Sunteți pe pagina 1din 82

Educatiei,

Gercetdrii
$rTineretului

aMa
Adina ALBU
loan SURDU

?d
.,,,"HK

ESPRlt{T
'99
MTNISTERUL
EDUCATIEI,CERCETiRil gt TTNERETULUT

AdinaAlbu loanSurdu

GEOGRS
clasaa lU-a

*#h
uploaded
btFtetg0

ESPRII{T'98
Acest manualesteprcpdetateaMinisterului Educa[iei,Cercetariisi Tineretului.
Manualul a fost aprobatpfti Ordinul ministrului Edqcaliei,Cercetariiqi Tineretuluinr. 3463,.
art.2, din22.03.2006 in urma licitatiei organizatede cAtreMinisterul Educatiei,Cercetarii$i Tinererului
$i esterealizatin conformitatecu pmgramaanaliticaaprobatdpdn Ordin
al minisffului Educatiei,Cercetdriigi Tineretuluinr. 3919 din 20.04.2005si
estedistdbuir grairit elevilor.

ACEST MANUAL A FOSTFOLOSIT DE:

Numeleelevuluicare Starcamanualului*:
Anul
a piinit flanualul Clasa $coala Anul lcolar
la primire la retumare
I
2
3
4
xstareamanualuluiseva inscde folosind temenii: nou, bun, ingrijit, nesatisfacator,
dete orat.
Cadreledidacticevor controla dacl nuuele elevului estescriscore4t,
Blevii uu hebuie si facAniciun fel de lns€mnhi pe manual

Referenli: inst. gr. I Comeliu Ilie, inspector$colarde specialitate,ISJ Iasi


Irina NegoiF. inspectorde-specialitatepentruinvaFmantul pdmar

Descrierea
CIPa BiblioreaiiNationalea Romaniei
ALBU, ADINA
Geografie
: mdual penElclasaaIV-a/ Adin!
Alb[ loanSurdu.- Buurciri: EsPrint'98,3008
ISBN978-973,7880-49-9

L Surdu.lom

913(498X075.33)

Redactor:Cristian ConstantinVRABIE
Ilushatii:Ion MANEA, ComelCIOBOTEA
Tehnoredactor:LorenaIONICA, Gina ISpAS
O Cop)righr2008Edirura ES PRINT'98 SRL
pane a gru.rului editorial ERC PRESS
Toatedreptudlerczervate.
Piala PreseiLiberc Nr I
SectorI, Bucuresti
Telefon:031.405.53.29, 021.317
.90.48
Fax 021.318.70.28
e-mail:ercpres@zappmobile.ro

Depanamenl
DifuTare:
Telefon:
021.1t8.70.27
Trpe etrecuhtla tipo8n6.a ES PRINT,98
2008
lillia srizuntulu*

. lndicati,
in imaginire date,rocurunde.cerur parece se unegtecu pamantur (riniaorizontului).
. Numitiobiectele observate panala liniaorizontului (linjai;dicataanterior).
a Comparali marimea obiectelordin primplancu a celordin planullndepartat.
? Complelali urmatorul textcu inlormaliidesprinse din imaginile date:
ln planurile^indep^rtateale imaginilorpare cd cerulatinge,Te une€tecu...... Turi€tiidin ima_
gtn.tooseruatn orizontutlorpeduri, $i ..... . Caseledin primplan se vd4.....fafi de
celedinplanulfndepdrtat.

. Completati,
pe caiete,un tabelasemenebrmodeluluidat:

Liniaorizontului Ce credeticA esteliniaorizontului?


Scrietio propoziliedespre Realizaliun desenprin care
liniaorizontului. sd prezentatilinia orizontului.
a Lucratipe grupe!tuezentatilucrarilecolegilor€i completati-le!
. Trunscrieti,pe caiete,o schemaasemenabareceleidate.inlocuitiintrebdrite
cu respunsu-
rile potrivite.
Cecredetica este? Ce cred ca este?

Cum Dece Cu m Dece


se vede? se vede? se vede? se vede?
rizontulu

Cand Unde Unde


se vede?
Cand
se vede? sevede? se vede?
a Compatalirdspunsurilevoastrecu celeale colegului.Completati-te
cu noi intormatii.
3
53::* ixfermF.mi
Liniaorizonlului
este loculundenise pareca cerulse unestecu pamantul.
OrizontJlreprezintaspaliuldin iurul nostrupe caresunta$ezateobiectele
$i
carese intindepaneh liniaon?ontului.
Obiectele
dinimediata apropierele percepem ca tiindmaimaridecatcetedindepenare,care
ni se parmaimici.
.:-';'ys - a. 4. Comparali liniaodzontului
dintr-un
spaliu
d€scfiis(q€s,campie)cu cea dintr-unspaliu
1. Plivitiimaginilel fncfiis(localitate,
pedurs,zonede munts).
5. Comdeta$un rebusassmenetor,scriind
ps orizontaHnumoleobieclelorpe carg le
ctF€/n,e
,t@nul Incelwin odzontul
seu.

Motanul incSltat
observe:
1.in parteasa stangd,in primplan..
2. in falapomilor...
3. in spateleseu...
4. in falacailor...
5. pesteSanl...
6. in latacastelului...
7. in parteasa dreapte...

a Indicali,
in imaginiledate,liniaorizontului.
a Precizati ce obiectecuprindefiecareori-
zontreprezentat ?nimaginile
date.
2. Obseryali,din curteaScolii,orizoriul$i
liniaorizontului.
DeplasatFva spremarginea lo-
calita!-i.Ohserv4idin nouliniaorizontului-pre-
cizaliqe se 1ftemt1ecu aceasta.
3. Gesitia.gumentep€rtru a demonstace
linia orizontuluiia tormedifeliteSi s€ indep6r-
B
teazecu cat ne apropiemde ea.
Ce cwant ali descop€ritpe verticalaAB?
rt;a,t!inagiriie!

. Indicati
locul:
- de underasareSoarele;
- undese afliiSoarele
la amiaza;
- undeapuneSoarele.
a Transcrieti textulurmator,completandul
cu informatii
dinimaginile date:
Locul de unde.....Soarele se nume€te
rdseriLiar cel in care.....se numesteapus.
Rasdritul $i apusul se afle intotdeauna in
aceea$ipanea orizontului,darin pozttii.....unul
fatdde celelaft.
Sdneintormdm!
In fiecarezi Soarelerasaregi apune,aproximativ,
in aceeasipartea orizontu-
lui.La amiaza,el se aflain punctul
celmaiinaltde deasuOralinieiorizontului.

. ,,. deunderasareSoarele \ ,,. rasarit


sauest(E).
Locul< ) se numeste{
\ undeapuneSoarele ,z \ apussauvsst(V).
Raseriul(estul)si apusul(vestut)
impreunacu sudul(miazdzi)Si nordul
(miazanoapte) suntnumitepuncte@r-
dinale.
Pentruidentificarea in terena punc-
telorcardinaleprocedam asttel:neage-
zam cu fata cetre rasAritsi intindem
bratelein planorizontal. in spateavem
vestul.
in dreapta - sudul(miazazi) Fiin
stanga- nordul(miazanoapte).
Estul,vestul,sudul,nordulse aflain-
totdeauna in acelea$i padialeorizontu-
lui.Oamenii se ghideaza dupaaceste
puncteprincipale de orientare.

5
0hseruali
iryinile!
Pentrua identifica
ounctele card!
nale se folosescai alte miiloacode
orientare:
a mu$chiul copacilor(acestacres-
teintotdeaunapeparteanordi-
ca a trunchiului
acestora);
. SteauaPobre(indicdnordul);
a altarulbisericilor(acestase
aflaintotdeauna in parteade
esta bisericii);
. busola(aculindicanordul). Busola

Busolaseamenecu un ceaspe al ceruicadransuntnotate


punctelecardinale. in centrulcadranului estefixat,cu ajutorul
unuidispozitiyun ac. Pentrua aflanordul,se rotegtecadranul
astfelincatliteraN sa se aliniezepe directiaaculuibusolei.
in noptilesenine,ne putemorientadupa St€auaPolare.
Pentruidentiticarea acesteiase orocedeaza astfel:se cauta
CarulMare,o gruparede Saptesteledispuse potrivit
desenului- primele treiformeaza ,,oi$tea"
carului,iar ultimelepatru- ,,rotile".
Se stabile$tedistantadintre,,rotile'din spateale,,carului".
Pe directlaacestorase duceo linieimaginara, maimarede cincioridecatdistantadintre,,roti".
In ounctulidentilicat
se allaSteauaPolare.

# SUD
Seexergn!
1.Selectati,ln coloanadin$an-
ga, respunsurile la ghicitori:
Limbaunuiceasrotind
Ma indicabineoricand
4. Corelalidenumirea
coloanaA, cu mijloacsle
punctuluicardinal,
de orientaro
din
princaro
il putemidertifica,indicatein coloanaB.

AB
9i nu te vei retaci S mugchiul de pecopaci
DacaStiia-lfolosi.
EST E SteauaPolard
Dimineata cand privim,
Soarele unde-lgAsim? V altarulbisericilor
VEST
UndeSoareledispare, N Soarelela asfintit
Mergand searala culcare,
NORD Acelpunctde orientare, 5. Privitidesenul.
Cumse mai numeste oare?
2. Andreeavrea sd face o drumeliepe
munte.Cabanala caretrebuiesA ajungeeste
situatala nord,fatade loculln carese afle.
Ce mijloacodo orientareva folosi p€ntrua
ajungeacolo,gtiindcd nu existetraseumarcat
prinpadure?

3. Gasiticat mai multeargumentep€ntrua


explica de cs mugchiulcre$t€ pe partea . Pl€cizatisprsco puncbcatdinales€ \raln-
nordicaa trunchiului
cooacilor, d]€da diaffd p€ntua palul€e t"an€ulindicat
gi planulclasei
Glasa
0bservati
itmginile!

6
E
BH
Plaaulclasei
a Comparatile! Stabililice relalieexistaintreceledouaimaoinil
. CititilegendalPrecizati:
a) cateSiruride bancisunt;
b) numarulbancilor dintiecare$ir;
c) locultableifalade Sirurile de banci,al usiigi al terestrelor.
-
. Comparati dimensiunea uneibancidinclasavoadrac[ a uneiaredata ln plan.
Sdne infomEm!
Spredeosebirede orientarea ln reallzareaplanuluiuneiolasetrebule
Tnteren,omula avutnevoiese se r€sp€ctatgurmeloaroleetape:
orienteze$i cu ajutorulhadilor
saua planurilor. a Se mesoareperetii,ferestrele,u$a,
Pe hana, punctelecardinalese stabilesc bancileetc.
astfel:inparteadesusse aflanordul,in partea a Se masoardfoaiade ha ie pe carese va
opusa- sudul,la dreaptavoastra(dinpozitia realiza planulclasei.
in careprivitiharta)- estul,iarin parteaopusa a Se constateca dimensiunile realeale
acestuia se aflevestul. obiectelor pot pe
nu li reproduse foaiade harfie.
In acela$imodse stabilescpunctelecardi- . Sestabileqtedecateoritrebuiemic$orate
nalesi pe o foaiede hartie,pe tablaetc. dimensiunile acestorapentrua le puteare-
a Stabiliti
punctele cardinalepentrudesenul prezentain plan, respectandu-se proportiile.
care reprezinta planulclasei. Se obtinein felulacestao scardde propodie.
a Indicatispre ce punctecardinalesunt Spreexemplu:1 m din realitate va fi redatprin
orientate:tabla,u$a,Iereastra. 5 mm.Avemasadaro scarede 1 la 200.Scara
Planulreprezinta undesenin careobiectele de proportie aratdde cateoriaufostmicAorate
din jurul gi
nostrusunt micsorate orientate obiecteledin naturapentrua fi reDrezentate in
dupdounctele cardinale. plan.Se prezintesub formauneiimpa(iri
(1:200,1 estelungimea dinplan,iar200lungi-
Legsnda,care lnsotesteplanul,cuprinde
semneleconventionale folositein reprezen- meaa
corespunzatoare in realitate).
tareaobiectelor. Se trecela redareaefectiva,in plan,a
obiectelordin realitate.
Aceastase realizeaza
Sgmneleconventionals sunt simboluri cu ajutorul semnelor conventionale. in pozitio-
careredausugestiv forma$i loculobiectelornareaobiectelor se arein vedererespectarea
din realitate. orientdrii
acestorafatede punctelecardinale.
$malasi planul
$colii
llbsenaliimginile!

a Compar4ile!Stabilitice relalieexi$elntreceledoudimagini. Planulscolii


. CititilegendacareinsotesteplanulScoliiSiprecizali:
- numdrul declase;
- punctulcardinalsprecareestesituatacancelaria_
a Citiliscarade proportie
de la planulScolii.Decateori aufostmic$orate
dimensiunile
.eale
ale obiectelor?Compar4i-o cu scarade proponiede la planulclasei.Ce observati?
Sene infotrffin!
Pentrua realizaplanulgcoliise vor resp€ctaurmaoarelostap€:
- se masoaredimensiunile peretilor
exteriori
ai scolii,dimensiunite
claselor9r
aleholurilor
etc;
- se masoara coalade hartie:
- se stabileste
scarade propo{ie.
- se redauobiecteleorientate dup- punctelecardinale, folosindu-se
semnele
convenlionale.
Seexergn!
'1.D6enalidanulscoliivoasfre.Res- 3. Dssenatiplanulclasei voastrs.Respoctali
pectatietap€leprezenh ln lec{ie. etap€leprezenteln leclie.
2. Transcrietitextul de mai jos, 4. Dupa modelul din imagineaalaturata,
realiza$planulcamsreivoastrs.

Locuinta dinplan are.....camere,.....holuri,.....


bei, .....u€i.ln parteade norda acesteiasunt....
ferestre,iar in panea de est....-. O baie Si
bucdatiase atlAin pafteade...... Wlizali 9i alts semneconvenlionalsl
loealitaM. Hisrl
0bservaliinaginea!

L€gdda
OAdni l6.t
-
HryL
Irf - -
r]

Planullocalit4ii Dragomiresti

. Citililegenda ce lnsolesteplanullocalitalii.
Precizati:
- in ce partea localtaliise afla gara;
- institutia
de pe aceea$istradecu libraria:
- prince partea localitetii
treceraul:
- institutiile
carese afleln parteade esta localitdtii.
. Realizalio excursie prinlocalitateavoa$ra.Vizitaliprincip;lele
institutii.

0bsenaliitmgina!
. Citili legendacareinsotesteplanulcartieruluiqi precizaliprincipaleleinstitulii.
Indicatipoziliaacestoraln functiede punctelecardinale,

Carti€ru| reprezide o
partedintr-unorag.

. Vizitaticartierulin
care se afla Scoalavoas-
tra.
. Locali?atiprincipalele
institutiicare se afla ln
cartier
a De ce credetice a
fostnecesar ca oamenii se
realizeze planurialelocali-
t4ilor?

Planulcartierului
Ertsffbl
&aar4i ffi wi sizmt loal!

. CititilegendaSiprecizati pozitia:
- ceii feratefala de localitateaDragotniresti;
- rauluiBamatlate de localitateaDragomire$ti;
- rauluiBarnattaldde.localitatea Comarna.
a Ce obiectiveau fost reprezentate pe hartadata?
a Ce credelica reprezinta culoarea verdede Dehada?

Sdrcidm!
' Hadareprezintadeseiulincaresintreilatemicsorat Siorientaledupapunctete
cardinalesuprafete:mari
de pamant(localit4i,rAuri,cai ferate,sosels,formede
relief).
obiectivele
din terensuntredatecu ajutorul
semnelor9i al culorilorconventionale. Acestea
suntconsemnate in legenda.
Se folosescurmatoareleculodconvenfonale:
. verdepentrucampii; a galbenpentrudealuri$i podisuri;
a maropentrumunti: a albastruOentru
aoe.
Hadilesuntfolositedecatreoamenipentrucunoagtereagiorientarea in zonenecunoscute lor.

$eerercAn!

-llah odzontuHbcal
*lliferib ffi4i de utuffi
lod
Oameniiau realizat
Afsarzlati! primeb hedi cu foarte
A Hartafzix inult $mpin urme.Cele
rnaivechihddiqJnoscute
aufostfdcuteacum4000
de ani de cete babilo-
nie.ni9i egipteni,Fb te-
O r"""tr"r. blfte de lln. Penlru?n-
Rau
tocmksalor s-au folosit
-
caDpie
rehterileSidescrieribfe-
li-
cutede cete ceEtori.

. Localizatipe hartaraurileSilocalitelile.
a Precizalice formede reliefsunt reprezentate
pe hana.
Hartacareincludeformelede reliefale uneizonegeografice
se incrustal€p€tiblite de lut
numestehaftefizbe.
invetaliidincreciaanti-
B. Hartaruti€re ceSi-audatseamace Pa-
mantul are forma unei
sfere.Geografu| Ptolemeu
a realizathani folosind
informatiide h celetori$i
Q r.".ait"t" studiindpozi$aastrelor.

a Precizaticaresuntprincipalele pe harte.
obiectivereprezentate
Hartacarecuprinde tipurilede drumurimarcatecu diferiteculori
se numeslehaftArutere.
C. Ha a tuddica

Leeendi
@ t"i*...r*
[f niurio*r

E Pi*i"i

. Localizati
pe hanegredinazoologica, piscina,biblioteca-
Hartacare cuprindesimboluriale obiectivelor turisticedintr-o
zonase numestehanetulislice.
. Cautatidiferitetipuride hani ale localiteliivoashesau ale
Localizali
iudetului. obiecliveleimportante.
lk*adi ffiistici geografice
inqi*t # uiarhlui local
ffireifiarman!
in descriereaca- altele, mai accidental(deafuri,
geo-
racteristicilor munli).Campiile, dealurile,munlii
graficeale orizon- sunl formede relief.
tului local (localitateavoa$ra Si Apole
imprejurimileacesleia) lrebuie Localitetlesunt situate,de
avuteln vsdereurmetoarele ele- obicei,ln apropierea unor ape
menTe: (parauri,rauri,fluvii)
. pozitiageograficS; curgetoare
. relieful; sauapestetatoare (bati,lacuri).
Deltd
a apele; Vegetatia
. veg@iaSanirnaleb sebdjce; Vegetalianaturalacuprinde
a populalia Sia$szerile ome- olanteb selbaticeintalnitein
nesti. localitatea voastreSi in impre-
Pozi$ageografica iurimileei. De obicei,la margin-
Stabilireapozilieigeografic€ea localitetilor, se intalnescpe-
presupune pe harta duri. AcesteaadapostescanF
identificarea
tdrii a localitegivoastre,rapor- mde sdlbatice.
tandu-vela ounctele cardinale. Popul4iaSiasearfle om€ne$li
Relietul Populatiareprezint5totalitatea
Campie in vizitelepe carele-atifecut locuitorilordintrc agezareome-
in jurul localit4iivoastresau ln neasce. Aceastapoatefi sat(unde
alte localitaliati observatca, in predomina adivitdtileagricole)
sau
unelelocuri,terenulestemaine- ora$ (unde predomineadivitet
ted (campii,lunci,gesuri),iar ln industriale,de comertetc.).
litefiivoastre?
Abetuitiun porto- Aratat importanta acestorape
foliudespreorizontul pentru localitatea
voastra. Ceactivi-
vostrulocal.Pentruai realiza, tetiatiintreprins pentrua leproteja?
Deal respectati urm5torul plan: . Vegetatianaturala9i ani-
. Poziliageograficd malelesdlbatice
Ince partea tariise afleloca- Indicali:
litateavoastra? Caresuntlocali a) plantenecultivate intalnite
tatilevecine? in zonaln carelocuiti;
. lstoricullocaliElii b)animabsebaticecaret€iesc
Deundevinenumelelocalitd- ln zona voastra.
tii? Ce evenimente de seama . Locuibrii$i ocupatiiletor
din istorialdrii se leagede nu- Ce ocupatiiau locuitoriidin
melelocalitatiivoastre? zonavoastre?
. Relioful Menlionati:
Ce formede reliefocuoecea a) plantecultivatein zond;
. Ceutali imagini in mai mare parte din suprafata b) animalecrescutede omin
caresuntorezentatetor- localitatiivoastre? zonavoasfa.
melede reliefdin locaii- a Apele Caresunt cele mai mariso-
tateavoastra. Ce apecurgetoare cietalicomerciale din localitatea
saustata- voastre? producacestea?
toarese aflein aoropierea loca- Ce
lfe la orizonbllocalla ffi
Seneintomen!
Oricelocalitateestesituatelntr-oanumiteregiunegeografica. Ea tace pane
dintr-oorganizareadministrAtiv-teritoriatd
mai m-are,nimiii 1u04.Jara noastra
are42 deiudsle.La acestease adaugemunicipiul Bucuresti.
Ora9ole9i rog€dlnlelede iudol suni reprezentatep€ hariaiudetului,lar fiecare
.
iudetesle redatpe hartatarii.cu cat harta-repiezinuo supratalaieo$atich mii mare,cu atat
locatitdtile
au o reprezentaremaimicd,astfel,lipsesco seriede deialii;inorizontullocal.
fsntru.exempliticare,
comparali reprezentaraa orasuluiAlbaluliapehartajudetului$i pe cea
a Romanioi.

