Sunteți pe pagina 1din 166

KA DA

Vai e ika S tra

Traducere din sanskrit , introducere, comentarii i index sanskrit:

OVIDIU CRISTIAN NEDU

EDITURA

din sanskrit , introducere, comentarii i index sanskrit: OVIDIU CRISTIAN NEDU EDITURA HERALD Bucure ti 1

HERALD

Bucure ti

Not asupra edi iei

Textul sanskrit redat în aceast lucrare urmeaz îndeaproape

edi ia lui pa it arm c rya r r m (1995), Vai e ika Dar an.

Saral bh nuv d va vy khy sahit, Bareilly: Sa sk ti Sa sth n. Traducerea a fost efectuat , ini ial, dup aceast edi ie; ulterior, a

fost revizuit dup versiunea mai bun a lui Archibald Edward Gough (1975), The Vai eshika Aphorisms of Ka da, Delhi:

Munshiram Manoharlal. În urma acestei confrunt ri, traducerea câtorva versete a fost revizuit . Acolo unde au existat diferen e în numerota ia versetelor sau în împ r irea textului în versete, s-a dat preferin versiunii lui pa it arm c rya r r m. Pentru realizarea versiunii în limba român au mai fost consultate urm toarele edi ii: traducerea în hindi a lui pa it arm c rya r r m, traducerea englez a lui Gough i traducerea englez

a lui Nandalal Sinha (1923), The Vai e ika S tras of Ka da, Allahabad: The Sacred Books of the Hindus.

Au fost consultate trei comentarii clasice ale textului: Upask ra

al lui a kara Mi ra, Viv tti al lui Jayan r ya a i Bh ya al lui

Candrak nta. Întrucât textul este foarte lapidar, în unele cazuri doar

cu ajutorul acestor comentarii s-a putut reconstrui sensul unora dintre versete. Titlurile i subtitlurile care apar în text ne apar in.

Redactor:

Radu Duma

Viziune grafic :

Victor Zugravu

Procesare text & tehnoredactare Alexandru Leicescu

INTRODUCERE

I. CONSIDERA II ISTORICE

Conform unei clasific ri ce a dobândit consacrarea înc din perioada clasicilor, sistemele filosofice indiene se împart în dou mari grupe: cele ortodoxe ( stik ) i cele heterodoxe (n stik ), standardul ortodoxiei fiind dat de modul de raportare la tradi ia vedic . Exist ase sisteme ortodoxe, care accept validitatea Vedelor, i trei sisteme heterodoxe, care nu î i fundamenteaz propriile doctrine pe tradi ia vedic . Vai e ika apar ine categoriei sistemelor ortodoxe, al turi de Ny ya, Yoga, S khya, M m s i Ved nta; categoria sistemelor heterodoxe include budhismul, jainismul i coala materialist

C rv ka-Lok yata.

De i în ultim instan obiectivul sistemului Vai e ika este unul soteriologic, metoda colii const în primul rând într-o abordare analitic a realit ii, care se va concretiza într-un sistem cosmologic amplu dezvoltat. Filosofia colii realizeaz o structurare categorial a Universului, subordonat totu i unui obiectiv de natur soteriologic . În timp, Vai e ika va fi asociat cu coala logicist Ny ya, asocierea mergând pân la apari ia unui sistem sincretic, Ny ya-Vai e ika. La acest sistem, Vai e ika va contribui cu elabor rile cosmologic-metafizice iar Ny ya cu cele de natur logico-epistemic . 1 Numele Vai e ika provine de la termenul vi e a particularitate , un termen important pentru sistemul filosofic al colii, îns ra iunile pentru care coala a ajuns s fie

1 Analize asupra modului în care s-a realizat sinteza între colile Ny ya i Vai e ika în Dasgupta 1997:301-305, Prabhavananda 1979:205-206, Keith

1921:29-33.

cunoscut sub acest nume sunt greu de precizat. 1 O posibil explica ie ar fi aceea c , datorit orient rilor sale pluralist-realiste, coala a trebuit s accentueze destul de mult asupra particularit ilor , asupra specificului (vi e a) fiec rei categorii a existen ei; de la acest accent pus asupra

specificit ii (vai e ika) experien ei ar putea proveni i denumirea sub care coala a devenit cunoscut . S-a emis i ipoteza cum c ar exista o înrudire între atomismul sus inut de Vai e ika i denumirea colii; filosofia acestei coli consider c fiecare atom reprezint o individualitate absolut , o particularitate ireductibil (vi e a). De-a lungul timpului, în polemici le dintre diversele sisteme filosofice indiene, atomismul a fost considerat drept elementul doctrinar definitoriu al colii Vai e ika. De altfel, i numele lui Ka da a fost uneori interpretat ca cel care se hr ne te cu atomi (kana-bhuk), dovad a statutului definitoriu ce i-a fost atribuit atomismului în raport cu coala Vai e ika. Autorul celui mai vechi text al colii, Vai e ika S tra, este

Ka da, cunoscut i

K yapa . Numele Ka da sugereaz faptul c ar fi vorba despre un ascet care se hr nea cu boabe de cereale r mase neculese de pe câmp; aceasta reprezint o interpretare mai verosimil a compusului kana-bhuk , de la care ar proveni numele Ka da , decât aceea care pune în leg tur acest compus cu filosofia atomist pe care Ka da o expune în Vai e ika S tra. Nu se cunoa te nimic despre via a lui Ka da, cel pu in nu pe baza unor surse credibile. V yu-pur na, un text antic ce cuprinde istorii legendare ale Indiei, îl plaseaz pe Ka da undeva în zona Gujaratului de ast zi, mai precis, într-o localitate denumit Prabh sa , în apropiere de Dv rk . Acela i text sugereaz o datare pu in verosimil a lui Ka da, mai precis anul 1300 î.Ch De i nu se cunoa te nimic sigur cu privire la Ka da, este cert c Vai e ika S tra reprezint unul dintre cele mai vechi texte filosofice ale Indiei. Dovad în acest sens stau caracterul arhaic al anumitor concep ii ce pot fi întâlnite pe parcursul

ca

Ul ka

( bufni a ),

Aulukya ,

2

1 O discu ie asupra numelui Vai e ika la Hiriyanna 1994:225.

2 Keith 1921:20-21.

lucr rii i absen a referin elor la unele sisteme filosofice pe care, cel mai probabil, Vai e ika S tra le preced . 1 Filosofia din Vai e ika S tra este destul de pu in elaborat ; Ka da nu î i pune, în mod explicit, probleme cum ar fi cele referitoare la mijloacele valide ale cunoa terii

