Sunteți pe pagina 1din 249
th SERIA FETELE GALLAGHER 7 gt as spune ca , ar trebui $3 rj Lt ] |O | = | Ke) ey 4 ally Carter Capitolul 1 ibepuin chro snipe ee we eases aint acest Wwviribile, de parc ar disparea pur si simplu. Ei, asta sunt #y Commie Cameleonul. Dar sunt mai norocoasa decat ma- jorilatea pentru cé, la gcoala mea, lucrul asta da bine. Merg la 0 scoala pentru spioane. Desigur, teoretic vorbind, Colegiul Gallagher pentru Ti- fete Exceptionale este o scoala pentru genii — nu pentru ‘*ploane ~ si suntem libere s& ne orientim ctre orice carier’ sleevatd educatiei noastre exceptionale. Dar cand 0 scoala iti sta gi, pe de alta parte, te invafa lucruri precum co- sharon avansata gi paisprezece limbi diferite, e ca si cum un Mure producator de tigari le-ar spune copiilor sé nu fumeze; 4 noi, toate Fetele Gallagher, stim cand ni se servesc ‘yorbe goale, Pana gi mama igi d& ochii peste cap, dar nu ma 1zi cand zic scoald pentru spioane, $i en e directoarea! suit, mai e gi agent CIA in retragere gi a fost ideea ei si sevit asta, primul meu Raport de operatiuni sub acoperire, ©) 08 sintetizez ce s-a intamplat in semestrul trecut. Ea ne spline mereu ca partea cea mai grea a vietii de spion nu e poricolul, ci hartogaria. in definitiv, cdnd te afli intrun avion, nloreindu-te acasa de la Istanbul cu un focos nuclear intr-o eulle pentru palarii, ultimul Iucru pe care vrei si-I faci e si erll un raport despre asta, Asadar, eu de-asta scriu acum: 0 0 exersez, Doct detii un permis de acces la informatii, de nivelul julru sau superior, probabil stii totul despre noi, Fetele 7 pune Gallagher, de vreme ce suntem pe-aici de mai bine de-o sul de ani (scoala, nu eu: eu voi implini gaisprezece luna vii toare!). Dar daca n-ai un asemenea permis, atunci prol crezi ci suntem doar un mit urban cu spioane — asem jetpack-urilor sau costumelor de invizibilitate — si treci Tanga zidurile noastre acoperite de ieder’, te uifi la somy tuosul nostru conac ¢i la terenurile dichisite si presupui, toata lumea, ca acest colegiu este doar o gcoala-internat ifose pentru mostenitoare plictisite care n-au alt loc unde mearga. La drept vorbind, asta nu ne deranjeaza deloc: este um dintre motivele pentru care nimeni din ordgelul Rosevill din Virginia n-a dat vreo importanta lungului gir de limu: zine care mi-a adus colegele de clas4 in campus, toamna cut, in septembrie. Eu priveam de la etajul doi, de bancheta de langa fereastr’, cum rasar maginile din frunzis sul verde si intra pe portile inalte de fier forjat. Aleea lun; de opt sute de metri gerpuia printre coline, aratand la fel d nevinovata ca drumul de cérimizi galbene al lui Dorothy fara sa ofere nici cel mai mic indiciu ca este dotata cu fasci- cule laser care citesc amprentele cauciucurilor, senzori ca detecteaza explozibili si o portiune intreaga care poate si deschida gi si inghiti un camion cu totul. (Dacd va gandi c& asta e periculos, nu ma provocati si va povestesc desp: helesteu!) Mi-am strans genunchii la piept si m-am uitat prin stick valuritd a ferestrei. Draperiile de catifea rosie erau trase fi jurul micii firide gi eram invaluita intr-o stranie senzatie de pace, stiind ca, in douazeci de minute, silile aveau si fie in- fesate, muzica avea si urle, iar eu urma si devin, dint copil singur la p&rinfi, unul cu o sut& de surori. Aga ci voiat s savurez linigtea, atat cat dura. Apoi, ca si-mi dea di tate, parc’, o explozie sonora si mirosul de par ars at 8 \nundat scarile principale, urcénd dinspre Sala de Istorie de Jp etajul intai, urmate de glasul distinct al profesoarei Buck- Jnygham, strigand: Fetelor! V-am spus sa nu atingeti asta! Mirosul era tot mai greu si, pesemne, una dintre fetele din clasa a gaptea era inc& in fldcéri, fiindc& profesoara Buck- Ingham a tipat: Nu te migca, Nu te migca, iti spun! Apoi profesoara Buckingham a rostit céteva injurdituri in francezi, pe care fetele dintr-a saptea n-aveau si le infeleagi limp de inca trei semestre, iar eu mi-am amintit cum, in fie- ‘ire an, in timpul turului de orientare pentru noile eleve, una slintre novice se obtaznicea si incerca s& faci pe grozava in- tind sabia cu care Gillian Gallagher il ucisese pe individul fare avusese de gand si-| asasineze pe Abraham Lincoln — pe primul individ, mai exact. Cel despre care n-auzi niciodat’. Dar ceea ce nu li se spune novicelor in timpul turului prin campus este cf sabia lui Gilly este incarcata cu destula olectricitate cat sa... ei, bine, cat si-ti aprinda parul. Ador pur si simplu inceputul anului scolar. Cred ca, pe vremuri, camera noastra a fost un pod. Are nigte \uucarne nemaipomenite gi ferestre cu forme ciudate si o mul- {ime de cotloane gi nige, unde o fat poate si stea cu spatele \ipit de perete si sa asculte tropaitul pagilor gi saluturile pi- {igdiate care sunt, probabil, destul de obignuite in scolile de pretutindeni in prima zi dupa vacana de vara (dar care, pro- abil, nu mai sunt obignuite atunci cand se fac in portugheza i persana). Afar, pe coridor, Kim Lee povestea despre va~ canta ei in Singapore, iar Tina Walters declara c& ,a Cairo a ost super tare, la Johannesburg nu prea”, exact ceea ce-mi »pusese mama cénd m-am plans c& parinfii Tinei o duc in Africa peste vara, in timp ce eu urma sé-mi vizitez bunicii 9 din partea tatalui la ferma lor din Nebraska — 0 experient care, sunt destul de sigur’, nu ma va ajuta niciodati evadez dintr-o unitate inamica de interogare sau s& deza- morsez 0 bombi radioactiva. — Hei, unde-i Cammie? a intrebat Tina. Dar eu n-aveam de gand si-mi pirisesc camera pé cand nu puteam sé ies cu 0 poveste pescdreasc’ pe masi ispravilor internationale ale colegelor mele de clas, dint care saptezeci la suti sunt fiicele unor fosti sau actuali a guvernamentali, zisi si spioni. Pana si Courtney Bauer trecuse o saptimana la Paris, iar parinfii ei suntamandoi tometristi. Agadar, intelegeti de ce nu ardeam de neribda sé recunosc ca am petrecut trei luni azvarlité tocmai in mij locul Americii de Nord, curdtand peste. ‘Tocmai ma hotirasem, in cele din urmi, si le poveste: episodul in care facusem experimente cu obiecte de uz ca nic care pot fi folosite ca arme gi decapitasem, din grese: ‘osperietoare de ciori (cine sa stie ci nigte simple andrele pot provoca asemenea ravagii?), cand am auzit bufnitura speci ficd a unei valize cand loveste un perete gi un glas dulce, accent sudist: — Oh, Cammie... iesi afara, iesi afara, oriunde-ai fi. M-am uitat discret pe dupa colt si am véizut-o pe Liz, car poza in pragul usii, incercand sa arate ca Miss Alabama, semanand mai mult cu 0 scobitoare in pantaloni pescaregt si slapi. O scobitoare foarte rosie. A zambit si m-a intrebat: — Ti-a fost dor de mine? Ei, bine, chiar imi fusese dor de ea, dar imi era extrem fricé s-o imbratigez. — Ce-ai patit? Liz gi-a dat ochii peste cap gi a zis doar atat: — SA nu adormi niciodata lang’ o piscina in Alabama. 10 Tonul ei sugera cA ar fi trebuit sd fie mai desteapti le-atit — cea ce, categoric, era adevarat. Vreau s8 zic, sun- tem toate genii, teoretic, si aga mai departe, dar Liz, la var- sla de nou’ ani, a avut cea mai mare nota obfinutd vreodatila \ostele de evaluare din dasa a treia. Guvernul urmareste ase- menea lucruri, asa c’, in vara de dinaintea clasei a saptea, )pirinti ei s-au pomenit cu o vizit& din partea unor insi van- Joy’ in costume negre gi, trei luni mai tarziu, Liz era o Fata Gallagher, darnu genul care si omoare pe cineva cu mainile oale. Dacd o si m& aflu vreodati intr-o misiune, o vreau pe Hex alituri gi pe Liz departe, foarte departe, cu o duzini de ‘soleulatoare gi o tabla de sah — lucru pe care n-am putut si {i mi-] amintesc cand Liz a incercat si-si azvarle valiza pe put, dar a ratat gi a sfargit prin a dardma o etajerd, demo- lindu-mi combina stereo gi turtind macheté perfect pro- portionat& a ADN-ului pe care o facusem din papier-miéichéin ‘elasa a opta. Aoleu! a facut Liz, ducandu-si mainile la gura. Desigur, Liz stie sa injure in paisprezece limbi, dar cand {puss in fata unei catastrofe minore, spune aolen In clipa aceea, nu mi-a mai pasat cat era de parliti de sare: trebuia si-mi imbratigez prietena. {a yase si jumatate fix, eram in uniforme, cu palmele alune- ind pe balustrada neteda de mahon, coborand gratioasa sear’ in spirala spre holul de la parter. Toata lumea radea (se are ca povestea mea cu andrelele a fost un mare succes), oy Liz si cu mine ne uitam intruna spre usa din mijlocul gilli de la parter, Poate c-au fost probleme cu avionul! a goptit Liz. Sau (u vama? Sau... Sunt siguré c& doar intarzie. Bu am clitinat din cap si am continuat s8 ma uit spre hol ile parc’ Bex avea s8 navileasca pe usa exact in clipa aceea lL Dar usa a rimas inchis& si vocea lui Liz a devenit mai pti ‘ghiat’ cand a intrebat: — Ai primit vreun semn de la ea? Eu nu. De ce n-aven vvepti dela ea? Ei bine, ag fi fost surprinsa dacd am fi avut, sincer vo bind. De indata ce Bex ne spusese ci ambii ei parinti isi luau concediu ca si petreaci vara cu ea, am stiut cd n-o 58 ‘omoare cu scrisul. Dupa Liz, concluzia era cu totul alta. — Dummnezeule, daca a renuntat? a spus ea, apoi i-a devenit ingrijorat: Sau poate a fost data afari? — Ce te face si crezi asta? — Pai..., a spus Liz, potionindu-se in fafa evidentei, Bex a fost intotdeauna cam rebeli. Liz a ridicat din umeri si, dir pacate, nu puteam s-o contrazic. De ce altceva sa intarzie Fetele Gallagher nu intarzie niciodata! Cammie, tu sti ce aga-i? Trebuie s& sti ceva! in momente ca asta nu e deloc placut si fii fata directo rei, pentru c&: A) e groaznic de sicditor cind oamenii cred cd eu sunt la curent si, de fapt, nu sunt, si B) lumea presup {intotdeauna c& am o relatie de colaborare cu personalul, ce chiar nu e adevarat, Sigur, duminica seara iau masa doar] cu mama mea gi, uneori, mi lasa singura in biroul ei pret de inci secunde, dar atata tot: in timpul gcolii, sunt doar o Fata Gallagher ca oricare alta (cu exceptia faptului ci sunt fate cireia i se aplica sus-menfionatele A si B). Mam uitat iardsi la uga de intrare, apoi m-am into catre Liz: — Pun pariu ci doar intarzie, am decretat, rugandu- cain timpul cinei sa ni se dea un test-fulger (nimicnu-i abate ‘mai repede atentia lui Liz ca un test-fulger). {in timp ce ne apropiam de ugile masive, larg deschise, ale Salii Mari, unde se presupune c& Gilly Gallagher a otra vit un om la propriul ei bal, mi-am ridicat privirea, fara s 12 ‘iow, la panoul electronic pe care scria: ,englezé — ameri- S90", cu toate c& gtiam deja ci la cina de bun venit vorbeam Wlotdeauna in limba noastra gi cu accentul nostru. Conver- lie de la masa n-aveau sa se desfagoare, speram, in ,chi- ‘jek — mandarina” vreme de macar o siptimana. ‘Ne-am asezat la masa noastré obignuit’ din Sala Mare si, W) Hirgit, ma simfeam ca acasi. Eu ma intorsesem, de fapt, ‘Jp (rol siptiméni, dar n-avusesem parte decit de compania jovicelor gi a personalului. Singurul lucru mai ru decdt si i) \nica elev din clasele superioare intr-un conac plin de fle de clasa a saptea este sa pierzi vremea in cancelarie, pri- inl cum profesoara de limbi vechi ii pune picdturi in urechi ‘elu care este autoritatea numarul unu in lume in codarea ‘Intelor, in timp ce acesta jurd c& nu va mai face scufundari *A) vo trhi. (Pfui, imaginea mentald a domnului Mosckowitz Whitin costum de cauciuc! Oribil!) Intrucat o fata nu poate citi la nesfargit numere vechi din. ‘onajul astazi, imi petrec de obicei zilele de dinaintea unui semostru cutreierand prin cladire, descoperind incSperi as- ‘we gi culoare secrete, vechi de cel putin o sut& de ani, care Wai) avut parte de o curatenie serioas’ cam de tot atéta swume. Am incercat, mai ales, si-mi petrec timpul cu mama, uy ea era extrem de ocupata gi cu mintea aiurea. Amin- {iidu-mi asta acum, m-am gandit la absenta misterioasa a Ju/ Hex si, dintr-odata, am inceput sa-mi fac griji c& poate Liz io ea ceva, Apoi Anna Fetterman s-a inghesuit pe banca Win Liz gi a intrebat: Afi vazut? V-ati uitat? Anna tinea in mana o bucata albastra de hartie care se iipolva instantaneu cénd o bagi in gura. (Chiar daci arati ‘de parci ar avea gust de vaté de zahar, nu are, credeti-ma!) Nu ptiu de ce orarele noastre sunt puse mereu pe evapohar- {ie — poate ca s& ne epuizam rezervele din categoria celor 13, cu gust rau si si trecem la lucrurile bune, precum inghi de menta cu fulgi de ciocolata. Dar Anna nu se gandea la gustul evapohartiei cin strigat: — Avem Operatiini sub Acoperire! area absolut ingrozita si mi-am amintit c4 era prol singura Fat Gallagher pe care Liz.o putea bate intr-o huy cu pumnii. M-am uitat la Liz, si pana gi ea gi-a dat ochii cap in fata istericalelor Annei. in definitiy, toata lumea stie abia in clasa a zecea incepem sa facem ceva cat de cat a piat de munca de teren propriu-zisa, Este primul nostru tact cu adeviratul spionaj, dar Anna pirea s& uite ch, pacate, cursul in sine era o nimica toata. — Sunt sigura ci ne putem descurca, a linistit-o Liz, ‘minand hartia din mainile plipande ale Annei. Buckiny niu face decat sa spund povesti de groaza despre tot felul lucruri pe care le-a vazut in Al Doilea Rézboi Mondial gi ne arate diapozitive, ai uitat? De cand gi-a rupt goldul e,. — Dar Buckingham a plecat! a exclamat Anna, gi mia stémit interesul. Sunt sigurd ca m-am holbat la ea 0 secunda sau di inainte s spun: — Profesoara Buckingham e tot aici, Anna, am zis, si precizez cd imi petrecusem jumatate din diminea{a in cnd si-| limurese pe Onyx, motanul ei, sa coboare de j raftul de sus al bibliotecii profesorilor. Trebuie sa fie doar zvon de inceput de an scolar, am adaugat. Asemenea zvonuri erau mereu cu duiumul: cum fat& a fost ripité de terorigti sau unul dintre membrii pei nalului a castigat o suti de mii de dolari la Roata Nor (Desi, dacd ma gandesc acum, asta din urma a fost ade — Nu,aréspuns Anna, Nuinfelegi. Buckingham e int fel de semi-pensionare. O si facd orientare gi acomi pentru novice, dar atat. Nu mai preda. 14 Riri o vorb8, am intors capetele gi am numarat scaunele dle la masa personalului. intr-adevar, era un scaun in plus. Atunci cine pred’ Op-Acop? am intrebat. In clipa aceea, un murmur sonor a strabatut norma in- ‘ipere, in timp ce mama pagea prin usile din spatele s&lii, Ariat de tofi obignuitii casei: cei doudzeci de profesori pe ‘are ti urm&ream gi de la care invafam de trei ani. Dowzeci ile profesori. Douizeci gi unu de scaune. $tiu c& geniul sunt dar faceti voi socoteala. Ne-am uitat una la alta, Liz, Anna gi cu mine, apoi iaragi Jy masa personalului, trecind cu ochii peste chipuri gi in- sorelind s8 intelegem cee cu scaunul in plus. Un chip era nou, dar la asta ne asteptam, fiindc’ profe- ‘soru! Smith se intoarce intotdeauna din vacanta de vari cu ‘ {nfitisare complet schimbata. La propriu. Avea nasul mai ure, urechile mai proeminente, iar pe tampla sting’ ti fu- fee adaugata o mica alunita, toate acestea deghizind cea in| chutatd fafd de pe trei continente, dupa cum sustinea el. W evoneste cA e cdutat in Orientul Mijlociu de nigte contra- Hwndisti de arme, in Europa de Est de ucigasi platiti din fos- {KGB si undeva in Brazilia de o fost sofie foarte suparat’. Desigur, toata aceasté experienté il face un mare profesor de Jirile Lumii ([-L.), dar lucrul cel mai bun pe care ill aduce jiolesorul Smith Colegiului Gallagher este faptul ca agtep- Win cu nerabdare, in fiecare an, s& ghicim ce chip isi va insusi Jwntru a se bucura de vacanta de vara. Inca nu s-a intors ca Wowie, dar asta este, probabil, doar o chestiune de timp. Profesorii s-au agezat, dar scaunul a ramas gol, in timp Je mama si-a ocupat locul pe podium, in centrul mesei lungi {personalului, Fete ale Colegiului Gallagher, cine vine aici? a intrebat ea. In clipa urmatoare, toate fetele de la toate mesele (pana | Novicele) s-au ridicat gi au rostit la unison: 15 — Suntem surorile lui Gillian. — De ce venii aici? a intrebat mama. — Ca si-i invafim miiestria. Sa-i cinstim sabia. $i pastram secretele. — Care e scopul pe care-| slujfi? — Slujim cauza dreptitii gi a luminii. — Cat timp veti lupta? — PAna la sfargitul zilelor noastre. Am terminat, iar eu m-am simtit putin ca un pers dintr-una din telenovelele bunici Ne-am asezat, dar mama a rmas in picioare. — Bine ati revenit, elevele noastre, a spus ea, radiind.’ fi un an minunat aici, la Colegiul Gallagher. Noilor membre — a spus ea, intorcdndu-se citre elevele de saptea, care pareau sé tremure sub privirea ei pai toare — le urez bun venit. Sunteti pe cale s& incepefi cel provocator an al tinerelor voastre vieti. Fiti convinse c& fi fost puse in fafa acestei provociri daci n-ati fi fost ca si faceti fafa. Pentru elevele noastre mai vechi, anul a va marca multe schimbari. Mama a aruncat o privire colegii ei sia parut sa cugete la ceva inainte de ani se a din nou: Am ajuns intr-un moment cand... Dar inainte sa apuce sé-5i termine fraza, usile s-au laturi si nici macar cei trei ani de instruire la scoala de naj nu ma pregatisera pentru ceea ce am viizut. inainte de a continua, ar trebui s4 va reamintesc, pr¢ bil, ci FRECVENTEZ O §COALA PENTRU FETE, inseamné numai fete, tot timpul, cu citiva profesori care au nevoie de picaturi in urechi sau care fac operatiit tetice, introdugi aga, de siguranta. Dar cand ne-am intors, vazut pisind in mijlocul nostru un barbat care |-ar fi si tremure pnd si pe James Bond. Indiana Jones ar fi ca un baietel alintat pe lang birbatul in jacheta de piele, 16 {yyba nerasa de doua zile, care s-a indreptat spre locul unde se olla mama siapoi — oroarea ororilor — i-a facut cu ochiul. imi pare rau c-am intarziat, a spus el gi s-a strecurat in Phunul gol. Vrezenta lui era atat de insolita, atat de supranaturala, ‘Well nici macar n-am observat cand Bex s-a inghesuit pe Syne’ intre Liz gi Anna, iar cand am vazut-o, a trebuit sama Wille dou’ ori ca si ma dumirese gi mi-am amintit c3, doar ‘ihel secunde mai devreme, 0 considerasem disparut in mi- siune Probleme, domnigoarelor? a intrebat ea. Unde-ai fost? a vrut Liz sa stie. Las’ asta, i-a t&iat-o Anna. Cine+i el? Dar Bex era o spioana innascuta. A ridicat doar o spran- ‘Peand pia spus: Osa vedeti. Capitolul 2 Bhiecuse sase ore intr-un avion privat, dar pielea ei de HAnle cappuccino stralucea si Bex arata descins’ parcé ‘Mylo reclama la Noxzema, asa cé mi-a venit pur si simplu ©} {ly meschina gi s& subliniez c& panoul din hol spunea c& Hvhule si vorbim engleza cu accent american in timpul cinei ‘Wy bun venit. Dar, fiind singura Fata Gallagher din istorie 1) cotitenie americana, Bex era obignuit si fie o exceptie. ‘Mani trecuse peste nigte reguli serioase cdnd vechii ei prie- fe) lin serviciile secrete britanice 0 sunasera gi o intreba- ‘wh doch fica lor poate si devind o Faté Gallagher. ‘Ailmiterea lui Bex fusese prima actiune controversata a ‘Wwinel ca directoare (dar mu gi ultima). Agadar, ati avut o vacanfa reugita? 7 Pretutindeni in sala, fetele incepeau s manance, ins& doar a facut un balon de guma de mestecat si a zimbit lai provocdndu-ne si-i cerem povestea, — Bex, daca stii ceva, trebuie s& ne spui, a cerut Liz, daca era total inutil. ‘Nimeni n-o poate determina pe Bex si facd mimic din nu vrea. Oi fi fiind eu cameleonul si Liz urmaga lui Einstei dar, cand vine vorba de indaratnicie total, Bex e cea buna spioand a tuturor timpurilor! ‘Mustiicea, gieu stiam o8 plinuise probabil scena inc’: cand se afla la jumatatea drumului, deasupra Oceant Atlantic (pe linga cd e indiritnic, Bex mai ¢ gi destul teatral8). A asteptat pana cAnd tofi ochii erau asupra ei pastrand tacerea pana cand Liz era gata si explodeze — a luat o chifld calda din cogul de pe masa si a spus cu salanta: — Profesor nou. A rupt painea in doua sia uns-o incet unt, L-am luat cu noi din Londra azi-dimineata. E un amic de-al tatei. — Numele? a intrebat Liz, deja plinuind, probabil, avea ea si se infiltreze in calculatoarele cartierului general CIA din Langley ca si afle detalii, de indati ce vom fi lil s&ne intoarcem in camerele noastre, — Solomon, a raspuns Bex, privindu-ne cu atentie. J Solomon. Felul in care vorbea aducea in mod ciudat cu un J. Bond in versiune feminina, adolescenta si neagra. Ne-am fntors toate si ne uitdm la Joe Solomon. Avea eras’ si gesturile agitate ale unui agent proaspat iesit dis misiune. in jur, sala s-a umplut de soapte si chicoteli — bustibil ce avea si puna in migcare, cu maxima vitezd, m zvonutilor pana la miezul noptii — gi mi-am amintit cA, d 18 Dimineafa urmatoare a fost o tortura. O tortura absoluta! $i ‘Weta mw este un cuvant pe care-1folosese cu ugurint’, avand in vedere ocupatia familiei. Asadar, poate ar trebui si refor- qiuilez: prima zi de cursuri a fost o provocare. Nu ne-am dus la culcare prea devreme... nici m&car ulin cam tarziu... de fapt, nu s-ar zice cd ne-am culcat, doar hed se pune la socoteal’, ca premisa pentru un somn bun, {aptul ci am stat intinsa pe covorul de blana artificiala din ola comun, cu toate elevele din clasa a zecea tolanite in jul meu. Cand Liz ne-a trezit la sapte, am hotrat ci putem {Wp si ne dichisim 0 or’ gi s4 sdrim peste micul dejun, fie s& {fgem repede pe noi uniformele gi si mancdm ca nigte re- Wine, inainte de ora de TLL., de la 8.05, a profesorului Smith. 15. (inainte de Solomon), vafelele si covrigeii ar fi avut, ‘ elgurant’, cagtig de cauza. Dar, in ziua aceea, o multime ‘ile fete cu stomacul chioraind, dar fardate la ochi gi cu gloss je buze, il ascultau la 8.30 pe profesorul Smith vorbind des- pie revoltele civile din Tarile Baltice. M-am uitat la ceas, cel Hai inutil gest la Colegiul Gallagher, caci orele incep si se slinyese exact la timp, dar trebuia si vad cate secunde ma despart de masa de pranz. (11.705, in caz.c& sunteti curiogi.) Cind ora de TLL. s-a terminat, am urcat in goan’ dou’ sihuri de trepte, pana la etajul trei, pentru lectia de Cultura 4 Avimilare a lui Madame Dabney, la care, din nefericire, in ‘seo ri nu se servea gi ceaiul. Apoi a venit vremea pentru cea Mle treia pauza. Gitul ma durea din cauza pozitiei ciudate in care dor- Whivem, ma asteptau cel putin cinci ore de teme pentru acasi ' locmai descoperisem c& 0 femeie nu poate trai doar cu Wuelu de buze cu arom de cirese. Am scotocit pe fundul gentii, 19 am gisit o foarte dubioas& pastila de ment’ gi m-am gi ci, daci aveam si mor de inanifie, ar trebui macar s& am: piratia proaspata, de dragul oricirei colege de clasé sau ori rui profesor obligat si-mi aplice procedura de resuscitare. Liza trebuit si se duc in biroul domnului Mosckor ca sé-ilase un eseu suplimentar pe care il scrisese peste (mda, aga e eal), astfel c& eram singura cu Bex cand am aj la poalele scarii principale gi am cotit pe micul coridor era una dintre cele trei c&i de acces spre Suburi, sau ni rile subterane, unde nu ne mai fusese ingdduit si pa dem pana atunci, Stand in fafa oglinzii inalte, incercam din rasputeri si clipim ori si facem ceva care ar putea deruta scannerul ce urma si verifice daca eram, cu adevarat, eleve in cl zecea gi nu boboace incercand si se furiseze jos, in Suburi si braveze. Am studiat imaginile noastre oglindite gi mi dat seama ci eu, Cameron Morgan, fiica directoarei, care gt mai multe despre scoalA decat oricare dintre Fetele Gi gher de la Gilly insasi incoace, ma preg’team s ptrund. adancin galeria secretelor Gallagher. Judecdnd dupa pi de gaind de pe brafele lui Bex, nu eram singura care se fiora la acest gand. O lumina verde a palpait in ochii unui tablou din tele nostru, Oglinda a glisat intr-o parte, dezvluind un ascensor care urma sa ne poarte un etaj sub paméant, clasa de Operatiuni sub Acoperire si — daca vreti sa pri lucrurile cu dramatism — spre destinele noastre. — Cammie, am intrat, a spus Bex incet. Stiteam calme, verificdndu-ne (sincronizat) ceasuirile gi dind, toate, exact acelagi lucru: ceva e, categoric, diferit. Conacul Gallagher e facut din piatra si lemn. Are bal trade sculptate gi semineuri inalte, in fafa cirora te 20 ‘wibiiri in zilele cu ninsoare, citind totul despre cine l-a ucis pe JK (povestea adevitrata), dar, cumva, liftul ne dusese in- {pun spatiu care nu apartinea aceluiasi secol, cu atat mai Pillin aceleiasi cladiri, ca restul edificiului. Peretii erau din ‘ici jivrat. Mesele erau din ofel inoxidabil, Dar ciudatenia whwolutd legata de ora de Operatiuni sub Acoperire era fap- {ul et profesorul nostru nu se afla induntru, Joe Solomon intarzia — intarzia atat de mult incat ince- jie nl-mi fie putin ciudi cd nu profitasem de ocazie ca si Weng sf sterpelesc niste bomboane M&M's de pe biroul Mwmei, fiindcd, sincer vorbind, un Tic-tac vechi de doi ani i potoleste foamea unei fete in crestere. ‘Am stat in liniste, in timp ce secundele se scurgeau, dar ‘ed et Uicerea a devenit prea greu de suportat pentru Tina ‘Wolters, fiinded s-a aplecat spre mine peste interval si m-a Wirebat Cammie, ce stii despre el? 1, bine, ew nu gtiam decat ce-mi spusese Bex, dar mama ‘Wel nerie o rubric’ mondend intr-un important ziar metro- Politan, al cdruimume n-am sé-l mentionez (intrucat asta este ‘soperirea ei si aga mai departe), asadar nu exista nicio sans Tina si nu incerce s8 cerceteze aceasta poveste pani-n jinwole albe. Curand eram prinsé sub o avalans& de intre- Mii precum: De unde e?” gi ,,Are prietend?” si ,E adevarat #4} omorat un ambasador ture cu un snur?” Nu eram si- qu daca se referea la un gnur de perdea sau la un chilot {wiygo, dar, in orice caz, nu aveam rispunsul. Haide, a spus Tina, am auzit-o pe Madame Dabney spinindu-i bucdtarului-gef Louis ci mama ta s-a striduit ood vara sé-l convinga s& accepte postul. Trebuie si fi auzit oval Astfel, interogatoriul Tinei mi-a folosit, pana la urma, 1s ova: am infeles, in sfarsit, sugotelile la telefon gi usile 21 ‘incuiate cu care se agitase mama siptimani in sir. Toor incepeam si cuget la ce insemna asta, cand Joe Solom pasit tacticos fn clas. Cu o intarziere de cinci minute. ‘Avea pirul usor umed, cimasa alba atent cilcata gi, din pricina aerului sau fabulos, fie a educatiei noastre, mi trebuit dou’ minute intregi ca si-mi dau seama ci vorbea’ japoneza. — Care e capitala Bruneiului? — Bandar Seri Begawan, am raspuns intr-un glas. — Radacina patrata din 97.969 este...? a intrebat el limba swahili. — Trei sute treisprezece, a raspuns Liz in limbajul maticii fiinde’, aga cum fi place s ne reaminteasca, mal matica este limba universal’. — in 1961 a fost asasinat un dictator dominican, a Joe Solomon in portughez’. Cum se numea el? ‘Am raspuns toate la unison: — Rafael Trujillo (O fapt’, as dori si subliniez, care nu a fost comis’ d Fata Gallagher, in ciuda zvonurilor contrare.) ‘Tocmai incepeam si intru in ritmul micului nostru je cand domnul Solomon a zis in araba: — Inchideti ochii. ‘Am fécut ce nis-a cerut. — Ce culoare au pantofii mei? De data aceasta a vorbit in engleza si, uluitor, treis zece Fete Gallagher stiteau acolo in liniste, fara si rasy — Sunt dreptaci sau stangaci? a intrebat el, dar n-a teptat rispunsul. De cind am pasit in aceasta sali, am 1a amprente in cinci locuri diferite. Numifi-le! ne-a cerutel, a fost intmpinat de ticere. Deschideti ochii, a continuat el cand i-am deschis, -am vazut agezat pe coltul catedrei, un picior pe podea si unul atérnnd lateral. Mda, a zis 22) Jetelor, sunteti destul de istefe. Dar suntefi, in acelasi timp, fam toante. Daca n-am fi avut certitudinea ca, stiintific, Pamantul pur pi simplu nu se poate opri in loc, am fi jurat toate c& lucrul Jla tocmai se intamplase. Bine-ati venit la Operatiuni sub Acoperire. Eu sunt Joe Solomon, N-am mai predat pani acum, dar fac treaba asta optsprezece ani gi inc respir, cea ce inseamna ci stit slespre ce vorbese. Nu va fi ca la celelalte ore ale voastre. Mi-a chiorait stomacul, iar Liz, care optase pentru un mic slojun complet gi o simpla coada de cal, a facut $551, de parca ay i avut cum s&-I opresc. ~ Domnigoarelor, am sa va pregiitesc pentru cea ce se {nlimpla. Domnul Solomon a facut o pauza gi a aratat in sus: Acolo, afara. Nu e pentru toata lumea, de aceea am sa va fac Vala grea. Al naibii de grea. Impresionati-ma gi, anul viitor, Iiiturile acelea s-ar putea s& va duca un nivel mai jos. Dar sich am cea mai vaga banuiala cé nu suntefi extrem de in- yostrate pentru munca de teren, atunci am si va salvez. viata ‘hior acum si am s& va indrum spre Operatiuni si Investiga- {Wi S-a ridicat, varandu-gi mainile in buzunare: Toata lumea forneste in aceasta profesie ciutind aventura, dar mie ‘ivi pas ce fantezii avefi voi, domnigoarelor. Daca nu pu- lo(i si iegiti din spatele acelor bnci si si-mi ardtati altceva slocit cunogtinte teoretice, atunci niciuna dintre voi nu va vedea vreodata Subnivelul Doi. Cu coada ochiului, am vazut-o pe Mick Morrison sor- \\ndu-i fiecare cuvant, aproape salivand la auzul sunetelor, wei Mick igi dorea de ani de zile sa faci rau cuiva. Faré si surprinda pe nimeni, mana ei cimoasa a tagnit in aer. Asta inseamna cé 0 88 ne invafati despre armele de foe, domnule? a strigat ea, de parca un sergent de instructie ili putut s-o puna si faci flotari. 23 ins& domnul Solomon doar a dat ocol catedrei. — in profesia asta, daca ai nevoie de o arma, atunci pro babil e prea tarziu ca si-ti mai fie de vreun folos, a spus e si trupul bine legat al lui Mick a parut sé se dezumfle pul Dar, partea bund e ca s-ar putea sa te ingroape cu ea, a tinuat domnul Solomon, asta presupundnd cé apuci sé fii in- ‘morméantat. Pielea imi ardea. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. inai si-mi dau seama ce se petrece, gatul mi s-a inclestat atat d tare incat abia mai puteam respira cand Joe Solomon 5-4 uitat fix la mine. Apoi, de indata ce ochii mei i-au intalnit p ai lui, a intors privirea. = Cei norocosi ajung acasi, chiar daca intre patru sci duri. { Cu toate ci nu-mi pomenise numele, simfeam ochii ca legelor mele de clasé asupra mea. $tiau toate ce se intém: plase cu tata: c& a plecat intr-o misiune gi cA nu s-a mai int acasi Probabil cd nu aveam si aflu niciodati mai mult de acele doua realitati simple, dar acele doud realitati erau to ce conta. Aici mi se spune Cameleonul — daca mergi la scoala pentru spioni, ag zice c& e 0 porecla destul de viti. Uneori ma intreb ce m-a facut sa fiu asa, ce ma deter mind sa rimén linistitA gi ticuti cand Liz trincineste gi Bex, ei, bine, beruieste. MA pricep, oare, si trec neobservat’ dit cauza genei mele de spion, sau fiindcd am fost intotdeaun timid&? Sau sunt doar fata pe care oamenii prefer’ si vada — ca nu cumva sé-gi dea seama ct de ugor li s-ar pute intampla gi lor. Domnul Solomon a mai facut un pas gi colegele mele d las au intors, ca la un semn, privirea — toate, in afara d Bex, adica. Ea aluneca, centimetru cu centimetru, spre mar ¢ginea scaunului ei, gata si ma impiedice si-i scot acei nati ochi verzi noului nostru profesor sexy, cind acesta a sp 4 Sa ajungeti bune, domnigoarelor. Sau ajungeti moarte. O parte din mine voia s& alerge direct in biroul mamei, bi spun ce-a zis profesorul, cé vorbea despre tata, sugerdind ‘eh fusese vina lui — c& n-a fost destul de bun. Dar am ramas Jocului, poate din cawza furiei paralizante, dar, mai probabil, Win cauz’ ci ma temeam, undeva in adancul meu, ci dom- ‘hu! Solomon avea dreptate sinu voiam ca mama sa confirme asta. {in clipa aceea, Anna Fetterman a navalit pe usile de sti- eli mata sia rimas, gafaind, in fata clasei. imi cer scuze, i-a spus ea domnului Solomon, tri- indu-si rasuflarea. Scannerele alea idioate nu m-au recu- oseut, aga c& liftul m-a blocat induntru gi a trebuit s4 ascult © predic’ fnregistrat& de cinci minute despre furigatul in spa- flu interzis gi... Glasul i s-a stins in timp ce-1 studia pe profesor, cu ex- presia lui foarte flegmaticd, pe care am considerat-o putin \pocritd, venind de la un om care intarziase el insugi cinci minute, Nu te osteni s& te agezi, i-a spus domnul Solomon Annei, cand a pornit spre o banca din fundul clasei. Cole- ile tale tocmai plecau, Ne-am uitat toate la ceasurile noastre recent sincronizate, ‘ore ardtau acelagi lucru: mai aveam patruzeci gi cinci de {inute din or’. Patruzeci si cinei de minute pretioase gi ni- ‘lodata irosite. Dup’ o vreme, care a pirut o vesnicie, mana Jui Liza tagnit in aer. Da? a facut domnul Solomon, pe tonul unuia care ‘yea lucruri mult mai bune de facut. Avem vreo tema pentru acasa? a intrebat Liz si clasa 4 {1ecut instantaneu de la goc la iritare. (Sa nu pui niciodata intrebarea asta intr-o sali plind de {ole care au centura neagra la karate.) 25 — Da, a rispuns Solomon, finand usa in semnalul versal pentru: ,iesi afara”. Cascati ochii. in timp ce strabateam coridorul alb si lunecos catre a sorul care ma adusese aici, mi-am auzit colegele de mergand in directia opusa, catre ascensorul cel mai apropit de camerele noastre, Dupa cele intamplate, m-am bu si le aud pasii indepiirtindu-se. N-am fost surprins& Bex a venit langa mine. — Fsti bine? m-a intrebat ea, fiindcd asta e treaba mai bune prietene. — Da, am minfit eu, fiindca asta fac spioanele. Liftul ne-a dus pand la coridorul ingust de la parter usile s-au deschis. Ma gandeam serios sii fac vizit’ mar (ginu doar pentru M&M's), cand am pasit in culoarul int necat si am auzit o voce fipand: — Cameron Morgan! Profesoara Buckingham alerga de-a lungul coridor si nu-mi puteam imagina ce-ar fi putut s-o facd pe a manierati lady englezoaic’ si vorbeasci aga, cand, de pra noastra, o lumind rosie a inceput sd se roteasca gi o si urlatoare ne-a sfredelit urechile, astfel ca abia am at strigitele vocii electronice care pulsa in ritmul luminii: ROSU. COD ROSU. COD ROSU. — Cameron Morgan! a récnit din nou Buckingham, in hitandu-ne pe Bex si pe mine de brate. Mama ta are ne de tine. ACUM! Capitolul 3 Dintr-odats, coridoarele goale au fost invadate de fete angajafi care alergau, in timp ce luminile rosii continuau s palpaie. 