. ldentificatiorasulAlbatulia
pe hartaiudelului.
a Ce localitalise aflaln apro"
piereaacestuia?
a ldentificati
localitateavo$re
natalape hartajudetului vostru,
. Ca localitatise afleln apro-
piereaacesteia?
a Cautaliun citatcaresa su-
gerezg importanta localitalii
voastrenatale.Prozentatllcol6-
gilor.Motivatialegoreaacestuia.
o Argumentali necesitatsa
cu-
noa9teriiorizontului
local.
a Precizatidin ce surse,va
puteliinformapentrua prezenta
geografice
caracteristicils aleori-
zontuluilocal.

LegendA . ldentificali
orasulAlba lulia
po hanatarii.
judelulAlba pe
. ldentilicati
hartaterii.
a Cucejudeteseinvecineaze
acesta?
. Indicalijudetul vostru pe
hadalariiSiprecizativeciniisai.
. Aratalipe harta Romaniei
localitateavoastre.
. Dacdnu ati regasit-o,
expli-
calide ce.
a Desenati cevareprezentativ
pentru judetulvostru.Lucratipe
grupe.Prezentati-vd lucrarileco-
legilor.
himite$rUEGI:!:

OCEANUL
INGHETAI
(

OCEANUL
tN0tAr{
a LocalizaticontinentulEurooa.
f {rsrRAr9

B. HartaEuropei

. l^dentificati
pozitiageograficda Romaniei.
a In ce partea continentului este situata
taranoastrd?
a Comparali mArimea lariinoastrecu ceaa
Europei.

C. HadaRomaniei
Legeflda
I r,luii

. Precizali:
- larilevecine;
- apelecareformeazahotarelenatu-
ralealeteriinoastre;
- denumirea muntilor
dinlaranoastra.

14
FsIasiti-vaeanasti
nlele!
a Transcdeti,pe o foaie,un tabl asemenebr
celuiclat:

Hotalg Ce credeticd sunthoarcle?

Scieti o propoziliecarese Realizaliun desencaresd


contindnotiuneade hotar. prezintenoliuneade hotar.

. Rezolvaticednteleinscrisetn cadtane-LuuatiW grupe.


. Atig4ilucttuile.
Lengdfr*are W c e o f@jedM dehenie.
a TrccetiW la tiecarclucrercafr$atd$i consemnatipe o
foaiealdturatdcomentaile voastrcasuptalucredi.
MareaN€agra

Sdneiilormdn!
Poziliagoograffce
Romaniase aflein pafteacentralea continentului
Eutopa.
Esleo bre carpato4anu ano-ponticdintucet estesituateln
vecinAtateaMariiNegre,pe cursulinferioral Dunerii9i este
$rebeutede MuntiiCarpali.

Hotaresi veclni
Hotarele(granitele)
sunttasiidoteroncaredespart,
delimi-
teazao tarade alta.
, HotareleDotfi: MuntliCarpati
a naturale(aces|'ease intindde-alungulunorape);
a convenlionale (suntstabilitede cetreom).

Romania se ?nvecineazd cu urmatoarebtari:


a Ucraina - de la Halmeupanala Pdltini$si de la varsarea
rauluiPrutin Dunerepanela versareaacesteia,prin
bratulChilia,in MareaNeagre;
. Ungaria - de la Halmeupanah BebaVeche;
. S€rbia-Munton€gru - dela Beba-Vechepanala Pristol;
. Bulgaria - de la Pristolpanela VamaVeche;
. Moldova- de la Paltinispanela varsareaPrutuluiin
Dunare.
DeltaDundrii
Suprafataterii noastreesle de 238.391km pStrati.
Comparativcu alte tari, Romaniaeste o lare de merime
miilocie. . Looalizatipe harta,
obiectivelegeografice
U$IaIe.
ftiaF 8e... t'rtmhaRomaniei:
a C€amaive- @
chs hartaa grii - pe hartaEuropei;
t' U
noastredateaza - pe hartalumii.
de p€ste500de ani.Eaa
fost lucratela Bragovln
anul:l452.
a Darabani,oras ate-
statdocumentar in 1569,
estea9ezatln punctulcel
mainordical RomAniei.
a Zimnicea, oragsitu-
at ln ounctul csl mai
sudical terii esteportla
Duners.
a Beba-Vscheeste
localitateacoa mai ves-
ficaa Romeniei.
a Sulinaeste oraqul
celmaiestical Romaniei,
situatla versaroaDunarii
ln MaraaNeagra,
2. Asociali
denumiroa cupunc{elo
lidlorvocineRomaniei cardi-
nalg@respunzetoare:
Moldova est
SerbiaSiMuntenegru vest
Bulgaria nom
Ungaria suo
Ucraina
Sulina 3, Transcri4i
enunturils
adevirate:,centrata\
. Romania estesituate
in partea<denord) a Europei.
\de est ,/

a Suprafetele
ingustedeterencaredespartlaranoastedetArile
vecinese numesc:
tr granite;
tr hotareconventionale;
Zimnicea tr rauri.
aln parteadeesta larii,hotarul
naturat
esteformatde:
tr raulPrut;
tr raulSireU
tr raulDunere.
a Romania seinvecineaza lasudcu;
tl Moldova;
tr Ucraina:
tr Bulgaria.
4. Numililddlevscinecareau atetgranitenaturale,
cetii hotare
convenlionalscu Bomania.
Reli,Gffi tDlserYati
Unile|ilmiorederdicl* inaginile!

Abservaliharta!

Legeade

-rtu,
Eomrl
a Ceformade reliefre-
cunoa$teli
in imaginea
date?Descrieti-ol

a Ceformedo reliefre-
cunoa$toti
ln imaginoa
a Cetormede reliefsuntreprezentate data?Prince ss assa-
Dehane? manaacosteacumuntii?
. Cumsunta$ezate acesteformede reliefpe teritoriul
larii?
a Caresuntuniletilemaride relisldintaranoasta?
8d neintarmdm!
Relielul Romanieiprezinta o impresionanta
armonie.Estevariatca peisai,proportional (munlii,
dealurile,campiilese intindfiecarepe aproximativ o
treimedin suprafatatarii),simetricprin organizarea a ldentiticati
lorma de
concentrica
a componentelor sale.Depresiunea Transilvaniei
este reliefdin imaginaade
inconjurata
de MuntiiCarpati,marginilide dealuri9i podiguri. in marsus.
continuarea
acestora se intindcamoiile. a Compar4idealurilor
. Precizali
lnatimileformelor de relief,citindtabelulurmator: cu celal podi$urilor.
cempii d€aluri munli
Limit€ 0- 250m 250 nF 700 m 700 m -2544 m

A$adar,relielulRomaniei nu esteIoarteinalt-Acestfapta per-


misca in ceamaimarepartedinteritoriul lariise fie locuit.
Un etib maiorede reliefdin tara noa$resunt:
. Carpatii; a ldentificatiformade
a Deoresiunea Transilvaniei: reliefreprezentateima-
. Subcarpatii,
Dealurilede Vest; gineade maisus.
. Podi$ulMoldovei,PodisulGetic,Podi$ulDobrogei; Prince se deosebes-
. Campiade Vest.CampiaRomane; te aceastade podisud?
. DeltaDunerii.
;tg#eaf;;
l. Transcd4i,
tn caiets,onunlurile
adeverats:
. Recititiinformaliile
desprerelie{ulRomaniei a Principalele podisurile,
formede relietsuntmuntii,dealurile,
de la pagina anterioara. campiile.
. Selectaliinforma- a Fiecareformade relielocupaunsfertdinsuprafata lerii.
liile esentialeSi tran- . Dealurile au lnaltimicuprinse
lntre250m Si2000m.
pe caiet.
scrieti-le a Munliisuntformelede reliefcelemaiinalte.
a Comparali-le cu ce- . Campiile suntformede reliefjoasegi netede.
le alecolegului.
. Realizali,
pe grupe, 2. Privilidos€null
un postercare sa pre-
zinteceeace vi se pare
important din leclie.

. Numiliformelede reliefindicateprin cifre.Folositi-ve


de
tabelulde la pagina17careindicalimiteieacestord.

3. Citiliurmabrulfragmant:
,,Ca-ntr-ominunatA panoramdmi se ara6 acum,dejur imprejur,
Gasiliraspunsurile
la ^
indoiturile Carpatilorcu crestelncununatede raze,cu'veilebdAnci
ghicitori. €i intunecoase, spintecatede izvoarerepezi$i umbritede pedui
seculare.Me uit h vefurileacesteastencoase ce se inalld-ncer...,,
Cu-ndltimemijlocie,
lntremunte€i cempie, . lndicafiforma dere'er
Preserutcupomi€i vie,
Oarece se fie? Argumentali
" "#'J'i#.8":iiif,ff"{:tri?.
Precizaticaracteristicileacesteiaprozeniatetn fragmentuldat.
I
Estenebde €i-ntinsA, 4. Pr€cizaliformade reliefln careestesituatebcalitateavoastre.
Cu breude aur incinsd.
inalt€i Uestat,
De muv admirat, 5. Cs forme de rolisf este
larnase albeote, reprezentate
in imagineadate?
Varase-nverzegte,
Darpe varfulsAu
E aryintnereu.
6. Gastiargumente
pontrua
(campie,deal,munte) explica
armonia
roliefului
Romaniei. pegrupe.
Lucrali

18
...
Leclrr- gpqr{c-

Pcuesbafiumoasei
ltochia
dupeDunitruAlnas
Decebalaveao sorenumitdDochia.Eraaga gasit-oabiain vadul munteluiCeahlau:Dastea
de tanara,de viteaza9i de frumoasa lncat,atun- oile, pe un plai inclinatcatre soare,cu itrba
ci canda v6zut-o,imparatulTraiana prinsmare deasa$i florimultealbe,rosiiSialbastre.
dragostepentrudansa,l-a zis: ,Te-amvazut, - Dochia,a zisTraian,acumnu maiscapi:te
Dochia,cu cat curajti-ai aparatcetateade la iaucu mine!
Sarmisegetuza. Acum,cand eu l-am biruit pe - Nu,imparatelmaibinemorca fratelemeu
fratele tau Decebal9i am cucerit Dacia, iar Decebal,decets-ajungroaba.
razboiuls-asfarsil,vreause viicu minela Roma, - lti vreaubineleDochia:ai sa treie$tiinmare
Veitreiacoloin bogdtieSi merire,Tnpalatulmeu bogale!
cel cu peretiauritiSi impodobitnumaicu lucruri - Daca'mivrei binele,bsa-maln tara mea,
scumpe," aici,in Dacia.
,,Multumesc, imparate,a zis Dochia.Admir - Neinduplecatol Te iau cu de-a sila. Te
vitejiaSi bunatateata. Dar eu la Romanu pot rapesclgi a 9i fdcutsemnosta9ilors-o prinda.
merge." ,,De ce?' ,,Pentruca sunt sora lui Speriata,Dochiacea preafrumoasS, cu toate
Decebal.lar el Si-acurmatsingurzileleca sa nu mioareleei, raspandite pe pa.ji9te,
s-auprefacut
ajungaprizonierultau. Oricatde frumosar fi in $anci, infipte ln piatra muntelui.Traiana
palatulteu, eu acolotot o biataroabeaS fi. 9i incremenit 9i el de uimire.Cand9i-avenitin tire,
apoisuntmultefetedacemaifrumoase ca mine; a zis:,,N-amce face;dacii,barbatiSifemei,sunt
dacdvrei,insoteste-le cu romani de ai tdi, sa se legatidelara lor ca munlii$i stancilelor.Nu pot
zAmisleasca un nou popo(caresa aib5in firea decatsa ascultsfatulDochiei$i sa aducaicicat
lui darzeniaSi vitejianoastrd$i maretiavoastra. maimultiromani."
Euinsede aicinu plec,voiescsa maingropaici, $i, zicandaga,Traians-aintorsla Roma.
in pemantul sfantal Daciei"" lar ln MuntiiCarpati,pe varfulCeahlaului se
Traianimparatuli-a ascultatpovata.Darcand vedeSi azi o $anca inaltS,ca o pA$orita,iar in
a aflatca Dochiaa luato turmade mioare,s-a jur catevazecide stanciresfiratepe plai,ca ni$te
fac pestoritaSi a urcatin munti,departe,s-a oi brumarii.
suparatfoc. Fiindel lmparatmareSi puternic,a Din strAbuni,romAniizic acelorstanci,,Baba
vrut ca m5carsora lui Decebalsa-i fie. ca o Dochiacu turmaei de mioare".
podoabain caruldetriumf.$i-aluatcalivaostasi
credinciosiSi a pornitin urmarireaDochiei.A . Cititisi alte legendedespreMunliiCarpati.
mers zile Si septamani,pestedealuri$i vai. A Prezentati-lecolegilor.

.tAt;*ii aa;u:'iti;tai',,tul;i:ilif);4!ii;"f.ud;*i*
Hhlt
Ohsenaliimaginile Falositi-vd
a Ce instrument
cunogtintele!
esteprezentat
in desenulalaturat? . CitiIi enuntuile umatoare$i decideti,ln
a La ce estefolositacestinstru- funcliede cunostintelevoastre,dace aceastea
ment? suntadevdratesautalse.
. Citititemperatura indicatede
termometru. NF Tara noastrdare un rclief vaiat. Din
aceastd.cauzeclimanu este la fel in
toatezonele.
NF Vremeapoate fi stabilitd de cete
meteorologipentruperioadelungi de
timD.
NF ln tara noastrdventwilebat cel mai
des din est.
a ComparatiAspunsu le cu cele ale unui
colag. Motivatide ce enuntulrespeaN este
adeveratsau fals.
. Citilirubricag rc lnformAnl
gicomptetati
urmdtorul tabel:
lnfomailF carc Inlomafllnoi
le S'|€,fl

. Ce precipitaliirocunoa$tetiin celedoue
desenede maisus?
. Cu ajutorullsgendei,identificati
zonelegeogratice
pe harta
ln carese inregistreaza:
ta nenrormam:
- precipitalii
subformade ploaie; 3
- temperaturiscezute; Vremsarsprezinta modulln carese manF
- vanturislabe. festatemperaturile, precipitatiile
(ploile,ninso-
rile) $i vanturileintr-unanumitloc si la un
momentdat.Aceastase schimba, de la o zi la
altasauchiarln timpulaceleiasi zile.
,Al"h
Temp€ratura,procipitaliileSi vantudlesunt
t* * masuratezilnicde cetrespecialisti,
meteorologice.
in statiile

Pe baza rezultatelor inregistrate,meteo-


rologiipot estimacumva fi timpulprobabilin
zileleurmetoare. Acest lucrueste important
pentruvialaSiactivitatea
oamenilor.
Climareprezinta modulin carese manifestd temperatura,
pre-
cipitatiile
Si pe
vanturile un anumitteritoriu,
intr-operioada
indeiun-
gatedetmp. Intara noastrdsuntprezente patruanotimpuri
ln care
se inregistreaza temperaturipotriviteSi precipitaliimoderate.
Aceastadimese numeste cfimetemperate. . Tnregistrdiintr-ofisd
de observalie,asemena-
Temperaturile- Si precipitaliile
nu se manifedela fel pe toate toareceleidate,caracte-
suprafata tarii. In acelagianotimp,temperatura aeruluieste mai risticilevremii pentruo
scezutela munte$i mai ridicatala campie.precipitatiile difereln sepiAmane.
functiede formade relief.Vanturile (identificate
au direcliiditerite .:, ,i
tr.
dupapunctelecardinale) Si nu bat tot timpulanului.pe varfurile Notatiobservaliite cu
muntilordominavanurile din vest, in podisulMoldoveisi in ajutorul umialbarebrs6m-
Dobrogea - celedinnord$i nord-est, in parteacentrala a Camoiei neconvenlionale.
RomAne - celedinestsi vest.Acestedife-rente declimasunteiec-
tul dispuneriireliefului
in treote.
Climala munteesteracoroasa, cu precipitatii
bogateSivanturi
puternice. Ladeal,aceasta estemaicaldASicu precipitatii suficiente,
iarla campieestecalde,cu precipitalii slabe$i cu secetelungivara.
. Bevenitila enunturiledate in rubtica Fol@iti-vecun@intdel
€i verificatidacAati rezofuatcorcctcetinta.

$d exercdn!
1. Corelalitermenuldin coloanaA c definitiaaces-
tuiadincoloanaB,
A B
Vremea - modulin carese manifesta temperatura, pre-
cipitatiile, pe unanumitteritoriu,
vanturile Intr-o
perioade lndelungata de tmp.
CIima - modul in carese manilestAtemperatura, pre- Fi:Jddeotuenalie
cipitatiile,
vanturileintr-unanumitloc, la un Caacterislici atewemii Ziual Z Ja2
momentdat. Asr€ctj cetului
2. Climatemperateare o influentabeneficeasuoraactivitetii krtonsiHea v6nblui
oamenilor. Prscipilalii
. Argumentag ac€ataiafirmatie.Lucralipe grupe.
3. Ceasp€cbalevemiisetnregi:teazahf{ Salierneborologig?
$tia{i ca,..
a Existdvanturi
carebatcu regularitate
ln
anumitelocuriSiau primit
denumiri populare:Crive-
til (in Moldova,Dobro-
geasi estulCampieiRo-
mane),Ausful 0n Cam-
pia Romana), Nemira
(dinspreOituz9i Brasov),
VAntul Negru (in Do-
brogeaSiBeragan).
Statie meteorologica
ff&servafo Apetec$rgffioare

_ a Ce culorigi semneconvenlionale observalipe


harta?
. Ce fel de aperscunoagteti? a De undeizvorasccelemaimulterauri?Ce directie
a Ce apecurgatoare cunoa$- de curgereau acestea?Ce formede reliefstrebat?
teli?Darstatetoare?
a Cum ss numegtslocul p€
undecurgaapa unui rAu?Cite
maluriars un rfru?Darun lac?