(pram a), la tipurile valide de inferen (anum na) sau la cele invalide, la modul în care se realizeaz combinarea atomilor (param u) pentru a da na tere compu ilor, la existen a unui suflet suprem (parame vara) i multe altele care, ulterior, vor fi amplu dezb tute în literatura colii. Tangen ial,

el abordeaz unele din aceste probleme, îns nu realizeaz o

expunere elaborat , cu preten ii de exhaustivitate, asupra lor,

ci se rezum la a face anumite observa ii. De asemenea, pot fi

întâlnite în text concep ii arhaice, cum ar fi cea care echivaleaz perceptibilitatea cu vizibilitatea sau explica iile naturaliste naive cu privire la diferite tipuri de mi care (din capitolul V). Timpul (k la), prezentat drept o cauz (k ra a) (în versetele V. 2. 26, II. 2. 9) aminte te de o concep ie similar dintr-un alt text arhaic, vet vatara-Upani ad (I. 2) 2 , care nu va mai fi întâlnit în textele apar inând perioadei

clasice a filosofiei indiene, fiind vorba, cel mai probabil, despre o concep ie foarte veche, care nu a supravie uit prea

mult de-a lungul istoriei gândirii indiene. Toate acestea stau ca m rturie pentru faptul c lucrarea a fost scris destul de timpuriu, într-o perioad în care elaborarea filosofic era înc într-o faz de început în India. 3 Ocazional, Ka da polemizeaz cu alte coli filosofice,

îns singurele coli ale c ror elemente doctrinare pot fi

întâlnite în Vai e ika S tra sunt M m s (eternitatea sunetului, diferitele prescrip ii ale eticii vedice), coala

materialist C rv ka-Lok yata (identificarea sinelui cu corpul) i, probabil, S khya (teoria cauzalit ii a colii S khya ar putea face obiectul respingerii în versetele I. 2. 1-I. 2. 2). Toate acestea sunt coli foarte vechi. Nu se face nicio referin

la idei budhiste sau jainiste i nici m car monismul promovat

1 Pentru o analiz asupra ipoteticelor dat ri ale textului, vezi Muller

1899:574-577.

2 Nedu 2001:124.

3 Discu ii asupra contextului filosofic în care a luat na tere coala Vai e ika în Riepe 1995:227-228, Keith 1921:9-18.

în Upani ade nu îi pare cunoscut lui Ka da. În capitolul III, Ka da aloc destul de mult spa iu respingerii identific rii sinelui cu corpul, idee propus de coala materialist C rv ka, îns nu men ioneaz existen a unor alte teorii care ar fi contrazis propria sa pozi ie, cum ar fi cea a non-existen ei sinelui (sus inut de budhism) sau cea a existen ei unui unic sine (sus inut în Upani ade). Acestea constituie indicii destul de însemnate în favoarea dat rii textului într-o perioad în care budhismul i monismul upani adic înc nu ap ruser sau înc nu dobândiser consacrarea în contextul filosofic al Indiei antice. Dac e dificil de spus care este perioada în care ar putea fi plasate începuturile monismului upani adic, data apari iei budhismului i a jainismului este relativ cert cunoscut ca fiind secolul V î. Ch. A adar, textul ar putea fi datat ca apar inând unei perioade anterioare secolului V î. Ch. inând cont de faptul c tradi iile filosofice existente la acea dat înc nu î i redactaser prea multe texte exponente ale doctrinei, i c cele mai multe dintre aceste scrieri nu s-au mai p strat pân ast zi, se poate considera c Vai e ika S tra reprezint unul dintre cele mai vechi texte filosofice scrise în India care a supravie uit pân ast zi. Lucrarea este redactat în stilul s tra, adic în propozi ii foarte laconice; mai degrab este vorba despre o indicare, extrem de succint , a temei despre care se discut i a pozi iilor care sunt adoptate în aceast privin . Adesea, textul este mult prea lapidar pentru a fi i univoc în ceea ce afirm . Exist îns o serie de comentatori clasici ai lucr rii care, chiar dac i-au redactat comentariile lor dup anul 1000 d.Hr. (adic la peste 1500 de ani de la data elabor rii lucr rii originale), au dat interpret ri mai explicite i destul de verosimile chiar i pentru unele pasaje foarte criptice. În traducerea de fa , explica iile au fost date, în general, în conformitate cu explicit rile unor comentatori. Aceste explicit ri au fost preluate de cele mai multe ori într-un mod destul de necritic, abordare care totu i î i g se te o justificare în caracterul mult prea lapidar, eliptic adesea, al lucr rii originale, accesibil doar unui cititor deja familiarizat cu tradi ia filosofic a colii Vai e ika. Existen a unei astfel de familiarit i cu o tradi ie filosofic nescris este de presupus în

cazul comentatorilor clasici ai textului, care astfel ajung s fie atât indispensabili cât i autoritari pentru exegetul modern. Literatura antic a colii fie a fost destul de s rac , fie nu a supravie uit pân ast zi. Dup Vai e ika S tra, timp de aproximativ 1000 de ani, coala nu mai este reprezentat de nicio scriere. Literatura indian a p strat referin e la câteva comentarii la Vai e ika S tra, ca de pild Vai e ikas trav kya, redactat de un anumit V kyak ra, i Vai e ikas trav kyaka and al lui Ka andik ra, Bh radv jav tti, R va abh ya (la care se fac referin e în Kira val bh sk ra a lui Padman bha Mi ra i în Ratnaprabh 1 , îns din aceste texte nu s-a p strat niciun fragment pân ast zi i nici despre autorii lor nu se tie nimic. De prin secolul V d.Hr. ar putea data lucrarea unui anumit Candramati (sau Maticandra), Da apad rtha stra, lucrare care totodat este i unul dintre pu inele texte non-budhiste traduse în chinez odat cu canonul budhist. 2 Lucrarea expune doctrina Vai e ika, îns cu mici devia ii. Tot din acea perioad dateaz i una dintre lucr rile clasice ale colii, Pad rthadharmasa graha, a lui Pra astap da. Uneori s-a sugerat c Pra astap da ar fi scris la scurt timp dup Candramati i c lucrarea sa ar fi urm rit în primul rând s aduc anumite rectific ri la doctrina propus de Candramati. 3 Pad rthadharmasa graha face destul de frecvent referire la s trele lui Ka da, îns f r ca lucrarea s reprezinte un comentariu la Vai e ika S tra. Pad rthadharmasa graha se va impune drept unul dintre textele clasice ale colii întrucât este mai explicit, mai cuprinz tor i mai sistematizat decât Vai e ika S tra. Pra astap da este cel care pune bazele formei clasice a doctrinei Vai e ika. În perioada de dup Pra astap da exist referin e la câteva comentarii la Vai e ika S tra, care îns nu au supravie uit pân ast zi: Vai e ikas tra k al c rei autor se numea Pra astamati i R va abh ya la Vai e ika S tra, scris de un anumit treya. În schimb, în perioada de p ân la 1100 d.Hr.,