26 Oetajerd s-a r&sucit, trimitand in compartimentul ascuns de dup’ perete insignele gi pangli a igitoarele in luptele anuale corp la corp gi in competitiile ide spargere a codurilor, gi l’sand in loc un sir de premii de In intrecerile de inot gi concursurile de dezbateri Deasupra noastra, la etajul superior al holului, trei ban- {ire aurii cu viginiu, inoafa-i Maiestria, Cinsteste-i Sabia gi Pas- Ijusil-i Secretele, s-au rulat miraculos in sus si au fost WWlocuite de afige realizate manual care sprijineau candida- {ura cuiva pe nume Emily la pregedintia consiliului elevelor. Buckingham ne-a tras, pe Bex si pe mine, in susul scarii jorpuitoare, in timp ce un card de novice alerga in jos, ti- Jind din toti bojocii, Mi-am amintit cum sunasera sirenele leo prima oar’ cand le-am auzit. Nu era de mirare c& fetele § comportau de parca era sfarsitul lumii. Buckingham a stri- hot Fetelor! $i astfel le-a potolit. Urmati-o pe Madame Dab- adaugat ea. Va va duce la grajduri pentru dup’-amia- sta. $i, domnigoarelor — s-a ristit ea la doud gemene are pareau chiar innebunite — calm! Dupa care Buckingham s-a rasucit pe calcaie gi a alergat jw seiri in sus, c&tre palierul de la etajul intai, unde domnul Mosekowitz si domnul Smith incercau s& imping’ o statuie 4|\\ Eleanor Everett (Fata Gallagher care a dezamorsat candva ‘» bomba cu dinti, in Casa Alba) intr-o debara. Am trecut in joend pe lang’ Sala de Istorie, unde sabia lui Gillian a alu- ‘ject ugor in seiful de sub vitrina sa, asemeni sabiei Excali- Hur intorcdndu-se la Doamna Lacului, gi a fost inlocuiti de )yolul unui barbat cu urechi enorme, care, zice-se, a fost pri- Wu director al gcolii. Intreaga scoala era intr-o stare de haos organizat. Bex si #4) nine am schimbat o privire intrebatoare, cAci trebuia sa yy jos, ajutindu-le pe celelalte eleve din clasa a zecea sh 27 verifice parterul, in cdutarea oricirui obiect legat de spior pe care cineva |-ar fi putut lasa prin preajm&, dar Bucki ham s-a intors si ne-a repezit: — Fetelor, grabiti-val Glasul ei nu prea suna ca al batranei profesoare blaj pe care o stiam, ci mai degrabé\ ca al unei femei care s laiveala, cu o singurd man’, o mitralierd nazista in Ziua Am auzit un trosnet in spatele nostru, urmat de niste jurdturiin polonezé, si am stiut cd statuia lui Eleanor Ever era, probabil, fandari; dar, in captul Salii de Istorie, se sprijinea de usa dubla a biroului ei, aruncinduw-si M&M in gur, calm de parca ar fi asteptat si mi ia de antrenamentul de fotbal, comportindu-se ca si cum ar fi © zi ca oricare alta. Parul lung si intunecat ii cidea peste umerii costumulk ei pantalon negru. Suvitele bretonului ii atingeau frunt perfect pe care jur’ c& 0 voi avea si eu, de indata ce monii vor inceta razboiul cu porii mei. Uneori chiar ma bucur ci trim nowazeci la sut din’ in interiorul gcolii, cici, ori de cate ori plecim de aici, nevoitd si vid cum barbatii saliveaz dupa mama sau intreaba daca suntem surori, cea ce mi scoate din mis chiar daca stiu c& ar trebui sd fiu flatata cA s-ar putea cineva gi c&-i sunt rud& macar. Pe scurt, mama ¢ o tipi trasnet. — Hei, Cam, Rebecca, a spus ea, dupa care is-a a Tui Buckingham: Mulfumese cd le-ai adus, Patricia. Haid inauntru o clips inbiroul ei, datorit’ peretilor izolati fonic, harmalaia restul scolii a disparut complet. Lumina se raspandea pri ferestrele plumbuite si scanteia pe lambriurile de mahon pe rafturile inalte pand-n tavan care se risuceau, chiar clipa aceea, ascunzand tomuri precum Otrdcurile de-a lun} 28 weit si Un ghid pretorian pentru o moarte onorabilit si tnlo- ‘*indu-le cu un raft, aflat pe partea opusd, de volume pre- im Educarea esalonului superior si Revista lunarit a educatiei Particulare. Pe biroul ei se afla o fotografie cu noi dou’ in vacant in Nusio si am privit inmarmurita cum ne imbratigam gi zam- oom in rama, in timp ce, in fundal, Kremlinul era inlocuit ile Castelul Cenuséresei de la Disney World. Hartie fotografica holografici, radio-sintetizaté, a pus mama, cand m-a vazut cu gura ciscati. Dr. Fibs a in- ‘opt o grimada in laboratorul lui, peste vard. V8 e foame? Mama a intins cdugul palmei catre mine si Bex. Surprin- ‘lor, uitasem cu totul de stomacul meu gol, dar am luat 0 Swmboana verde, si-mi aduca noroc. Ceva imi spunea ca 0 Mam nevoie. Fetelor, vreau si faceti un tur, Dar... suntem in clasa a zecea! a exclamat Bex, de ited mama ar fi uitat, in chip misterios. Mama avea gura plina de ciocolata, aga ci Buckingham fea explicat: Junioarele igi incep semestrul cu tactica interogarii, ci, in momentul de fata, sunt toate sub influenja Jeilotalului de sodiu, iar senioarelor li se pun lentilele de ‘Sontact pentru vederea noctumné gi efectul de dilatare va mai ‘din cel putin doua ore. Este un moment extrem de neferi- i), dar exist un motiv pentru care Codurile Rosii sunt aga, Nu ptim cand intervin gi, ei, bine, unul a intervenit acum. Ce zicefi? ne-a intrebat mama, zambind. Ne putefi Hote din bucluc? (9 oi te prezingi neinvitat la poarta Colegiului Gallagher joniru Tinete Exceptionale trebuie s& intrunesti trei condi- i) oi fi petseverent, puternic gi total lipsit de alte optiuni. La 29 urma urmei, majoritatea potentialelor eleve nu re treaca de replica ,,Nu acceptim cereri de inscriere in m mentul de fata”, cu care se aleg ori de cate ori suna sau set Trebuie si fi fost refuzat de fiecare liceu privat din f inainte sa bati efectiv tot drumul pana la Roseville, cu ranfa c’ o viziti personalé ne va face si ne rizgandim. D oricat ai fi de insistent sau de disperat, nu poti trece de pa Nu, pentru asta e nevoie si fii cu adevarat puternic. De aceea Bex si cu mine stiteam pe treptele principa asteptand ca limuzina neagra care aducea familia Md (da, acei McHenry, cei de pe coperta Newsweek din dec brie trecut) s& inainteze pe aleea serpuitoare. Sunt gent oameni care nu pot fi ugor refuzati, iar noi invatasem { mult c& ascunztoarea cea mai buna e in vazul tuturor, ca Bex si cu mine eram acolo, sé-i intampinim la Gallagher pentru Tinere Exceptionale. Misiunea noast avem grijé si nu afle niciodata oft de exceptionale § cu adevarat, Barbatul care a iesit din limuzina purta un sacou gri ‘bune gi o cravati clasic’. Femeia arta ca mostenitoarea companii de cosmeticale, cea ce gi era — niciun fir de nicio gean nelalocul lor — gi m-am intrebat daca luciul: de buze cu aroma de cirese avea s-o impresioneze. Jud dupa cautatura ei incruntata, n-a impresionat-o. — Domnule senator, a spus Bex, intinzindu-i biirba mand, cu un accent la fel de american ca o placinta cum gi incdntat de sarada. Bine-ati venit la Colegiul Gallagl Este o onoare sA va avem astézi in mijlocul nostru. ‘Am avut impresia c& intrece putin cam mult mast pana cind senatorul McHenry a zAmbit si a spus, de p nu gi-ar fi dat seama c& Bex nu are drept de vot: — Multumese. E minunat si mi aflu aici. — Eu sunt Rebecca, a zis Bex. Ea e Cameron. 30 Senatorul mi-a aruncat o privire, apoi s-a uitat repede ‘WWupoi la Bex, care arata ca un model desivarsit al educatiei Ap wlita Ne face placere s& va arétim dumneavoastra gi... (in dips aceea, Bex gi cu mine ne-am dat seama ci fiica lor nu-si ‘(Meuse aparitia.) Fiica dumneavoastra va... Dar chiar atunci un bocanc militar negru s-a ivit din li- urins. Scumpo, a spus senatorul, aritnd cétre grajduri. Vino si vezi. Au cai. = Oh, asta miroase? a remarcat doamna McHenry, cu- enmurindu-se, \ (fin s& precizez c& scoala noastr’ miroase cum trebuie, Hiei, fireste, nu cumva simful mirosului ti-a fost alterat ire- ‘pitubil dup’ o viaté intreagd de adulmecat mostre de par- ayuri.) Dor senatorul i-a aruncat sotiei sale o privire furioasd si Pileclarat: Macey adora caii. Nu, Macey urdste caii, a punctat doantna McHenry, ‘Wi\indu-si ochii gi uitandu-se spre Bex gi spre mine ca gi cum ‘© (i vrut sé-i reaminteased senatorului s n-o contrazica in Jhip wervitorilor, A c&zut de pe un cal si gi-a rupt mana. Mi gandeam s8 intrerup mica demonstratie de fericite “Svijugal’ pentra a le spune amandurora c& in grajduri nu wld niciun cal, doar fete speriate de clasa a saptea gi o iN spioana francez care a inventat un mod de a trimite je codate in branz4, cand un glas a zis: Ma, se face un lipici grozav din ei. 1)\, bine, n-am informatii in acest sens, dar sunt destul de \irlich Macey McHenry nu atinsese un cal in viata ei. Avea Jonrele lungi gi atletice. Hainele ei, desi punk si rebele, \, firi doar si poate, exclusiviste, iar diamantul din nas 31 avea cel putin un carat gi jumatate. Poate c& parul negru ca pana corbului si tuns din topor, dar era, in timp, des si stralucitor $i incadra o fata desprinsé parca coperta unei reviste. M-am uitat suficient la televizor gi la filme ca sa daca o fati ca Macey McHenry nu poate supraviefui liceu, atunci una ca mine ar fi, probabil, mancati de: totusi, ceva o manase spre portile noastre, ca spre ulti farm de speranta. Sau cel putin asa considerau parintii — Suntem...M-am balbiit, fiindca, degi sunt prepararea otrivurilor, buna la discursuri in publicnu Suntem cu adevarat fericite ci va aflati aici. — Atunci de ce ne-afi tinut acolo — doamna M¢ si-a intins gatul catre portile de fier — mai bine de-un. — Ma tem c& aceasta este procedura standard persoanele care vin férd programare, a rispuns Bex, mai izbutit glas de student de onoare pe care-! putea Securitatea este 0 preocupare primordialé aici, la Ci Gallagher. Daca fiica dumneavoastré ar fi si vind aici, teti astepta la acelasi grad de protectie. Dar doamna McHenry avea mainile in solduri rastit: — Nustii cine ¢ el? Stii ca... —Ne intorceam la Washington, a intervenit senal intrerupandu-si sofia. $i n-am putut sd rezistam ispitei ‘© aduce pe Macey intr-o vizita. Domnul McHenry i-a, cat consoartei sale o privire care spunea: asta e ultima’ sansi,,n-o spulbera, ad&ugand: ar sistemul de securitate ct se poate de impresionant, ] Bex a deschis usile din fafa gi i-a poftit inauntru, dar eam putut decat si-i privesc treciind si si gindese: senator, nici nu vil trece prin cap. 32 ss) cul mine a trebuit si gedem in biroul mamei in timp ce -# fontit alocufiunea standard despre ,istoria” scolii. De ipl, nue att de departe de adevir, doar ci e prescurtatt. Hult Avem absolvente care lucreazé in toatd lumea, a spus jis, jar eu am gandit: Da, ca spioane, Ne concentram asu- ## \imbilor, matematicii, stiinfei si culturii. Acestea sunt lu- ile de care absolventele noastre ne spun cA au avut cea fil Mare nevoie in viata. Ga spioane! Acceptand doar fete, elevele noastre igi dezvolté un s§)\ ol responsabilitatii care le permite sé fie incununate de ieee Ca spioane! Incepea si-mi plac& micul meu joc, cand mama s-a intors He Bex gia spus: Rebecca, ce-ar fi ca tu gi Cammie si-i aratati lui Macey geod? Atunci am gtiut c& era momentul sa intram in rol. Nex radia, dar eu nu puteam decat si ma gandesc ca abia ‘*isevem parte de o jumatate de curs de operatiuni sub aco- ‘pote gi, totusi, plecam deja intr-o misiune! De unde sa stiu ‘ih sh ma port? Desigur, dac& Macey voia sa conjuge verbe J chinez’ sau s& sparga coduri KGB, eram perfect instruit3, sly misiunea noastrd era s8 ne comportim firesc gi asta e seve la care sunt total nepriceputé! Din fericire, lui Bex ti pice si joace teatru, Punct, Domnule senator, a spus Bex, strangandu-i mana, a lst 0 onoare s8 v8 cunose. $i pe dumneavoastra, doamna. 9 rimbit doamnei McHenry, adugdnd: Ma bucur nespus Mamindoi... Mulfumim, Rebecca, a intrerupt-o mama, pe tonul ei ‘Save pune: mu exagera. 33 Macey s-a ridicat si, unduindu-gi ultra-minijupa, a i pe usa gia intrat in Sala de Istorie far s& arunce mécar vire spre parintii ei Macey se sprijinea de vitrina care in mod normal zenta istoria mastii de gaze (un echipament pentru care legiul Gallagher define brevetul, mulfumese frumos) aprindea o tigara, cand am ajuns-o din urm’. A tras ad in piept sigur’ pe sine, apoi a suflat fumul cdtre tavanul probabil avea o duzin’ de senzori diferiti, dintre care cel banal era cel pentru fum. = Trebuie s-o stingi, a spus Bex, actionand butonul gurd-te-ci-stie-ci-ar-fisnefericité-aici. La Colegiul Gall prefuim sindtatea gi siguranta personali Macey s-a uitat la Bex de parca ar fi vorbit in Mi-a trebuit o clip’ de gandire ca s8 ma asigur c& nu era — Fumatul interzis, am tradus eu, culegand o cutie, de aluminiu dintr-un cos de gunoi reciclabil din capul lor gi intinzandu-i-o. A mai tras un fum gi apoi s-a uitat la mine de parca spus c-o sa stings tigara doar daci o oblig, ceea ce pul desigur, dar ea nu trebuia sa stie asta. —Bine, am spus, si m-am intors pe cileaie, inde tandu-ma cu pagi mari. Sunt plimanii tai. { Dar Bex o privea furioas’ si, spre deosebire de mine, € chiar prea capabild si azvarle pe cineva de la etaj, aga tragand un ultim fum, musafira noastré a aruncat tiga cutia goal de Diet Coke si m-a urmat in josul scAri, in ti ce un val de fete isi croia drum in goand pe lang noi. —E ora pranzului, am explicat, dandu-mi seama bomboana verde M&M se amestecase in stomacul mew Tic-tac-ul, incercand s4 ma convinga impreuna cd le-ar cea si nu rimand singure. Putem merge si manctim, d vrei... M4 Nu cred! a fipat Macey, dandu-gi ochii peste cap. Dar eu, toanta, m-am repezit si spun: Ziu, mancarea de-aici e grozavi. Ceca ce nu slujea deloc obiectivului misiunii noastre, cAci Wincarea scrboasi e de obicei o sperietoare bun’. Dar bu- | Milorul nostru e nemaipomenit. Chiar a lucrat la Casa Alba Wainte de incidentul in care au fost implicati Fluffy (Primul Pudel), un agent gastronomic chimic gi niste branz foarte Wubioasa. Din fericire, o Fata Gallagher a salvat viata bietu- jy) Fluffy, aga c&, in semn de recunostinta, bucatarul-gef {uis a venit la noi, aducdnd cu sine extraordinara lui crema [We zahar ars. Voiam si pomenese de crema de zahir ars, dar Macey a Pclamat: Fw mandne opt sute de calorii pe zi! ex sicu mine ne-am privit, uluite, Probabil ardeam ata- joa calorii inte-o singura sedinta de P&I. (Protectie si Inter- Yontie). Macey ne-a studiat sceptic’, apoi a adiugat: Mancarea e de domeniul trecutului, Din nefericire, si ultima mea masa era tot de domeniul eutului. ‘Am ajuns in hol si am spus: Aceasta este Sala Mare. Mise parea c& asta era potrivit s& spun, intr-un tur de Jrerentare a scolii, dar Macey se purta de parc nici macar {vay fi fost acolo, cind s-a intors spre Bex (care-i era egala Tivie) si a spus: Deci, foatd lumea poart uniformele alea? Asta mi s-a parut deosebit de jignitor, avand in vedere ‘i ficeam parte din comitetul de selectie a uniformelor, dar | ex doar gi-a atins fusta ecosez bleumarin gi bluza alba wortata, spundnd: Le purtim chiar gi in timpul orelor de sport. 