Majoritatearaurilordin lara noastreizvordscdin


MunliiCarpaliSi se indreaptadin centrucetremargini.
Dupd ce au strabetutdealuriSi campii,se varsi in
Dunare,iar aceastaln MaroaNeaori.
Dunereaestecea mai mareapa curgatoare din lara
noaslrASi al doileafluviudin Europa(2960km).lzvo_
ra€tedin MuntiiPedureaNeagre,aflatiin Germania, iar
panala varsarestrabatez€cetari.pe teritoriul tariiareo
lungimede 1075km. La intrare,Dunarea a formatun
. Indicatilnimaginea
dindreapta: defileuprincarestrepunge MuntiiCarpali.LaCeleragi se
- izvorul; despartein douabrateintrecarese aflaBaltaBraileisi
- loculde confluenla; Baltalalomitei.Celedouabratese reunescla Braila.in
- afluentii. apropiere de orasulTulcea,Dunarea se despartepentru
. Completali, pe caiete,o dia- a doua oare ln trei brate: Chilia,Sulina gi
gramaasemdnetoare Sfantu_
celeidate: Gheorghe, careinchidintreeledeltaceli poanenumele.
ApocurgIloare Aposf&ftosre Dupaabordareageografica, rlurile din lara noastra
suntgrupateastfel:
. raurilede vest:Somesul, Crisurile,Muregul 9.a.
. rauriledinparteade sud:Jiu,Olt,Arge$,latomila 9.a.
. rauriledin partede est:Siret,pruti.a.
$dexers*?tr,{
ry
1. lndicali,pe hadaFrii, DunersaSi umetoarobraud:
tP:x;bbs*ihd
Ptivid hattade deDafte
Mure9,Olt, Siret.Descdelicu6ul ac€siora.prsdzali tocul Crezice fratii despafte;
do undeizvorasc,uniEitilsdo reliefpo care le stibat 9i lstoia de-oEsfoiegti,
l@ulundese varsd. Afli cet b pacdlegti,
2. Transcrieliqi completdienunudleumebar€: Ceciel fntiiti une1te.
a) Princeletreibrale Ce reu este?Hai,ghiceste!
Dunerea sevarsain .....
b) Majoritatea raurilordin Romania izvoriscdin...... Doudreu gemene
c) Rauriledinpaneade vestse varsa?n...... PleaceclinHdSmaSul Mare.
d) Dunerea izvore$te dinMuntii.....,
aflali1n.....
. Unu-icalm,curgealene,
3. Sedauurmetoarelo denumiri: Penedincolode hotate;
Ponile de FieL Dunerea,Siret, Vidraru,Jiu, Someg, Celelaft,mai fuftunos,
Galati,Constanta,Cri$,Mute1. Taiemuntiipane jos,
Solect4idin listaprozsntatilnumele: Dar apoise linigtegte
a unuiraudin parteade est a lerii; 9i ln Dunerese opre,te.
a unuiora$portla Dundre;
a unuiraucarenuse varsain Dunare, Din Fegera1,de undecurge,
4. Privitihartadate $i spunetidenumirearaurilormar- Eapin cap ale ajunge,
cats cu ciftede la I la 5. Apoi cu Arge€u-mpreund,
Se ducin Dunereab rend.
(Denbovila, Pm, Oft, Muteg)

Dunarea

5. Sctielienunturileadevirate:
DinCarpatiidintaranoastraizvoresc:
- Olt,Jiu,Mure$; Somes
- Bistrila,Siret,Prut; . Localizati,
pe harta,apele
- Olt,Bistrita,
Mure$. reprezentate
in imaginiledate.
Depresiunea Transilvaniei estestrebetutd de raurile:
- Jiu,Olt,Some$;
- Jiu,Dambovita, lalomita; . Cititilegende,pove-
- Mures,Cri$ulAlb,lalomita- stiridesprerauriledin
6. Notalicinciargumsntereferitoarela importanlaDu- lara noastra.Prezentati-le
nariipentrulara noastre.Lucraliln perecfii. colegilor!
lHilffibpffi
. Recunoa$teti
formelede reliefpe carele strabateDunarea!

a RealizaliSivoi un pliantcu imaginiale Dunarii.


Itsftamfi
Ohseruati
harta!

W saneintorment
DsltaDunadiesteteritoriulaflath varsareaDunafiiln
MareaNeagra.Esteo campiein curs de formaregi
reprezifiaceamaitanereformede reliefa Frii.Aluviuni-
le adusedefluviulDunarea se depungiformeaze grindu_
rile(fa$iideteren)care@nstituie pot
zonece fi locuite.
. Delta este un linutexoticcu peste 12OO de speciide
plante.Cele mai des intalnitesunt: stulul, papura,
rogozul, salcia,frasinul,arinul,plopul,nufdrulS.a.
.Se intalnesc multespeciide p€gli,precum:crapul,
$tiuca,morunul,nisetrul, pastruga, hamsiile,
scrumbiile,
dar $i alte animaleprecumvidra, nurca, broasca
testoase, Serpiide ap5,porculmistrel,vulpeaetc.
Esteun paradisal pAserilor. Aicitraiesc:pelicani,
cor-
morani,starci, lopetari,lebede,egrete,rate, gaste
silbatice,pescarusi etc.
ln 1990,UNESCOa declaratDelta Duneriica o
importanterezorvalienaturaE.
a Bealizatiun albumcu aspectedin DeftaDunArii.
Alegetiun titlu,includetiun mesajsugestivin rapoi cu
titlul.PrezentatiluaArilecolegilorpentrua lejuriza. . Numiti
plantele
qianimalele
prezentate
ln imagini!
Itdc stlti@
canostintete!
o,-Ye
fu,,n
. Sqieti ce $titi voi desprcapeledatdbare.
a Comrynli rczuftatelecu cele ale coleguluivosttu€i
completati-va informatiile.
. Prezent4irczultatelefinaletn fataclasei.

0bseruati
harta!

I Peceforme
derelief
sunt
a9ezate lacurile din imaginile . ldenlificaliprincipalelelacuridin tara noastra$i pre-
date ! : cizaliformelede reliefin carese gasescacestea!

Sdneinfomam!
Cele mai multeape $atatoaredin tara noastresunt reprezentate de lacuri.
uneledintreacesteas-auformatprinumplerea adanciturilor de la suprafaia
pemantului cu apa
din izvoaresi din precipitatii,
alteleau aperutpdnblocareaarbieirauriror cu pietrig,mdr,nisip.
Acesteasuntlacudnaturale.o aftacategorie de racurisuntlacurileartificiali(de-acumular.d),
cares-auformatprinindiguireade cetreom a unorrauricu scopulde a crearezervede apa.
Astfelde lacuride acumulare au fostconstruite pe raurileArgeg,Bistrila,Lotru,Dunareetc.
in functiede formelede reliefTncaresuntsituate,lacudlsnaturaleDotfi:
. ds munto:LaculBucuradin MuntiiRetezat, Bateadin MuntiiFagara$, LacutSlanta
Anadin MuntiiHarghitei, LaculLaladin MunliiRodner g.a.;
. d€ deal:LacutUrsude langaSovata(lacsdrat)S.a.;
. din LuncaSi DeltaDunadi;
. pe tdrmulMediNegre:LaculRazim,LaculTechirghiol (lacsarat)S.a.
Lacurilesunt folositepentru:creqtereape$tiror, irigalii,tratareaunorbori,producerea de
energieelectrica.
.Datafiindimportanta lacurilorpentruvialasi activitatea
omllui,apaacestora trebuieferitade
oricetip de poluare.
*r.5,.
Seexercen! W ehiai!
W GasilirasDunsurile
la
1. Privitihartadate$i precizali
denumirea
lacurilor
mar_ *ghicitori.
catecu cifrede la 1 la 8.
Lacrctundin vai de munte
Cu numede fata-nfrunte,
lntPuncraters-aformat, ..,.,
De turiiti e admirat!
Acestlacputinciudat,
Dupdnume-icolorat.
(Lacul Bogu,LacutBdea, Ladt Sf. Anal

Wrtwr
2. Asociatidenumirea lacurilor
dincoloanaA cu ageza_
reaacestora menlionatd in coloanaB.
Folositihartade la paginaanterioara.
AB
LaculBucura MuntiiCarpati(Harghitei)
LaculSfantaAna MunliiCarpati(Rodnei)
LaculLala MuntiiCarpati{RetezaD
LaculSnagov MuntiiCarpali(Ceahtau)
LaculAmara CamDia Romana
LaculRosu CimpiaRomAnd
LaculRazim termulMariiNegre
3. Se dauurmatoarele a Esteoe Dunere-
denumiri: a L-aconstruit
Potile de Fier,Bucura,Vidraru,Lala,lzvorulMuntelui. omul.
Beba, Techirghiol. r Denumirea sa sugereaza o
Selectati dinenumerarea poartA in caleaapelor.
data:
a lacurilenaturale;
. lacurileartificiale
(deacumulare)"
4. Transcrietiafirmatiileadevarate.
ffiF€a-
Mesuride protectiea apolorlmpotrivapoluerii:
tr Nu se aruncain rauriSi lacurigunoaiesi reziduuri . in DeltaDuneriiexistaapro-
men4ere. ximativ 670de lacuri.
tr Canalelede scurgereale ora$elorau o iesirepe . Pe teritoriulRomanieise
malurile raurilorsaulacurilor dinapropiere. gasesc peste3 450de lacuri.
tr Fabricile nu deverseazA reziduurileremasein urma a In lara noastras-au con-
procesuluide productiein apele raurilorsau a struitaproape1 800de lacuride
lacurilordinaoroDiere. acumutare.
tr TrebuierespectatA legislatiaprivindprotectia
mediu- a Cel mai adanclac natural
luiinconjurator. din tara noa$ree$e LaculZa-
noaga (29 m).
5. Alcituitiun posterprincaresa evidenliati importanta . Celmaiintins
lac Homd-
apelorcurgatoare Sistatatoare in viataoamenilor.Lucratjpe niaesteLaculRazim.din
grupe!
h.ha5f
tWwdilwta!

a Precizati
terib careau iesirela MareaNegra.

rqrR*
Twl ,S$reinfbffs6r,?i
MareaNoagreestesituatela sud-estde Romania,fiind
inconjuratade htnse spalii continentale
care apartin
Asiei 9i Europei.
lmpreunecu MareaAzovareo suprafala aproximativ
de doua ori mai maredecata Romaniei(462O0Okm
patrati).Comunica prlnstrafiorileBosforsi Dardanelecu
MareaMediterane.
Esteunrestdintr-omareceexistaacum50de milioane
de ani$i careacoperea centrulEuropeigi al Asiei.
Adancimea maximaa MarijNegreestede 2 245m in
apropierea larmuluiAsiei.in parteasa nordica(tarmul
european) adancimile sunt mai reduselata de celedin
parteasudica(tarmulasjatic).
Areo concentrare de saremaimicatatAde ceaa altor
mari,deoareceaici se varsamultefluviicu aoe dulci:
Dunarea, Nistrul,Donul$.a.
Animaleletreiesc numai in stratul de aoe de la
suprafatadeoareceeste mai putin sarat $i mai bine
aerisit.Aiciseihtalnescnumero$i pe$ti(pestrugd,nisetru,
morun.scrumbii,hamsiietc.),precumgi demni,scoici,
moduze.melds.a-
Jdrmulromdnesc al MariiNegrereprezinta aproximativ
a treisprezecea partedin lungimeahotarelortarii (245
km).Aiciintalnimnumeroase statiunituristice:
Constanta.
a Recunoa9telivieluitoarele Mangalia, Eforie
9.a.
prozentate. a Gasti aryumentepentru a demonstracA titoratul
MdriiNegrcconstituieun punctde atractieturis ca.
l. Preciz4i ce fome do reli€fsunt gszon- c) PodisulMoldoveisau CamoiaMol-
tateTnimaginileumatoare: dovei?
d) DealuriledeVestsauDealurile de Est?
4. Localitatea voastrase afldlntr-ozonade:
a) lunca;
b) campie;
c) deal;
d) podig;
e) munte.
5. ClimalSriinoastrese caracterizeaze Drin:
a) douaanotimpuri;
b) patruanotimpuri;
c) diferentemaride tempgrature de la
zi la noaDte.
6. Majoritatearaurilordin tara noastrd
izvorascdin:
a) Depresiunea Transifuaniei;

d) o apecurgetoare.
8. Paneade sud a lerii este strebautAd6
raurile:
a) Mureg,Olt,CrigulAtb;
ll: Alog€tivadantacoredn b) Olt,Arge$,Jiu;
1.Taranoastase lnvecineazA c) Siret,Olt,Ddmbovila;
cu:
a) RusiasauUngarla? d) Jiu,CriSUlNegru,lalomita.
b) Republica Moldova saultalia? 9. LaculBaleaestesituatin zonade:
c) AustriasauUngaria? a) campis;
d) BulgariasauMareaNeagra? b) deal:
2. Romania c) munte;
arehotarenaturalelormatede:
a) raulPrutsauraulSiret? d) podi$.
b) raulTisasauraulCris? 10.MareaNeagraeste:
c) fluviulDunareasauraulNistru?; a) o apecurgdtoare;
d) MareaRosiesauMareaNeagre? b) o ape stetetoare;
c) un lac;
3. in taranoastre intalnim:
d) un rau.
a) MuntiiAlpisauMuntiiCarpati?
b) CdmpiaRomanesau CampiaCen- lll. Procizalice mesurise pot lua p€ntu a
tala? protaia apeledin zonavoastre.
gi faunatomf,niei
Uegotatia
$&serrafr
rmag;neaf

a Recunoagteli precizalizonain cire trliesc.


plantele$i animalele"
. NumilialteplanteSi animalepe carele cunoa$teliSispecificaliin ce zonale_alipurea
-
intalni.

F*fesfir-rdnrrfi$si;,:isill

a Transcrietiun tabel asemAnebt celui dat in care se notatice $titi ce vrefi se


$i Stili
despreplantele9i animaleledin tara noastrd.
Vreaugl gtu Amlnvelat

. Completatiprimeledouecobaneale tabetului.
a,Completatiuftimacoloane,dupe ce parcurgetirubrica# ne infon dmf, de la pagina
urmabare.
seneintorment
V
Vsgetalianatjral! reprezimatotalitateaplantelorselba-
ticedo pe suprafata pamantului.
In Rominia,vegetatia Sifaunasuntvarlate,fiinddeter-
minatedg formelede relief.

Vogetatia9i animalebmahito:
. in luncisi DsltaDunerii:
- sabii,plopi,stuf,papuraetc.;
- vulpea,bbeda,rala,gascasalbatice,pelicanul, Capranoagrd
porculmistretetc.;
a la camoie:
- iefturimarunte(spinul,colilia),mecesul etc.;
- harciogul,popandaul,iepurete,prepelita,
potarnichea, uliul,ariciul,ceprioara
etc.;'
.la dsal:
- pedurids foioase:stejar,ulm,tei,arlaretc.:
- lupul,vulpea,viezurele, ceprioara etc.;
a ta munte:
a) peduride fag (situatsla poalelemunlitor);
- porculmistret, lupul,vulpsa,veverita,privighe- Acvlla
toarsa,mierla,cucul,colofanaotc.;
b) paduride brad$i molid(situateta lnetimi mai
mari);
- ursul,cerbul,ceprioara, cocosulde munts,
iderul,rasuletc.;
c) paguni alpine (situatespre vdrful munlilor):
jnepeni,afin,bujorde munte,isrburietc.;
- capranoagra,vulturuletc.
lmportantapddurllor:
- improspateaze aerul;
- influenteaze
clima;
- fixeazesolul;
- asigurelemnul pentru cherestea, mobila,
pentruinceEireetc.
mediude vialapentrumulteanimale;
- constituie
- reprezintelocuride relaxare
Siodihne.
ViataunorplanteSi animaleeste?npericoldin cauza
unor interventiinecontrolateale omului prin teierea
pedurilor,vanatul $i pescuitul excesiv. Prevenirea
disparitieiunor plante Si animalese realizeazaDrin
declarareaacestoraca monumenteale naturii,iar a Cocosul
de munte
locurilor
in carefaiescdreptrezervatiinaturale. . GasitiSi alte imaginicare
in lara noa$resunt plotoiateurmatoarele prezinta planteSianimaleprote-
animale$i jate
plante:vulturul,
cocosuldemunte,pelicanul,
capraneagra, de legein laranoastra.
floareade coltetc. Realizaticu acesleaun por-
tofoliuln vedereaevaluarii.
Sd exetffi!
1. Recunoagteti
animalele
ocrotitede lege.

a Transorioli
enunturileadevarato:
a Inzonads luncecrasc:
n sibii; Osteiari;Ofagi; Oplopi;Ostuf.
.Animatele carefieioscln padurile
debradsunt:
Elursul;OhArciogul; Ococosul-de,munte; Oispurels:dceorioara.
pasaribcarstreiesclacemdese numere:
a Printro
Opotarnichsa; Oralaselbatice;Outiul;Omisrla;Oprepelila.
3. Selectati,
dinenumorarea data,denumirea animalelor
caretreiesc
Tnzonadelunca:
cerbul,lebdda,gescasdlbatice,
cucul,catotana,
nta setbatice,
vutpea,
popenddul,porculmistret.

. 4. completari
rebusur
cu denumirea
animareror
prezentate
in imagini.
spunerice cuvantari
descoperit
peverticala
AB. A'

.5. Realizari,
ranivelurcrasei,o revisladesprevegetalia
gi faunaRomaniei.
in paginire
aces-
teiaincludeti
articole,imagini,rebusuri,
ghicitorietC
6, Desenati
o imagineprincaresa sugerdisuferinta
unuipomprovocata
de oameni.
alfuib&irfu"4iw4ikg@,';ra;,,**n;eL,;;.it;dw&r6ra,iuitaia/,!te/'esur,auna.t
Soludle
Ifto,enatiinaghrea!
itdefaL necesare:
- pdmafidingredina;
- eprubetS;
- spirtiera.
Desflgurani:
Punelipamantul Tneprubeta gi
incelzili-lla flacerasoirtierei.
Notaliatbservatiile lntr-untabel
asemanetor celuidat.

Case Ces€
\,9d9 dmtE

. Undesei9i infigplatebredecinite?
. Dece plantelei€i infigradecinile
in sol?

8Eneifiormdn!
Solulestestratulde la suprafatapemanlului
in careplantelei$iinfigradecinite
si de undei9i
iau apaSisubstantele hranitoare. Acestacontjneaer,apaSi
grduncioare de pamafi.
Solulpoateaveaurmatoarele caracteristici:
- p€rmeabilitate - permite trecerea apeicu u$ud e prinel.
- tertilitde- bogatin substante hranftoarenecesare olantelor.
. Cihlitabelul datpentua aflatipurile
desol9iinsu$irile
acesiora
Tipudde sol Psmeabilhats Fqrilihb Zonsln
cal" s€ afrAItatsdal€nscosare:
C€moziom
(negru) croscutai crescuie campie, - pdmantdingredina;
podis - un paharcu ape.
Brun-roscatde padure crescutai crescuta deal Dssfegurare:
Brunacid medre medi€ d€al,munte
Argilos(galben) sc5.zuta micd podis, deal
Punelipemadulin paharul
cu apa. , ,.
Fertilitatea
soluluicresteatuncicand lucrarile
agricole sunt Ce observati? :.1
etectuate corect,terenurilesuntirigate$isefolosesc ingra9e-
minte.Solurileau o importante deosebitipentru realizarea
productiiloragricole.
a Realizalio cobclb cu difeitetiputide sollnahite ln zona
voasE,
a Mentionali e plantecrescln zula de uMe 4i luatfiecare
egantion desd.
. Gestiaryumente Nrtru a sugineVoaiareastului. Lucrali
pe grupe.
Lccultoriigi qedrile
omenqti

a Localizati
orasulBucuresti.