1 Potter 1995:337-338.

2 Potter 1995:5,9 (reprezint opinia lui Frauwallner).

3 Potter 1995:5 (opinia lui Frauwallner). Vezi i Keith 1921:25-27.

se cunosc trei comentarii la Pad rthadharmasa graha:

Vyomavat , redactat de Vyoma iva/Vyoma ekhara (900-960), Ny yakandal , scris de r dhara (950-1000), Kira val , avându-l ca autor pe faimosul Udayana (1050-1100). A fost semnalat (îns f r a se oferi i argumente conving toare în sprijin) existen a unui comentariu redactat în bengali, în perioada 1100-1150, denumit Vai e ikas trav tti i avându-l ca autor pe un enigmatic V ttik ra (literal, autor de comentariu ). 1 Cel mai vechi comentariu la Vai e ika S tra care a ajuns pân ast zi este cel al lui V d ndra, cunoscut sub numele de Mah vidy vidambana, datând de la începutul secolului XIII. Un alt comentariu foarte vechi este Vai e ikas trav tti al lui Candr nanda, îns nu se tie nimic precis cu privire la data redact rii sale. Începând cu secolul XII, doctrina Vai e ika începe s fie expus i în lucr ri apar inând logicienilor adep i ai colii Ny ya. coala Ny ya, cu preocup ri predominant în dom eniul logicii i al epistemologiei, adopt o parte din elementele de metafizic i de cosmologie ale colii Vai e ika, dând astfel na tere unui curent sincretic, Ny ya-Vai e ika. Prima lucrare ce realizeaz aceast sintez este, conform anumitor autori, aptapad rth a lui iv ditya, datând din prima jum tate a secolului XII. 2 Între altele, lucrarea cuprinde o foarte clar i succint prezentare a principalelor concepte i idei ale colii Vai e ika. În urma apari iei colii sincretice Ny ya-Vai e ika, doctrina Vai e ika va fi expus i de autorii mult mai dezvoltatei coli Ny ya i astfel literatura Vai e ika cre te considerabil sub aspect cantitativ. Lucr ri mai importante ar fi:

L l vat , a lui r vats c rya, Bh yas kti, a lui Jagad a Bha c rya, Ka darahasya, a lui a kara Mi ra (începutul sec. XV d.Hr.); toate aceste trei lucr ri reprezint comentarii la Pad rthadharmasa graha. a kara Mi ra a redactat un comentariu la Vai e ika S tra, Upask ra, ce a cunoscut o larg circula ie. Foarte popular este i mica lucrare a lui Vi van tha Ny yapañc nana Bha c rya, Bh -Pariccheda,

1 Potter 1995:10.

2 Potter 1995:12.

i comentariul pe care autorul însu i îl face la propria sa lucrare, Siddh nta-Mukt val .

II. FILOSOFIA COLII VAI E IKA

Ca orice coal filosofic din India, i sistemul Vai e ika are un obiectiv soteriologic i anume eliberarea individului. Vai e ika ia na tere în mediile brahmane, în mediile preo imii vedice i, în esen , reflect interesul membrilor acestei caste în a g si un r spuns la întreb rile legate de finalitatea ultim a vie ii. Sistemul filosofic al colii se insereaz în contextul ideologic al Indiei antice, probabil pre-budhiste, i nu încearc atât s produc o revolu ie în acest context, cât, mai degrab , s elaboreze i s detalieze anumite aspecte ideologice tradi ionale, inând în special de sistemul cosmologic. În plan etic, soteriologic i religios, coala preia în general o tradi ie deja existent . Caracteristic colii este o anumit modera ie , atât în ceea ce prive te analiza cosmologic cât i în privin a atitudinii soteriologice. Vai e ika nu propune o filozofie radical , o reduc ie ontologic profund , care ar dep i cu mult opinia sim ului comun i care ar descoperi teorii ontologice radicale, ci, mai degrab , cosmologia sa se articuleaz pe fondul unei metafizici realist-pluraliste destul de apropiate de ontologia asumat , într-un mod implicit, de sim ul comun. 1

ONTOLOGIA I COSMOLOGIA; SISTEMUL CATEGORIAL

Ontologia colii Vai e ika este pluralist , în sensul c se accept existen a unei multitudini de entit i independente i ireductibile, care fac obiectul clasific rilor colii. La nivelul s u fundamental, aceast clasificare distinge ase (sau apte) categorii (pad rtha). Ka da consider c tot ceea ce exist poate fi subsumat uneia dintre cele ase categorii:

substan a (dravya), atributul (gu a), ac iunea (karma), univer- salul (s m nya), particularul (vi e a) i inheren a (samav ya). Dup Ka da, to i ceilal i autori Vai e ika vor suplimenta aceast list cu o nou categorie, non-existen a (abh va), despre care discut i Ka da, îns f r a o considera o categorie aparte (vezi Vai e ika S tra, IX. 1. 1-IX. 1. 10).