35 Bine punctat, am gandit, sesizand oroarea de pe lui Macey, cand Bex a pasit spre coridorul estic si a spus: — Aici avem biblioteca... Dar Macey inainta spre alt coridor. — Aici ce este? Si, pur gi simplu, dus a fost, trecdnd pe langa sali clasa gi culoare ascunse. Bex i cu mine alergam si ne fi dupa ea, debitand scorneli precum: ,Tabloul acesta a fo: dar de la Ducele de Edinburgh” sau ,Oh, da, Candel Memorial Wizenhouse” sau preferata mea, ,Tabla Me rial Washington” (chiar e o tabla drigut’). Bex era in mijlocul unei povesti destul de credibile pre cum o eleva, daca obtine un punctaj perfect la un are voie si se uite la televizor o or’ intreaga in spt respectiva, cand Macey s-a prabusit pe una dintre bi mele preferate de Kinga fereastra, a scos un telefon cel s-a apucat s& sune chiar in fata noastri, fara si se miacar. (Nepoliticos!) Dar cea pacilité a fost ea cdci, di a format numarul, a intins aparatul in fata ei, const ‘Am schimbat o privire cu Bex si pe urma am adopt un ton cat se poate de plin de intelegere, cand spus: — Da, telefoanele mobile nu functioneaza aici. ADEVARAT. ~Suntem prea departe de un turn, a adaugat Bex. FALS. De fapt, am avea o receptie celulara grozavi daca n: statia monstruoasa de bruiaj care blocheaza toate trat siile dinspre campus in exterior, dar, cu siguranta, nu cazul ca Macey McHenry si tata ei din Capitoliu si stie — Fard telefoane celulare? s-a mirat Macey, de parca mai i-am fi spus ca toate elevele trebuiau si-gi radai cay gist triiascd doar cu paine $i ap’. Asta e. N-am ce ciuta 36 Dup’ care s-a intors gi s-a napustit cétre biroul mamei. Cel putin, ea credea ci acela era drumul catre biroul __hamei. Se apropia de usile care duc citre departamentul de _ Huicetare si Dezvoltare de la subsol. Eram aproape sigura i _ #8 Dr Fibs avea totul pus la punct conform Codului Rogu, "slay, in traditia oamenilor de stiinta ticniti de pretutindeni, 1)y Hibs avea tendinfa sa fie oarecum, si zicem, predispus la | weldente. Ce-i sigur e cA, dupa ce am dat coltul, I-am vazut Je domnul Mosckowitz, care se intampla sé fie cea mai mare ‘*iloritate din lume in codarea datelor, dar caren clipa aceea 1) orita ca. un mega-geniu. Nu. Arata ca alcoolicul scolii. ‘Ave ochii injectati gi inlacrimati, fafa palida, si s-a balbait Wyprozitor cand a balmajit: Buna! Macey s-a holbat la el cu dezgust, ceea ce, de fapt, era un Jworu bun, fiindca astfel n-a observat ceata deasi de fum ro- ‘jhllti care se strecura de sub usile dinspre casa scarilor din ‘*pilele lui. Profesoara Buckingham indesa prosoape in cri- pilurl, dar de fiecare data cénd se apropia de aburul pur- Piitlu incepea sa stranute incontrolabil. A lovit prosopul cu slorul. Dr. Fibs a aparut cu o rol de banda adeziva si s-a splicat s& incerce s8 izoleze crapaturile din jurul usilor. (Ce ‘ieo}i de asa tehnologie de super-spioni?) Domnul Mosckowitz continua sa se legene inainte gi ‘Wopoi, poate fiinde’ fumul purpuriu ti tulburase simful ‘hiilibrului sau poate fiindc’ incerca s8-i obtureze lui Macey Wivirea, ceea ce ar fi fost greu, tinand seama ci nu cred s& ‘ih mai mult de 1,67 cm. Domnul Mosckowitz a spus: Infeleg c& esti o potentiala eleva. Dar chiar in clipa aceea, silueta inalta gi subfire a lui Dr. ‘ibe a praibusit la paimént, Bra ca lemnul si fumul purpu- ‘Wi dovenea tot mai dens. ‘Am schimbat o privire cu Bex. Asta NU E BINE deloct 37 Buckingham |-a ridicat pe Dr. Fibs intr-un scaun cu sia inceput si-l imping’ de-acolo, dar eu n-aveam habart si fac. Bex a luat-o pe Macey de brat: — Haide, Macey, cunosc o scurti... Dar Macey doar si-a smuls bratul din strénsoarea hui siaspus: — Nu mi atinge, t.... (Da, eadevarat, i s-a adresat lui Bex prin cuvantul cu,” Vedeti, acum, aici e dezavantajata o fata de toata tea cu scoala particulara. MTV vrea sa ne faca sa cre acel cuvant cu ,,t” a devenit 0 vorba de alint sau un je ‘intre camarazi, dar eu tot il consider mai ales insulta rata a celor incapabili s& se exprime. Agadar, Macey fie fie ne respecta, dar m-am uitat la Bex si am stiut cS ea prima variant’. A facut un pas inainte, lepidandw-si de scolititd fericitd si luandu-si fata de super-spioana. ‘Nu ebine DELOC, am gandit din nou, tocmai cand maga albi gio pereche de pantaloni kaki mi-au ap? raza vizuala periferic’. ‘Nu aveam sa ma mai intreb niciodata daca siny motiv pentru care il consideram sexy pe domnul So! era faptul cd noi judecam dupa sistemul de ierarhis scolii de fete: o singura privire spre Macey McHenry convins ca, pana gi dincolo de zidurile Colegiului Gallag Joe Solomon arta formidabil. $i ea nici macar nu stia ca spion (ceea ce face intotdeauna un barbat gi mai sexy). — Buna. Era exact acelagi lucru pe care-1 spusese domnul ckowitz, dar, oh! ERA ALTFEL. — Bine-ai venit la Colegiul Gallagher. Sper ci te sa ni te alaturi, a continuat el, dar sunt aproape si Macey Bex gi cu mine am auzit, toate: Cred of esti cea mai ‘mons femeie din lume si as fi onorat daci ai fi mama copiilor' 38 (Hiv, serios, cred cA a spus asta.) iti place turul gcolii? a in- Wwebat el, dar Macey doar a fluturat din gene gi a devenit foarte seducatoare, intr-un fel care nu se potrivea deloc cu Hocancii ei militar Poate cé de vind era norul de fum purpuriu care plutea Wwpre mine, dar am avut impresia c& sunt pe cale si vomit. Ai o clipa? a intrebat domnul Solomon, dar n-a as- Woplat si raspunda si a addugat: Ag vrea si-ti arat ceva de la ~ dajul intai. Domnul Solomon a condus-o catre o scara circular de init care fusese cindva in capela familie Gallagher, in c, ce urcam, ferestrele-vitralii se indltau pe doud etaje si »rau lumina care poposea pe cdmaga lui alba. Cand am ‘jin la etajul intai, domnul Solomon a desféicut bratele, ard- {Wil coridorul cu tavan inalt care era scildat intr-un calei- Miscop de culori. lira, intr-un cuvént, frumos, si totusi, nu-l observasem ‘W adevirat pana atunci: fuseserd mereu ore la care trebuia ‘ojung, teme de terminat, Am auzit iardsi indemnul dom- Jui Solomon — céseati ochii — sin-am putut si nu simt c& sii didusem primul nostru test de Op-Acop. $i-l cazu- mn Ne-a condus tocmai pana la Sala de Istorie, dupa care \nlors gi a strabatut tacticos drumul inapoi spre acel mi- jt perete din vitralii. Privindu-l cum se indeparteaz, eey a murmurat: Cine-a fost ila? lim primul Jucru entuziast pe care il rostise Macey de jul s-a strecurat afard din limuzina gi poate mult dina- poate de cind gi-a dat seama i tatil ei gi-ar vinde Jul pentru un vot gi c& mama ei era cuvantul cu ,t", fo- | in contextul lui traditional, E un profesor nou, a rispuns Bex. ®. — Mda, a luat-o Macey peste picior. Daca zici tu. Dar Bex, care nu uitase incidentul cuvantului cu ,t”, rasucit si a spus: — Chiar aga zic. Macey a intins mana dupa pachetul de tigtri, dar oprit cand privirea lui Bex s-a asprit. — Savi explic, a zis Macey, de parca ne-ar fi ficuto favoare. Situatia cea mai fericitd: toate fetele se dau in. dupé el si nu se pot concentra, ceea ce sunt sigura che important la Colegiul Gallagher, a spus ea, cu 0 re' batjocoritoare. Situatia cea mai nefericiti: e un caz de portament neadecvat in cdutarea unui locunde si-gi, cap. A trebuit sa recunosc ca, pana aici, Macey ,1” avea noima — Singurele persoane care predau in asemenea sunt ciudatii si ticnitii, a continuat ea. lar cand ai o care arata aga — si a aratat spre mama, in toata splend« ei, care statea de vorb cu sotii McHenry la zece metri noi — e ugor si-fi dai seama de ce a fost angajat d Ochi-Dulci. — De ce? am intrebat, neintelegand. — Tu esti Fata Gallagher, a apelat ea din nou la iror Dacé nu te prinzi, cine sunt eu si-ti spun? M-am gandit la mama, la frumoasa mea mami, ci profesorul meu sexy de Op-Acop ii trisese recent cu si am avut senzatia c& mi se strange stomacul pentru deauna. Capitolul 4 Sane multe lucruri excelente atunci cand trei fete impart camera pentru patru. Primul, evident, este spatiul din dul: 40 ‘wnat de spatiul de pe etajere, urmat de faptul ci aveam un {ll intreg al camerei dedicat fotoliilor de puf. Era un aran- Jinent foarte dragut (dac& vefi scuza calamburul), dar nu ‘Wed ci vreuna dintre noi aprecia cu adevarat cea ce are, “pind cand doi ingi de la departamentul administrativ au ut la usa noastrd gi ne-au intrebat unde voiam celilalt pat. Trebuie si stiti cd, pe King profesorii si bucatarul nos- Colegiul Gallagher are un personal destul de numeros, dor nu e genul de loc care ofera posturi vacante la anuntu- Jile dle micd publicitate (ma rog, stiti voi... cu excepfia me- syjelor codate). Exist’ doua tipuri de oameni care vin aici: eve care vor s8 patrunda in Reteaua Alfa (CIA, FBI, NSA vlc) si angajafi care cauta sa iasé, Agadar, cénd doi barbati (il (rigiderele isi fac aparitia cu drugi lungi de metal si clesti Jeylabili, e foarte probabil ca acelea sa fi fost ustensilele lor slo cova vreme — doar c& intr-un context foarte diferit Fopt pentru care n-am pus nicio intrebare in seara aceea. Doar am indicat un colf si apoi toate trei ne-am dus glont la Plajul intai. Intrati, fetelor, a strigat mama, de indata ce am pa- {yuns in Sala de Istorie, cu mult inainte sa ne fi putut vedea. Degi am crescut cu ea, uneori instinctele ei de super- sploand ma sperie. A pasit c&tre usa: Va asteptam. Ticluisem un discurs fantastic, trebuie sa va spun, dar, ile indata ce am vazut silueta mamei in cadrul usii, -am Witt. Din fericire, Bex n-are niciodata problema asta. Va rog si ma scuzafi, doamna, a spus ea, dar stiti fumva de ce departamentul administrativ a adus un pat su- plimentar in camera noastra? altcineva ar fi pus acea intrebare pe tonul dla ar {i cunoscut mania lui Rachel Morgan, dar mama na facut Orie Al decat si-gi incrucigeze bratele gi s& imite inflexiunile ale lui Bex. — Oh, da, Rebecca. $tiu. — Aceasta este o informatie pe care ne-o puteti i tasi, doamna? Sau sunt date cu acces limitat, furnizate ‘in caz de nevoie? (Dac avea cineva o nevoie, acelea eram noi. Noi ne deam coltul cu fotolii de puf in afacerea asta!) insa mama doar a inaintat un pas gi ne-a facut urmam: — Hai si facem o plimbare. Copa eran nexeeull, wtandeteeama. Tebue asa ci am pornit dup ea, in josul scarii mari, zicand: — Ce? E gantaj? Senatorul stie ceva despre. — Cameron, a spus mama, incercand si ma intreryy — Face parte din Comitetu! Serviciilor Armate? E 0 tiune de finantare, cici am putea incepe si percepem de scolarizare, tu — Cammie, umbla, mi-a ordonat mama. ‘Mam supus, dar tot n-am ticut. — N-o sa reziste. Putem sa scépam de... — Cameron Ann Morgan, a zis mama, jucind ca celui de-al doilea prenume, pe care toate mamele o tin in’ zunarul din spate, special pentru asemenea ocazii. Aj Am inghefat, in timp ce i-a intins lui Bex plicul mare care il tinea in mana. 4 — Astea sunt notele de la teste ale noii voastre colege camera. OK, recunosc: erau bune. Nu ca ale lui Liz. sau asa dar erau mult mai bune decat ar fi indicat media ger 5,00 a lui Macey McHenry. Am cotit pe un vechi coridor. piatra, unde pagii nostri rasunau in spafiuil rece. — Deci, are note bune la teste, am zis. De 42 Nu+ti cer aprobarea pentru deciziile mele, asa-i, mie? Aim inceput s& ma simt oarecum ruginata, dar mama igi Jane deja atentia inspre Bex: $i iau, intr-adevar, decizii controversate, din cénd in | nn-i asa, Rebecea? (La asta, ne-am amintit toate cum a \\ Bex la noi gi pana si ea a ticut, $i, Liz — mama gi-a in- privirea spre Liz: Tu crezi c ar trebui sa primim doar (are provin din familii de spioni? ‘Hicu asta, basta: ne-a pus la punct. Mama si-a incrucigat brafele gi a spus: ~ Macey McHenry va aduce mult necesara diversitate Colegiul Gallagher. Are legaturi de familie care vor per- ‘ccesul in cdteva cercuri foarte inchise. Are un intelect \itlizat. Si... — mama prea si-si cintireascd aceast’ ul- i) wemarcd — ...are o calitate. Culitate? Da, sigur. Snobismul e calitatea ei. $i elitismul, ‘smul si anorexia, Am vrut si-i spun mamei despre cele wite de calorii pe zi, despre cuvantul cu ,t” sau sa subli- 4 c§ acele Coduri Rosii erau interviuri false, nu adevarate. poi m-am uitat la femeia care ma crescuse si care, se ngte, a convins un demnitar rus sa se deghizeze in fe- Jp gravida gi s& poarte o minge gonflabila plina cu nitro- lichid sub fust&, gi am stiut c& eram suficient de mat, chiar si cu Bex si Liz alaturi, $i daca asta nu va ajunge... Mama s-a intors cu fafa spre o veche tapiserie de catifea ‘ue atarna la mijlocul peretelui lung de piatri. Desigur, o ‘jisl viizusem, Daci 0 fata era dispusa sa stea acolo destul de Wit timp, putea urmari arborele genealogic al familiei ‘Hallagher care se ramifica pe tot cuprinsul tapiseriei, pe 4B parcursul a noua generatii inainte de Gilly gi dou’ duy dc’ o fat avea ceva mai bun de facut, putea sé-si vare in spatele tapiseriei, la blazonul familie Gallagher i in piatr’, ¢i si risuceasca mica sabie, apoi si se st usa secret care se deschide. (Hai sa spunem doar ci eu genul de fata din cea de-a doua categorie.) Ce legatur’ are asta cu..., am inceput si spun, m-a intrerupt cu un: — Dumnezeule mare! Am urmarit degetul subtire al prietenei mele ciitre de la baza tapiseriei. Nu stiusem ca Gilly se maritase, stiusem ci avusese un copil. Nici nu-mi trecuse prin m cd numele de familie al copilului era McHenry. Si eu care crezusem, in tot acest timp, c& ex sunt 0 tenitoare a traditiei Gallagher. — Daca Macey McHenry vrea si vin’ aici, a spus ii vom gasi un loc. S-a intors, dand sa plece, dar Liz a strigat dupa ea: — Dar, doamné, cum o si... stiti dumneavoastra... cupereze? 5 Mama a considerat ca era 0 intrebare corecti, clici impreunat mainile i a rispuns: — Recunosc ci, din punct de vedere scolar, dor McHenry va iin urma celorlalte eleve din clasa a zecea. acest moti, va face multe dintre cursuri impreun’ cu vele noastre mai tinere. Bex mi-a ranjit, dar nici macar géndul la picioarele des permodel ale lui Macey inltandu-se mult deasupra clase pline de novice nu putea sa schimbe faptul ci doi divizi cu capete rase (pe care era posibil sau nu sa se fi 0 recompensa) ii ficeau loc, chiar in clipa aceea, in noastr’, fntrebarea din ochii mamei mele era daca av s8-i facem loc lui Macey gi in vietile noastre. 44 Mam uitat la prietenele mele cele mai bune, stiind c& mi- “0 noastr’, dacd am alege s-o acceptim, ar fi s& ne im- nim cu Macey McHenry. Fata buna din mine stia c& ar macar s& incerce s-o ajute sé se acomodeze. Spioana nine stia cd primise o sarcind gi, daca voia si vada vreo- i) Subnivelul Doi, ar face bine si zimbeasc’ larg $i si Da, doamna director.” Fiica din mine stia c&, in it, nu avea de ales. Cand incepe? am intrebat. Luni. soar acelei duminici, m-am intalnit cu mama in biroul ei, ;pipte crochete de cartofi si nuggets de pui. Aveam o regula ier in privinta meselor de cin’ duminicale: mama trebuia Je prepare singur’, ceea ce e dragut si asa mai departe, ‘iy tocmai bine pentru digestia mea. (Tata spunea mereu \yerul cel mai distrugator la mama e gatitul.) Direct sub noi, prietenele mele se infruptau cu cele mai \ciruri pe care le putea oferi un bucstar de cinci Jo, dar, in timp ce mama se plimba de colo-colo, intr-un La inceput, cand am venit la Colegiul Gallagher, ma sim- 4 Vinovat’ cé-mi pot vedea mama in fiecare zi, pe cand iyele mele de clas& erau nevoite sa petreacd luni in gir phrin{ii lor. in cele din urmé, am incetat si ma mai simt i\jenit’ in privinta asta. in definitiv, mama gi cu mine nu yocem verile impreund. Dar, mai cu seamé, noi nu-l avem tala Si, cum merge scoala? Intreba asta intotdeauna, de parc’ n-ar fi gtiut — gi poate jin, Sau poate, ca orice detectiv bun, voia si auda toate \\inile povestii inainte de a se decide. 45 Am muiat o crocheti in nigte sos de mustar cu mi am raspuns: —Bine. = Cume Op-Acop? m-a intrebat mama, dar stiam rectoarea din ea e pe undeva prin preajma si cd voia s&i daca cel mai nou angajat al ei era la inaltime. — Stie despre tata. N-am idee de unde a venit propozitia gi de ce am Petrecusem gase zile asteptand cu groaza sosirea lui Mé McHenry in micul nostru grup, dar mi pomeneam asta cand, in sfargit, o aveam singura pe mama? Am stu dorindu-mi ca domnul Solomon si ne fi predat Citirea bajului trupuluiin acea sdptiman’ in loc de Elementele de ale supravegheri. — Existé oameni pe lumea asta, Cam — oameni ca nul Solomon — care stiu ce s-a intamplat cu el. E datorit s& stie ce s-a intamplat. Sper c&, intr-o bund zi, te vei obi cu expresia din ochii oamenilor cand pun lucrurile cap gi incearc si hotarasca daca e bine si pomeneasca pre asta. Am dreptate cand presupun ci domnul Solom« pomenit? — {ntr-un fel. — $icum te-ai descurcat? Nu fipasem si nu zbierasem, aga ci i-am spus — OK, presupun. —Bun. Mi-a netezit parul gi m-am intrebat, a mia oara, mama avea doua perechi de maini, una pentru munca gi pentru momente ca asta. Mi-o imaginam finandu-le i servieta si schimbandu-le, matase cu ofel. Dr: Fibs ar fi si ile faca — dar nu ile-a facut. — Sunt mandra de tine, copilé, a adéugat ea simplu! timpul, iti va fi mai usor, 46 BD Mama cea mai bund spioana pe care o cunosc, aga ci Wicrezut-o. ‘loua zi dimineafa, cand ne-am trezit, mi-am amintit c& Juni. Dar uitasem c& era lunea cea Mare, De aceea am in- enit cand, in drum spre micul dejun, am auzit glasul jemic al profesoarei Buckingham rasunand in vestibul: = Cameron Morgan! Tu, domnisoara Baxter si domni- gy Sutton va trebui s ma urmati, va rog. Nex gi Liz aratau la fel de nedumerite ca mine, pana cand wkingham ne-a explicat: Noua voastra colega de cameri a sosit. Huckingham era destul de batréna si eram trei la una, , totusi, n-am vazut multe alternative. Am urmat-o pe int in sus. ‘Credeam ca in birou nu vor fi decét mama si Macey — Win(li lui Macey fiind deja in drum spre casi in limuzin’, 4) se osteniser’ s& si vind (ceea ce nu ficuser’) — dar, 4 Buckingham a dat usa in laturi, i-am vizut pe domnul omon si pe Jessica Boden agezati alturi pe canapeaua de [il parea atat de plictisit incdt aproape cé imi starmea ii, jar Jessica stdtea, arzénd de nerabdare, pe marginea ca- lei. Musafira de onoare era agezata in fata biroului mamei, wind uniforma oficiala, dar aratand ca un supermodel. sj micar nu s-a intors cand am intrat. ~ Cum spuneam, Macey, a zis mama, dup ce Liz, Bex ‘uy mine ne-am asezat pe bancheta