Sdneintorndm!
Populaliaunei tari reprezintanumarul
pecareaceasta
totaldelocuitori ii are.
Romania areo populatie de peste22 de
milioane de locuitori,situandu-se dinacestpunctde vede-
re pe locul9 in Europa.
Peteritoriultariinoastre,
alaturide romani, taiescsi atte
nalionalitali:
maghiari, rromi,germani, sArbi,croati,turaiS.a.
Populatia e$e rispanditain modinegalpeteritoriul terii.
Zonelecelemaiputinlocuitesuntceledin DeltaDuneriisi
. Ce tipuride localtalisunt de pe vadulmuntilor.
orezentate? .
. Ce ocupatii,au locuitorii marePrivitihartadatdSi identificati zonetecu un numer
de locuitoripe kilometrupatrat
satelor?Darceiai oraselor? A$ezedleomone$tipotfi:
a Ce asemanari Sideosebiri
existaintresatgi ora$? - sate:
- orase.
Oragelesunt zone cu un numermare de locuitori.
Locuitoriiora$elorformeazapopulatiaurbane,iar cei ai
satelorpopulalia ruraE.
Satul.in Romdniasunt aproximativIO.OO0 de sate.
t000
Acestea se cancleizeaze prin case individuale
cu anexe
gospodaresti (grajduri,cotele),cu(i Sigredini.
1000
. CititidiagramaalaturataSi precizalitipurilede sate
precum$i numarulmaximde locuitoricoresounzdtor
fiecdruia.
Principala ocupatiea locuitorilorde Ia sateesteagdcul-
tura(cultivarea pemantului Sicre$terea animalelor).
Maimultesatecarese gospodaresc impreunaformea-
'fipu de sate
ze o @mune.
Celemaivechiorasede la noidinlaraau peste
^-O-ragul.
2000 de ani.In prezentsuntpeste2SOde ora$e.Acestea
se caracterizeaza prin locuinteetajate(blocuri),multe
institutii,streziasfaltateetc. Oameniicare locuiescaici
lucreazain societaticomerciale, magazine, Scoli,spital!
etc.
. Citilidiagrama aldturatd.precizati
tipurilede ora$eSi
numarulmaximde locuitori corespunzatorfiecaruia.
. ldentificati pe hartaora$elefoartemari,lolosinddia_
gramaSilegendahadii.

z$-.-..t
)\t v

::i+
a. m""iI
\ h.a

\.r.
Bucure$li

$"$erer$;im!
l. Transcrleliln caiet€afirmaliileadovarate.
. Populatia Romaniei estede aproape29 de milioane
de locuitori,
acestfaptsituand-oprintreprimele10 state
din Eurooa.
a Locuitoriisatelorformeaza populaliaurbana.
a Populatia esterepartizate ln modegalpe tot cuprin- Alba lulia
sult5rii.
a Satelesunta$ezari omene$ti maipopulate decatora-
2. Gesiliargumentepentrua explica:
a) repartizarea inegalaa populalieipeteritoriul
tarii;
b) numerulmaimarede locuitori din orasedecatde la
sale.
Lucratipo grupe.
3- Purt4iun dialogcu veciniiSi cunostinleto parinlilor
vogtridesproprofesiaSi locul lor ds munc5.Notaliintor-
maliilelntr-ofi9ede ohservalie.C€ ali constatat?
Sighisoara
4. Recitllicele doue diagrameSi stabititiln ce tip de . Localizali,pe hane,orasele
agezarese lncadreazelocalitateavoa$ra.
in jmagini.
prezentate
Rmurse
naturale
Folosili-Yecan06tintele!

a Transcrieli,in caiete,un tabelasemenebrceluidat.

$1ludespfe Vrsause $iu despre Amlnv5tatdespre


r€surselenaturale resurs€le
naturale resursele
naturale

. Cs estesolul?Darsubsolul?
. Careesleimportanta solului?
. Co credetica se gesegtetn a Completaliprimeledoudcoloane,folosindcunostintele
subsol? pe carele-alidobanditanterior.
. Parcurgetirub ca Sd ne informdml9i scrietiin coloana
a treiaceeace ali aflatdesprercsurcelenaturale.

Seneinformem!

Rssursele naturalecuprindtotalitatea bogetiilor:


- solice(terenuri agricole,
paduri,apeetc.);
- subsolice(cerbuni,petrol,sare,minereuri de
. Cetipuridepaduri * ner,aur,apesubterane etc.).
cunoasteli? Tsrenurileagdcolesunt
a Careesteimportanta
padurF oameniicultivaplante suprafete de pamantpe care
lor? saucaresuntacoperite de paguni.
Pedurileasiguralemnul(folositta fabricareamobilei,
,^
nanrer,ln constructii etc.).improspateaza aerul,fixeaza
solul,conslituiemediude viatapentruplanteSianimale.
ApeleraurilorSiale lacurilor sunttolbsiteta producerea
energieielectricein hidrocentrale,la transport, irigalii,con_
sumin gospoddrii, intreprinderietc.
PgtrolulSi gazslenaturalssuntextrasedin pamantcu
ajutorul
sondelo(apoisuntprelucrate in rafinarii.
Oinpetrot
se obtinebenzina,motorina, pacuraetc.
a Localizati.
pe hartade la paginaurmiitoare, rafinariile.
. Gaftuniide pamant sunt extrasi
din mine. Ace$tia sunt
de mai.multetipuri:antracit, huila,carbune brun$i lignit.
DinhuilAse preparecocsulfolositin topireametalelor]
a Cefel de apeesteprezentata . Din minereulde fier se obtinefierul(fonta$i otelul).
Aceastase rcalizeaza la temperaturi ridiiatein cupitoare
in imagine? prelucrarea
a Careesteimportanta mari numitefurnale. minereului defierlnvede_
iacurilor reaobtineriifieruluj
de acumulare? se numegte sidsrurgie.

.., . .,,.,)l
. Cititi,cu atenlie,informatiile
dintabelutdatSicompletati,pe caiete,ultimacoloana,folosin-
du-vade harfi.

combustibil,
Tnindustria
chimice
Petrol9i gazenaturale (medicaments,cauciuc,
ingresdminte,
fibresintetice
etc.)

pdmant
Cerbunids 9i vopsele),in
{medicamente

in alimentaiie,
in industriachimicd
_
inindustriaconstruqiibriemaginr'
Minereude fier (locomotive,
autoturisme,
aragazuri

deaurgiargint
Minereu
Pietrede construclie pavarea
constructii, drumurilor
rea unorboli,d€stesuraroa
Apesubterane activitetilor
in industrie,
agriculturd
etc.

Multedintreresurselenaturalesunt epuizabile(petrol,gaze,cdrbuneetc.),de aceease


impunefolosirearationala
a acestora.uneleresursenaturalesuntprelucrate
si transformate
in
alteproduse.Produseleinitialese numescmateriiorime.
a Ce resursenaturale,dintreceleprezentate,se gdsescin zonavoastrd?Areht cumau in_
lluentatacesteadezvoltarealocaliatii.
Hinslpdeleactivffi ecemice
0hsenatiinaginile!

. Ce activitali
de$egoaraoameniidin imaginiledate?Ce alteactivitati
maicunoa$teti?
a Ce resursenaturalefolosescoameniipentrua desfasura prezentate?
activitatile

Sdneinfomen!
Pentrua producebunurimaterialenecesaretraiuluiSi pentrua-9tastgura
confortulnecesar,oameniidesla$oare adivitetieconomice. Totalitatea
acestor
activitaliformeaze economia tarii.
Infunctiede resursele naturalefolositegi de produsele obtinute,principalele
activititiecono-
mi@ (sectoarele economiei) sunt:
. agrlcultura(cuprinde cultivareapldntelor,
cregterea animalelor,vanatul,pescuitul);
a industria(cuprinde primeSiprelucrarea
extractiamateriilor acestora);
\ a servioii:
comert,turism,caide comunicalie, linanciar-bancare,
sanatate gilnvalemant.
Economia romaneasca estevariata.Aceasiacuorindemultedomeniide activitate cu oosi-
bifitetide dezvoltarefavorizate de resurselenaturalede caredispune,
Inaintede 1989,Romania a avuto economie centralizata,
ln careunitatile
economice se aflau
in proprietatea statului.Acestaplanifica dezvoltarealor.
In prezent,taranoastrase aflAintr-operioadade tranziliecatrgo economie de piatebazate
pe concurenla, calitate,iniliativaparticulara.
Aceastaproduceceeace se cerede cetrecon-
sumatori. Romania trebuiesAatingao anumitadezvoltare a economiei pentrua fi acceptatdln
Uniunea Europeana.

rd,ebx!ft
Seexe&em! mddM*fr

Esb5ebd

1. Indicalizoneledezvoltato
din punctde vodereeconomic,
folosindhartaaEturate.

2. Msnlionaliasemaneri9i
deosebiridintreeconomiade
piate9iceacentralizatA.

38
I
tlbservati
0hseryati
hdrtile! inaginile!

El ?d{d!o|I1x!m! url

. Localizati,
pe hartiledate,zonelein care se cultivagraul
porum0ut. 9i

SEne informdm!
Agrlculturacuprindecultivareaplantelor,crestereaanimalelor,
-
vanatul 9i pescuitul.
. Cultivarea plantelor se realizeaze, maiales,in zonelede camDie.
deal$i podi9.Celemairaspandite plantecuttivatein taranoastiasiini:
cereale, planteindustriale, cartofi,legume,zarzavaturi, pomifructiferi,
vita-de-vie.
Cerealele (graul,secara,orzul,porumbul, orezul)ocupamai mult
dejumatate dinterenurile arabile. . Ceactivitati
a Privitischemace prezintaimportanta cerealelor. Realizatio desfesoara
schemaasemanatoare pentrucerealele
oamenii
lntalnitein zonavoastrA. din imaginile
date?
Cartolulse cultiveln nordulpodiguluiMoldovei, in Depresiunea
Transilvaniei etc.Estefolosit in hranaoamenilor, a animalelor.iarDrin
prelucrare se obtineamidon.alcool(la Radauti.Oradea,Bucuresti lmportanla cerealolor
etc.).
Plantoloindustriale suntplanteale carorprodusesuntfolositein
urmaprelucrarii industriale. Celemairaspandite sunt:
- floarea-soarelui (ulel);
- sfecla-de-zahAr (zahe0;
- inul,canepa(firedincarese lacepanzd).
LsgumeleSi zazavaturilese cultivain lunci 9i campiijoase,
deoarece acesteaau nevoiede umezeala gi caHure.De asemenea,
legumele se cultivdin sere$i solarii.Suntconsumate proasDete sau
conservate. Fabricide conserve suntla Tecuci,Baurenis.a. . GesiflSi alteintre-
Pomiifructiferi(prunul,marul,ciregul,parul.piersicul) suntcultivati buinteriale cereale-
in Subcarpati, Depresiunea Transilvanieietc.Conserve din fructese ror,
realizeaze la Valeniide Munte,Arad,Pitestietc.
a Aratatiimportanta pomilorfructifer..
Cultura vilei-de-vie este o indeletnicireveche,
mostenitade la daci.Zoneleintinsepe care se cultiva
se numescpodgorii.
vila-de-vie Dinstrugurise fac vinuri.
a Privilihartaalaturat5
Silocalizati
celemaiinsemnate
podgorii
dintaranoastra.
Crsstereaanimalslor
Oameniicrescanimale,atat ln gospodarii, cat Si in
fermespecializate,pentrua-$iasiguraprodusealimenta-
re si materiiprimepentruconfectionarea
imbracemintei,
incaltaminteietc.
pe caiete,untabelasemanator
a Transcrieli, celuidat. t exerc'unin
. Completatil,
la disciplina
folosindu-ve
stiinle.
de cunostintele
dobandite W
1. Soloctatidin enumerarea
, Mat6iil ,. Produsg obfnutrpdnpro- datenumaidenumirea cerealslor:
p!m€ luord|gIndu3tiah orez, mazAre, soia, porumb,
in toate caftof,ovaz,fasole,greu.
Bovine regiunile carne, Conserve, branza,
(vad) lapte,piele inca[aminte 2. Logumele $i fructolatrsbuie
tdrii
in toate consumaleproaspotopontrucd
Porci regiunile au maimultevitamine. Motivati ds
terii ce acastoasuntutilizato, totusi,$i
Dobrogea, subformedo conssrvg.
o in zonelede
campae, 3. Alogolir6spunsurile coreclo:
Subcarpati
in toate a Din plantele industriale se
resiunile fabricA:
larii a) zanat:
in zonade
Albine campie,pe
dealurijoase
l b) ulei;
c)faina;
d) alcool.
Conservedin carne se producla Sibiu,Medias, a Dela oaiese oblin
Bucuresti etc.,iar produselactate(branze, ca$caval, urmAtoarele produse:
lapte
prafetc.)se oblinla VatraDornei,Sibiu,Sighisoara etc. a) tapte;
Din pielese tabriceincataminte(Bucure$ti, Clujetc.), D)Carne;
serviete,manuFi,cojoace,hainede piele (Bucuresti, c) oua;
Oradeaetc.). d) brAnzd.
a Vanatoarea se practica:
Venatoarsa se practicain DettaDunarii,in pAdurile de a)in anumite perioade;
deal$ide muntein anumite perioade permise de lege.Se b) oricand;
vaneazaraleFigage sAlbatice, iepuri,lupi,vulpietC. c) primavara;
d) in perioade stabilitede
Pescuitul.DinapeledulciateDelteiDunarii,din raurisi lege.
lacurise pescuiesc: crabul, Salaul, somnul, $tiucaetc.Din 4. Ds ce crodolice vanetoarea
apele serateale Marii Negrese pescuiesc:scrumbii, 9i psscuitul suntintetzise ln anu-
guvizi,moruni,nisetrietc. mitepsrioado dinan?
Pe$tiise consumaproaspelisau se fac conservela
Tulcea,Constanta, 5, Indicaliceplantese cul$ve9i
Galalietc. ca animale domesticecresc ln
zonavoastra.

.':,' . .-,| .....,.j,.. . , , . !


: . : : : :a,i. : , : ' : ...-.:.:,,,
ldushia
Fslssiti-vd
cEnastintele!
senernrormam!
a Formatigrupede lucru.
Y a Ttansc eti in caieteumdtorul
Industiacuprindeelitragereamatedilorprime,prelu- tabel:
crareaacestora$i transformarealor ln bunuri.Activitefle
industriale se desta$oara in cadrulsocietililorcomerciile
(destat,particulare saumilte).
Principalsloramudale industid sunt:
- industriaenergetica;
- industriametalurgica:
- induskia chimicd;
- industrialemnului;
- industriamaterialelor de constructie;
- industriaalimentara:
- industriausoara(confectii $i incateminte). . Cititirubicag neintormenl.
IndustriaonoEdice . Completatitabelulcu informa-
Energiaelectricaeste folosftazilnicde cate om ln tiile esentiale.
foarte multe activit4i:in industrie,agricultura(pentru a Precizaliutilitateaacestot
in-
irigatii),in gospoderii(pentru iluminat,incalzit) etc. formatii.
Industriaenergeticase ocupacu producereaenergiei
electrice ln lermocentrale $i hidrocentrale.
Termocsntralolefolosesc drept combustibilp€trolul,
gazelenaturale$i carbunii. WeN4i
Hidrocentaleleproducenergieelectricd,utilizandtorla inaginile!
apeiln cadere.
. Privitihartadata9i identificali:
a) apele curgetoarepe care s-au construithidro-
centrale;
b) localitefilein caresunttermocentrale.

Centrala
eoliane Locuintd
cu
panoudsolare

Tsrmo@ntrah
a Cesursedeenergie
sunt
folositein imaginiledate?
lntruclt resurselenaturale sunt epuizabilo,omul
folos€96gr'alt€suls€ de on6rgie:
- energianucleara(produsa la Cernavoda);
inaginile! - energiaapelortermale;
- energiavantului(eoliana);
- energiasolare.
Indusfria
m€tduEicese ocupecu extragerea minereuri-
lordeJier,aur,argint,cupruetc.,cu prelucrarea
Sitransfor-
marealorin maSini(industria constructoarede masini-uti-
laie,trac{oare,
electronicS,produseelectrocasnice sauin
alteproduse).
Industriacfiimicefolosesteca materiiprime:petrolul,
gazelenaturale,cerbunii,sarea,lemnul,stulul etc. Din
petrochimic
Combinat plastice,
acestease oblin:cauciucsintetic,materiale fibre
sintetice,
ingresaminte chimice,
vopsele,
lacuri,hartie,pro-
dusecosmetice, medicamente etc.
IndustuialemnuluiimplicataiereaSi transportuldin
padurea bu$tenilor,
transformareain cheresteasi prelu-
crareaacesteia
in vedereaobtinerii
de mobila,instrumente
muzicaleetc.
Industriamatedalelorde construclisfolosestevariate
tipuride roci(bazalt,calcar,gresie,marmura Sinisip)pen-
tru pavareadrumurilor, constructia pentrutabri-
cledirilor,
carea cimentului,varului,ceramicii(tigla,caramizi,
faianta).
Ca erade piare Repartitia
geografica
a industriei
in taranoastranueste
uniforma.
a Privitihartasi identilicali
centreleindustriale
mari.

Exploatarefoaesliere

a Precizati,pentru imaginile
date,materiileprimeextrasesau
pretucrate.

42
: .,,..,'".;..
Sdexersdm! Ap[ieatii
1. Indicati,po harta terii, localitatilounde sunt . Gasili cat mai multe argu-
amplasate tsrmocsntrale Si de undese oxtragcerbunii, mentepentrua convingecolegii
petrolul,gazelenaturale. ca tebuie se economiseasca
Co relatieoxistdlntre loculde amplasarea termooon- energiaelectricd.Lucraliin
tralelor9i colde extradiea resursslor
energetice? Derechi.
2. Notati,pe o haneasemenetoare c€leidato,cu alu- . Daliexemplede actiunireali-
torul unorstelutoalbastro,hidrocentralele9i, cu stelule zatepentrua economisi
energia
ro9ii,termocentralele, electrica.

0bservati
inaginea!

3. Hidrocentralsle producenergieolectricdlnsa, spre


deosgbirgde tgrmocentralo, nu polueazdmediulTncon-
juretor.Asadar,hidrocentralele suntde preferattermocen-
tralelor.
Gesilicat mai multeargumente pro 9i contrapentru
enunluldat.Lucr4iln perechi.
4. Indicati ce activite$industrialsse desfesoaretn
localitateasauiudetulvostru.Menlionali din cs ramurea
industrieifac parte.
pohartal6rii,localitalile
5. ldentiticali, de undeso extra-
ge minereul defier.Unuldintrocombinatelo siderurgice
se
afla la Galali.De ce credetica a fost situatln acestloc?
6. Alexandruvroa sa construiascd o locuinlep9ntru
Azorel.Aiutali{sa alsagematerialels nec€sare dintrecele
prszentatoTnimaginiledato:
. Ce deseuripot fi refolosite?
De ce este necesarsa retolo-
simuneledeseuri?
a Realizatio compunerein
care se argumentali necesita-
teacolectarii
de$eurilor.
Lucr4i
pe grupe.
7. Numiti catovaproduso
aleindustriei pecare
chimice
le folosititn gospoddria
voa$re.