1 Riepe 1995:234-235; Hiriyanna 2005:85-86; Potter 1995:1,43-49.

Clasificarea entit ilor, la autorii ulteriori lui Ka da, distinge, la nivelul s u fundamental, dou clase: existen a (bh va) care include cele ase categorii acceptate de Ka da i clasa non-existen ei (abh va), care include doar categoria non-existen ei. 1 Aceast structur categorial scoate în eviden abordarea moderat a colii Vai e ika. Se poate considera c , în bun m sur , ontologia acesteia reflect ontologia pre-filosofic a sim ului comun. Autorii colii nu încearc s efectueze o reduc ie ontologic radical a categoriilor realit ii, a a cum sunt acestea descoperite de sim ul comun; nu se încearc reducerea pluralit ii la un principiu unic (a a cum încercau upani adele), nu se încearc reducerea a tot ceea ce exist la con tiin , la idea ie sau la elementele fizice, materiale, ale Universului. Vai e ika nu pune în discu ie existen a multiplelor obiecte descoperite de sim ul comun; consider c registrul existen ei este constituit atât din entit i de natur fizic , material (substan a, atributele i ac iunile) sau de natur ideatic , noetic (universalul i particularul) cât i din rela ii între toate acestea (inheren a). Ontologia colii nu încearc s efectueze vreo reduc ie filosofic a realit ii, dar nici nu alunec într-un realism simplist; realitatea este constituit nu doar din obiecte , considerate în mod discret, ci i din rela ii între acestea. Entit ile nu sunt abordate doar într-o manier analitic , ci i dintr-o perspectiv sintetic . Vai e ika este un sistem de filosofie realist , îns nu i materialist ; coala consider ca fiind reale atât entit ile fizice, materiale, cât i cele de natur spiritual , noetic (sinele/ sufletul tman, mintea manas, atributele de tip noetic) sau având o natur abstract (inheren a samav ya, universalii s m nya, particularii vi e a). Dou dintre substan ele admise de sistemul realist al colii sunt de natur psihic , spiritual , noetic . Acestea sunt sufletul/sinele ( tman) i mintea (manas). Filosofia Vai e ika reprezint o form de realism moderat, care nici nu reduce natura psiho-spiritual la o func ie a anumitor compu i fizici, nu consider con tiin a drept o func ie special a corpului (a a

1 Sistemul categorial al colii Vai e ika analizat în Madhavananda 1996:6-7,19-23, Dasgupta 1997:313.

cum f cea coala materialist C rv ka-Lok yata), dar nici nu reduce întregul univers la manifest rile unui principiu de natur spiritual (a a cum f cea filosofia brahman , în Upani ade). Vai e ika se situeaz pe o pozi ie moderat prin aceea c accept realitatea ambelor tipuri de entit i, atât a celor de natur fizic cât i a celor de natur spiritual , noetic . În general, metoda de investiga ie a autorilor colii a f cut în mare m sur recurs la clasific ri; tabelul de mai jos red , pe scurt, structura schematismului categorial elaborat de ace tia.

 

Categoria (pad rtha)

Subtipuri

ale categoriei

Substan a (dravya)

9: p mântul , apa , focul , aerul , eterul , timpul , spa iul , sinele , mintea

Atributele (gu a)

17 (men ionate explicit de Ka da): culoarea , gustul , mirosul , tactul , num rul (sa khy ), dimensiunea , separa ia , conjunc ia i disjunc ia , dep rtarea i apropierea , cunoa terea , pl cerea i durerea , dorin a , repulsia , voli ia Înc 7 (la autorii ulteriori ai colii): greutatea (gurutva), fluiditatea (drava, dravatva), vâscozitatea (sneha, snigdha), întip ririle/predispozi iile (sa sk ra), meritul (dharma), non-meritul (adharma), sunetul ( abda)

Ac iunile (karma)

4: aruncatul în sus (utk epama), aruncatul în jos (avak epa a), contrac ia ( kuñcana), extensia (pras ra a), deplasarea (gamana)

Universalii

 

(s

m nya)

Particularii (vi e a)

 

Inheren a (samav ya)

 

Non-existen a (abh va) (în fazele mai timpurii ale

4: Pr gabh va non-existen a anterioar , Dhva bh va non-existen a prin distrugere, Anyony bh va non-existen a

dezvolt rii colii)

reciproc , Atyant bh va non-existen a absolut

Unul dintre elementele definitorii ale ontologiei Vai e ika este teoria sa atomist . Toate entit ile materiale care au dimensiuni limitate, toate obiectele percepute nu reprezint altceva decât combina ii de atomi (a u, param u). Nu este tocmai u or de în eles cum concepeau autorii Vai e ika atomul; 1 se considera c acesta este imperceptibil, existen a sa fiind cunoscut în mod inferen ial. Dimensiunea atomic , forma atomic , p rim alya în terminologia specific a colii, era considerat drept o sfer infinitezimal . Probabil c s-a ajuns la ideea de sfer tocmai datorit caracterului nedeterminat al acestei forme. Se accentueaz , în textele colii, asupra faptului c atomii sunt lipsi i de magnitudine, îns este dificil de precizat dac prin aceast lips a magnitudinii se avea în vedere o adev rat lips a dimensiunii, a extensiei atomilor (care în acest caz ar fi avut un statut apropiat de cel al punctelor matematice), sau doar o dimensiune infinitezimal , care îi f cea inaccesibili percep iei. Prin combina ia atomilor luau na tere substan ele compuse, având dimensiuni limitate, determinate, i care pot fi cunoscute prin percep ie. 2 Din combina ia a doi atomi rezulta un compus binar (dvya uka), iar din combina ia a trei atomi, unul triadic (trya uka). Compusul binar era considerat a fi imperceptibil, îns cel triadic era considerat drept unitatea perceptibil minimal , cel mai mic compus având magnitudine (mahat, mahattva). Autorii clasici ai colii nu speculeaz prea mult în leg tur cu motivele pentru care combina ia de doi atomi este înc imperceptibil , dar cea de trei atomi poate fi perceput , i nici asupra modului în care trei entit i lipsite de magnitudine pot da na tere, prin combina ie, unei entit i având magnitudine. 3

1 Pentru discu ii asupra atomilor (param u) colii Vai e ika, vezi Trigunait 1983:106, Panda 1996:7, Hiriyanna 2005:87-89, Keith 1921:

211-215, Chatterji 1912:29-31, Potter 1995:80.

