

euro profit
Coeficientul de eficienta economica a investitiei 0.12 0.11 0.11 0.16
anual/euro investit
Cheltuieli recalculate mii euro 8500 8675 9100 9025
In functie de capacitatea de productie mii euro total
3.77 3.65 3.64 3.28
Cheltuieli exprimata fizic investit/loc de cazare
specifice
mii euro total
recalculate In functie de capacitatea de productie
investit/ 1 euro 0.81 0.8 0.8 0.72
exprimata valoric
valoarea serviciilor
euro profit net/1 euro
Randamentul economic al investitiei 3 2.97 2.95 4.02
investit

In urma calculului indicatorilor statici de eficienta economica a investitiilor se

constata ca varianta optima este varianta IV, pentru ca:

- Investitia facuta se recupereaza in cel mai scurt timp, respectiv 6.2 Ani
- Randamentul economic al investitiei este cel mai mare, avand valoarea de
4.02 euro /1 euro investit
- Efortul investitional total/ 1 euro valoarea serviciilor este cel mai scazut.

Indicatorii actualizati la momentul inceperii lucrarilor de investitii sunt prezentati in

tabelul 3.

Tabel 3. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii

Varianta Varianta Varianta Varianta

U.M.
Indicatori I II III IV
Investitia totala actualizata Mii Euro 747.33 781.83 822 863.5
Profitul actualizat Mii Euro 409.03 426.075 443.118 630.591
Euro profit net/1 0.54 0.54 0.54 0.73
Randamentul economic actualizat Euro investit
Termenul de recuperare a 1.25 1.25 1.25 5.75
investitiilor actualizat Ani
Cheltuieli recalculate actualizate Mii Euro 1769.9 1821.43 1912.75 1937.2
Cheltuieli specifice recalculate in 0.8 0.76 0.76 0.7
functie de capacitatea exprimata Mii Euro/loc cazare
 fizic

Cheltuieli specifice recalculate in euro efort actualizat/

functie de capacitatea exprimata 1 euro valoarea 1.23 1.24 1.25 1.13
valoric productiei actualizat
Sursa: Calcule Proprii

In urma calcularii indicatorilor actualizati la mometul inceperii lucrarilor de investitii, pot fi

trase urmatoarele concluzii:

- Varianta I presupune cea mai mica investitie.

- Termenul de recuperare a investitiei este cel mai mic in prima varianta.
- Cheltuielile recalculate actualizate au valoarea cea mai mica raportate la primul
model de proiect.
- Raportat la profit actualizat, varianta IV prezinta cea mai mare valoare, respectiv
cea mai mare suma vizavi de randamentul economic actualizat, pentru fiecare
euro investit.

Indicatorii actualizati la momentul punerii in functiune a obiectivului economic

Tabel 4.Actualizarea la momentul punerii in functiune a obiectivului economic

Indicatori U.M. Varianta I Varianta II Varianta III Varianta IV

Investitia totala actualizata Mii Euro 1080 1130 1190 1250
Profitul actualizat Mii Euro 592.8 617.5 642.2 913.9
Randamentul economic Euro profit net/1 Euro
0.54 0.54 0.54 0.73
actualizat investit
Termenul de recuperare a
2.38 1 1.5 5.75
investitiilor actualizat Ani
Pierderea de profit Mii Euro 80 80 90 100

Pierderea specifica de profit Pierdere de profit / 1 euro 0.08 0.076 0.081 0.086
investit
Sursa: Calcule proprii

In urma calcularii indicatorilor actualizati la momentul punerii in functiune a obiectivului

economic, se constata faptul ca investitia cu cea mai mica valoare este in prima varianta de
proiect. De asemenea, pierderea de profit este la cel mai mic nivel.
 In ultima propunere a proiectului se pot vedea urmatoarele beneficii. Profitul actualizat
are cea mai mare suma, respectiv 913.9 mii euro. Randamentul economic actualizat, pentru
fiecare euro investit, are cea mai mare valoare, de 0,73 euro.

Indicatorii actualizati la momentul scoaterii din functiune a obiectivului economic

Tabel 5. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune a obiectivului economic

Indicatori U.M. Varianta I Varianta II Varianta III Varianta IV

Investitia totala actualizata Mii Euro 103.022 107.791 113.514 119.238
Profitul actualizat Mii Euro 47698.1 49685.51 51672.97 73534.58
Randamentul economic Euro profit net/1
0.53 0.54 0.55 0.49
actualizat Euro investit
Termenul de recuperare a
2.43 2.42 2.44 2.68
investitiilor actualizat Ani
Susa: Calcule proprii

In urma calculelor facute pentru fiecare indicator, se poate remarca faptul ca varianta I,
are cea mai mica valoare a investitiei totale si unul dintre cele mai scazute termene de
recuperare a investitiei.

Varianta IV, este in continuare cea mai profitabila varianta propusa, avand de departe
cel mai mare profit, de circa 73.534,58 euro.