{3
Caidecomuricatie.
Gomert.
Turism

Prin ceib de comunicaliese stabilescbgaturi intre


oameniiallali in aceeasilocalitatesauin localiteliSitari
diferite.
TransportJdlereprezintdtotalitateamiiloacelorcare
asigurd circulaliamdrfurilor Siaoamenilor. Serealizeaza
cu ajutorulcAilorde comunicalie si a mijloacelorde
transport (trenuri,autovehicule, vapoareSiavioane).
Transporturite pot fi:
a Ce mijloacede transport - terestre- pe cAiferate,$osele;
suntprezentate ln imagine? - navaleFfluviale- pe Dunare,pe canalul
Corelatimijloacele delransport \ Dun5re-Marea Neaora:
prezentate cu urmatoarele cai t maritime- pe MareaNeagrd;
de comunicatie: - aeriene.
a) gosele; Drumudepot li: intsmalbnalo,nalionale,iudetone,
b)caiferate; @munale.
c) caiaeriene;
d) cei fluviale. Ceib ferdg permittransportulunor canfitelimaride
merfurisi a unuinumarinsemnatde persoanepe dis-
. Prezentatiimponanla mijloa- tantelungi-Pentrureglementarea circulalieitrenurilor,
ln
celordetransport. vederea evitarii unor accidente, se stabileste la nivel
nalional,ungraficde funclionare detaliatpe zilegi ore.
a Localizati,
pe hartaaEturata,
principaleletrasee rutiere (pe
Sosele)9i feroviare(pecai ferate).
a Localizali,pe aceea9ihartd,
pofturilefluvialeSimaritime.
Celmairapidtransport esteasi-
gurat pe ceib aeriene,intrucat
bgaturiledintreora$ese stabilesc
pe lraseelecele mai scurte,iar
vitezade deplasarea mijloacelor
de zboreste foartemare.Aceasta
torma de transporteste preterate
pe distantefoarte mari, cum ar fi
cele dintrelari sau dintreconti-
nente.
. Localizati,
pe hada,
principaleleliniiaeriene.
Pelangacdileds comunicalie menlionate, omulutitizeaza caide comunicatie specialo:
- conductele pentrutransportulpetrolului,gazuluinaturalSiapei;
- liniiled€lnalu tensiunepentruenergiaeiectrici;
- telecomunicaliile(telegrat,
telefon,radio,televiziune, Internetetc.),
Comedul este activiiateaprin care se vand Si se
cumparamarfuri(produse aleactiviteliieconomice).
Marfurile
suntvandutein magazine, pieleetc.
Comertulpoatef:
a intedor- vanzareaSicumpirareamdrfurilorse lace
ln interiorul
tarii.
a extedor:
- expoft-vanzareaunor merfuriproduseintr-o
lar5 pe piala altor lari_ Tara noastrA
expoda:factoare,mobilA, cimentetc.
- import
- cumpararea din alteteri a unormdrfuri
necesarepopulatiei(petrol,fier, ati-
mente,autoturisme etc.).
Turismulreprezintd . ce activitatise desfagoare
ln
o formaagreabile de petrecerea magazin?
timpuluiliber,de odihnaSide recreere.
Turismulasiguraparcurgereaanumitortrasee cu
peisajesauvizitarea de obiectivecultural-artistice.
Turi$tiisunt cazatiin hoteluri,cabane,campinguri,
tabere.Pentruunsejurcat maiplecut,agenliilede turism
oferetraseecare includobiectiveturisticenaturalesau
createde om (obiective cultural-artistice).
In lara noastra,cele mai vizitalezone turisticesunt
litoralulMeriiNegre,ValeaPrahovei, VateaOltului,nordul
Moldovei, DeltaDunerii.
a Privitiharta.lndicatizoneleturisticecu obiective: a Ce fac coDiii?
a) naturale. a Cu ce scdorealizeaze
b) cultural-artistice. aceasteadiiitate?

Legenda
f rq{did, bbdtui

f o|rrll{ib iuloe odli, dlq nrE


7. Agum€ntaliimponanla c{iloroe comu-
nlPli6 pentrucomert9i tudsm.

#,sagif.,#,"* 8, Cor€latinotiunilodincoloanaA cu defi-


ni$iledincoloana B.
. impon a cumpdrarea de marfuri
din altetari
a comortodsdor a vanzarea de marfuriin
altelari
. elport a vanzarea gi cumpara-
realn interiorul
tdrii
Mana$ireaVoronq PegteraUrgilor DellaDunedi . comotintedor
a C€ f€l de obiectiveturisiicesunt natu- 9. Transcddienunturilsadsvarate:
ralesau culturale?Localiz4i-l€p€ harte. a Transponurile terestrese realizeazape:
a) caiferate,Sosele;
2. ldentificali,ln imaginiledate, miiloac€lo b) caiferate,ceiaeriene;
de comunic4legi precizatitipul (b tanspolt c) gosele,ceifluviale.
@respunzator. a Transporturile aerienefolosescdrept
mtloacede transport:
a) avionul,elicopterul;
b) racheta,satelitul;
c) aeronave. OZN-uri.
a Dintrecdilede comunicatie specialefac
oane:
a) conductelepentru petrol, liniile
aeriene.televiziunea:
b)telegraful, po$ta,Internetul,
telefonul;
c) liniilede inata tensiune,conductele
pentruapd,satelitii.
a Transporturile maritimedin taranoastra
se dedasoarape:
3. ldenltficati,pe hanatArii,traseulc€l mai a) CanalulDunere-Marea Neagra:
potrivit pentru a alunge de la Bucureqtila b) MareaNeagra;
CluiNapoca, cu autotudsmul. c) Dunere.
4. Fomdo de r€liet9i apeloinflu€nteaze 10. Precizali@ zonea lerii ssteprezen-
traseelepontrucei terate Si p€ntru gosele. taE ln i
Argumentalil date.
5, ldentiticdiobiectiveleturisticedin zona
voastrenataE.
6. Rominia poateavea un turismoez-
voltat.
Cs considerdice artsbui tacutpenfu
a se realizaacestlucru?in acestsens,rre-
buiesa avetiin vedereurmetoarele asoecte:
- pozitia
geografice a Romaniei;
- obiectiveleturistice;
- bazade agrement (hoteluri,cdide comu- de celatorie,
in
nicalie,servicii,etc.). urmauneiexcursiidesfasurate
cu
clasasaucu perintii.

i8 @W&NWtat* iil&;@tiU;ilit;o;ktuo;;i,ti&i;:*ni;;iiit&i&i&i;ti;;t#t@i#lt6'i&itw,,atA,*,1llr
i', ,
l. Notati,din enumerarea data,animalele A Gasiliargumentepentrua demonstra
caretraiescin zonade deal: importanta soluluiin vialaoame0ilor.
utsul,lebdda,vulpea,lupul,
rataselba ce, cerbul,Foarccelede camp, 7. Transcrielienuntutileadevarate:
o in zona de deal,cele mai raspandite
cAp oara,privighetoarea, iepurele,
barza,vulturul, cucul. suntculturilede:
a) cereale; b) legume;
2. Transcrieti,
in caiete,diagrama$i com- c)vila-de-vie; d)pomifructiferi.
pletati-o
cu informatiile
cerute. a Oaiaoroduce:
a) lana;b) lapte;c) branze;d) carne.
Sat OraF a Cre$terea albinelor se numeqte:
a) apicultura; b) avicultura;
c) agricultura; d) albiculture.
8, Indicali,pe o hadeasem5n5toare celei
date,kei rauripe carese aflehidroc€ntrale.
Folositiculoarea potrivite.

3. Corelatitipulde transport
cu mijloacele
corespunzatoare:
a transpodud
a€dene caine
vapor
a trirnsporturi
navale barcd
tractor
. transportudsp€ciale deltaplan
televizor
elicopter
computer
cd padureadin preajma
4. lmaginati-va
localitetii
voastrear fi taiatain intregime.
Ce efectear aveaacestlapt asuprame-
diuluiinconjuretor? 9. lonela se intalnegtecu Andrei, colegulei
5. Privitiimaginea. de clasa.Acestase intorceade la piala.
Precizati ce fel de Cumparase 2 kg de mere.Poflicioasa,
lonela
obiectivturisticeste ii cere lui Andreiun mar.Acestase arata
prezentatln imagi- bucuros,dar in schimbulmaruluiii solicita
neadata. teteisal ajutela rezolvareatemelor.
a Care dintre cele doua momenteale
povestiriisubliniazeideeade comerl?Dar
ceade schimb?
a Precizatiin celedouasituatiivanzetorul
si cumpdratorul.
CheileBicazului
II.2.MARTTE
uuTIil GEoGRAFIcE
ALElAnlr
MuntiiGarpati
Abservati
harta!
. Aratati,pe
hane,Muntii
Carpati.
a Careeste
pozilialor
geografice?
a Caresunt
ramurile Mun-
tilorCarpati?
Stabilililimite-
le acestora.
lmaginedin CarpaliiOrientali

Fsfssiti-vdesneltintele!
. Stabilitivaloareade adevAra urmebarelor
enunturi,lolosid cuno€tinteledobanditeanterior:
NF LtuttiiCary4ircFenM cab nai lnaltefdme de rdiel dn tan noa*a.
Munliidinba no6t1 sLntnunli lketi. Areita sau lornatUin etuplii
4!CA @.
Cary4iiedi@stescNnercase bqagi: pddun,p$unl nineteui etc.

a Comparatirespwtsurilevoastrecu cele ale unuico-


leg. MotivalialegeteafecnA.
. Cititirubricag ne infuneml Ficomptetali,pe caiete,
lmaginedin CarpatiiMeridionali un tabelasemAnebrceluidat:
lnfomdti pe cars le gia|i Inlonnaliinoi

8eneinfomem!
MuntiiCatpaticonstituieparteacea mal
inaltd a reliefuluitdrii noastre.Acestiase

a lorse afldpe suprafata Romaniei.Suntmuntitineri.


care
au inatimimijlocii,comparativcu a celordin Eurooa.
. LocalizatiMuntiiCarpatipe hartaEuropei.
MuntiiCarpaliidin taranoa$rasuntdispu$isubforma
unuiarc muntoscareinconioareDepresiunea Transilva_
niei.Ace$tiase impanin trei ramuri:
lmaginedin CalpatiiOccidentali
Cap4i olirntal- clehhobndde nordpdnah Valeaprahovei:
. Indicali,
pe hartd,munlii CatpatiiMeddionali -de laValeapiahoveiDanala vaile
prezentati raurilorTimi$,Bistrasi Cerna:
in imaginile
date. Carpatii Occirentali - de la Dunareoana la Valea
Barcaului.

;i :!i:;tirrr,A;l6.;;;;. ::,... ,
Modde bmarc teia $i solidificare
se lormea-
. Observali,in imaginile za rocivulcanice.
prezentate ln dreaptapaginii, BoSASi
fomareamuntilor. Fomaamrdilor
Carpatii adepostescnu-
Mur{iidinlaranoastres-au meroasebogatii:padud,pe- A. inct€lireascoarteipameftului
fomatcu un milionde aniln guni,ape mineraleetc. Din
urmeprinlncrelireascoarlei subsolullorse extragmine-
pemantului (A)sauprinerup- reud-Frumusetea peisajelor
lii vulcanic€ (B). in adincul atragenumerogi turisti.
pamenului, r;citesunttopite
din cauza presiuniiSi a . Revenrtih enuntuile
celduriifoartemari,formand (hte la rubica F&ililtd at-
lava care erupe si iese la twit&&/ $i vedfrcali daceati
suprafata.Prinracireaaces- raoh/d @rel @rinla.

$derers*Eri
W
. 1.Desen4i,
peo harteas€menffoaro,
celotreiramudprin-
dpab alsMuntilor
Caryd.Sqbli denumirafiecercira;ud.

B. Eruptjivulcanice

2. PEzentati(dossnali):
a) @le deformaroa muntilorpdntncrstire;

. Cattimpcredetica a durai
formarea munlilorprin
lncrelireascoarteiterestre?
Darprinerupliivulcahice?
. Cars sunt deosebidl€dinte celo doue tpud de tor-
marca munlilo?
3. Citili umaoru| fragment:
"Ca intr-ominunatepanorameni s6 arateacum,de ju lm eju,
tndoituileCatpalilotat deste tnq)nunatede nze, cu vei adenciSi
lnnJne@ase; spintecatode izvoarcrwzi si utnfuitede pedui secu-
. Cititi legendeSi povestiri
Iarc.Me uft b verfuib acesteastltttcoasece se fnate-ncet ca niste despremuntiidinlaranoastra.
talnicetumui.' Prezentali-leeolegilor.
(A.Vlahule- Ronaniapitoreasce) a Realizati, pe grupe,un pos-
ldantificalitn te)duldat: ter in care sa prezent4iinfor-
a) caracteristiciale MuntilorCarpali; matiileesentiale despreMuntii
b) bogati ale acestora. Carpati.
@iilFiertali

P0D$Ur-
Motl)ovE

tr4md
r qtr|Et]h

I DqEilI
H hrldhc&tl
ManestheaVoron€l O Lel|
nd
. lndicalipozifa geografice
a CarpalilorOrientaliin cadrul
muntilordinlaranoa$ra.
. Aratali lntre ce limite ss
intindCarpaliiOrientali.
a Cu ce unitdlide reliel se

".'4
lnvecineazeacegtia?

Sdpanla
- Clmltirul
vesol ,;F4ftsl l-i- ril
;L',]$n ;,i:;i,';r "

. Saie cet mai multehrtonnaliidespreCarpaliiOrientali.


Folosili-vdcuno$tintele
ffiendiE ante or.
. Conw4i blbv& u * * dquM vosnuSi@mptMitef
. Prezentatile$i @lodafiicolegi!
pe lnformdmi
,31d
ChsileBlcazului Caryeliio|ientalise afle?nestulDepresiunii Transil-
. Localizati,
pe vaniei.Se intindde la hotarulde nordpanala Valea
hartd,obiectivele
din Prahovei. Suntlragmentali de numeroase depresiuni
imaginile
date. Si ape care ii strAbat- Au o inatime medie(lgOOm), varfurilelor
depe$ind rar2000m.
r;en4| q|q|tex - qlI. (b nrf{ Acestias-auformatprinincretirea
uruPanorcEa
Caractedstid
CaFaliil,laramur€.(CarpaliiMoUo- OrlpaEdca scoa4eipemantului. Lanluldin partea
$uluisi BucovineilTransih,inenil (CarpaliiCnrlrri) de nord-vesta rezultatin urma
Llmite Depr€siun€a Domslor- Valoa \hlea OiuEuiri-
eruptiilorvulcanice(Oai. cuta..
Dorn6lor Oiluzului l.ibles).
Murd Maramure$ului, Celimani,
Gurghiu, VEnc€i,B|Zeu, Cary4iiOrientaliaddpostesc peduri
Bucovin€i,Bodnei Haehilei,Estilei Guca$ pasuni,
llaramure$,
demolid, minereuri
neferoase si
Dopr€siunl Ciuc,Giurgeu Bratov ape minerale.
Dom€lor
Tf€cdtori Prislop Bicaz,Oih-E Prcdeal a Transcrieti
tabelulaleturat.
Com-
0bl€cliv€
pletali-l
Sicu alteinformatiiculesede
lurlstic€ Voonet,staliunsaDurau, LaculRo$u, Bta$ov De hada.
Valraoomei LaculSl-Ana
$5 exersdml
1. Dosenali,poo hafieasemensba|€
&kisiti!
colei Gisdiraspunsudle
la
date, principalolo
lanlid de muntidh Carpatii ghicibri.
Odentali.Notatipasudleg Ascaodo.
ln MuntiiRodneiprintrenori,
ca o cetate$Ejuie€te
Celmai lnaftverfdintreei.
Oare$tiicumse numeite?

Care-smmtii dali
Celot$aptefrati
Cepe-undomnitor
L-aufdcutbituitor?

Cendvaeraucuptoare-ncin se,
De lavdSide gazeaprinse.
Candcuptoarcles-au stins
Au devenitun lant lntins
De culmiinalte,lmpletite,
€i de padui acope te.
2. Alegqi variantacoreda:
Mureg,Oft- copiiilui;
sunlsituatila sudde Cumii spunemuntelui?
Depresiunea Transilvaniei; gartul Piglro€u,
MuntiiHagma9,u
Mare,Muntii
se Tntind la VGnc€i,munliivulcanici)
CarpaliiOrientali: de hotarulde nord
panah ValeaPrahovei;
a auin parteade nod pasulOituz,
3. Localizali,pe hartatedi, raudb carc shlbat Caryalii
Oriantali.
4. Ce lsgondecunoa$t4idespreMuntiiVrancoi?Dar
desproMunteleCoahEu?
5. Citili urmetorulfragment:
,,lntr-adevAr, drumulcare coboarespre ValeaBicazului
te ducerepedein fundulunorpapesdi cum nu se poate
maisemete.Zarease inchide:tn denga gi ln drcaptapercli
de s6nca se ridiceinbcmai ca ruineleutei eW-" ir$?#d€,6""".
F. Mehedirti - Leni gqrafie) a Din timpuristravechi,
Ce obiectivturisticeste descrisin fragmentuldat? se pestreazesarbetoa-
a) DepresiuneaMaramuresului; rea hramulCoahlaului.
b) PasulPrislop; La 6 august,Franii din satele
c) CheileBicazului. invecinate urcapemunte,unde
centaSise ospateaza tntreaga
Aptreatif noapte,stransiln jurul
focurilor.
. InCarpaliiOrientali, mai precis
. Realizatiun pliant despreCarpatiiOrientali, jurul
in ObcineiMari,se afla
Prezentatiin el informaliileesentialedespre mute
mane$iri domnegi: Putna,
ace$tia: a$ezare, varfuri,munli,depresiuni, obiec- RadauliSucevila,Voroneletc.
tive turistice.Realizati-lcat mai atractivpentrua-i De aceea,
acestuimunteise
determinape turistise vizitezeacestezone.Lucralipe mai
grupe. spuneSi,,Sfantul Munte".