2 Procesul combin rii atomilor, detaliat în Hiriyanna 1994:240-241, Klostermaier 1994:390.

3 O interpretare interesant a acestei idei poate fi g sit la un autor modern, Chatterji 1912:29-30; acesta sus ine c atomii ar reprezenta puncte geometrice, puncte absolut fictive (ca argument pentru acest statut al atomilor ar putea fi adus imperceptibilitatea lor, nevoia de a postula existen a lor pe temeiuri strict teoretice), iar combina ia de trei atomi ar avea dimensiune i ar fi perceptibil din simplul motiv c reprezint un obiect

VIZIUNEA SPIRITUALIST ASUPRA UNIVERSULUI

Vai e ika preia din contextul filosofic i cultural al Indiei antice i o anumit viziune spiritualist asupra Universului. Condi ia uman nu reprezint o simpl apari ie accidental , ce a luat na tere în mod contingent la nivelul cosmosului; mai degrab , existen a Universului i condi ia uman sunt strâns asociate prin faptul c se sus ine c Universul ar reprezenta un produs al Karmei produse prin actele de voli ie ale fiin elor. Ceea ce d seama de na terea, devenirea i distrugerea Universului nu sunt legi de natur fizic , mecanic , ci legi având o natur moral-spiritual . Vai e ika sus ine c to i atomii (a u, param u) cât i cele patru substan e infinite sinele, eterul, spa iul i timpul sunt eterne; totu i, constitui- rea Universului, constituirea substan elor compuse, se produce în mod ciclic. Ciclicitatea apari iei i distrugerii Universului este, de altfel, o teorie cosmologic consacrat a Indiei antice. Responsabile de constituirea unui nou ciclu de existen a Universului sunt întip ririle karmice, ad a ( [cauzele] imperceptibile ). Cuvântul ad a reprezint un termen din vocabularul tehnic al colii i are un sens a c rui complexitate trece dincolo de ideea de [cauz ] imperceptibil (acesta fiind sensul literal al termenului). Ad a este totuna cu Karma

filosofiei brahmane; este vorba despre acele întip riri pe care le las orice ac iune sau act de voli ie al unei fiin e, care, ulterior, sunt responsabile de orice alt experien a acelei fiin e. 1 coala Vai e ika, într-un mod poate u or superficial i simplist, include ad a în categoria atributelor sinelui

( tmagu a). Întip ririle karmice au un rol cauzativ la nivel cosmic; existen a i dinamica Universului, orice fenomen, exist fiind cauzate, în ultim instan , nu atât de o necesitate mecanic , fizic , ci de una de tip moral. Toate fenomenele din Univers se produc ca urmare a existen ei acestor întip riri karmice sau

tridimensional, un obiect concret. Este totu i greu de precizat în ce m sur interpretarea sa chiar parafrazeaz , într-o terminologie modern , gândirea arhaic a autorilor Vai e ika. 1 Un studiu detaliat asupra conceptului de ad a în Krishan

1997:149-151.

cauze imperceptibile (ad a), cum le denumesc autorii Vai e ika. În acest sens, orice fenomen are o anumit semnifica ie moral ; registrul fizic nu reprezint atât un registru autonom, la nivelul c ruia iau na tere, în mod contingent, fiin e vii. Din contr , pentru filosofia indian , în genere, Universul fizic exist fie ca experien a fiin elor, fie ca mediu în care fiin ele urmeaz s experimenteze retribu ia karmic a propriilor ac iuni i demersuri volitive. Prin aceasta, fiin ele sunt oarecum supraordonate fa de Universul fizic, iar aceasta chiar i într-o coal pronun at realist , cum este Vai e ika. Întip ririle karmice nu dispar niciodat ; în momentul disolu iei (pralaya) unui ciclu cosmic ele trec într-o stare de pur poten ialitate din care ies în momentul unei noi crea ii (s i). Întip ririle karmice, pe care Vai e ika le include în categoria atributelor sinelui ( tmagu a), redevin active în momentul crea iei. Textele ulterioare ale colii detaliaz în mod naiv etapele cosmogonice ar tând c , întâi de toate, reziduurile karmice ce se g sesc la nivelul multiplelor sine/suflete eterne provoac mi carea i combinarea în compu i a atomilor de aer (v yu), substan a cea mai rarefiat . Tot sub determina ia întip ririlor karmice, i celelalte tipuri de atomi încep s formeze compu i dând astfel na tere unui nou ciclu de existen a Universului. În momentul disolu iei cosmice, reziduurile karmice î i suspend activitatea, intr într-o stare de laten , substan ele compuse se descompun, atomii i substan ele de dimensiune infinit (adic entit ile eterne) continuându- i existen a în mod izolat. 1 În tot acest proces, întip ririle karmice au un rol suveran . În fazele sale ini iale, reprezentate în principal de textul lui Ka da, Vai e ika nu are cuno tin de existen a vreunei fiin e supreme care ar îndeplini rolul jucat de Dumnezeu în religiile teiste. Se accept existen a unor fiin e divine , având o condi ie superioar condi iei umane, îns aceste fiin e nu reprezint atât suverani ai Universului, cât, mai degrab , materializ ri ale unui merit (dharma) deosebit dobândit pe parcursul unei vie i anterioare; acest merit a

1 Discu ii asupra ciclului crea iei i disolu iei Universului în Trigunait 1983:115-117, Dasgupta 1997:323, Jha 1982:108-111.

determinat o astfel de întrupare într-o condi ie de tip paradisiac. De i aceste fiin e divine au un nivel ridicat de putere, ele nu sunt atotputernice, nu reprezint suverani ai Universului. Ele nu sunt supraordonate procesului retribu iei karmice, nu au capacitatea de a eluda în vreun fel acest proces, ci reprezint , ele însele, forme actualizate pe parcursul procesului devenirii karmice. De altfel, atunci când meritul ce a dat na tere unor astfel de întrup ri va fi epuizat, aceste fiin e î i vor încheia existen a paradisiac , urmând s renasc , în func ie de întip ririle karmice dobândite pe parcursul acestei întip riri, în noi condi ii. Astfel, reiese în mod v dit c fiin ele divine ale filosofiei Vai e ika nu reprezint atât st pâni ce ar domina asupra Universului i asupra determinismului karmic, cât, mai degrab , instan ieri privilegiate, etape mai speciale ale ineluctabilului proces karmic. În fazele sale mai târzii, filosofia Vai e ika accept chiar i existen a unei fiin e supreme ( vara), îns nici aceasta nu reprezint cauza ultim a Universului, ci, mai degrab , fiin a cea mai puternic din Univers, care guverneaz Universul nu în mod liber, ca în religiile teiste, ci în acord cu legea karmic . Aceast fiin suprem nu reprezint altceva decât cel mai puternic instrument prin care legea karmic î i exercit determina ia asupra Universului. vara nu este cauza substan ial , principiul Universului, ci, mai degrab , cauza sa eficient . Atomii celor patru elemente fizice (p mântul, focul, apa, aerul), eterul, sinele, mintea, timpul i spa iul reprezint substan e eterne; nu vara este cel care le aduce pe acestea la existen . vara are un rol doar în constituirea Universului pe baza acestor substan e preexistente, îns nu î i exercit acest rol într-un mod liber, ci sub constrângerea legilor determinismului karmic. 1