de la fereastra, in celai- copat al camerei, pe cind Buckingham stitea in pozitie Adropti in fafa etajerelor cu cart. Sper c’ te vei simfi bine Jp Colegiul Gallagher. Hm! 47 Da, stiu c& limba mostenitoarelor nu este una dintre pe care le cunosc, dar sunt destul de sigura cd asta se duce prin: Spune-i altcuiva, fiindct eu am mai auzit toate a si tiu od spui asa numai fiindcd tata fi-a scris un cec imens. asta e doar 0 banuiala.) — Ei, bine, Macey, a cAntat un glas absolut respin; (Nu sunt sigura de ce o urasc pe Jessica Boden, dar sunt: tul de sigurd cd are legaturd cu faptul cd tinuta ei e mult perfect vertical, iar eu n-am incredere in cineva care! ‘8 stea nonsalant.) Cand administratorii au auzit de: ceptarea ta, mama mea... — Multumese, Jessica. Clit de mult o iubese pe mama? Foarte mult. Mama a un dosar gros care se afla pe biroul ei sia spus: — Macey, vad aici ca ai petrecut un semestru la Col Triad. — Mda, a raspuns Macey. (Asta, da, fata care stie si fie nonsalanta.) — Si apoi un an intreg la Wellington House. Doua hi Ingalls. Oo, doar o saptamana la Institutul Wilder. — Vreti si ajungefi undeva? a intrebat Macey, pe un! taios precum cufitul pentru hartie cu care se jucase Joe Solomon pe tot parcursul conversatiei. — Ai vizut o mulfime de gcoli diferite, Macey... — Neag zice c-a fost ceva diferit la ele, i-a dat ea Dar imediat ce i-au iesit cuvintele pe gurd, cutitul respondenta a pomit spintecind aerul, Ja nici doua de parul ei lucios, zburénd din mana domnului Solom rect citre capul lui Buckingham. Totul s-a petrecut ex de repede, cat ai clipi. Acum vorbea Macey despre cum’ liceele sunt la fel si, n clipa urmatoare, Patricia Buckin, inhafa un exemplar din Rizboi si pace de pe etajera 48 - ‘paiele ei gi il tinea Ta cativa centimetri de fat, tocmai in ‘ipa cind cutitul strapungea coperta de piele. Multa vreme, singurul sunet care s-a auzit a fost zbar- ‘Mitul subtil al cufitului de corespondenta infipt in carte, ‘Wind ca un diapazon fn cdutarea unui do central. Apoi ‘hima s-a sprijinit de birou gi a spus: Cred ca vei descoperi ci prediim unele lucruri pe care wlelalte scoli ale tale nu i le-au oferit. Ce..., $a balbait Macey. Ce... Ce... Suntefi nebuni? Atunci a luat mama de la capat istoria gcolii — versiu- ‘hes vieprescurtata — incepand cu Gilly si apoi punetdnd as- Jeele precum faptul cd Fetele Gallagher, ficandu-si una divin manichiura, au fost cele care au descoperit toatd Srvestea cu amprentele care nu sunt niciodat& doui la fel, si ‘leva dintre realizarile noastre mult mai profitabile. (Stifi, Jinda adeziva nu s-a inventat singura.) (Ciind mama a terminat, Bex a spus: Bine-ai venit la scoala pentru spioane, cu propriul ei ‘event, in loc de rostirea trSginati, geografic neutra, care {o/9 lot ce auzise Macey pan atunci, si mi-am dat seama c& ‘ora pe cale s& sufere de o serioas supraincdrcare informa- flonala, fapt care, desigur, n-a fost ugurat de Jessica. Macey, stiu c& o si+ti fie greu sa te acomodezi, dar de ‘jivoa mama — ea e Administrator Gallagher — m-a incura- Jol wi te ajut s& treci mai usor prin... Multumese, Jessica, a spus mama, intrerupand-o din hou. Poate ca pot sé te fac s3 infelegi lucrurile putin mai bine. Mama a vardt mana in buzunar gia scos ceva ce arata ca 0 pudriera obignuitd. A ridicat capacul gia atins cu degetul wititor oglinda dinauntru. Am vazut mica lumina sca- {indu-i amprenta gi, cand a inchis cutia cu un pocnet, lumea lin jurul lui Macey McHenry s-a schimbat, in timp ce tot juocesul Codului Rogu s-a derulat inapoi, Btajerele fuseserd 49 ‘ntoarse invers timp de-o siptiméné, dar acum se rasua aratandu-gi adevarata fata. Disney World a dispirut tografia de pe biroul mamei, iar Liz a izbucnit in por cft s8 spuna: — Sera que ela vai vomitar? Dar eu am fost nevoita sa clatin din cap drept rispl cdci, sincer, mu stiam daci Macey avea sau nu sé vomite 4nd totul a incetat s8 se invart8 (literalmente), M era inconjuraté de mai mult deo suti de ani de se nu $-a oprit s perceapé tot ce 0 inconjura, cia fipat: — Sunteti psihopati! d Dupa care s-a repezit spre usa. Din nefericire, Joe S mon a fost cu un pas inaintea ei. — Dé-te la o parte! s-a rastit Macey. — Regret, a spus el impasibil. Nu cred ca dire terminat deocamdata. — Macey, s-a auzit glasul mamei calm si foarte ratio Stiu cd toate astea trebuie si fie un soc pentru tine, Dar § tem realmente doar 0 gcoal pentru tinere exceptio Cursurile noastre sunt grele. Programa noasir’, unica. D poli folosi ceea ce inveti aici oriunde in lume. in ce fel e sideri potrivit. Ochi mamei s-au ingustat. Glasul i s-a asprit cf Cand a pigit inainte, am stiut c nu mai vorbea ca unal ‘ministrator; vorbea ca o mama. — Dacé vrei sa pleci, Macey, putem si te facem sa uifi asta s-a intimplat micar. Maine, cind te vei trezi, va un vis pe care nu fi-l amintesti si vei avea inca o expi scolara jalnici la dosar. Dar, indiferent de decizia ta, treb si intelegi un singur lucru. ‘Mama se apropia si Macey a izbucnit: 50 Ce? Nu va sti nimeni, niciodati, ce-ai vazut sau ai auzit as- aici. Macey continua si-i arunce priviri tiioase, dar mama ea la indemana un exemplar din Réizboi si pace, ca s-0 yocareze, aga c& a apelat laa doua optiune: Cu att mai putin pirinfii t8i, a addugat ea i tocmai cand ma gandeam ci n-am s-o vad niciodata Macey McHenry zambind... Capitolul 6 J) cea de-a treia saptaimand de scoal8, rucsacul meu era mai greu decat mine (ei, bine, poate nu decat mine, dar shobil decat Liz), aveam un munte de teme si panoul de suipra Salii Mari anunta c& am face bine toate si ne scoa- de la naftalin’ franceza daca avem de gand si trénca- Jo masa de prinz. Plus, aveam de muncit aproape cu imi intreaga ca sé separ zvonurile de adevéruri. (Nu-i so surprizd despre cine erau toate zvonurile.) Macey McHenry fusese dati afara de la ultima ei scoala wile era insircinata cu copilul directorului. ZVON. La lino ei ord de P&L, Macey a lovit cu piciorul o eleva de yi a gaptea atat de tare incat aceasta a ramas lesinaté timp © or’. ADEVAR. (Si, de asemenea, motivul pentru care jucey face acum P.&l. cu elevele dintr-a opta,) Macey i-a lw unei eleve de clasa a gaptea cd ochelarii i fac fata gras’, ein din ultimul an ca parul ei arata ca o peruct (ceea ce si ‘fl jrofie unui foarte nefericit incident cu plutoniu), iar pro- Sesonrei Buckingham c& ar trebui si incerce si poarte corset. ADEVAR. ADEVAR. ADEVAR. 51 in timp ce treceam intre salonul de ceai al lui Dabney gi ascensorul spre Subnivelul Unu, Tina mi-a spus, cam a zecea ara: — Cammie, nici macar nu trebuie si furi dosarul..« si aruncio... — Tina! am izbucnit, apoi am goptit, pentru cé uni dor plin de viitoare spioane nu e cel mai nimerit loc ‘© conversatie secret: N-am sa fur dosarul permanent, Macey doar ca si vad dacd intr-adevar a dat foc salii de! Ja ultima ei gcoal’. 5 — 11 fmprumui, mi-a reamintit Tina, fmprumufi permanent. Doar o privire. — Nut am repetat, chiar cdnd coteam pe culoarul {intunecat. Am vazut-o pe Liz stand acolo si holbandi oglinda care ascundea ascensorul, de parc nu si-ar fi noscut propria imagine. Ce-i cu..., am dat si spun, a vazut biletelul de hartie galben’. Ce? E defect sau... Tar apoi am cifit biletelul de hartie galbend: CLASA A XA. ORK DE O.A. CONTRAMANDATA. INTALNIRE AFARK DISEARA. 7:00, NU VA PUNETI UNIFORMELE! = SOLOMON Imaginea oglindit a lui Bex a aparut lang mine gi ni s-au intalnit, Am inceput si desprind bilefelul oglinda, ca si-| pastrez ca pe o piesa din istoria Cole Gallagher, cici doua lucruri erau iesite din comun in turd cu el. fn primul rand, nici macar nu mai auzisem de contramandarea unei ore, daramite s& asist eu insimi ceva. in al doilea rand, Joe Solomon tocmai invitase sprezece fete s& participe la ceea ce echivala cu o pli sub dar de luna. Lucrurile incepeau 88 devind interesante. 52 ai vizut-o pe Liz agiténdu-se din cauza unor sarcini , dar, in ziua aceea, la pranz, era alba ca sarea din sol- pe cind parcurgea fiecare rand minuscul, perfect trasat, \elor ei la Op-Acop, oprindu-se din cand in cand pen- “ stringe din ochi, de parca ar fi incercat si citeasca ris- ile in varful capului. {Noate ca asa si facea. Cu capul lui Liz, orice e posibil.) ce qu‘ily a une épreue d’Op-Acop dont je ne con- us?! am intrebat, gandindu-ma c, dacé d&deam test la cop si eu nu stiam, cineva chiar ar trebui si ma infor- © Liz, es Dor Liz a avut impresia cd incere s& fac glume. _~ Tw ne la considéras pas sérieuse?* aproape a tipat. Tu sais ce qui se passe ce soir! Wineinjeles c-o luam in serios, dar Liz n-avea de gand sa ‘vad, asa c&i am abandonat obligatia noastra de-a vorbi ‘Hrancezd si am goptit: ~ Nu, Liz, nu stiu ce-o s& se intample disear8. ~ Pxactement! a strigat ea, aplecindu-se spre mine. Orice elle astea ar putea fi acolo, afar! a spus ea, de parca {\ mers intr-o adevaraté zona de rizboi, nu in propria "i curte. Sau ar putea sa fie ceva — a continuat ea, pri- mprejur $i apoi apropiindu-se si mai mult — care nu se In cir? Mam gandit serios c& era posibil si vomite, mai ales llex s-a aplecat si a spus (fiindcd vizuse asta cndva bin episod din Alias): "L(y, este vreun test de Op-Acop despre care nu stiu eu? (in Ib. Inorig,) (n. trad). 1\ 1-0 ie in serios? (in Ib. franc. fn orig.) (n.trad.). * Sil ce se intémpla disearat (in Ib. franc. in orig.) (n. trad.). 53 — Pariez c-o si spargem un cartel de droguri care reazi in fata unui club de noapte. Liz a inghifit in sec i incheieturile degetelor i s-a cand a strans in mand un jeton. — N-o si fie nimic de felul asta, Liz, am soptit. Dar deja toatd clasa a zecea se holba la noi. — De ce? a intrebat repede Tina, Ce sti? Ti-a spus ta ceva? — Nu! am raspuns, dorindu-mi si nu-mi fi p prietenele. Nu stiu nimic. — Asadar, Solomon nu i-a cerut mamei tale dé coptere, trei arme cu electrosocuri si o duzind de pagap braziliene? Dar fnainte s8 apuc si réspund la intrebarea ridi Tinei, usile principale s-au deschis si a intrat clasa a g% spunand intruna bonjour — salutul fiind una dintre put expresii pe care le cunosteau — iar elevele din clasa az au uitat de mine si si-au reluat ocupatia pe care o aveau siptimani: s-o studieze pe Macey McHenry. Era prima persoana care combinase vreodaté lacul né de unghii cu o bluza alba cu guler gen Peter Pan (i rue verificati sau aga ceva, e doar o banuial), iar inel diamant prins intr-o nard arta ca un cos in valoare de zeci de mii de dolari crescut pe nasul ei, dar pentru un. Macey McHenry ar fi putut prea una dintre noi. A str Sala Mare de parc’ ar fi fost pe mogia ei (ca de obicei), a o salata verde fair’ niciun sos (ca de obicei) gi s-a indi spre masa noastr. Apoi s-a trantit langg Bex sia spus: — Prichindelele ma plictisese. { Ceea ce era cu totul neobisnuit. Pana atunci, o auzisem pe Macey spunand mai cruri precum: ,,imi stai in lumina” gi ,Dacd o sa-ti faci rafie esteticd, s-ar putea s8 vrei s& incerci doctorul m: 54 Palm Springs.” (Inutil s& precizez, domnul Smith nu ‘ota numarul.) Dar iat-o acum stand cu noi, vorbind cu ‘Comportandu-se ca una de-a noastra! Liz a spus: Je me demande pourquoi elle a décidé de parler t nows au- ynl'hui. Comme c'est bizarre!" Dor nu stiam nici eu de ce era Macey atat de vorbareata. Inointe de-a apuca si rispund, Macey s-a intors spre Liz a ristit: Nici cu tine n-am chef si vorbesc, ciudato! ‘ocmai incepeam si rumeg faptul ca pana si mosteni- Je companiilor de cosmetice, date afara de lao gramada yeoli private, stiu binigor franceza, cand Macey s-a aple- ‘pte Liz, care s-a tras in spate. Spune-mi, a zis Macey in cea mai proast imitatie a | uecent sudist pe care am auzit-o vreodat’, cum poate o yand care se presupune ca e atat de desteapta si vor- ch att de prosteste? Hojo palida a lui Liz s-a inrosit instantaneu i in colturile or i-au aparut lacrimi. inainte si-mi dau seama ce se pe- wp, lex a sirit din scaun, i-a imobilizat lui Macey bratul i | spate, cu o singura mani, inhatand cu cealalta cer- iv| de nas cu diamant, atat de repede incat am spus iute 0 piciune de multumire cd britanicii sunt de partea noastra bine, presupunand c& nu ne vom intoarce niciodata la oiul de Independenta). ‘Stiu cd egti cu trei ani in urmé, dar lasé-ma sa-ti dau 0 Dare intampla un lucru extrem de ciudat; Macey zim- uproape radea, iar Bex era complet dezorientati. ' Mi intreb de ce sa hotirdt sti vorbeasc’ astizi cu noi. Ce yl (in Ib. franc. in orig) (n. trad). 55 Restul salii se cufunda incet in ticere, de pared ci undeva, ar fi dat sonorul incet. in momentul cand pro rii au incetat s& vorbeascd, Bex inci o tinea imobilizg Macey, eu mé aplecasem peste masii ca s-o imobiliz Bex, iar Liz, strangea in mana jetonul pe care erau enum primele cinci locuri din Sankt Petersburg unde ar trebi cauti explozibili de vanzare pe piata neagra Rebecca, a rostit un glas de barbat. Mi-am intors privirea de la zambetul superior, cub stranse, care se intindea pe fata lui Macey gi lam va Joe Solomon stand in spatele meu si vorbindu-i peste lui Bex, care lisa, incet, sngele si se strecoare inapoi in| tul lui Macey. — infeleg cd ai putea si ai necazuri pentru asta, a sp Este adevarat. Fetele Gallagher nu se bat pe corid ‘Nu.ne plesnim si nu ne imbrancim. Dar, mai cu sea folosim abilitatile breslei noastre impotriva altor suroris ciodata. Faptul cd Bex n-a fost imediat atacata din zece tec{ii dovedeste cét de unanim disprefuita si privit intrusa era Macey. Dar domnul Solomon era $i el un in Poate ca de aceea a spus: — Dacé esti dornica si te faci remarcata, tu si pris tale puteti si va afirmati diseard. S-a uitat la Liz si la mit aadaugat: Succes. Dar nu era o urare insufletit’, prin care ne dorea no Era o.urare prin care spunea: fifi-cu-bigare-de-seami-sau-0 vi-ncercafi-norocul-cu-mine, Liza revenit lajetoanele ei, dar Bex sicu mine ne-am bat una la alta peste masé, in timp ce fetele noastre au de la teroare absoluti a exaltare necontrolat. Pentru n Fete Gallagher, si conduca o misiune nu e o pedeapsa: € tamai decoratia de aur! Doar o urma de spaima mi-a mai staruit undev minte, dandu-mi seama ci eram pe cale sa ne jucim ¢ 56 i\ie adevrat — poate in ambele sensuri, proprin gi fi- ale cuvantului. Macey a revenit la salata ei, in timp ce domnul Solomon ligat: Et n‘oubliez pas, mesdemoiselles, ce soir vous étes des ci- ressemblez-y2 Oh, da, tocmai ce-mi lipsea: un sfat vestimentar de la Joe lymon insugi. Sala Mare a revenit la normal, dar ma in- ¢ cl vreumna dintre elevele de clasa a zecea, cu exceptia Macey, a mai inghifit ceva. De parc n-am fi stiut asta gi inte, Joe Solomon tocmai ne amintise cA in curdnd urma ‘jw aventura dincolo de zidurile noastre confortabile, jind pe cont propriu, pentru prima oara in viata noastra super-spioane. Yatru ani lungi de antrenament ne condusesera aici, iar | \ina, n-aveam cu ce si ma imbrac. ‘Nv ptiu sigur cum s-a intémplat, dar, la un moment dat, intre 19 unu dup’-mas’ si ora gase patruzeci si cinci, clasa a ‘yeovn de la Colegiul Gallagher pentru Tinere Exceptionale ) metamorfozat dintr-un grup de ucenice-spioane intr-o jyyel de adolescente. Era destul de infricosstor. Liz si-a petrecut dup3-masa devenind versiunea din ma- ‘iol a felului in care ar trebui si arate un agent sub acope- fie, copiind totul, de la poseta de lac pind la toc&, (Era un jonual destul de vechi.) Apoi, coridorul a inceput si rever- hereze de fipete ingrozitoare de: ,Mi-ai vazut cizmele " jwgre?” si Are cineva spray fixativ?” Incepeam si-mi fac griji serioase pentru soarta siguran- {ei nationale. in camera noastré, Bex arta grozav (ca de obi- {e)), Liz ardta ridicol (dar incearci s3-i spui astal), iar Macey e vita intr-un numar vechi din Cosmopolitan, de parc’ ar fi 'Sinu uitafi, domnigoarelor, in seara asta suntefi civili — aga si 1) oritagi (in Ib. fin orig.) (n. trad.) 57 fost o problema de viata si de moarte si stabileasc dele e ultimul ricnet al modei. Eu nu puteam decat si stau pe patul meu, in vechi gi un maiou negru crosetat pe care I-a purtat mama cand a coborat cu parasuta pe acoperigul Iraniene, gi si privesc pe ceas cum trece timpul. Dar apoi Tina a navalit in camera noastr’. — Care? a intrebat ea, jindnd in fafa ei o pereche: taloni de piele gi o fusta scurti. Eram gata si spun ,nicicare”, cand Eva Alvarez in goan’. — Merg astea? Nu stiu daca astea merg! Eva a ridicat 0 pereche de cizme cu tocur’ inalte, dureau picioarele doar privindu-le. — Mmm, Eva, poti fugi in astea? am intrebat. Dar inainte ca Eva si poata rispunde, am auzit pe spundnd: — Sunt in mare vogi la Milano. Am privit imprejur. Am numérat capetele. Apoi luminat cine vorbea, Macey s-a uitat la noi pe deasuy vistei sale gi a adaugat: — Dac vrei si stii. {in céteva minute, jumatate din clasa a zecea era in noastra camer’, iar Macey ii spunea Tinei: — $tii, conturul de buze se da pe buze. $i Tina chiar 0 asculta! Vreau si zic, e vorba aceeasi Tina care a stamit de capul ei zvonul cum c& ar fi fiica nelegitima a domnului Smith. N-avusesem cera de-ajuns o urgent legatai de moda ca si treaci de tea dugmanului! ‘Courtney imprumuta cercei, Anna proba jachete, iar eram sigur daca aveam s& m8 mai simt vreodata in siguran pasind pe un teritoriu inamic alaturi de vreuna dintre ele, 58 {iii, Eva, ceea ce merge in Milano s-ar putea si bata Jn) Roseville, am incercat eu, darnu m-a luatin seam’. Jolelor, ca sa te ascunzi in vazul tuturor trebuie si aio ye obisnuiti, am spus, dar Kim Lee se zvarcolea s& Wlintr-o bluza fara maneci gia fost cét pe ce si-mi do- ‘capul de pe umeri, dand din maini. $tifi, chiar nu cred sduicem la ball am strigat gi Anna a pus superba rochie 4 lui Macey inapoi in dulap. sunt cameleonul! imi venea sa strig. Eu sunt purtatoarea ie « Operafiunilor sub Acoperire! Ma pregiitisem pen- 9 asta toati viata, ficand antrenamente cu tata, ce~ +) mamei si-mi spuna povesti, devenind fata pe care yede nimeni, Dar acum alunecam tot mai adane in | pind cand m-am pomenit in mijlocul propriei mele 40, privindu-mi cele mai apropiate prietene cum roiese wl fantasticei noastre nou-venite, in timp ce eu eram iplet invizibila. © Di jos cerceii, a spus Macey, ardtand spre Eva. Vari-ti ney Bauer gi a zis: Cu ce fi-ai omorat parul? (Intr-adevar, Courtney are tendinta sé-si dea uneori cu mult gel.) ox sedea pe patul ei, cu Liz, si amandoua pireau la fel iijuite ca mine. Heil am strigat din nou, in zadar. Aga ci am recurs la calitatile mele de super-spioand gi, / secunde mai tarziu, fluieram destul de tare ca sé chem wl acasa (la propriu, de aceea m-a invatat bunicul Mor- ‘cum se face). Colegele mele i-au intors, in sfazsit, spatele lui Macey gi am spus: E timpul. 