51
. Indicalilimitele
intrecarese intindCarpaliiMeridionali.
a Aretaticu ce formede relielse lnvecineaza.

yaeuno$tintetet
ffi***
. Transcrieti,
pe caiete,unnAbrultabel:
fliu desle Caedii Vtuu se g'iudesprc An rMH.b.spre CaAdi,
Orientali CaryaliiOtientali oiqtati
Babelo

. Conpletatipimele douacoloaneatetabetutui
dat.DupdWcurgerea
brtului dela rubdcaSlttE irMn l, comptetatj
ufimacoloandl

St neinforndm!
Caryatii l,leritionali sunt asezali la sud de podi$ul
Transilvaniei,intreCarpatiiOccidentatiSiceiOrientali.Se
lntindde la ValeaPrahovei panala vdib raurilor'limi$,Bisfa SiCema.
Auinatimjlecelemaima.i9isuntcelmaiputin{ragmentali munlidinlara
noastrS.Ca urmare,Tntalnim pqine trecdtodcare sa inbsneascetre_
cereadintr-oparteln aliaa muntelui.pe culmilelorsegasescnumeroase
lacuri.
ParqrlNalionalRetezat . Citilitabelulurmator:
br€.i6itBliri ','.'
Bu€ Ftg{Et Para4 A€EE|- Gorb€ru

limlb ValeaP€hov€i - Valea


Dambo{ei Dambovil€i,
Jiului
MUId

Tl€cbd L3inki
. Localizali,pe hane,
Obl€.liv€ Babel€,Sfinxul,Pegtera r'sd,S.tasaru
obtectiveleorezentate trtdc. lalomitsi,CastelutBran, Defl€ul Olului, Retezd, Bsile
in imagini. staliunlleSinaia,Eusteni LaculBalea
sdexersdm! thisili!
#
Glsitr @unssr{d. h ghidlod.
1. Dssonati,geo harEasomantuar€oeki dde: Nu-tie greuse tdelegi
a) grupelede munlidinCarpatiiMeridionati; Cumsus;pevAdwi,tn Bucegi,
b) raurflecare$rabatCaryaliiMeridionati. Venut r4ler''b,.nemilos
De secoleifi s'ar'diaas:
Uncap de om.da.sa$tpFlt
€i-apoiciapercia modelaL
Ce suntacestea?Aliaflat?
Pe a@sim&itr muntos
' .$e de strajemakaituas
Unomtee drahs.
Lmt de culmitncrementte
S$e sudulteni resiedita.
(Mrl$l Bucegi,Calpali Meidionait,
MlntiiFagarag, MuntiiBuc€gidVadutOmu,
Sttnxutsi Bat€t6]

2. TranscdelionunFdloadeverde.
a) GrupaMunlilorFAg-raS seintindede la ValeaOltului
paneh ValeaDambovitei.
b) CelmaiinaltvdrfdinCarpatiiMeridionaliesteMoldo-
veanu, a In Carpatii Meridionalise afla
c) PevaleaOltuluise aflefecetorileCoziaSiLainici. multerezervalii naturale:Parcul
d) CarpaliiMeddionali
sunta$ezatiin sudulDepresiunii NationalRetezat,Rezervatia Ba-
Transilvaniei. lea, Rezervatla PiatraCraiului,
RezervatiaMasivuluitsubdgi,
__3. Dinenumerar€a dd" sol€ctdifecetoriledin Carpatii Rezerualia Cazanele Dunariietc.
Moddionali: . Floarea de colt si garofile
Coia, Oituz,Pislop, Lainici,Tumu Ro$u,Bran. PistreiCraiuluicrescin Carpalii
MeridionaliSi sunt protejatede
4. Comdstatirebusul,de la A la B Fr veti dsscopeli re9^e.
numelouneigrup€de munlidin CarpatiiMeddionali. a ln nordulParangului se afle
l) Numeleunuiobiectivturisticdin ruineleunorcetalidacice.siale
Bucegi aflat in apropierea capitalei
VarfuluiOmu; Sarmisegetuza.
2) Grupadin CarpatiiMeddionali in
. In grupaMuntilorRetezat, pe
care se afla cetatea dacicd ValeaCernei,se aflao statiune
Sarmisegeluza; cu aDeminerale termalefolosite
3) Grupi din CaDatiiMeddionali in de oe vremearomanilotAceas-
carese afldPegteralalomilei; ta se nume$te BaileHerculane.
4) Trecaba.eaflatepe ValeaJiului;
5) Depresiuneaflata intre Muntii . CarpatiiMeddionali sunt su-
Parangsi Relezat-Godeanu; pranumiti Alpii Transilvaniei.
Ei
6) Este numeleunei trecetori$i al suntalcetuilidinrocifoartetari.
unuicastel; . in grupaMuntilor Retezatsunt
7) TrecabareaflateDeValea
Ollului- 82 de lacuri.
ffvw eee$i lbcftleftli
Ofsenadg
harta!

^s
=
ZonaGeoagiu

a Indicatilimitele
lntrecarese intindCarpatiiOccidentali.
a Arataticu ce unitatide relielse invecineaza.
a Localizaticei maiimporianli munlidinCarpatiiOccidentali.

MunliiBanatului
Sdneinlomfrn
CaryatiiOcddentalise aflaln vestulDepresiunii
Transilvaniei.Se
intindde la Valea_
DunArii(insud)panala ValeaBarcaului (lnnord).
Se prezintasubIormaunuisir de munlicu inatimimainiiciOecAt
ale celorlalte
ramuriale Carpalilor.SuntSi cei maitragmentati din
cauzanumeroaselor apecareli strebat.
CarpatiiOccidentaliadapostesc paduri,minereu deaur,argint,fier,
apemrnerab.
. Localizaliraurilece strabatCarpaliiOccidentati.
a Transcrieti,pe caiete,tabelulurmetor:

Cardctoristiq-
Banatului PoianaRuscd Apussni
Limite ValeaDunerii
- ValeaTimi$ului- Valealruregului
- Valea
ValeaMuresului ValeaMuresului Barcdului
MunlliApuseni
Mun! VadulSernenic VarfulPade$u Bihor,
Gilau
. Localizali,
pe hana,
prezentate
obiectivele Obieclive Detileul Cheile
Turzii,
Pestera
turistioe Cheil€Nerei Scdrigoara,
Peglera
Ursilor,
Muregului
in imagini. IVuntele
cdina
. Completali-lcu alte informatiicititede pe hada.
sdexersdrnr
W
GdslirAspurFulle h gt*thrl.
1. Desenali,pe o harti ase- La sud Dundrea-icup nde,
menetoareceloidate,grupelede La nord Timi€ulse-ntinde,
munlidinCarpatiiOccidentati. La mijloc,nunti impddwitiJ
Numiti-i,dacd-iOtiti.
2. Citi$urmetoarlefragmente:
"VAzendbogAtialn metalea ln vestuttdrii-s a€ezati,
acestot munli, romaniiau sco- ln marmure-sbogati,
tocit vdile cele mai ascunseale Au numede poiand.
tinutuluiauifer.' Oarecumii cheame?
,,Nunumaicd este bogat,dar esteSi frumostinutulminiel
dinBanat..." . Lantde muntimiciFi bogali
fS.Mehedinti- Lelufi geqnfrce) Sprc vestultdtii a€ezati.
. Precizalice bogaliials CalpalilorOccidentati
sumdescrise
ln fragmenteledate. Peibre ce e ves E,
Cughetarie cefiu1itd.
3. Cititifragmentulurmetor: (Pe9tenS.iriroa|a, MuntiiBa.atutui,

"Un fel de bisericA cu coloane de gheafi, drepte @ MuntiiPotana Rusca,


fumanerile,iar altele putin arcuite- o vederc ca cete din Carpatll
Oocidentati)
basme.Acestaesteghetarulde la ..." .
(5. Mehedinti- Lecfungeqrafice)
a Indicaticaredintrsurmatoarele imaginiilusfoaznobiectiwi Sfrafisrr,..
turisticdescris.
. Din MunliiPoianaRusca
se extrag zacaminte de fier
(la Ghelari) (la
Si marmura
Ruschita).
a DefileulDunariiestecel
mailungdin Eufopa.
. Celemai lungicheidin
tarasuntCheileNereicare
PegteraUrsilor PegteraScerigoara mesoard 21 km.
a De-alungulcheilorCara-
4. Corelatigrupelode muntidin coloanaA cu pozitialor Suluise afla31 de peqtedSi
geograficepracizatetn coloanaB. o vegetaliebogaEln liliac
AB selbatic.
. Carpatii
Occidentali - parteanordice o in MunliiMetaliferi
se ge-
a Carpatilor@cidentati sesc imponantezeoaminte
a GrupaMunlilor Banatului - vestulDepresiunii de^aur gi argint.
Transilvaniei . In liecarean, pe 20 iulie,
. MunliiApuseni - ValeaDunarii si Valea peMuntele GainadinMuntii
. Muregului Apuseniare loc ,,Targul de
fete",o serbetoare traditio-
5. Elaboratiun text pontruportofoliuin caresa descri4i nalecu o vechimede apro-
MunliiApuseni.Prscizati:poziliageografice, vgrfuiile,mun|ii, ximativ400de ani.
raurilecareli $rebat,localitdlile,
obisctivele
tudstice.
. Lbcalizati, pe hartd,
obiectivele
descrise.

55
Dffic$pGrre0D

. Preciz4iin ce panea teriieste


situaHDeFesiuneaTransilvaniei.
a Arelali ce unitelide relief se
lnvecineazecu DepresiuneaTran-
silvaniei.

-D d

. Precizati
in ce partea ldriise afla a AEtali limiteleintre carese situeaze
Dealurilede Vest. Subcarpalii.
a Ardtatice unitatide reliefse invecineaza . Indicatice unitdtide reliefse invecineaze
cu Dealurilede Vest. cu Subcarpalii.
Seneiilormenl
DsprcsiuneaTransilvani€ieste o unitatede
reliefdeluroasa din interiorul
arculuicarpatic,inconjuraEla
est,sudSivestde culmileCarpatilor.
Dealuriledin parteade nord gi sud sunt mai inalte,
acoperitecu paduride fag qi stejar,cu liveziSi vile_de_vie.
Celedin mijlocsuntmaiioase,au aspectde qes,de aici9i
numelelor de CampiaTransilvaniei. Aceastaestebogateln
gazmetan.
La margineamuntilor,ln parteasudicAa Depresiunii
Transilvaniei,
se atladepresiunile Fagera$ului
SiSibiului. DeFesiunea
TEnsituaniei
In functiede pozitieSi de aspectulreliefului,
DeDresiunea
Transilvaniei
se impartein treizone:
- Podi$ulSome$elor, Tnnord- ve$;
- CampiaTransilvaniei, intreveileSomeselor $i Muregului;
- PodiqulTarnavelor, la sudde Mure$.
a Localizatiraurile$iora$eledinDepresiunea Transilvaniei.
SubcaFatiise aflain estutsi sudutCarpatilor, lntreValea
Moldovei $i ValeaMotrului.
S-auIormatprinincrelireascoarteipamantului. Au inetimi Subcapaliiiroldovei
cuprinse intre400Si 1200m.Se impartin treizone:
- SubcarpatiiMoldovei carese intindde la ValeaMoldovei
panala ValeaTrotusului;
- Subcarpaliide CurburA carese intindde ta VateaTrotu-
Sului pana la ValeaDambovitei;
- Subcarpaliicetici carese tntindde la ValeaDambovitei
pani la ValeaMotrului.
..Subcarpatiiadapostescpeduri de fag Si de stejar,
zacaminte de petrol,gazenaturale,sare,carbuni,piatrede
constructie, apeminerale.
. Localizaliraurite$i oraseledinSubcarpali.
Subca$alii de Culbu|€
Dealurilesuntformede reliefcu inatimimaimicidecatale
muntilor,
cu panteSiculmimaidomoare.
Dsaludlede Vostse aflain vestulCarpalilor Occidentali.
AuinAltimimici,panela 300m. Seimpartin douazone:
- Dealurile
Criganei, la nordde Mures;
- Dealurile
Banatului, la sudde Mures.
Aicise intalnescculturide vilA-de-vie
Sipomifructiferi.
a LocalizatiraurilecarestebatDealurilede Vest.

Subcarparlii
Getici

a Localizali,
peh@ obiec-
tiveleprezentate
iri imagini.
{t**... s,exersam!
. in SubcarpatiiMol-
#
dovei se afla Depr€si- poo hartaasefiunilbarccsleidat€,Depresiunoa
l. D€s€nali, Tran-
uneaNeamt.in aceasH silvani€i, Doalunledo Ve6t SuDcatpatii.Trasalicolemaiimponamo
zone s€ afle bcalitat€a rAudcalosbnbd ace6b uni6i de relief. culorilepotrivite.
Folosili
Humulesti$i vestitele
manestiri Agapia 9i
Varat€c,
r in Subcarpaliide
Curbura se lntalnesc
douafenomenenaturale
doos€bit€:vulcaniino-
roiogi$i focurile
vii,unde
gazolenaluralecare ies
din pamantse aprindsi
ard,

2. Transcdqi,pocaiete,o diagrame
asomanetoars.
Completati-ol
Carpafi

Vuloanii
noroiogl Deosebiri
. ln Subcarpatii
Geticise
aflalocalitatea
Curteads
Arge$undese pot vizita
BissricaDomneasce din 3. Complstali,pe caiets,un tabolaseminitor caluidat,
vremealui NeagooBasa-
rab SitentenaMo$tsrului unn4 d€ r€I6t tdndpalole
Ul|'hle toc{a googreffd cu caroa0 oragr Oblocdvo
Manole. do |rll€f situaleln zone fun6dc€
lri/€cin€azd

Srboarydl

Dapr€6lurE6
Traraih/arbi

4. R€cunoafn4i
foma de r€liefdescrise
h versurilsurmetoare:
Mrne$ireaCurteade Arges
in mijloculRomaniei Unpodplinde bogalii: O cetatefermecate
Stecetateaavr.4iei, Gaze,sare,pomiSivii. DeCarpatiinconjurate.
a Depresiunea Transilva-
nieia fost,cu milioane de 5. Scrisliun c{intetpdn carese caracterizatiSubcarpatii.
ani ln urmefundulunei Rgspoctali
urmiftoareastn dure:
meri. Raurilecare ve- a versulintai- cuvantulcfieie;
neaudinmuntiau depus a versulal doilea* douaadiective desprecuvantul
cheie;
nisip, pjetris,argih, fapt a versulal treilea
- treicuvinte careexprimaadiuni;
ce a dus la disparitia a versulal patrulea- patrucuvintecareexprimdsentimentele
acesteimeri. voastrefala de subiectuldescris;
a ultimulvers- uncuvantcareexDrima
esentasubiectului.
Bealwilegi podigurite
(il)

PoDr$uL
Mollx)\/El

P0Dr$uL
cEnc

. Precizati
in ce zonea ldriise afldfiecareuniiatede reliefprezentatd
in heniledate.
. Arataliunitetile
de relielcu carese invecineazafiecarepodi$.
vdcana€tiwle!
#t"**
. Cititirubrica
Se ne intoflndnl
a Completatiun tabelasemdndtorceluidat.
lntonnatiiF ane b giiali lntonn4iinoi
desw pdiiun

. Comparatiintormatiilecu celeale colegului.Completati-le!


tlnca Siiretului a Realizatiunpostetcaresa prezinteinformatiileesentialedespre
podi$uti.
Lucratipe grupe!

Sdneinforndm!

Podi$ulGefic Podigudle sunttormede reliefnetede,maiinaltedecatcamoiile.


Suntacoperite cu peduride fagsaude stejar,cu piguni.in subsolul
acestorase gAsesccarbuni, petrol, gaze naturale,pietre de
constructie. din acestezone,au ca preocupare
Locuitorii, cultivarea
cerealelor,
a pomilorfructiferi,
a vilei-de-vie.
PodigulMoldoveiestesituatin estullerii, la margineaCalpalilor
Orientalisi a SubcarpatilorMoldovei, intre raurileSiret$i prut. Se
lmpartein trei regiunimari:podisulSucevei,CampiaMoldovejsi
Podisul
Barladului.
PodigulMoldovei
a Observati, pe diagram5, inetimileacestordiviziuni.

. Localizati,pe hane,
zonelegeografice ilus- . Localizati,
pe harta,oragelemaridin podisulMoldovei.
trate. a Indicati,
pe hart5,raurilecarestr5batacestoodis.
PodisulGeticestesituatin sudullarii,in continuarea
Subcarpalilor,
-
intreValeaDambovitei $i Dunare.
. Observali,pediagrama, inatimitepodisutui ceticSiaspectul
sau
.
de la nordla sud.
a Realizaticateva
pagini de dictionar . Localizali,
geograficin care se pe hartd,raurile
explicalinoliuniintal- care $rAbat
nite in lectiiledespre Podi$ulGetic.
dealuri$i podisuri.
PodigulDobrogeise aflain sud-estdlarii,inire Dunaresi Marea

s unn*u
Neagra.Jumatatea nordiceestelormatadin culmileunormunti.mai
vechidecatCarpaliicareau fosterodate(macinate) devanturi9i ptoi,
capetandaspectde dealuri.Acea$a parte este numiteMasivul
Dobrogeide Nord.PadeasudiceareaspectdecampieSiestecunos-
cutasubnumelede PodigulDobrogei de Sud. Geslirespunsufle
. Obsewati,pe diagrama, inettimile
PodisuluiDobrogei la ghidbd.
Siaspectul Un podi', strdveche
seude la nordla sud.
vate,
Celarnaree o MrA-
5m
4dl Podig in estul terii
300
200
esre--.
1(l0 Cenpie se mal
0 nume$e.
. Aratati,pe hana,raurilecarestrabatpodisulDobrogei.
Ceali (Pod$ulMol(kvei,
observat? PodisulDobrogd,Podqi cetb)
a Localizati
oraseledin acea$azona.

=-eiqygr:5ry:

1. Dosonalipodisurilo
peo hanAasemenabare
celeidato.Scrioti
denumirea
lor.
Podi$ulGetic
2, Comentali ftag-
menfulurmalor: . Localiz4i,pe hane,
"Muntelelti poate zonageografica ilus-
da mai ales laptele, ftata.
cAnpia ili poate da
mai ales painea,dal
pe amendoue...Ii le
poate da nunai dea- €**'"
lul."(c. Veban) . In judetulBotosani,
situatin PodisulMol-
dovei, s-au nescut:
MihaiEminescu, Geor-
3. Transcri4itabeluldat Sicompl€tati-l: ge Enescu,Nicolae
lorga,$telanLuchian,
Unitili do rsliot Pun@tari Punctsslab€ GrigoreAntipaetc.
PodisulMoldovei strabebide multerauri supusvanturilor d€ est . In Podi$ulMoldovei
PodisulDobrogei se afla orasul lasi,
Subcarpalii fosta caoitalaa Mol-
dovei,undese gasesc
Dealurilede Vest numeroase muzeesi
uepreslunea casememoriale: Pala-
Transilvaniei tul Culturii, Muzeul
Unirii,Bojdeucaluilon
a Lucratipe grupe.Prezentaticoncluziile colegilorvo$lri. Creangaetc.

al
llbsewatihafiile!
0AMPIA
ROMANA
Lo0€nd,
I crmpiiims€

a Precizati in ce zonaa tariise afldfiecare


unitatede reliefprezentate.
. Arat4i unitatilede relief cu care se
invecineaza campiiledintaranoastra.