ANTROPOLOGIA COLII

Modalitatea în care coala Vai e ika abordeaz condi ia uman , condi ia individual , este caracterizat de acea modera ie specific metodei sale de analiz în toate domeniile

1 Pentru modul în care este considerat divinitatea în Vai e ika, vezi Hiriyanna 1994:242-243, Keith 1921:258-262, Potter 1995:22,100.

de investiga ie. 1 Vai e ika integreaz în sistemul s u filosofic constatarea comun a existen ei unei pluralit i de suflete/sine independente, opunându-se astfel abord rii mai metafizice a brahmanismului, care considera c exist un unic Sine absolut i c diferen ierea experimentat în mod curent la nivelul sufletelor individuale ine de domeniul iluzoriului. Totu i, Vai e ika adopt i câteva idei cu un nivel ridicat de profunzime metafizic i care nu î i g sesc pe deplin justificarea în experien a comun . Astfel, coala consider c sinele/sufletul oric rui individ este de dimensiune infinit ( i nu restrâns la nivelul extensiei corporale, a a cum tinde s considere sim ul comun), c este etern, indestructibil ( i nu tranzitoriu, a a cum sugereaz experien a comun ). Totodat , coala Vai e ika sus ine c sinele/sufletul este de o natur cu des vâr ire simpl , c este absolut lipsit de atribute (gu a). Exist un num r de atribute de natur psihic (dorin a icch , repulsia dve a, voin a prayatna, pl cerea sukha, durerea du kha, cunoa terea buddhi), îns Vai e ika consider c acestea îi sunt asociate sinelui doar într-un mod contingent, accidental; în starea sa pur , sinele este cu totul lipsit de atribute. 2 Vai e ika este cât se poate de ferm în aceast privin , sus inând c , în starea sa pur , sinele/sufletul este lipsit chiar i de cunoa tere (buddhi), de con tiin . Argumentul adus pentru aceast afirma ie este c în somn sinele exist , îns f r a fi con tient, f r a avea vreo cuno tin . Prin aceasta, Vai e ika se delimiteaz de coli ca brahmanismul, S khya sau Yoga, care acceptau ( i chiar exaltau) caracterul con tient al sinelui i reduceau individul uman la o esen de natura con tiin ei. Pentru Vai e ika, sinele/sufletul este o substan care doar în mod accidental, contingent, devine substrat al atributului cunoa terii; în starea sa pur , cât i în starea sa eliberat , sinele este lipsit de con tiin . Demersul soteriologic al colii nu urm re te exaltarea con tiin ei, redescoperirea con tiin ei pure ca esen

1 Pentru modalitatea în care este considerat sinele în coala Vai e ika, vezi Bronkhorst 1993:61, Chakrabarti 1999:19-31, Potter 1995:94-95, Das- gupta 1997:362, Hiriyanna 2005:90-91, Hiriyanna 1994:230,246-247, Warder 1998:111, Jha 1982:284-287. 2 Bronkhorst 1993:62, Hiriyanna 1994:264-265, 2005:91, Chatterji 1912:

69-70,87, Madhavananda 1996:240-256.

individual , a a cum se întâmpl în Ved nta, Yoga sau

S khya, ci eliberarea sinelui de con tiin . Termenul folosit de Vai e ika pentru a desemna sufletul/sinele este tman , termen consacrat al filosofiei indiene i având sensul de natur proprie , sine . Chiar dac Vai e ika nu acord sinelui individual, persoanei umane, un statut metafizic absolut, de natur ultim , de sine al tot ceea ce exist , statut care ar fi justificat pe deplin traducerea lui tman prin sine , am optat totu i pentru aceast traducere în textul de fa întrucât acesta a dobândit deja consacrarea. Pe considerente strict ideologice, cuvântul suflet ar fi redat îns mai precis sensul avut în vedere de c tre autorii colii prin termenul tman . De i Vai e ika nu dezvolt o teorie asupra pierderii condi iei originale a sinelui aflat în înl n uirea lumeasc , asupra pierderii con tiin ei propriei identit i, autorii colii consider totu i c sinele nu poate fi niciodat experimentat în mod direct de c tre individ, existen a sa fiind cunoscut în mod inferen ial. Vai e ika nu d detalii în leg tur cu modul în care este cu putin ca unui individ s nu îi fie dat în mod direct cunoa terea propriei sale naturi; i alte coli de filosofie din India consider c , în mod obi nuit, în starea înl n uit în

care se g sesc în lume, fiin ele umane nu î i realizeaz , nu î i con tientizeaz adev rata lor natur , îns aceste coli (Ved nta,

S khya, Yoga, budhismul, jainismul) explic aceast absen a

a cunoa terii de sine prin faptul c altceva se substituie naturii

proprii, înf i ându-se, în mod iluzoriu, drept sinele autentic al fiin elor. Chiar i Ny ya, coala cu care Vai e ika formeaz o alian filosofic (care îns las loc i pentru unele discrepan e între teoriile celor dou coli), consider c sinele se ofer percep iei directe a fiec rui individ. Autorii Vai e ika atribuie aceast posibilitate de a percepe sinele în mod direct doar acelora care au realizat anumite condi ii spirituale avansate (versetele IX. 1. 11, IX. 1. 13); de regul îns , existen a sinelui poate fi cunoscut doar în mod inferen ial i nu direct. 1

1 Discu ii asupra naturii sinelui i a modului în care se realizeaz cunoa terea sinelui în Vai e ika, în Sinha 1934:224-226, Chatterji 1912:80-88, Keith 1921:241-248.