59 Camera se cufundase in ticere, dar apoi s-a astemnti niste mai indelungat’, mai profunda. Ispravisem cu de-a ferchezuitul, si toat Iumea stia asta. — Bun, domnisoarelor. Cuvintele erau cele potrivite, dar glasul care ver noi prin intuneric era nepotrivit in atatea privinte ind imposibil si descriu asta aici. Zau, ar fio cruzime fafa copacii care ar trebui sacrificati ca eu s& explic cum e si tepti la Joe Solomon gi sa te alegi cu domnul Mosckowi — Ardtati toate foarte... Se holba la noi, cu gura ¢2 de parca n-ar mai fi vazut in viata lui un sutien cu bur un contur de ochi, ... bine, a spus el, in cele din uw care gi-a impreunat palmele, ca si-si opreascd tremt vos, binuiesc, Dar vocea tot nu gi-a putut-o linigti, o adaugat: Ei, bine, o sear foarte mare. Foarte mare, tru... —a ezitat — ... noi toti. 4 Domnul Mosckowitz gi-a impins ochelarii la baza na lui gi a privit atent dincolo de aleea luminata a co1 Nici macar eu nu stiam exact ce se afla in acel abis intu Sigur, sunt paduri si piste de alergare gi un teren de care e disponibil in timpul Codurilor Rosii (si mai e fold: pe post de imens hangar subteran pentru elicoptere} toati lumea stie c& Padurea Gallagher este un cmp mit poate la propriu — gi am inceput si tremur in pantofii fara toc. 1 Daca sunt lunetisti? Sau caini de atac... sau... Dari si-mi pot termina géndul, am auzit scartait de pietr scragnet de cauciucuri si m-am intors, ca si vid un al Curierului Rapid vajaind inspre noi. Ho, care-é liorar ‘gent? m-am intrebat, Dar mi-am dat seama ci livrarea: tem noi, cand portiera goferului s-a dat in léturi si domi Solomon a sirit afar’, strigand: 60 ‘Vreceti induntru! , mintea mi-a zburat la una dintre figele hui Liz: RE- NR. 1 A OPERATIUNILOR SUB ACOPERIRE: NU, 1, inull Mosckowitz a deschis usile pentru incArcarea ¢/ am intrat, imagindndu-mi cd acel camion era ase- profesorilor nostri: dusese o viata fascinanta si pericu- Inointe sa se retraga si s4 vind la noi. Dar n-am vizut perete de monitoare gi c’sti — nimic din bazaconiille Je au camioanele in filme — doar lizi peste lazi cu In momentul acela, camionul a devenit chiar mai int, cici sunt aproape sigur’ c4 domnul Solomon il ~ Regula numarul unu, ne-a prevenit el, in timp ce ne mn induntru: Nu atingefi niciunul dintre pachete. Apoi domnul Solomon s-a strecurat induntru dupa noi, J afara pe domnul Mosckowitz, care se uita la el ca |#eistent de joc cdruia tocmai i s-a cerut sa tind casca mij- lui ofensiv. Harvey? a zis domnul Solomon, nerabdator, dar inc& \l de bland ca s& pard-un tip de treabi. Se scurge timpul. | aruncat domnului Mosckowitz cheile. ‘Avia a parut s&-l trezeasca. Oh! Da. Sigur. O s& va vad — gia ardtat citre tot gru- Hostru — acolo. Nu, n-o s& ne vezi, a spus domnul Solomon. Asta-i 0 {i st spuneti cd sunt ficnit8, dar nu aga mi-am imaginat \) prima intalnire pe intuneric cu un tip care aratd ca Solomon. (Si sunt aproape sigur’ c& vorbesc in numele iii clase a zecea in privinta asta.) 6 — Agentilor infiltrafi li se dau povesti false, ne-a bardat el prin bezna. Aceste povesti, inclusiy numele, de nastere si educatoarele preferate se numesc. — Legendel a izbucnit Liz, Unteste un test, in mintea lui Liz, si, atata vreme vorba de intrebari si rispunsuri, putea face fata la asta cu misiunea. — Foarte bine, domnigoara Sutton, a spus Solom chiar gi prin intuneric, am stiut cé Liz era la distanta creion HB de paradis. Pentru aceasti misiune, domni lor, va veti da drept adolescente obignuite. Credeti c& ‘efi descurca? ‘Nu sunt sigur’, dar cred c& asta ar fi putut s& treacd ¢glumé, in opinia lui Joe Solomon — dar a fost atdfét de: amuzant§, fiindcd suntem orice, numai obignuite nu. mod limpede, nu-i pasa de nimic din toate astea, fi continuat si turuie. — Cind efectuezi o supraveghere asupra unui ‘intr-o rotatie de trei oameni, persoana cu contact este... — Pupilal — Corect. Persoana aflata in campul vizual al este... — Acoperirea. — Siultima persoan’... — Rezerva. — Foarte bine. Acum fineti minte, rotiti-va nu prea frecvent. Modificati-vi ritml si distanta si, mai sus de toate... Am simfit, camionul franand. Motorul s-a oprit. ‘Mai presus de toate, ce? imi venea si strig. Cea mai i tanta searit din viafa mea, gi el uitit elementul-cheie! in pl camionului sa aprins 0 lumini{3, scildandu-ne i 62 sre stranie, galben-portocalie, am auzit o muzica, ase- evlei de la un carusel, $i m-am intrebat daca intreaga lati, incepand din momentul acela, avea si fie 0 casi iinzilor. li de afard (sau macar un desen animat), dar, in schimb, ‘yivut ceea ce vedeam de mult& vreme: cele paisprezece uri ale clasei a zecea, ~ In teren, domnigoarelor, mu va puteti agtepta niciodaté wrurile s& meargé conform planului. Ma astept sa sta- \\ ubilitatea de a improviza. De pilda, misiunea din seara J necesit’ un vehicul care nu e in proprietatea Cole- \v\ Gallagher, Aadar — gia ardtat in jurul nostru — am \ pregatiri alternative. Da. Sigur I-a furat! Pomnul Solomon ne-a dat casti, lui Bex, Liz si mie, gi pus Aparate de emisie-receptie obignuite, Nu va temeti sa folositi. Apoi ne-a azvarlit o pereche de ochelari cu rama buga, o insigna cu ,1¥ Roseville” si un lantigor cu 0 cru- {\\) de argint: in aceste trei obiecte sunt incorporate ca- » de filmat, care ne vor permite s& va urmarim si sé vi jontim evolutia, Chiciulifa is-a leganat pe degetul arititor si, pe ecran, ima- 4 colegelor mele de clasa s-a balansat incoace si incolo. Asti-seard ne folosim noi de ele, nu voi, a continuatel. iloor un exercitiu, domnigoarelor, dar si nu va asteptati s& lim s& vi salva. ine, recunosc, incepeam si ma sperii putin in momen- sla, dar, 28u, cine ma poate invinui? Simfeam toate ace- | lucru: imi dadeam seama dupa felul in care zvacnea siorul lui Bex gi dupa cum isi batéia Liz mainile. Toate 63 fetele din camion erau surescitate (si nu doar finde’ aproape de domnul Solomon gi discutam confidential Chiar daca Liz, Bex gi cu mine eram singurele care afar, in clipa aceea eram toate mai mult decat Fete gher: eram agente in misiune si stiam c& va veni o lucruri mult mai importante decat nigte note vor at ceea ce eram pe cale si invafim. Muzica de balci s-a auzit dintr-odata mai tare din spate s-a deschis, si primul lucru de care am dat a fost o saped de un portocaliu tipitor, in timp ce Mosckowitz arunca o privire induntru, — Sunt pe-aproape, a spus el Domnul Solomon a introdus un fir intr-o boxa gi, cunda urmatoare, am auzit glasul mamei alaturand zicii: — Eovreme grozava pentru alergat. Mi-a inghetat singele. Oricine, m-am rugat, in ‘mama. Oricine in afara de mama. 4 Cunoasteti expresia , Ai griji ce-ti doresti”? Oh, da, cred cu tarie in ea, caci de indata ce cuvintele mi-au_ prin minte, domnul Solomon s-a intors spre noi sia — Existé trei tipuri de subiecti care vor fi intotdi mai dificil de supravegheat. I-a numirat pe degete: care sunt antrenafi. Oamenii care banuiesc ci pot fi ti. $i oamenii care sti. Dupa o pauzé, domnul Sol adaugat: Domnigoarelor, asta este seara voastra not A scos 0 fotografie alb-negru dintr-un buzunar al. tei sia ridicat-o. Fata era noua pentru noi, dar foarte bine glasul care a trambifat prin boxa, spundndy — Da, probabil ca ar trebui sa reiau gi eu obiceiul — Oh, aiurea! a exclamat Bex, iar Liz gi-a scapat je — Smith! am tipat. Va asteptafi si urmarim pe d profesor Smith? 64 »mi venea sa cred! Nu doar ca eram in prima noastra , dar Solomon chiar se astepta si urmérim un om treizeci de ani de experienta, care ne vazuse in fie- '#\ de scoala, incepand din clasa a saptea, gi care — lu- mai rau dintre toate — era cea mai paranoicé fiint& de pe planet&! (Serios, adica, 0 poate dovedi cu fac- ‘operatiilor estetice:) echipa de agenti CIA de prima mané ar fi fost dati probabil, in douazeci de minute. Trei Fete Gallagher Wnicio sansa, La urma urmei, dupa ce un tip te-a auzit, \l despre rutele comerciale din Africa de Nord, se va | probabil, de ce stai in spatele lui in carusel! > Dar... da el nu pariseste niciodata incinta, |Piotestat, gdsindu-mi, in cele din urmé, cuvintele. N-ar iiiciodata intr-o zona neprotejata fara sa stea pe gan- | Ooo, bine punctat, am gandit, in timp ce ma cizneam Dr domnul Solomon s-a multumit s8 zambeasca. Stia ‘0 misiune imposibila: tocmai de aceea ne-o diduse. ~ Credeti-mi, domnigoarelor, a spus el cu un respect \, nimerti nu cunoaste comportamentul caracteristic al jwlui Smith. A aruncat spre noi un dosar gros, adau- Singurul lucru pe care il stim cu certitudine e ca in uta are loc baleiul din Roseville gi domnul Smith, in- nt ce s-ar intémpla, adora gogosile spiralate. ~ ii, distractie pl&cuta! a trambitat glasul mamei din Mi-am imaginat-o fluturandu-si mana spre colegul ei, in ee acesta o lua c&tre marginea oragului. Am auzit-o res- «i mai adanc gi aproape i-am simtit pantofii sport lo- pavajul intunecat. 65 — Misiunea voastri, a spus domnul Solomon, aflati ce bea cu gogosile alea spiralate. 4 Asteptasem de-o via{ prima mea misiune si ducea la asta? La bauturi carbogazoase? — Subiectul la Pompieri, Istefule, a goptit vostra, Tar apoi, pur gi simplu, mama a disparut, cu tot: ei de vultur, lasandu-ne singure in intuneric cu Joe Solomon si un matematician cu o gapca portocalie, fi Domnul Solomon mi-a aruncat lintigorul si a — Da sau nu? Am inhafat cruciulita, stiind ca voi avea nevoie Capitolul 6 mult la Bex si la Liz, zau. Dar cand misiunea treci neobservat la balciul din Roseville, urmarind un, atat de bun precum domnul Smith, un geniu cu soare model Jackie Onassis si o fata care ar putea, cat si fie Miss America (desi e britanic’) nu sunt tocmai ‘ag numi acoperirea ideal. — Am reperat pupila, a spus Bex, in timp ce eu sam prin piata oragului, pe lang’ scaunul scufundat Din minut in minut, awzeam in spatele meu un urmat de aplauze. Pe linga mine treceau intruna crenvursti in aluat gi mere caramelizate — o multime lorii pe bat — si, dintr-odata, mi-am amintit ci, desi rul nostru face o crema de zahar ars nemaij crenvurstii lui in aluat chiar lasé de dorit. Aga cd am cumparat unul — un crenvurst in aluat, sf zie. Aici ati putea incepe s& ganditi: Hei, cine-i ea nndnce in timspul unei misiuni? Sau: Nu e 0 neglijenta sit sta 66 ul cw mustar un crenourst fript in ulei, cd ai de urmarit i? aga-i cand esti artist al fofilarii (un termen folosit prima data pentru a ma descrie pe mine la noua ani, gm reusit cu succes s&-I urmaresc pe tata printr-un (9 9 aflu ce dar de Craciun o si-mi cumpere), nu pofi pilesti pe dupa tomberoane gi sd te ascunzi intre usi tot |, Serios, ce mai acoperire e gi asta? Adevaratii artisti ai || nu se ascund: ei se contopesc. Agadar, cand incepi luiesti dupa un crenvurst in aluat, fiindcd tot a treia mi pe care o vezi manénc’ aga ceva, atunci adu mus- (in plus, pana gi spionii trebuie si manance.) cera in celdlalt capat al piefei, invartindu-se prin fata ecii, in timp ce fanfara ,,Floarea Roseville-ului” igi ncilzirea. Liz trebuia sé fie in spatele meu, darn-o ve- (Spuneti-mi, va implor, c& mu gi-a luat cu ea tema de despre regenerarea moleculara...) Domnul Smith se probabil, la zece metri in fafa lui Bex, in postura de Joe wre, ceea ce imi dadea fiori. La fiecare céteva secunde nun crampei din jacheta lui neagr, in timp ce hoin’- pe strizi, ardtdnd ca un tati devotat preocupat de ipo- i mi-am amintit c&, dintre toate falsele fatade ale Jului Gallagher, cea mai buna apartinea oamenilor lui. ~ Cum te descurci acolo, Duces4? am intrebat, iar Bex fispuns: » Urisc numele asta afurisit de cod. ~ ine, Printes’, am spus. Cam..., a inceput sa spuna Bex, dar inainte sa-gi ter- ‘intarea, am auzit vocea lui Liz in ureche. Cameleonule, unde esti? s-a tanguit ea. Iarigi te-am fut. Sunt aici, lang’ scaunul scufundator, Soarece de Bi- al 67 — DA din maini sau ceva! Aproape cé 0 puteam auzi pe Liz stind pe va vind incordata prin mulfime — Asta cam contravine scopului nostru, nu-i marcat Bex. — Dar cum s v4 urmiresc urmarindu-| pe Smi nu pot... O, lasa, a spus Liz, Va vid. ‘Am privit imprejur gi am gandit: Oh, da, mneleg de grew de reperat. Stiteam pe o banc’, la vedere, Serios, team fi mai vizibilé nici daca as fi avut o imensa minoasa deasupra capului. Dar asta e lucrul ‘majoritatea oamenilor nu pricep despre spionaj. Ni nici macar una dintre cele mai bune prietene ale mele. sd acorde vreo atentie unei fete obignuite, in haine date, care sade pe o banc& in pare, mancénd un cr aluat. Dac poti si fii destul de linistit si destul de atunci e chiar usor sa fii invizibil. — Smith schimba directia, a spus Bex cu glas am gtiut cA incepe distractia. Poate c& Roseville e un orasel linistit, dar Smith nu avea de gand si riste nimic. Facea cale i aga ci m-am ridicat de pe banc’ si am pornit incet tuar, stiind ca Smith se apropia de mine din partea piefei, pe langa Bex, care a reusit si-gi aplece capul poarte nongalant. in momentul acela majoritatea 0% ar fi dat-o in bara. O amatoare s-ar fi uitat la ceas gi. tors din drum ca i cum tocmai gi-ar fi amintit ca. fie undeva, dar nu Bex: ea doar a continuat s& mes Probabil c& jumatate din orag iesise la balci, aga mine si domnul Smith era un paravan de pietoni (un foarte bun!). Oamenii nu vad ce se afi in jurul lor la fel pede cum vid miscarea, aga c’, atunci cand profesorul s-aintors, am rimasneclintit8. Cand s-a migcat, am 68 secunde, apoi m-am luat dupa el. Dar, mai ales, mi-am it cum spunea tata c& un urméritor nu e ca o sfoara, e elastic ce se intinde incoace $i incolo, inainte si inapoi, H{indu-se independent de Subiect. Cand ceva m-a intere- fyvam oprit. Cand cineva a spus ceva amuzant, am ras. sum trecut pe Langa o tonetd cu inghetata, mi-am cum- una, si totul in timp ce-1 urmaream pe domnul Smith Heonda ochiului. Dor nu vreau si zic c’'a fost ugor. Nici pomeneala. Ori de ori imi imaginasem prima mea misiune, crezusem ci o jecuperez dosare secrete sau aga ceva. Nici nu mi-am in- it vreodatai c& mi se va cere sé-1 urmaresc pe profeso- jnou de TLL. printr-un pare de distractii gi sa aflu ce bea ‘jogosile spiralate. Nebunia era ci asta era CU MULT | GREU! Profesorul Smith se purta de parcé ucigasii pla- din KGB erau deja in drum spre Roseville, folosind orice ich de contraspionaj despre care s-a scris (sau, cel putin, phil pe care le vazusem eu), si mi-am dat seama cat de Nor trebuie s& fie pentru el. Nici macar nu putea sa-gi ipere gogosi spiralate, fara sa ,,schimbe directia”, sa ,se ro la colt” gi sa , Jase indicii” tot timpul. 