SEne infotlntuil
CAmFiile suntformede reliefjoase,netede.cu solroditor
.Il (fertil).Acestecaracteristici
au creatconditiifavorabile pen-
ttu culturaplantelor ln acestezone.
. in estutCampiei CamdaRoman5 estesituata
in sudullerii,de-alungulDunerii.
in functie
Romanese aflala- de pozitiageogrdica,exi$atreidiviziuni ale CampieiRomane: Camoia
curi cu apd serate Olteniei,in vest CampiaBeraganului, in est9iCampiaVldsiei, in centru.
(LaculSarat,Lacul Datoritarecoltelor bogateestenumite,,granarul
Aqara). terii".
. Localizati,
pe hana,raurilecarestrabatCamDiaRomand.
.. In trecutullnde- Camfriadg Vestse aftain vestullarii,in vecinatatea
pertat,ln jurul Bu- Vest.Aceastase impartein Dealurilor
de
urmetoarele regiuni:CampiaBanatului (la
pe o in- sudde CrigulAlb),CampiaCrisurilor
curestiului, (intreCri$ulAlb$iValeaBarceului),
tindere destul de CampiaSomesului (lanordde VateaBarcaului).
marese aflavestita . Localizati, pe harta,raurilecarestrebatCamoiade Vest.
padure,CodrulVla- . Indicati,pe hana,orageledinCampiade Vest.
siei,In prezent,din Campiile suntimportante zoneagricolealetarii.
acestcodrunu se
mai pdstreazade- # $lesstf
cat porliunimicide e7
padurecum sunt: a 1. Dessnali, ps o haneasemana-
Snagov,Beneasa, toare c€lel date, cempiiledin lara noastra.
Cernica,Buftea,Mo- Scrialidenumirea lor.
gogoaia... 2. DesqieliCampiaRomana.Precizati:
poziliageografioa,
raurile,oragelecarose aflA
in acea$ezone9i importanla acesteia.

'@' i$tiuilriilrww
pe o hartaasemenatoare
1. Desenati, A Depresiunea Transilvanieieste:
celei
date,ramurileMuntilor
Carpati.Scrielidenu- a) un podissituatin exteriorul
arcului
mirealor. carpatic;
b) o unilatedeluroasadin interiorul
arcului
carpatic;
c) o €mpie carese aflain interiorularcului
carpatic.
4. Subcarpaliisuntsituali:
a) in estul$i sudulCarpalilor;
' b) in exteriorularculuicarpatic;
c) in sudul9i vestulCarpatilor.
5. Umitanordicda Subcarpalilor
o
tormeaz*
a) ValeaMotrului;'
b) ValeaMoldovei;
c) ValeaDambovilei;
d) ValeaTrotusului.
2. Aretalice caracteristici
are fiecare 6. Select4i,din enumerarea
data,Oenumiri
ramurea Muntilor Carpati. lntanitein PodisulDobrogei:
Gildu,Babaclag,Mure9,Mecin,Bran,
a suntloartefrag- Casimea, Gal4L ValeaPrahovei,canalul
mentati Du,Erc - Marea Neagd, Cozia.
a se Poatevizita
7. CampiaRomanaestesituateln:
Sarmisegetuza a) estulSisudullarii;
. aulneltimemedie b) esrd Sivestultarii;
a autreigrupe c) centrulSisudulterii;
a Ca]paliiOrientali . s-autormatprin d) sudul$i vestulFrii.
incretireascoartei & in subsolulCimpieiRomanese gasesc
pamantului resutsede:
a CarpaliiModdionali . se gdsesc a) sare$i fier;
numeaoase lacuri b) apetermaleSicarbuni;
a au putinepasud c) petrolsi gazenaturale.
a CarpatiiOcddertali . s-auformatSiprin 9. Scrietiasemanerilesi deosebiriledintre
eruptiivulcanice dealuri9i munli.Pentruaceastafolosilio dia-
grameasemdnatoare celeidate.
a se afl5Muntele
Ceahlau D€dud Munti
a se Poatevizita
Pe$teraMuiedi
a se afle
Depresiunea
Maramure$ului
&serraft HiiFalt€
hryinilo! Grclleacel#a-iriEti geografiGc
- studiude caz-

Cbservati
harta!

Munlji Fagaras

. Localizati,pe
haftA, formele

#d de relietcu care
se invecineazA
MuntiiFdgerc$.

TraisfaoAresan
8&weErcformam!
o Ciutali 9i alte ima-
gini sau informatii
despreMuntiiFaga- MuntiiFagara$ se lnf5ti$eazd ca un imenszid.Suntdelimitati.
ta
ras.Compietati
porto- vest, de defileul
Oltului,iar, la est, de Dambovita.
La nord, se
foliulcu ele. invecineaza cu Depresiunea Fegarasului,iar,la sud,cu Depresiunea
Campulung. Suprafala lortotaleestede Sapteodmaimaredecatcea
a Masivului Bucegi.
MunliiFegaragului suntbrtdali de numeroase apecurgatoare, cu
$d izvoare situatela peste 22OO m. Aceste ape sunt afluenliai Oltului$i
Arge$uiui. Pentrua valorificapotenlialul
energetic raurilor
arcrsdnt!mai multelacuride acumulare.Dintreacesteacel mai mareeste
al s-au construit
Vidraru.
. Descdotibma de
Climaesteaspre,avandcaracteristici specificeclimeitemperate. Vantul
rolielln carese aflab- suflaaproapepermanent
calitateavoaste Res- peste2000 dinvest. PreciFitaliile
sunt bogate. Lainatimi de
pectaliumitorul plan: m cad. in special.
subformadezapada. in acestmasiv,sepro-
ducfrecvent avalanse. Vremea se poateschimba in cursulaceleiagizile.
a) pozitiageografice; Vegetatia
b) caracteristicile se diferenteazd in lunctie
de altitudine. La Doalele masivu-
lui se afla etajulpadurilorde gorun.intre 600 m si .1350m, se
reliefului:
c) apele;
desfa$oard etajulpadurilor de fag.in poieneleacestora se intalnesc
galbenelele de munte. iarpe paji$ti
campanulele. intre .l3OO
d) clima; Si17OO m,
se afle etdul coniferelor (at molidului).
Aici se gasesc tufe de afin,
e) veget4iaSifauna; pardlule
de munte$i altele.Urmeaze et4ul alpin inferior (intre1700$i
D asezArile omenesti; 2200m),zond
in care cresc jnepeni.
g) resursele naturale;
principalele Faunadin MuntiiFagera9estecea mai reprezentativa din tara
h) activitali noastra.Traiescpeste
economice; 1500de speciide gandaci,BOO de speciide
fluturi,$oparlade munte,naparca,viperaneagra,cdprioara, cerbul,
i) obiectiveleturistice. ursulnegru,
mierla,coco$ulde munte,coco$ulde mesteacan, vultu-
rulplesuvetc.
II.3. ORGA]IIZAREA
ADMII{ISTRATIUI
*llartaafuiinistratirn

8dneintomdn!

.P9ltl, 9 maj buli judete,


gospodarire,.
administrativ-teritoriale:
teritoriut
Romanieiesteimparlitin urmatoarete
uniteli
municipii,
orasesi comune.
. privitihanadata.Observali
impa{ireaadministrativ-teritoriale a tarii.
m
'W-
I

lberuatr
harta!

Judet€lesunt cere mai mari unitatiadministrativ-teritoriarein componenla carorainte


i."jllll.": "11t1!i apropiateca a$ezare.Fiecare judet este gospoddrit de prefecrura
ruqelurur. uer mar,Tunicipil
rmponantorasdinjudetestedeclaratregedinta de judej.Romdnia are42 de
judelecarorali se adaugeMunicipiul Bucuresti.
Municipiile suntoragelecelemaidezvofttteSi au un numarmai marede tocuitori- cet mai
important municipiuesteorasulBucuresti
- capitalalerii.Municipiile,
la fel ca 9i oragele,
bunt
gospoderite de primarii.Ora$elesuntagezariomeneqti dezvoltate,cu un numermai marede
locuitori decatsatele.
Comundssuntunitatiadministrativ-teritoriale,
gospoderite de primariilecomunale.

$dexersdm!
W
. : !ocaliz?.S,pe harte,judslul vostru.Indicalijudelelevecine.precizalimunicipiilerogodintd
de iudd ale fieceruia.
M loGdiEtilmhle, a re$edintei
ftdetrlriSiaiudeFlui
Sdneintomam!

ln prszentarea localitdlii
natale,a rescdintei Localitilile sunt situate,de obicei,in apro-
de judet, a judetului trebuieavutein vedere prereaunorape curgdtoaresau stitdtoare.
urmetoarele elemente: a Ce ape curgdtoaresau stetatoarese afle
- poziliageografice; in aprofterealocaftafivoastre?Darpeteritoriul
- relieful; iudeluluivoGtru?
- aoele: . Ce dante si animaleselbaticese lntal-
- vegetatia Sianimalele selbatice: nescin apropierealocalitdliivoastre?
- clima; . kecizatice planteSianimalesalbatice se
- populalia; imalnescpe teritoriuljudetului vostr-.
- resursele naturale; . Ce aclivitliti puteli destesurapentru a
- prinoipaleleactivitatialeoamenilor; ocrolinatura?
- obiectivele turistice. . Precizalinumarulde locuitoriai locatitatii
Pentrua precizapozitiageografica a unei voast'e.Indieatin ce categoriede localit4ise
localitatieste necesaraidentilicareaacesteia incadrcaze aceasta,dupanumerulde locuitori
pe harteSiraportareala punctelecardinale. (vezi Tiptd de l@alit4D.
. In ce parte a larii este situate bcalitatea . Mentiondicaresuntprincipalele resurse
voastra?Darjudelulvostru? naturalecarese gisesc in localitateavoasfa.
a Caresuntveciniilocalitdlii voastre? Darai Darin iudelulvostru?
judetului vostru? . Indicafpdncipalele activitetieconomtce
Pentrua descrierelieluldin zonavoa$ra. carese desidsoarein bcalitateavoastra.
organizali o vizitain impreiurimi. o Observatihartaeconomica a judetuluiin
a Ce formade relietocupAcea mai mare care locuili-Aretalice ramuriale economiei
zonedinsuprafala localitatii
voastre? sunl maid€zvoltatein iudet.
Observati harta judeluluivostru. a Precizalicaresuntprincipalele obiective
o Ce formede reliefsuntredateDe hana turist'cedin localitatea voasfa.Dardin iudetul
judetului vostru? vostru?

SeexercAm!

. Realizalio prezentarea localiEitii


natals,a reg€dinlei
iudeFtuiSi a iudelutui
respedand planulde maisus.
Bucurcgti
- G4itda hd*ei
Sbservatf
lyartal

HotelInt€rcontinental

. lndicatioragulBucuresti.
a In ce partea teriiestesituat?
a Pece formade reliefestesituat?
. Ce ape curgetoaresau sl:ftetoarese affain apropiereasau
peteritoriul
oraguluiBucuresti?

Sdneintarmdm!
Ora$ulBucuresti,capitalaRomaniei,este a$ezat
in parteade suda tdrii,in centrulCampieiRomane-
Estestrabetut de raurileDambovita SiColentina.
A fost atestatdocumentar in |450 pdntr-unact emisde catre
domnitorul VladTepe$.in 1659a devenitcapitata TeriiRomanegti,
iardupa1918- capitala lntregiiRomanii.
Estesediulprincipalelor instih4iialestatului.Estecel maimare
orasdin tard (peste2.000.000 locuitod)- Estecet maj important
centruindustrial, comercial Si culturalal larii.Arediverseparcuri,
lacuride agrement, muzee$i alteobiective turistice.
Estesingurul
ora$cu metroudin Romania. Are mai multegeri,dintrecarecea
maimareesteGarade Nord.intretineusorleg5turicu toatezonele
tariiprinintermediulceilorferate,Soselelor $i a caibraeriene.
Bucure$tiul constituieo putemicaatraclieperfrupopulalia Frii.

Stiafiica...
... aicis-auhfiintalEpima moaracu aburidin tara
(1853),primafabricedebere(1854),s-aintrodus ilu-
minatulpubliccu ldmpide petrol(1854),fiindprimul
orasdin lumecarea folosiiaceas{ainovalie,s-ainfiinlatuzinade BibliolecaCentralUniversitara
gazaeriande la Filaret(1871), fabdcadezaherde la Chitih('t876), . Ceutatiimaginigi in-
ora$ula devenitnodal relalieide cdi ferde, s-a introdustramvaiul lormaliidespreBucuregti.
(1872,initialcu cai;din 1894Sicelebcric). Realizaliun portofoliucu
acestea-
. Localizati,pe hana,
Romdnia.
. in ce partea Europei
estesituatataranoastra?
. Cuce tarise inveci-
neazaBomania?

Europa

;ii1 l:j'l li.r;,, :'tlt' rl

Taranoastraface partedin continentulEuropa,fiindsituataaproapein mijlocul


acestuicontinent"
continentele reprezinta
o intinderemarede uscatmerginita totarsaupartiarde ape(marisau
oceane).Alaturide continentur Europamaiexista$i arte;onfinente: Americade Nord,America
de sud, Africa,Asia,Austraria,Antarctida.
oceanerereprezinta ceremaimariintinderide apa.
Acesteasunt:Pacific,Atlantic,Indian9i Arctic.
Romania esteo tardrerativmica,cunoscuta in rumeprinasezarea sa geograrica,Iiindo zona
detranzitintreEuropa9iAsia.incdde acum20oode ani,peieritoriur tdriinoistretreceacermai
importantdrumcomerciar. La un momentdat,Romania a devenitgrdnarur Europei.Esteo tara
cu un potenlial
agricotdeosebit. Ocupa.locul11in Europaca supiafatdsi tocut9 ca popul;tie.
Areunpotentiar economic important,peisajedeosebite, variategi numeroase obiective turistice.
Toateacesteaar puteasa neaducemaimurtaapreciere dacaamgasicareade a repunein va-
loare.

i;i; ti;,;;;7;,*t,,,
. Realizati untolitin carese precizaliloculRomanieiinEurooa.

68
TflilE UCiE
0bseruati
hdrtib!

. Indicati,pe harte,formelede relief$i apele.

Bulgadaestea$ezatain sud-estulEuropei, Resurselemineralenu suntsuficiente. Se


in nordulPeninsuleiBalcanice. extragcdrbuniSiminereuri neferoase.Energia
a Indicatitarile cu care se invecineazdelectricae$e asigurataln marepartede la
Bulgaria. energia nucleara. Industriachimica, electronF
ce Si textilesuntcelemaidezvoltate. Se cul-
Are un reliefvariat.MuntiiBavarieistrabat tivd:cereale,sfecldde zahir, floareasoarelui
tara de la vest la est, culmileacestoraau Situtun.Bulgaria esteunuldintrecei maimari
inatimimai micispregranitacu Flominia.in producetori
sud$isud-vest de uleide handafirdinlume.
seintinde$irulMuntilorRodopi. CapitalaBulgariei
Intre zonele muntoasese afla regiunide esteSolia!
camoie. Limbaolicialeestebulgara. Areo suprafala
Apelemari care strebatteritoriulterii sunt de 111.000 km petrati$iopopulalie
deaproape
Dunerea 9 milioane de Iocuitori.
SiMarita. a Completati pe caiete,un tabelasemena-
. Localizalilepe hafte.Indicatisensulde torceluidat:
curgere.
Climaeste asemenetoare cu cea din tara
noa$ra,adicaclimatemperate in nord,iar in Caracteristici BuloariaRomania
sudestemaicalde. Pozitiaoeoorafica
in zona muntoasisunt oaduride loioase Reliel
(fag,stejao,conifere,pasuni,finete, in care clrma
treiesc:capre negre,jderi, ursi, lupi, vulpi, vegetala
caprioare.cerbi.pesaricantatoare. in sudul
unde
tarii, clima estemai calde cresc: migdali,
chiparogisi castani.Intalnimmulteparcurisi
rezervatii
naturale.
hFe nrye lh|doya ests asezataln sud-estul
lbhe EurcpoiCenbab. Se lnvecineazacu Ucrainasi
Bomanb-
AIe un rdbl prcdominantde podig:Podigul
..\ l,lord llollwenesc, Podisul Podolic. Acesta
ooboad spre sud-est si nord ln Campia
B|lgsilui Si Campia Balti. Prutul formeaza
kgende granrF ql Romania9i se varse in Dundre.in
panea de sst, se afl5 Nistrulcare se varsain
-r#"' it"""'*
-rtu,
Dontl
Marca ileagdf. Pe amandouariurile s-au con-
stuil hitrcoentrale-
qirna es{e temperata.Padurileocupe a
. Localizati,pe harte,fomele de zeoeapafte din teritoriultarii. Acesteasunt situ-
reliel Si apele. #, in special,in zonacentralaundese aflacodri
sedlari (b €teier,fag, tei.
Populalireste (b aproape4-SOO.OOO de locuitori. Ramlra
de baza a ecommid o constifuieagricultura. Se cultiva:
cercab,plantein(tlsfiab, tjlun, pomifructiferi,vila-de-vie.Se
cresc vaci,oi, porci,pdsdri,albine.ln subsolse gasescputine
resurse(calcar,gips). Capitala RepubliciiMoldovaeste
Chi$mu. Repui:a iloldolra are o suprafalade g4.oOOkm
pe4i.

ChisinIu- zonacentrale

lrrttra esteasezatailn eslulEuroper.


. Localizati,pe harta. larite vecine
Ucrainei.
Are un reliefvariat,dominante fiind Dodi-
SudbSi camfiile:Podisulpodotic$i Campia
NipGDonet-Muntiisunt tineri$i ocupacea
maimbi suprahlaa Ucrainei. in vest,se afla
CalpaliiPedurosi.
AI|de cde rnai importantesunt orientate
spreMarcaNeagE:Nipru,Nistru,Donetul. Din
Caryaliiucraineiizvorasc:Tisa,prutul9i Siretul.
Clima, ln general, este temperata.in
. Localizati,pe hana,fomele CrinreeadimJ e*e mai catda.Munliisunt
de reliel9i apele. acopedlicu @uri de conifere(pin19i foioase.
in zonde de poOiSSi cdmpieiuni paduride
s{eiar,fag, ieftld carc,in cea mai mareparte,au fostlnlocuite
de qiturfle agdcole.Animabb sebaticecarese lntalnescsunt
specificep5dudlorde tdoasesau zoneide camDie.
Ucrainaareo populdiede 52 de milioane locuitori.
ResursdeminenlesuntbogateSivariate.Se extragcdrbuni,
minereu de fier,@d, gazenaturale, uraniuetc.S-auconstru-
it numercasehktrocenfab.Se cuftva cereale,tutun.sfeclade
zahar,floarea-soarclui, caiofi, legume.Se crescvaci,oi, capre,
porci Si pesen-Cqitala Ucraineieste Kiev,iar limbaoficiala
Kiev- zonacentraE
ainiana.Areo suprdali de 6M.O0Okm petrati.
Ohsenati
hafia! Mi
imginile!

. podposteDunrro
Budapesta

. Indicali,pe hana,veciniiUngariei.
pe hane,formele(b relief$ apele.
a Localizati,

Ungarlaests agezataln EuropaCenbalil Nu arc iesirila mare.


Trei sterturidin suprafalasa o repl€zinteCampiaPanonica.in
parteade no-rd-est, se afleprelungireaCaDalilorol tnelimi de pana
la 1000 m. ln parteasudice,se gese$teo 201|edeluroasa-Lacul
Balatonestgcel mailntins din EuropaC€nbaE,iar pe malulsdu se
aflemufiestatiuni.
. Localizati,pe harte,LaculBaldon-Pscizali in ce partea E ii
se afle.
Climaestetemperata.ln zonamuntoasi,crescpadudde foioase, Budap6ta-
iar in cea mai marepartea tarii se mahesb o vegetaliespecifica PalalulPadamentulul
zoneide camDie.
Populatia estode peste10 milioane bcuibi-
Dinsubsol,se extragcerbuni,petol, gazend-trale,uraniuetc.
Energiaelectriceeste obtinuteln tem|ocenbale-Pe Dunere(la
Paks)se afle o centralaatomoelectr'ice- Ramurilecele mai dez-
voltateale industrieisunt:industliametalulgi', a constn-rcliilor
de
masini,chimica,textilesi alimemara- Se flliva cereale,cartofi,
plantetehnice,pomifructiferi,viE{e-vie-Suntrcnumilevinulilede
Tokay.Se cresc:porci,oi, vaci si pesed-Tudsmuleste foalte dez-
voltat.
Capitalase afla la Budapesta-Limba ofici: e es-temaghiara.
Ungariaareo suprafata de 93.000km p@i- . Cautaliimaginisi .
informalii_despre
taribvecine.
Realizaliun porto-
foliucu ace$eaTn
vedereaevaluarii.
Ssbiagi
Munbnqru
trytli&,t

Belgrad- zona poriuara


. Indicali,
pe hana,lerib vecinecu Serbia9i Muntenegru.
a Localizati,
pe hana,tormelede reliefOiapele.