Vai e ika preia sistemele cosmologice ale tradi iei vedice i, ca atare, consider c fiin ele nu reprezint altceva decât întrup ri ale sinelui determinate de întip ririle karmice, de meritul (dharma) acumulat de fiecare sine. Sinele transmigreaz i se încarneaz în mod succesiv într-un mare num r de corpuri, de fiin e, în conformitate cu întip ririle sale karmice, iar acest proces dureaz pân în momentul în care sinele atinge eliberarea. Categoria fiin elor nu este restric ionat la oameni, ci include i animalele (nu îns i plantele) cât i întreaga sfer a zeit ilor, a fiin elor mitologice. În cosmologia indian tradi ional condi ia de zeu nu reprezint un dat absolut, ci o condi ie temporar , dobândit de un sine ca urmare a meritelor sale extra-ordinare. 1

MOTIVA IA SOTERIOLOGIC A DEMERSULUI FILOSOFIC

Întregul sistem filosofic al colii Vai e ika, cu toate elabor rile sale cosmologice, are în final o func ie soteriologic . Starea de înl n uire se produce din cauza existen ei unei erori, din cauza identific rii sinelui cu corpul i cu st rile acestuia, i consider rii atributelor sinelui ca apar inând în mod esen ial sinelui i nu ca reprezentând atribute accidentale ale acestuia. 2 A adar, era firesc ca i demersul de eliberare s fie tot de natur cognitiv . Mai precis, acest demers const în cunoa terea adev ratei naturi a sinelui i, prin aceasta, în respingerea identific rii eronate a acestuia. 3 Întregul edificiu dogmatic al colii serve te, în ultim instan , elucid rii adev ratei naturi a sinelui. Cosmologia foarte complex a colii este, de asemenea, subordonat acestui ideal soteriologic, nereprezentând un scop în sine. Interac iunea strâns dintre sine i univers f cea ca ceea ce se petrece în univers s aib relevan pentru om; în elegerea adecvat a mecanismelor Universului i a modului în care se realizeaz rela ia acestuia cu fiin a uman avea drept scop

1 Jha 1982:599-601, Keith 1921:254,258-259.

2 Discu ii asupra statutului ignoran ei (ajñ na) în coala Vai e ika, în Hiriyanna 1994:265, Prabhavananda 1979:206.

3 Potter 1995:18-19,28-33.

evitarea consider rii sinelui într-un mod eronat, ca fiind altceva decât ceea ce este cu adev rat. Autorii colii consider c o cunoa tere cât mai ampl i mai elaborat a universului diminueaz pericolul alunec rii în eroarea existen ial ce const în identificarea sinelui pur i inert cu diferite componente ale Universului. 1 Prin aceasta, Vai e ika se dezice de anumite tendin e de factur mistic , care considerau cunoa terea factual , empiric , într-un mod peiorativ, ca reprezentând mai degrab o form de înl n uire decât un instrument al eliber rii. Ace ti autori mistici considerau doar cunoa terea transcendentului considerat ca substrat atât al individului cât i al Universului ca având relevan soteriologic . Întrucât Vai e ika nu face apel la o natur transcendent ce s-ar ascunde în spatele imanen ei, accentul în aceast coal va c dea, în mod firesc, asupra imanen ei i asupra modului în care ia na tere eroarea i înl n uirea la nivelul acestui registru, i nu asupra a ceea ce s-ar dezv lui atunci când eroarea i înl n uirea atât de caracteristice registrului imanent ar fi anihilate. În Vai e ika, eliberarea nu are un fundament ontologic transcendent i, prin aceasta, întreaga cunoa tere soteriologic ine doar de imanen . Chiar i coala Ny ya, care d na tere unui foarte elaborat sistem logico-epistemic, realizeaz aceasta nu ca pe un simplu exerci iu intelectual, nu ca pe un mod de a- i manifesta virtuozitatea filosofic , ci tot sub pretextul unor interese soteriologice. De exemplu, analiza tehnicilor de dezbatere este realizat având ca motiva ie nevoia de a face fa în mod corespunz tor provoc rilor dogmatice venite din partea adep ilor unor alte sisteme filosofice care, prin doctrina lor, periclitau idealul soteriologic propus de coala Ny ya (Jayanta Ny yamañjar , cap. VIII). Mul i interpre i consider c ra iunile de ordin soteriologic reprezint totu i doar un pretext, elaborarea filosofic a colii dep ind cu mult limitele unei cunoa teri având o astfel de motiva ie. Este vorba, mai degrab , despre un demers care î i g se te originea într-un interes soteriologic

1 Dasgupta 1997:360, Keith 1921:250,257, Jha 1982:16.

dar

filosofic-intelectual.

care,

ulterior,

se

transform

într-un

exerci iu

SOTERIOLOGIA COLII VAI E IKA

coala Vai e ika se constituie într-o perioad caracterizat de o anumit ambiguitate în ceea ce prive te finalitatea soteriologic . Este vorba despre coexisten a a dou sisteme soteriologice distincte: cel tradi ional, vedic, care considera existen a paradisiac ob inut ca rezultat al unor practici ritualice adecvate drept finalitate a omului, i cel nou, propus de brahmanismul upani adic, care vedea în eliberarea ob inut ca rezultat al practicilor ascetice finalitatea fiin ei umane. De i în unele texte cele dou sisteme sunt v zute ca rivale, adesea s-a încercat combinarea lor; astfel de încerc ri, care în general se rezum la acceptarea u or necritic i lipsit de prea multe elucid ri a ambelor, pot fi frecvent întâlnite în Upani ade. Vai e ika merge i ea pe linia sincretismului dintre cele dou tradi ii. Practica spiritual const atât din elemente ce in de vechea religie vedic cât i din elemente ascetice ce in de nou ap rutul curent al Upani adelor. Sincretismul între practicile religioase, ritualice, care vizeaz ob inerea unor recompense de natur pur lumeasc (în general, se are în vedere reîncarnarea, dup moarte, într-un registru paradisiac), i cele ascetice, care vizeaz purificarea i eliberarea individului de tot ce este fenomenal, se realizeaz sus inându-se c ob inerea unor merite deosebite printr-o practic ritualic conform cu prescrip iile vedice ar reprezenta un preambul, o etap premerg toare indispensabil a demersurilor de tip ascetic ce vizeaz eliberarea. Tot aceasta este i explica ia pe care, de regul , au dat-o i autorii ved ntini în aceast privin . De altfel i Ka da, în versetul I. 1. 2 i I. 1. 4 indic existen a meritului (dharma) drept una dintre condi iile ce trebuie îndeplinite pentru a dobândi acces la cunoa terea salvatoare i pentru a o putea cultiva pe aceasta. 1