0 data, situatia a devenit periculoasa si am fost sigura of mi identifice, dar am rimas in urmé, in spatele unui ip de batranici. insa apoi una dintre femei s-a impiedicat jorclura si, instinetiv, am intins mana s-o ajut, Profesorul ih s-a oprit in fafa unui magazin intunecat, cu privirea snenita la imaginea oglindita in vitrina, dar eu eram la mnetri in spatele lui, invaluitd intr-o mare de par cérunt jester — ceea ce a fost un lucru bun. Dar pe urmé toate je s-au intors si ma vad — ceea ce a fost un lucru rau. ~ Mulfumesc, domnisoar’, a spus femeia mai in varsta Wuitat la mine cu ochii mijifi: Te cunose de undeva? ‘Dor chiar in clipa aceea, o voce mi-a trambifat in ureche: 69 — Ne-am rotit? Liz parea gata si intre in pani rotit pupila? Profesorul Smith se indeparta, mergind din rectia lui Bex, aga c& am rispuns: —Da. Dar asta a ficut-o pe femeie si ridice o spran se uite mai insistent. — Nu-mi amintesc si te mai fi vazut, a spus ea. — Ba cum sa nu, Betty, a intervenit una dintre batind-o ugor pe brat pe prietena ei. E fata aia din Jackson. $i iat& de ce sunt eu cameleonul. Sunt fata din’ (doar ca usile noastre au senzori de citire a amp sunt antiglont gi aga mai departe...). — Oh! A iegit bunica ta din spital? a intrebat cea. panda dintre femei. Bun, deci nu stiam cine e familia Jackson gi cu putin cum se simfea mamaia, dar bunica Morgan ase ci picitura chinezeasca ¢ o nimica toata pe Ia nicuta care vrea cu tot dinadinsul s& afle ceva. L-am vi profesorul Smith apropiindu-se de Bex, dar, prin di vul meu de emisie-receptie, Bex radea, spunand: — Asa, frate, Hai, Piratii! Striga de pared fotbalul american ar fi fost viata reste, Bex nu deosebea fotbalul american de cel dar baietii sunt baieti si, vizavi, se aduna o gloat de teroni in pulovere. N-aveam nevoie de fotografii de veghere ca s& stiu cine era in centrul grupului. Batranele se uitau atent la mine, de pared as fi fost fn care incercau s8 vare ata, si am spus singurul lu ‘mi-a trecut prin minte: — Doctorul Smith spune ca trebuie si mearga in cd trebuie s& capete culoare. 70 ‘Amn privit peste grupul care ma inconjura pe mine gi el care o inconjura pe Bex, sperdind ci ma va auzi siva e cl Subiectul se indrepta in directia ei. Dor sperantele mele s-au impufinat cand am auzit-o zi- ~ Da, ador flancheri. ~ Oh, ce drigut! a spus batranica. S-a hotirat unde se ? ‘Am viizut jacheta neagras a domnului Smith trecand pe ‘tilpiiintraii principale a biblioteci gi apoi disparand. Stiti ch e un goarece de bibtiotecd, am spus, sperand ca J asculta. Abia asteapta si fie langa bibliotecd, de fapt, lit dupa colt, am adaugat, scragnind din dinti, in timp Jp (ota mea, b&ietii cu fotbalul inaintau in grup in josul \\, dar Bex nu era cu ei. Din cate puteam vedea, Bex nu Aicdieri. $i nici Smith, ~ Regret, doamnelor. Trebuie si plec, am zis repede gi WW Indepartat in grab. Soarece de Bibliotecd, am zis, ii Am pierdut contactul vizual cu Subiectul si cu pupila. {am pierdut contactul vizual cu Subiectul si cu... ‘Avi ajuns la bibliotecd gi m-am uitat in directia in care i yn ultima dat pe domnul Smith, dar n-am vazut decat fir lung de felinare galbene. Mi-am croit drum inapoi imultime, inconjurdnd intreaga piat’, pan& cand am Jnapoi de unde plecasem, intr-un spatiu gol dintre un joein de pantofi si primérie, chiar in spatele scaunului funditor. (lu, ar fi trebuit s8 fit mai constient’ de ceea ce e in jurul Spion 101 gi alte jocuri video — dar era prea tarziu, sem atat de aproape.... att de aproape. Nu voisem s& 71 recunosc in sinea mea, dar, cam pe cand mi-am ghefata, am inceput si-mi imaginez cum ar fi ca Joe! mon sa spuna: ,Bund treaba.” Dar acum disparuserd — toti— Smith, Bex Nu puteam s4 renunf si si ma intore la gcoal, nu al Ajunsesem atat de aproape. Aga cd am tagnit citre g0g03i spiralate, locul pe care, eram convinsa, dor trebuia sa-l viziteze inainte de sfarsitul serii, darn. dat atentie directici in care ma indreptam ori felului adjunctul sefului de politie statea inghesuit in scufundator de deasupra bazinului cu api. Am at netul unei mingi de baseball lovind tinta de ‘metal, ceput 0 migcare undeva, in coltul ochiului, dar, antrenamentul de Pél. din lume, n-am reusit s& nestavilit care s-a pribusit peste umerii mei, Da, ¢ adevarat. Prima mea misiune sub acoperire siprimul meu concurs de tricouri ude, si am ramas murand. $tiam c& va fi, probabil, ultima mea ex; ambele privinfe. Oamenii alergau spre mine, oferi Prosoape, intrebandu-ma daca vreau si mA conducd cu magna, Da, sunt discret’, am gandit, multumindu-le banal posibil si ludnd-o la goand. Lajumatatea drum trotuar, am scos din buzunar o bancnota uda leoarcd uazeci de dolari, mi-am cumpirat un hanorac cu Hai, {ii si-am tras pe mine. {n ureche, dispozitivul de emisie-receptie trecuse: Pardituri la o tcere profunda gi mi-am dat seama, cu, ci cruciulifa mea de argint, desi de ultima generatie, un model antiacvatic. Grupul de suporteri de fotbal Bex a trecut tacticos pe langa mine, dar niciun ochi n- vit in directia mea. Ca fata, nu m-ar fi deranjat o mi minare pe furig, dar ca spioan’, eram foarte ‘usu 2 M-am indreptat cdtre taraba cu gogosi spiralate, sti- ‘0h 09 putea, in orice clipa, s& dau de dezastru — si cred Wrun fel, am dat. wea in fata lor si — Dumnezeule! — arata inspaimanta- 1 momentul dla! Nowa lui fafa paruse intotdeauna pu- 4), dar nu fusesem pe deplin constient& de trasaturile ‘jopre pan’ cand nu s-a aplecat deasupra lui Liz gia tipat: ~ Domnigoara Sutton! Liz s-a ficut micd, dar Bex si-a \\jat brafele gi parea total plictisita. Vreau sa stiu ce fa- ici! a cerut explicatii Smith. Domnigoara Baxter — s-a spre Bex — ai sa-mi spui de ce tu si domnisoara Sut- ol) pirdsit campusul. Ai si-mi explici de ce ma urmariti Wweizeci de minute gi... (iam vazut expresia schimban- In timp ce incepea sa priceapa) ...ai si-mi spui unde se Joe Solomon in clipa asta. Hos si Liz. s-au privit mult vreme, inainte ca Bex si-si 40d privirea tnapoi la domnul Smith si s& spuna: Mi-era pofta de-un crenvurgt in aluat. 1) bine, am subliniat deja incompetenta echipei de bu- wi cle la Colegiul Gallagher in privinta crenvurstilor in #(, dar domnul Smith n-a inghitit argumentul lui Bex, ce era totuna, Nici nu trebuia si-l inghit’. Auzise lim- adevaratul ei mesaj: Bex gi Liz n-aveau de gand si vor- Hotele mele stiu s& se descurce. i-am amintit c& trebuia, probabil, si fac ceva! in Wnitiv, misiunea nu se sfargise ined, mu tocmai. Nu era dl pierdut. Cu siguranta, mai puteam salva ceva. Cu si- gana Incepeam realmente s8-1 urisc pe Joe Solomon. Pe de-o i, he trimite s& urmarim un individ care era aproape B menit si o prinda cel putin pe una dintre noi, si, pe parte, nu ne invaté ce si facem cand suntem prinse! 4 provoc o diversiune gi si sper ci Bex gi Liz. vor scape? Trebuia si gisesc o arma si si-1 atac pe Smit spate? Sau trebuia, pur si simplu, sd traversez.strada cocup locul cuvenit langd ele, pe acea banc& a rusinii? Cu coada ochiului, am vazut Curierul de Noaj cAnd. As fi putut sa-l opresc gi o armata intreaga ar fi ‘sa navaleasca gi si salveze situatia, dar nu s-a intémy si, dintr-odat, am stiut de ce. Strada era plind de care nu trebuiau si afle niciodata despre puterea pe banc’. Puteam salva surorile, dar nu punand in intreaga organizatie. — Ridici-te, i-a spus lui Liz domnul Smith. A sticla de Dr. Pepper intr-un cos de gunoi din apropi termina aceasta discutie la scoala. Am rimas in umbra si le-am urmarit pe Bex si cnd pe lang mine. Stii cd esti bine ascuns atunci ‘mai bune prietene ale tale din univers pot trece la gapte de tine fard si aiba habar cd te afli acolo. Dar mi-am: puit cé aga era cel mai bine. Pana una, alta, inci eram fntr-o misiune. Am asteptat pana cand au dat coltul, apoi am strada, Nimeni nu mi-a acordat nicio atentie. Niciun nu S-a oprit sé ma intrebe cum ma cheamé ori si-mi cat de mult seman cu mama. N-am fost nevoita sa vé presia de bruscé, stanjenitoare tristefe in ochii ni dandu-gi seama ci eram Cammie Morgan — din Morgan — ca eram fata cu tatil mort. Pe strazile din ville eram doar o fata ca oricare gi sentimentul era at placut incat aproape c& nu mi-a venit si scot din bu: servetel, sa var mana in cogul de gunoi gi si recuy grija sticla, dar, totugi, am facut-o. m4 ~ Misiune indeplinit’, am goptit. ‘Apol m-am intors, stiind ci era momentul sé revin in unde puteam sé fiu invizibild, dar niciodaté necu- th ptunci -am vazut pe el — un baiat de pe trotuarul de | ~ viizandu-ma pe mine. Capitolul 7 i, am scpat sticla pe caldaram, dar nu s-a spart. in ‘00 se rostogolea citre bordura, m-am repezit s-o ridic, s/t mana mi-a luat-o inainte — o mana care era destul uv $i, categoric, de baiat, gi ag minfi dacd ag spune c& stat 0 usoara atingere intamplatoare care mi-a provo- igle furnicdturi similare cu cele pe care le am atunci folosim crema lui Dr. Fibs de modificare temporaria ‘ntelor (numai c& mult mai placute). Mam ridicat si baiatul mi-a intins sticla. Am luat-o. ~ Salut. Avea o mana in buzunarul blugilor largi, apa- {in jos, de parca ar fi vrut s& provoace pantalonii si-i cv de pe solduri gi s8 ise adune in jurul pantofilor Nike ‘aveau acea stralucire prea albi a primei zile de gcoal’. vii des aici? m-a intrebat, intr-un fel ugor autoironic, gi jwvam putut abtine gi-am z4mbit. Vezi, a continuat el, nu ec si rspunzi la asta, fiinde’ eu cunosc toate cogurile juinoi din orag gi, desi asta este unul foarte frumos, nu ‘ca genul de cog de gunoi in care ar scotoci in mod obig- © fatd ca tine. Pe c&nd cosurile de gunoi de pe Seventh da, alea sunt nigte cosuri foarte frumoase. Mi-am amintit lectia domnului Solomon din prima zi de i, aga cam remarcat detaliile: baiatul avea cam 1,75 m, | jaten, ondulat, gi nigte ochi care I-ar fi eclipsat pani gi ied pedomnul Solomon. Dar lucrul pe care lam observat! cial a fost ugurinja cu care zambea. Nici macar n-ag despre asta, numai c3 parea sii defineascd intre ochii, buzele, obrajii, Nu era un zambet care si-i dé mod deosebit tofi dintii sau ceva de felul asta. Era cut si moale, ca untul topit. Dar, pe de alta parte, cel mai impartial judecitor in privinfa asta. La urma imi zambea mie. — Banuiesc c& nu e o sticlé obisnuit’, a spus el ( fireste). 4 Mi-am dat seama cét de ridicol trebuie s8 fi ar cAldura acelui zambet, mi-am uitat legenda, mi totul — giam bilmajit primul lucru care mi-a trecut prin} — Am o pisicat Baiatul a ridicat din sprancene si mi Lam imagi {and iute un telefon, si anunte cea mai apropiata i de boli mintale cd umblam libera prin Roseville. — li place s& se joace cu sticlele, am continuat sa ghez, turuind cu 150 de kilometri pe ord. Dar ulti spart gi s-a ales cu sticla in labuta. Suzie! Asa o cheama. sica mea, cea cu sticli in labuta... nu c& as mai avea pisici, vreau s& zic, nu sticle, De aceea imi trebuie sticla Nici macar nu sunt sigura c-o si mai vrea alta sti toata... —... trauma de a avea sticla in labuta, a terminat’ locul meu i ‘Am expirat, recunoscitoare ci am ocazia si-mi ti suflarea. — Intocmai. ‘Mda, asa se comport un agent guvernamental cu, Gatire inalt c4nd e interceptat intr-o misiune. f cred c& faptul cé persoana care m-a interceptat ardta combinatie intre un George Clooney tandr si Orlando 6 putut avea un oarecare rol. (Dacé ar fi aratat cao com- intre domnul Clooney si, si zicem, un hobbit, pro- ‘oh as fi fost mult mai capabila si gandesc coerent.) coada ochiului, am vazut Curierul Rapid cotind peo lui. fl simfeam z&bovind acolo — asteptandu-ma — oh m-am intors gi am pomit in josul strazii, dar nu ca baiatul s& spun’: ~ Asa deci, esti noua in Roseville, hm? jn intors inapoi spre el. Probabil ci domnul Solomon «laxona o fata ca s-o indemne sa se grabeasca, dar, chiar i) aparatul meu de emisie-receptie defect, ii simjeam yea, auzeam ticditul ceasului. Sunt... 884... cum ti-ai dat seama? A ridicat din umeri, apoi i-a coborat putin, varandu-gi gi jdlinc mainile in buzunare. ~~ Am locuit toata viata in Roseville. Toti cunoscutii mei Jocuit toaté viata in Roseville. Dar pe tine nu te-am mai i Jute pentru ca sunt fata pe care n-o vede nimeni, mi-a venit wn, Dar mi-am dat seama ci el ma vazuse gi asta mi-a ‘vuflarea, de pared ag fi primit un picior in stomac (0 iparatie pe care sunt perfect calificata s-0 fac.) Dar... hei..., a spus el, de parc’ tocmai i-ar fi trecut prin minte. Cred c-o si te vad la gcoal’. (yam gandit 0 secund, intrebandu-mé cum ar putea ‘loti un baiat s& fie acceptat la Colegiul Gallagher (mai 0) Tina Walters jura cd exist o scoala ultra-secreti de \indeva fin Maine gi in fiecare an ii solicit’ mamei si Inne 9 facem 0 excursie didacticd). Apoi mi-am amintit legenda mea: eram o adolescent quit) — una pe care n-avea s-o vada pe coridoarele Li- ivi Roseville, aga c& am clatinat din cap: Nu sunt in sistemul gcolar public. 7 A parut oarecum surprins de asta, dar apoia virea spre pieptul meu. (Nu IN FELUL ALA — hanorac, va mai amintiti? Plus, permiteti-mi s& va nu prea ai la ce te holba.) — Ce... esti gcolarizaté acasé sau aga ceva? m-a iar eu am incuviinfat din cap. De ce, din motive rel 88 zic aga? — Da, am raspuns, gandindu-ma ci putea fiun fel de bun ca oricare altul. Cam aga ceva. Am fa ‘inapoi c&tre camion, catre colegele mele de clasa, mea: Trebuie sa plec. — Hei! a strigat el dup’ mine. E intuneric. Lasi conduc acasi... stii... pentru protectie. Sunt aproape sigur ci ag fi putut si-] omor cu aga cd poate c-as fi ras daca propunerea lui n-ar fi fost. driguta. — Ma descurc! i-am strigat inapoi, indepart: goan pe trotuar. — Atunci pentru protectia mea. Nu m-am putut abtine si am ras, in timp ce am — Intoarce-te la balei! Inca zece pasi si ag fi dat coltul. As fi fost libera, iatul a strigat: i — Hei, cum te cheama? — Cammie! Nu stiu ce m-a facut sa spun asta, vantul era deja rostit gi nu-1 mai puteam retrage, repetat: Ma cheama Cammie — de parc ag fii varul, ca pe o hain’, si vid dact mi se potriveste. — Hei, Cammie.... (Baiatul fficea pagi lung, len partandu-se de mine cu spatele, citre luminile gi dezlintuite ale parcului de distractii) ... Spune-i lui €0 pisici norocoasa. 78 lu rostit vreodata niste cuvinte mai pline de erotism? Sin- ui cred! » fu sunt Josh, apropo. si inceput sa fug in vreme ce strigam: La revedere, Josh. ‘Dorinainte ca vorbele sa ajunga macar la el, m-am facut puta, ‘m ajuns la capatul strédufei, Curierul Rapid astepta cu luminile stinse. Am simfit sticla domnului Smith ni si, pret de o secunda, nu mi-am putut aminti de ce un cu mine un asemenea obiect. Stiu. Aproape c& mi-e de asta acum — de faptul cd zece secunde cu un baat ungaseré misiunea din minte. Dar mi-am luat seama gi amintit cine eram — de ce ma aflam acolo — si am 0 era timpul si uit complet de baiefi, coguri de gunoi ici pe nume Suzie. Mi-am amintit ce era realitate si ce Hogenda, ‘Pind am deschis usa din spate a camionului, ma astep- simi vad colegele de clasa inauntru, invidiindu-mi ca- de super-spioand cu misiunea indeplinit3, dar n-am { decit pachete peste pachete — pani gi televizorul dis- ei, locul strigatelor de felicitare, am auzit cuvintele nei lui Suzie c& eo pisic’ norocoass” résunéndu-mi in poi amufind, in timp ce imi d&ideam seama ca ceva nu regula. Noam rasucit pe strad’. M-am uitat in cabina camionu- nde 0 sapca portocalie zicea pe bord, probabil acolo We 0 lisase goferul de drept. Venisera gi plecaser’ fri | lar acum tot ce mai rimasese era acea sticla gi o lung’ spre casa. ‘Miam spus ca faptul c& trebuia si alerg trei kilometri, iyi uzi, era doar o pedeapsd karmic’ pentru cé mi-am 79 permis crenvurstul in aluat si inghefata, dar, cand Ja marginea oragului, nu mai eram atat de sigur’. in) alergam, aveam mintea libera. Eram iarasi pe stradai ‘Le urméream pe Liz si pe Bex disparand dupa colt nul Smith. Vorbeam cu o femeie batrana despre o care n-o cunosteam. Eram o fata ca toate celelalte. In departare, luminile gcolii razbiteau prin pacilor, in timp ce ghetele mele bubuiau ritmic pe ‘Tesatura uda imi freca picioarele. Sudoarea imi spate. Mama spunea intotdeauna c& un spion trel increada in instinctele lui, dar in clipa aceea ins! spuneau ci nu voiam si ma intore la scoala, ci nu fiu prin preajma lui Joe Solomon si a domnului cand am ajuns la portile principale, as fi dat aproape: nu fiu nevoita si trec dincolo de ele. — O seara important’, Cam? Un barbat indesat, tuns periu{a si cu gura ve de guma de mestecat, a aparut in usa postului de stia numele, dar nu ne fécuse nimeni, niciodat’, Daca ne-ar fi facut, probabil i-ag fi spus altfel decat Gumi-de-Mestecat. Dar, aga stand lucrurile, era d angajat din subordinea mamei, care fusese probabil! siuni cu tata, care cunostea toate detaliile vietii mele, ce eu nu stiam nimic despre viata lui. Dintr-odati imi era dor de banca din Roseville, dupa haosul zgomotos, anonim, al pietei. ‘Am pornit pe alee, dar Paznicul Guma-de- mi-a strigat: — Hei, Cam, vrei si te duc? Aardtat c&tre o masinuta rubinie de golf care se in spatele postului de paz. —Nu, mersi, am raspuns, clitinénd din cap, buna. 80 Iwi pare raw cit nu-ti stiu mumele. ind am ajuns in holul principal, m-am indreptat c&tre | Voiam si fac un dug. Voiam in pat. Voiam si ma de senzatia stanjenitoare care mi se instalase in sto- din clipa cind am vazut sapca portocalie zacind pe abandonata. Aveam sticla in mang, dar, pe undeva, ch nu asta era, de fapt, esenta. Apoi am auzit pasi i un glas strigand: © Asteaptal Pomnul Mosckowitz alerga dup’ mine. ~ Hun’, domnule M. Afi ficut o curs’ grozava in seara m spus, amintindu-mi cd fusese gi prima lui misiune. ‘Cova important trebuie si-l fi facut sd alerge dup’ mine, ¥) pel de o clipa, expresia i s-a schimbat. S-a imbujorat, yisimplu (dar nu ca atunci cand a testat pentru Dr, Fibs | \gnifug pentru piele). ~ Crezi? m-a intrebat. Fiindcé, ei, bine, la acel al doilea ‘am impresia c& poate am ezitat putin prea mult. fn ma- 1 patruzeci si opt de ore, a adaugat el, lovind aerul cu wil, asta este deviza Curierului Rapid. Chiar nu cred yolor adevarat ar fi zabovit atata. Oh! Am dat aprobator din cap. Mi s-a parut exact cat sie — stiti, nimic nu provoacd intarzieri mai mult ca un lent. Jojo i s-a luminat din nou: Cresi? ~ A fost perfect. Mom intors iaragi si am pornit pe sci in sus, dar dom- Mosckowitz a spus: Oh, da, stai, Trebuia s8-ti spun... (-a oprit si mi Lam nat scotocind prin gigabytii creierului siu.)