Serbia9i Mur enogrusunta$ezate in sudulEuropei, in psninsula


Balcanica.
Au un reliefpredominant muntos.ln parteade sudse afleMuntii
SerbieiSi Muntenegrului, in nordullor se alle o regiunede dealuii
carecoboarateptat sprso zonade campie.
Climaestetemperate, iarpe coastaMariiAdriatice ostemaicald.
Dundrga Selntalnescpaduride foioassSiconifers,paguni,
Populalia estede aproape11milioanslocuitori.
Serbiaars industris9i resurseimportants.Dispunede o putsrnica
bazahidroensrgetica. Agriculturaeste axatape cultivarsa@realelor,
cartofilor,
stecleids zahar,pecre$terea animalolor(vaci,oi,porci,pased).
Muntsnsgru estemaislabdezvoltate sconomic. Aredeschidere li
mare.
Serbiaarecapitalala Belgrad. Limbaoficialaestesarba.
Afi}
Belgrad- podp6st€Dunare qr fiexerctur!
.2
p€caiele,untabelasemenetor
1.Complet4i, c,elul
dat:
lara PoziliageograficaRelielulu lrma Veg€tatia
Romania
Ungaria
SerbiaSiMuntenegru
Ucraina
Moldova
Belgrad Bulgaria

. Localizali,
pe 2. Transcdqitabolul$i completali-|.
hade,ouediveprezen- lara Punctetari Puncteslabe
tatein imagini. HOmanta
Ungaria
Moldova

i ,aa;r,;;r*Mao"t"r';d,AWnlt
t;a,Wto*, ut,,US
Europa la nivelulplanetei
- uncontinent
Ohsenatihdttile!

\{,

$u
G,,

a IndicaticontinentulEuropape haJta
lumii.
a Comparatisuprafatasa cu a @lor-
laltecontinente.
a Aretatice continentesuntsituatein
aproprerea sa.
a Precizatice ape scaba temurile
sarc.
. Indicali, pe hana Europei,pdncipaleleforme de relief.

Sdneintornan!
Contin tul Eurcpase irtinde iumataledin continent. Cel mai mic stat este
de la MareaBritanie(in vest) pane h Mun$i asemeniunuioras,Vaticanul.
UraldinRusia(est).Esteal patrulea ca marime Pamantul de aiciestefoartebunpentruagri-
Si are o suprafata de pesle 10 milioanekm cuftura.Peisajele suntvariate.Existaresurse
pafiati. nalurale:
carbune, minereu de tie( petrol,gaze
ReliefulsAu este foarte variat. Cele mai naturale etc.In auaparutprimele fabrici
importantelanturi muntoasesunt cele ale Si uzinemari.-Europa,
In prezent,majoritatea europe=
muntilor:Urali,Caucaz,Caryati,AlFiSiPirinei. nilorlocuiescin ora$e$i lucreaze in indudtrie,
Celemaiintinsecampiisunt:CampiaEuropei comert,gtiifie $i educalie.FermierilcultivA
de-Est$i CampiaNord-Europeana. cereale,carlofi,legume,vite-de-vie, mesliniSi
Innordulconlinentului,
climaesterece,iarin crescanimale.
sud calda, din aceasta cauza vegetalia Si Europaeste unul dintreleaganeleculturii
faunaloartevariate. mondiale. Aici au aperd fiparul,caleaferate,
. Indicali,pe harta,principalele flwii ale telescopul,automobilul,cinematograful, ra-
Europei.Precizatidirectiain carecurg. dioul.
in nordulEuropei,se plimbape sloiuliurgii Mariipovestitori ai Europeiau deruitcopiilor
polari,iar in sud idalnim poltocali,hmai, dintoatAlumeapersonaje c€lebre: Cenu$area-
madini. sa,ScufitaRosie,MotanulIncatatetc.
Pe continentuleuropeanexi$a peste zl0de
state.Celmaimarestatdin EurooaesteRusia. . Realizatiun poftofoliucu titlul:"Europa-
Parteaeuropeana a Rusieiocupamaimuhde casanoaste"-
Uniunea
Europeand

Stoagul Europene
Uniunii

Parlamgntul
European
br-l-*lrda.l.0{..llbrt.r.S
l+.1* r F*-r- fi -ffi,t2"h.i!.qi.
r.|t-^r5"b"t5.tu..d.l|IH.Ordr!.
iE{.r-tthr-2ltta -l rh llrl
-BrFEr+r
b.-rt rqo*rJl.4?Ld-

Conslllul
Europ6i $dne infonntm!

UniuneaEuropeana (UE)esteo organizatie internalionala


for-
matain urmatratatului dela Bruxelles din1965.Aceasta cuprinde 1S
stateSise bazeazepe politicide integrare a tarilormembre. VizeazA
formarea uneipieleunice,realizarea circulatiei liberea bunurilor.
Din
1997s-a trecutla unificarea monetare orinutilizarea aceleiasimo-
PlenulParlamenlului
European nede- Euro.
Principaleleinstitutiiale UE sunt: Comisia Europeane,
Parlamentul European, Consiliul
de Ministri, CurteaSuprema de
Justitie,
CurteaEuropeana deConturi. in afaradeacesteinstitutii.in
cadrulUniuniimaiexistagialtelecarecontribuie la bunadesfe$urare
a activitatii
acesteia.
AderareaRomaniei la UniuneaEuropeana esteo necesitate atat
pentruRomania ca stat,catSipentrucetalenii sdi.UEesteo fo(a de
ConsiliulEuropei- Slrasbourg
stabilitate
in lume$i o forF economica princrearea'pietei unice.Ea
estedeschisa oricareitarieuropene.Aducesecuritate accesla fon-
duri destinatedezvolterii regiunilor
etc. O conditiea aderAriieste
. lndicalilerile respectarea dreDlurilor omului.
membre aleUniunii
a Gasitiargumentepentrua sustineaderareaRomaniei
la UE,
avand'invedereinformatiile
de maisus.
Tena- planeta
omenilor
Dbservati
0labulpemenbsc!

Zona polarl
a Cuce puteti
comparaforma
Pdmanlutui?

Seneinlam'an!
Planetanoastre,Terra,areo formasferice-Ea se rote$tein jurul
proprieiaxe,precum$iin jurulSoarelui, de la careDrimeste caldure.
Planetelesuntcorpuricere$tifareluminapropde-
In interiorul
Terreise alldrociSimetale.Acesteasunlacooerite cu
apesrsor.
Pamantul esteimpartit
^Inzonaecuatoriala in douAdeo linieimaginard numitdEcuator.
estecaldtottimpulanului$iplouain fiecarezi.Aici
se intalnescpdduridese in care traiesc maiml4e,papagalietc. A
cinceapartedinsuprafata uscatuluiestedeien.Acesteasuntzonele
celemai caldede pe Pamant,undeplouefoarterar.Celemaifri-
guroasezonesuntla poli.Aicisuntgheludpermanente. Zonatropical-degsdice
Pdmantul Silocuitorii
sAise aflaintr-opermanente transformare.
Populalia Globuluiestein crestere,iar modulde vialase schimba
tot mai repede.De$iplanetaeste locuit5de rasediferite,fiecareare
dreptulsd se bucurede tot ce le oferaacesta.Datodaoameniloreste
dea o pastravie,ocrotind mediulinmniuratorin caretaiesc.pentrua
protejaviatape planete, oameniiiaualitudine impotriva poludriiaeru-
lui,apei,solului$i masuride protectie
a plantelor si animalelor
etc.

-
t-n/
A Seexersdm!
qffif 1.Areta$caresuntcarac{erislicil€
Tersi.
.rf Phnetanoadre:
,L - areo formasferica: . Ceutati
imaginisi
- producecalduresi lumina; intormatii
despie
- esteintr-opermanente transiormare; Terra.Realizati
un
- arein interiorsolgi roci; portofoliu
cuele..
- esteun @rpceresc.
2. Indicatic6 mdsuriali lua p€ntrua rcdrca poluarea:
a) padurilor; b) solului;
c) apei; d) aerului.
- o planetia $istemului
liema $olar
imaginea
8frga;mafi

a Caresuntplanetele
carefac partedinSistemul
Solar?

stre*ranffin!
ry
Soareleestecel maiimportant astrupentruPemant.Acestaprimestede la Soarelumine$i
caldurafera de careviala nu ar exista.soareleimpreunecu celelaltecorpuriceregtiformeazi
sistemulsolar.Acestacuprindeplanete, comete,meteorili. Celenoudplanetecarese invadin
jurulSoareluisunt:Mercur, Venus,Pemant, Marte,Jupiter, Saturn,Uranus,Neptun$i pluto.Cinci
dintreacesteapot fi urmaritepe cer cu ochiulliber(Mercur,Venus,Marte,JupiterSi Saturn).
celornouaplaneteli se adaugao multitudine de planetemicinumiteasfieruizi. Maioritateasu;t
concentratein jurulplaneteiMarteSiplanetei Jupiter.
Soareleestede 1000de ori maigreudecattoateplanetele la un loc$i exercitaasuoraaces-
tdrao puternica atraclie.Celemai;ari dintreplanetesuntinconjurate, la randullor,de sateldi.
Pamantul areca satelitLuna.
Comelelesuntagtri miciformatidin rociFigheatacare,atuncicard se apropiede Soaredegaie
maricanftalidegaz9ipulberi. Ciocnirea unorasteroizisauruperea unor@metedaunagteretnor
fragmente de dimensiuni diferitecarecirculein spatiuldintreplanete$i sfar$escprin-a cadeape
suprafataacestorasaua satelitilorlor.AcesteIragmentetormeazam€tgodlii.

fiexersFin!

a Coconsecinle are faptulGeMsrcurestsceamaiapropidi planetide Soare?


a Ceconsecinlo credetice ar aveacadereaunulmeboft pesupra@ tel€stre?
a Cumexplicalifaptulce nuse potciocnidouephnete?
a CareesteinfluentaSoarsluiasupraPemanului?
a Ces-arhtampladaceSoarelearlncetase lumineze? Dardacear sfelucimaipubrnic?
{}s,enati
irmgiEil6!
Planderecapitulare
l. Elemente
de geografie
a Rominiei
. Poziliegsografice
- hotare
- vecini
. Rslietul
- Muntiicarpa'jli Aeroportu|
din limisoara
_ flli$,3'I",,
- Occidentali
- DeDresiunea
Transilvaniei
- dearudre
- S!ffilFll,u"",
- podisurire_
F::i:lixe11"*,
- Podi$ulDobrogei
- campiile - CampiaRomand
Campiade Vest
- DeltaDunerii
a crima
. Apels- curgetoare
- $atatoarc
. V€getatia9i animalebsabaficedin zonade: - lunca
- campie MunliiFag&as- tadl B6l€e
- deal
_ munte
. Populatia- urbane
- ruraE
. A,Sezdrib- sde
- ora$e
a Resurs€lsnafurale- solice
- subsolice
. Pdndpaleloaclivitiltieconomice- agricultura Mur{ii guc€gi- Sfnxul
- industria
- comedul, turismul . Localhali.obiecti-
- caibde comunicatie vels geograficepe
hada.
ll. RominiaTnEuropa9i pe Glob
- Terilevecinecu Romania . Complet4iun
- geograficeale Europei
Caracteristici tabelasemenor
- geograficeale Terrei
Caracteristici modolului datcu in-
- Tena- o olanetaa SistemuluiSolar Iormatiireferitoare
la
imaginilede maisus.
. Completatiplanulde recapitulare cu informatiiesentiale.
Lucratipe grupe.Ulilizatiportololiile
intocmite in timpulanului. Aredi'€ Rftb Rrrb
rel slie
MJru urA& ua
R ced dadb grsr
uiff
TEST
IITEUATUARE
S€loctalivarianacor€c'E,
1.Taranoastrase invscineaze cu: c) stejarSifag;
a) Bulgaria Si Marea Neagra; d) fag$i salcii.
b) AustriaSiUngaria; 10.^In DeltaDuneriitreiesc:
c) Republica Moldova SiRusia. a) lebada,ratasalbaticA, porcul
2. MuntiiCarpatiadapostesc: mistret;
a) peduriSipeguni; b) gascaselbatica, iepurele,
b) cerealeSiminereuri; goarecele de camp;
c) piatredeconstructie gi apeminerale. c) barza,pelicanul, cocogulde munte.
3. Sunl formede relief cu ineltimimai mici 11.Populalia urbanareprezinta:
decatale munlilor,cu pante$i culmimai do- a) locuitorii
satelor;
moale: b) locuitorii
tarii;
a) dealuri; c) locuitorii
ora$elor.
b) podisuri; t2, Celmaimareoragsituatln zonadecampie
c) campii. e$e:
4. Depresiunea Transilvanieieste: a) llmigoara;
a) o unitatede reliefdeluroasa; b) lasi;
b) unpodis; c) Craiova.
c) o campie" 13. Pentrutransporturile terestrese folosesc
5, Campia BomdniocupS: urmatoarele mijloacede transport:
a) sud-estul tarii; a) trenul;
b) centrullarii; b) tramvaiul;
c) sud-vestul tarii. c) telefericul;
6. DinCarpaliiMeridionali izvordsc: d) calul;
a) Dambovila; e) barca.
b) lalomita; 14. Petrolulgi gazelenaturalese extragdin
c) Oltul; subsolpentrua fi folosite:
d) Jiul. a) dreptcombustibil;
7.S-auconstrult lacurideacumulare peraurile: b) in industriachimica;
a) Arge$; c) in industria
energetice.
b) Timis; 15. Dintre obiectiveleturisticedin Carpatii
c) Olt; Meridionali lac parte:
d) Bistrita. a) PesteraUrsilor;
8, ^In apeleMariiNegretreiesc: b) Pe$teraMuierii;
a) rechini; c) Pesteralalomilei;
b) delfini; d) PesteraScarisoara.
c) pastravi; 16.Europaeste:
d) hamsii. a) uncontinent;
^In
9. zona de muntecrescpdduride: b) o planeta;
a) bradSipin; c) o lara.
b) plopiSi sdlcii;

#b
78
MrGDlCTlorAR
GEtEBAFtc
Carfr€n- arborecufrunzeovale.dintate Deg€siuneaBra$ov- depresiune situatdin grupa
Cazane- defileudintreBaziag$i Or$ovapusln va- sudicea CarpaliilorOrientali
loareprincrearea marelui barajde la Po4ilede Fierunul DregEsani(podgorii- Podisulc€tlc) - tocatitate in
dintrecelemaimarisisteme hidroenergeliceSide navi- Podisul Gelicrenumitd pentrupodgorii
galiedinEuropa Enqgla€oliand- energiaprodusdde vant(mi$c5ri
C€ahl5ul(munt€)- culme muntoasAdin Carpalii de masectea€r)
Ori€ntali-grupaCentrald - 1907m Ene|liasolard- energ:a emisddesoareSifolositd in
Comozlom - pamant negru, deosebitdefertil divers€moduriSiscopuri
C€ld!16Ponorului- Sirde pegterisituatein partea Enorgia valudlormdil - energiaproduse d6 vatudle
cenhalda Muntilor Bihorului qi suntformaledintr-un Sir meribr
de pe$teri,ca nigtegale i stramte cu s5liuna9e, cu sla- Fag- copaclnaltde 15-30m, cu scoarlaneteda, al
lactiloSistalagmit€, sapatede apelesubterane caruilemnestefolositin industria mobileisi celulozoi
Cheroslea - matedal lemnos(sqanduri, gdnzi)ir{re- saudreptcombustibil
buinlatin conshuctii Podi9- formdde reliefd6 marelntinder€.aproape
Clima- totalitatea proceselor $ifenomenelor meteo- dana,situatlla o anumite aftitudine
rologice caractesticeun€iregiunigeografice Podiguliroldovoi- delimitatde ObcineleBucovinei,
Cluj-Napoca - esteal $apteleaoras din tara dupe Subcarpatii Moldovei,ValeaPrutului SiCempiaRomane
numdrul populati€i. Aicise aflap mulinstitutdin lume Pozl$oOoografrcd - loculpe carell ocupeo tare,o
pentrucercelarea pesterilor,infiinlatdemarelenaturalistrogiune ps glob
romanEmilRacovite Rareu(munte) - culmemuntoase situatdln Carpalii
Cocogulde munt€- pasereselba{ca mare,oupene O.ientali- GrupaCentrale
negre9iVerzi-albastre R€zqva$e cu plante,
- terltoriu animale 9ilormatiuni
Coca- produsrezultat de la distilarea carbunilorla g€ogratics rare,pe care esteoprita,prin lege,oice
temp€raturi Inalte lranslomar€
Comuna - unitalea administrativd de bazacomouse SlCsruqle- ramuraa metalurgiei carestudiazd propri-
dinunulsaumaimultesate etalilefizioe9ichimicealetieruluigialiajelorlui,preoum 9i
Condants- ora$situat?nzonalitotalului, cuo populatie operatiiledeexlragereelaborare Siprolucrar€ a acestora
de350.000- 400.000looritori, cunosqltincedinperioada s|lgt(Au)- arecelmaimaredebit,adundapeledin
antid,secolulVll-VlT. Hr caTomis Carpalii Orientalisi PodigulBarladului
Cos nosll- staliunepe malulMariiNegre Sd - skatafanatde lasupralala PSmantului in car6
Cotnad - podgorii situatein Podi$ul Motdovei se dezvoltiivialavegetala
Cre€l€rea anlmalelor - ramurea agricultudi Sucsrp4l- tinutdeluros, care,sublormaunuibrau,
Criv4 - vantputernic,rece,caresull6iamain lara cand mai lat, cand mai ingust,insotegtemarginea
noaslrd dinspr€nord-esi Carpalilor Odentaliqi Meridionali, Tncepand cu Valea
Dofilsu- vale stramte9i adancainte doi munti. Moldovei panala ValeaMotrului;sunt lormatidin dealu
sdpatdde o apdcurgetoare; trecetoare inafte,cuprinse lntre400-8OO rn 9i chiarp6steaceasta
D9fll9ulDunidl- sectorul Bazias- Porlitode Fierse inAllime
nume$te $i Defileul Dundrii Taa lrdq - linutulsfabdtutdeAdeS9iafluenlii sdi
DoltaOunidi- ost€r€giunea ceamaijoaseSi mai Tel€comunlcaliils - lransmiterea la distanle, pn
nouea pemantului pe
romanesc, carelluviulo cEdegle instata$i cu sauldr5fir,a unors€mnale corespunzand
inaintede a se versaln mare,r€prezentand unlinutcu unorsunete, semnesauimagini
totuldeos6bit Trgcaoaro-6
Dep.gd|.nsa - intind€redetereninconiu€tildeinallimi

79
gFHffi

80
','

b KHN
uploadp4
by , ,.:'r