1 Vezi Bhatt (1976) i Keith 1921:257, pentru discu ii asupra rela iei dintre merit (dharma) i salvare în coala Vai e ika. Pentru rela ia dintre

Binele suprem (ni reyasa) al colii Vai e ika reprezint un ideal de natur soteriologic , constând dintr-o stare de eliberare din experien , o stare caracterizat de încetarea tuturor experien elor sinelui, de anihilarea atributelor (gu a) i ac iunilor (karma) sinelui ( tman), o stare în care sinele r mâne într-o condi ie absolut pur i inert . În felul acesta se reu e te realizarea sincretismului între ritualismul vedic, care de regul viza ob inerea unor condi ii lume ti superioare, i ascetismul upani adic, care viza mai degrab eliberarea din planul lumesc. Practica ritualic des vâr it , în opinia autorilor Vai e ika, continu s fie necesar , îns nu în vederea ob inerii unei condi ii lume ti superioare, ci a dobândirii unei con tiin e pure , prin care se va demara practica eliberatoare de tip ascetic contemplativ. i în soteriologie abordarea filosofiei Vai e ika este mai degrab fenomenologic-psihologic decât metafizic . Eliberarea nu const , a a cum consider alte coli filosofice din India, din dobândirea unei noi condi ii ontologice, din uniunea individului cu un registru ontologic mai elevat, din disolu ia individului în acesta, ci const , în modul cel mai simplu cu putin , din purificarea sinelui de atributele i ac iunile specifice corpului i min ii, cu care sinele este asociat pe parcursul transmigra iei. Aceast purificare nu presupune îns i dobândirea unei noi condi ii ontologice; atributele i ac iunile ce impurificau sinele nu ocultau o eventual condi ie ontologic elevat a sinelui, care ar fi realizat doar când aceste atribute i ac iuni sunt anihilate. Discutând condi ia eliberat , Vai e ika nu face apel la transcenden , la considerente de ordin ontologic, ci se rezum la a expune aspectele fenomenologice ale acestei condi ii. A a se face c , pentru autorii colii, condi ia eliberat este descris preponderent în termeni negativi. Eliberarea (apavarga, mok a) înseamn , în cel mai simplu mod cu putin , absen a experien elor specifice înl n uirii, absen a tuturor atributelor i ac iunilor de la nivelul sinelui (V. 2. 16). Sinele eliberat este

inert i e lipsit chiar i de cunoa tere, de con tiin sau de beatitudine. 1 Vai e ika asociaz toate atributele, în mod univoc, cu condi ia înl n uit i cu experien ele specifice ale acestei condi ii; nu exist , pentru aceast coal , o form pur , absolut , a con tiin ei sau a beatitudinii, care nu ar disp rea în momentul atingerii eliber rii i care ar constitui chiar esen a condi iei eliberate, a a cum considerau autorii brahmani. Ca argument în favoarea acestei pozi ii, unii autori ai colii arat c experien a pl cerii are, în mod inerent, corpul ca suport; totodat se remarc faptul c pl cerii îi este asociat , în mod inerent, dorin a, ac iunea, implicarea în manifestare (VI. 2. 11-VI. 2. 12), ceea ce face ca experien a pl cerii s fie incompatibil cu condi ia eliberat . Sinele nu î i pierde multiplicitatea în momentul eliber rii; condi ia eliberat presupune existen a unei multiplicit i de sine/suflete individuale care, de i sunt în egal m sur lipsite de atribute, de caracteristici, de determina ii, se men in totu i ca entit i având autonomie ontologic . Vai e ika târzie accept existen a unui sine suprem ( vara), îns nu consider c eliberarea ar consta dintr-o disolu ie a sufletelor individuale în acest sine suprem, a a cum sus inea brahmanismul.

Ovidiu Cristian Nedu

1 Pentru caracterul strict negativ al modului în care este considerat condi ia eliberat în coala Vai e ika, vezi Bronkhorst 1993:63-64, Prasad 2008:368-369, Hiriyanna 1994:265-266, 2005:102-104, Prabhavananda 1979:

206-207, Keith 1921:251-252, Chatterji 1912:69-70,87.

VAI E IKA S TRA

I. FINALITATEA ETIC I DISCRIMINAREA CATEGORIAL

ath to dharma vy khy sy ma |I. 1. 1|

I. 1. 1. În continuare, vom explica meritul.

yato 'bhyudayani reyasasiddhi sa dharma | I. 1. 2 |

I. 1. 2. Meritul este acela datorit c ruia se ob ine

eleva ia i binele suprem.

Vai e ika S tra începe în cel mai pur spirit M m s (principala coal exponent a ritualismului vedic), Ka da dezv luindu- i înc din primul verset inten ia de a ar ta în ce const meritul (dharma). Ritualismul vedic i sistematizarea filosofic pe care acest ritualism o dobânde te în coala M m s acordau meritului ob inut ca urmare a practicilor ritualice un loc central, întrucât materializarea acestui merit în recompense p mânte ti sau paradisiace reprezenta principalul obiectiv al acestor sisteme de gândire. Ka da î i începe lucrarea într-un astfel de spirit vedic, îns ritualismul dobânde te o cu totul alt nuan , de sorginte mai degrab soteriologic , înc din versetul I. 1. 2, unde se afirm c meritul conduce la eleva ie (abhyudaya) i la binele suprem (ni reyasa). 1 Unul dintre comentatorii moderni ai textului, Jaya-N r ya a, în comentariul s u la versetul IX. 2. 8, ofer o interpretare interesant a termenului eleva ie , foarte relevant pentru modul în care Vai e ika încearc s realizeze un sincretism între religia vedic , de tip ritualic, i cea upani adic , de tip ascetic-contemplativ. Astfel, el sus ine c practicile ritualice vedice, atunci când sunt îndeplinite în mod dezinteresat, conduc nu atât la ob inerea unor recompense lume ti, la materializarea meritului ob inut de pe urma lor sub forma unor experien e sau condi