... cd esti ti in clasa de Op-Acop, la un raport. Bineingeles ca sunt, m-am gandit, strangénd in ny cla. Bineinfeles c& nu s-a terminat. in timp ce scannerul optic imi trecea peste auzit pe domnul Mosckowitz intreband: — Asadar, hei, Cammie, a fost amuzant. Nui $i mi-am dat seama cd unul dintre cei mai meni din lume avea nevoie ca eu s& confirm ci zase. Locul Asta nu conteneste si mi uimeasca. Capitolul 8 Surnivetu ‘Unu era cufundat in intuneric cand am, ascensor. Am strabatut labirintul de sticla mata, lumina indicatoarelor pentru iesirile de urgent $i paitul monitoarelor. Am trecut de o biblioteca plit varuri prea delicate pentru a putea fi cunoscute de! clasa a saptea. Am strabatut un balcon care se: supra unei inciperi uriase, pe trei niveluri, de dit sunei sili de sport, care e dotat& cu pereti migcatori chine, aga c& Bex si cu mine o numim casa paj locul unde spionii vin s& se joace. in timp ce ma apropiam de sala de clas, corid mina gi curdnd priveam printr-un zid de sticla lt siluetele colegelor mele. Nimeni nu vorbea. Nici d Jomon. Nici vreuna dintre fete. M-am furigat spre chisa si mi-am vazut colegele la locurile lor obi domnul Solomon cocotat pe o etajera scunda, in andu-se cu méinile de lemnul intunecat, in ti sprijinea nongalant pe spate. ‘ Amstat acolo mult vreme, nestiind ce sa fac. in urmé, am spus 82 Am adus sticla, Joe Solomon n-a zimbit. N-a spus ,,bravo”. Nici 1 s-a uitat la mine, in timp ce se sprijinea de etajera pprivirea afintiti, in tot acest timp, in podea. Inird, domnigoars Morgan, a spus el cu glas domol. or mele, dar niciuna nu s-a uitat la mine. ‘rebuiau sd se intoarc’ pand..., am inceput. y in aceeagi clip’, domnul Solomon a luat o teleco- 4 apisat un buton si incdperea s-a intunecat, cu ex- \unel raze argintii de lumina care s-a revarsat dinspre »rul de Langa el. Eu stateam in mijlocul traiectoriei y silueta proiectata pe imaginea ce stralucea pe ecran. fotografie, Bex gedea pe zidul din fata bibliotecii ile. Apoi am auzit un clic gi imaginea s-a schimbat. wul-o pe Liz uitandu-se pe furis pe dup’ un pom, ceea 1\u Se face, dar domnul Solomon n-a comentat. Ta- ui pirea mult mai grav. Un alt clic. Bex privea peste inaversind strada. Clic. Liz era langé 0 taraba de go- [ppiralate. Intreab&, domnigoara Morgan, a spus el, si glasul lui tut, ru prevestitor, sala intunecata, Nu vrei sa stit pe afl? lar voiam s& stiu, dar aproape c&-mi era fric& si aud wul, Alte imagini s-au succedat pe ecran, fotografii de Woghere, Facute de o echipa bine pregatita si bine pla- ex gi Liz nu stiuserd cd se afla acolo — ew nu stiusem alld acolo — si, totusi, cineva ne pandise fiecare pas. jleam ca o prada. Intreaba-ma de ce nu sunt aici, mi-a cerut domnul on Lam vizut silueta intunecat8, cu bratele i — Vrei si fii spioan’, nu-i aga, Cameleonule? a mele meu de cod suna ironic pe buzele lui. Acum ce se intimpla cu spionii care sunt pringi. ‘Nu, am gandit. Altdic. Asia e Bex? Binein{eles c4 nu era — ea era cu Smith, era in sigurant’, dar n-am putut decat si la imaginea intunecat’, puricoasa de pe ecran — ¢gerati, umflata care se uita fix la mine — sisi prietena mea, — Stii, n-or s& inceap& cu Bex, a continuat el, Ci Alt clic, si am vizut niste brate subtiri legate in| unui scaun si o cascada de par blond, insangerat. — Oamenii astia se pricep foarte bine la ceea stiu c& Bex poate si incaseze pumni. Ceea ce 0 doare! es-o asculte pe prietena ei tipand. Lumina proiectorului, dansandu-mi pe piele, Solomon se apropia, I-am vizut umbra unindu-se cu mea pe ecran. — Si Liz fipl Va tipa vreo sase ore, pnd se va att de mult inedt nu va mai putea scoate nici un Privirea mi se incefoga, aveam genunchii moi. imi bubuia in urechi atat de tare incat abia lam a domnul Solomon cand a goptit: ~ Si apoi incep cu Bex. Alt cic. — Pentru ea s-au gandit la lucruri deosebite. O si mi se fact ru, am gandit, incapabil& sil pris ochi. — La asta te angajezi. M-a fortat s& privesc ima, UitS-te la ce li se int&mpla prietenelor tale! — Terminati! am urlat. Terminati! 84 ‘apol am sc&pat sticla, Gatul s-a rupt, spargandu-se si lind cioburi pe podea. ‘A\ pierdut doua treimi din echipa ta. Prietenele tale Nu, am spus. Terminati. Nu, domnigoar’ Morgan, odata ce incepe, nu se mai "A. mi ardea, ochii imi erau umflati. ‘Nu se termina niciodatd. aga este. Avea dreptate gi o stiam mult prea bine. un simtit, mai degrab& decat lam vazut, pe domnul on intorcdndu-se catre clas gi intreband: Cine mai vrea acum sa fie spion? ‘Nimeni n-a ridicat mana, Nimeni n-a vorbit. Nu trebuia. | urmatorul semestru, domnigoarelor, Operatiunile ‘Acoperire vor fi o materie optionala, dar in semestrul j sunt una obligatorie. Nimeni nu se poate retrage {lindcd e speriat. Dar mu veti mai fi niciodata atat de ate ca acum, nu in acest semestru. Aveti cuvantul meu. Plafonierele s-au aprins gi doudzeci de fete au strans din $i, domnigoarelor, daci nu sunteti speriate in clipa | hu va vrem, oricum. A dat la o parte un paravan glisant de sticla, dezvi- ulu-le pe Bex si pe Liz, care gedeau in spatele lui, neva- wate. Apoi a plecat. ‘Am rimas multi vreme in tacere, asculténd cum pasii je Indeparteaza, in camera noastra, am fost intampinate de un maldar haine si accesorii care parusera atat de importante la in- \tul serii, dar pareau atat de neinsemnate acum. 85 Macey dormea — sau se prefacea — dar mi Purta o pereche de casti din acelea foarte scumpe, (probabil in felul Asta nu era trezit& de sunetul guiera pe lang cercelul ei din nas), aga ci Bex, Liz gi am fi putut gi si vorbim sau si rcnim, Dar n-am. And gi Bex igi pierduse ifosele gi asta era poat infricosator lucru dintre toate. imi doream s& trate glum’. imi doream s8 maimufireasc& tot ce spusese: lungul lor drum spre casa. imi doream ca Bex si reflector, ca si nu mai fie atat de intuneric in camera’ Dar, in schimb, am stat in tacere pana cind eu putut suporta. — Fetelor, mie..., am inceput, simtind nevoia si ci-mi pare rau, dar Bex m-a oprit. 4 — Ai Bicut ce-ag fi Bieut gi eu, a spus ea, dup uitat la Liz. —$ieu, a aprobat-o Liz. —Da, dar... Voiam si spun altceva, dar nu stiam ce. in patul ei, Macey s-a rasucit, dar n-a deschis ochii. uilat la ceas gi mi-am dat seama cé era aproape unu — Smith a fost furios? am intrebat, dup’ multi Lizera in baie, spalindu-se pe dinti, aga c8 Bex a care mi-a raspuns: — Nu cred. Probabil ci acum se pripadeste de crezi? — Poate, am zis. Mi-am pus pijamaua. — Dar a spus cA nici macar nu te-a vazut, a zis parc tocmai gi-ar fi amintit. Liza intrat si a adéugat: —Da, Cammie, a fost chiar impresionat cand a ai fost acolo, Chiar impresionat, cum ar veni. 86 simfit ceva rece pe piept, aga cd am ridicat mana si «yuciulita minuscula de argint care imi atarna gi acum ) mi-am amintit cd cineva ma vazuse. Pana atunci, bi- slo pe strada imi iegise aproape cu totul din minte. Ajodar, a intrebat Liz, ce s-a intimplat cu tine dupa ce Hin plecat? "Ay mingaiat cruciulita, dar am spus: Nimic. ) ytiu de ce nu le-am spus despre Josh. Adic’, ar fi tre- fie important — un civil intalnit din intamplare initi- act in timpul unei operatiuni, Asta e un lucru pe care, ic, il spui superiorilor tai, daramite celor mai bune Dar -am finut pentru mine, poate pentru c4 nu cre- ei are important, dar probabil pentru c&, intr-un loc Joatii lumea imi cunostea povestea, era plicut si stiu c& un capitol pe care fl citisem doar eu. Capitolul 9 iyyoul de Cultura gi Asimilare nu seamand cu celelalte uy\ ale noastre, aga c& presupun cd din acest motiv salo- Ale ceai al kui Madame Dabney nu seamini cu celelalte dle clas. Perefii sunt tapetati cu matase franfuzeasci. ue: trebuie sa fim domnigoare. Unoori urisc materia asta si imi petrec orele gandindu-ma sie inutil este s& ni se predea lucruri precum caligrafia i \ul decorativ (pe langa folosirea mesajelor codate evi- igur). Dar alteori imi place s-o ascult pe Madame ney, in timp ce pluteste prin camera, cu o batisté cu 87 monogrami in mana, vorbind despre florile de sezon despre istoria valsului. Ziua de dup’ prima noastra misiune a fost una acele zile. Oi fi ratat eu misiunea, dar inca eram mae agezatul mesei, aga c& m-a intristat cu adevarat s-o a ‘Madame Dabney spundnd: — Oh, Doamne, fetelor, uitati-va cat e ceasul. Nu voiam si pun la loc vesela de porfelan chinez ‘Nu voiam sa cobor si si-1 infrunt iaragi pe domnul Sol — Dar astizi, inainte s& plecati, a spus Madame Dé pe un ton infrigurat, emotionat, care mi-a stérnit i am de facut un anunt! ‘Troncnitul veselei a incetat si toaté lumea era urechi la Madame Dabney. — Etimpul sa va extindeti educatia aici, la Colegiul lagher, aga ci... (Gi-a potrivit ochelarii)... incepand de tizi, dupa ore, am si va predau Conducere! Dumnezeule mare! Uitasem complet de Condi Sigur, aver voie si ne azvarlim una pe alta peste ume 4 preparém antidoturi pentru otravuri rare, pentru mediei, dar cand vine vorba de lucruri complicate, cum) s& ajustezi oglinzile retrovizoare gis stii cine are in intersectie, Administratorii Gallagher nu-si asum& risc. in plus, mai e de luat in calcul gi toata acea discountul-la-asigurarea-masinii-tale. Madame Dabney a spus: — Osh iesim in grupuri de cite patru — pe cat consultat o foaie de hartie si apoi s-a uitat direct la Liz, sila mine. incepand cu voi patra. Liz s-a uitat la mine gi la Bex, nedumerit’. — Patru? a goptit ea, tocmai cand parea sé ni se un beculet si, din fundul inc&perii, am auzit-o pe Macey’ nand: 88 Pare distractiv. Chiar e nevoie s& mai spun c& era sarcastic?) |) dup’-amiaza aceea, am coborat treptele porticului din le pine-am indreptat catre parcul de masini, unde ne ag- \y un vechi Ford Taurus, cu triunghiul galben pe care # SCOALA scénteind in soare. Mama spune ci Madame Dabney si-a petrecut cea mai {parte din carier& ca agent infiltrat, ocupaindu-se de ce- ile subterane naziste ramase active in Franta dupa Al Doi- Wizboi Mondial, dar, in momente ca acesta, imi vine tare yo cred — mai ales cand femeia in cauzi apare imbri- Jon tricou pe care scrie ,Calcd frina, pentru siguranta ta!” ‘Oo00, fetelor! O si fie aga de placut! a spus ea, dup (ea apucat sa gesticuleze: sa arate c&tre frand, spunand: lu face magina sk se opreasca, si spre accelerator: Asta face Wwina si mearga. Dor lucrul cel mai aiurea dintre toate era c& Liz lua notie. {ip are o memorie fotografica! A intrat in Mensa la varsta opt oni! $i, totugi, se simfea obligata si traseze 0 diagram’ bolounei de directie gi s8 noteze exact care buton actiona {ipitoarele de parbriz. Ai grija s& seri c& volanul e rotund, i-am spus si ea Wor a scris V-O-L in carnetelul ei, pana sa-gi dea seama ci Wineam. Cammie, nu face bascalie, a spus Liz, in felul in care linea ea mereu. Macey a maimufarit-o: Da, Cammie, nu face bascilie. Hind si Liz a vrut s&-i dea un pumn. Fetelor, a spus Madame Dabney, haideti si ne concen- {jim $i-a impreunat mainile intr-o pozitie de rugiciune gi i J aclresat lui Bex: Rebecca, draga, ce-ai zice s8 incepem cu (ie? 89 Mi s-a taiat rasuflarea. Si nu ma infelegeti gresit, drag’ Bex. E cea mai bund prieten’ a mea. Dar eu cof de cind am putut s& ma uit pe deasupra volanului fionez pedalele in acelasi timp (ceea ce bunicul Mor c& e un punct de rascruce in viata oricérui copil ferm’), asadar de ce trebuia si fie Bex — olondoneza\ get, care si-a petrecut anii de formare célatorind cu si facdind semn cu mana dup’ taxiuri — prima care si Autostrada 10? M-am consolat gandindu-ma ci Bex e cea mai tend a mea gi cd e buna la orice, sau cel putin aga am pnd cand a intrat pe autostrada PE CEALALTA B, ‘Acuma, toaté intamplarea ar fi putut fi amuzanta; c& acolo e o colina — v-am spus asta? O colina im felul nu-vezi-nimic-pand-cind-nu-esti-pe-cale-si- pul. Dar eu am fost singura care a observat. Madame! scria pe clipboardul ei, Liz igi facea tema la biochi Macey avea o urgenté legati de unghii. ‘Am incercat sa strig, dar pesemne imi pierdu: porar capacitatea vorbirii, gi Bex era singura afara de mine, atenta la drum, iar ea credea cd e pe dreapti — sau pe stanga — ma rog (pricepeti ce spun). Glasul mi-a revenit tocmai la timp ca sa strig: — BEX! area a spus: —Ce? Avirat brusc gi ne-a azvarlit pe cealalta banda, cea condifii normale, ar fi fost dezastruos, dar, in acest caz, rne-a salvat viafa. Soarta joaci asemenea feste — un care, presupun, orice spioana fl pricepe la un m Apoi Bex a redresat magina cu calm si a intrat in orag, plet netulburat’. 90 Cind Bex a facut un viraj la stanga ling’ Piggly Wiggly ‘ont cit pe ce s& acroseze un agent de circulatie care ve- lrecerea de pietoni de la Scoala Elementar Roseville, ime Dabney a obligat-o s& traga in parcarea bacSniei si swhimbe locul cu Macey. Dar Bex n-a parut suparata, cea i) sine, era intrucatva un lucru de speriat. Avea 0 expre- si) adevarat mulfumit pe fat’ cand a deschis portiera i m-a facut s-o imping pe Liz pe locul pe care il elibera y, ceea ce e mai greu decat pare, caci Liz. devenise V0... oh, care-i cuvantul... pietrificata. ira limpede cd Madame Dabney igi invatase lectia cu Bex, dinspre scaunul din fad, a venit o avalanga de ,Usor ‘sjeceleratia, draga”, ,Bine, ai acolo un semn de oprire, ya mea, in timp ce Macey inainta agale pe strazi. Situatia incepea s& se calmeze. Adicd, zu, era aproape Al si fac o plimbare cu magina, asezata intre cele mai prietene ale mele din lume, simtind cAldura soarelui geamuri. Era aproape normal — sau cat poate fi vreo- de normal, cu trei genii, mostenitoarea unui imperiu jetic/fiica unui senator gi un agent secret intr-un Ford ns Cuibarita pe bancheta din spate, intre Liz gi Bex, am in- Wut sii ma gandesc cd ar fi fost o pretentie mult prea mare Javon un tur al oragului inainte sd ni se ceara sa urmarim el pe unul dintre cei mai cdutati oameni din lume. Oh, fi fost un avantaj total incorect. in lumina zilei, vedeam de ascunzaitori unde o fata poate sa stea nevazuta. Am ynoscut alei si strdzi laterale care ar fi fost niste scurté- jrozave. in ciuda tuturor celor intamplate, am inceput {hi dorese o revanga cu domnul Smith. Dar, cel mai mult, puneam intrebari legate de baiatul pe care-] intalnisem. wal? Chiar se plimba pe strazile astea? ‘Atunei, mi-am primit rispunsul. 1 — Ce naiba faci acolo? m-a intrebat Bex. — imi caut lentilele de contact, i-am raspuns ristit, — Ai vederea perfectd, mi-a reamintit Liz. — Doar ci... doar cd... Nu pot ridica privirea in $tiam ci magina era oprit3, probabil la semafor — dintre singurele doua din oras, asa c& Josh se apropia, abil. — Ce? m-a intrebat Bex, cu glas soptit. Ce se Si-a schimbat pozitia in cea de spion, cu spatele privit imprejur: Nu e nimic afar’. Oh, ei, bine, pierzi t super sexy la dreapta. Liz si-a lungit gatul sia privit imprejur. — Ah, da, e cam slab, dar merita vazut. Apoi a din umeri gi a adaugat: Oh! Last. Ne priveste cu Incr tura Gallagher. N-am idee cine a nAscocit denumirea aia, dar aga intotdeauna privirea pe care ne-o ofer’ oamenii din de cate ori igi dau seama ce scoala frecventim. E sit prilej cu care urisc povestea noastri de acoperire: cand oamenii se uiti la mine de parca ar trebui si fit legiati, de parc ar trebui sifu résfat8. De parc ar 8 fiu ca Macey McHenry. imi vine s& le spun ca trecut vara curitand peste gi punand legume la sta este doar unul dintre mile de lucruri pe care treabii din Roseville n-or s8-l stie niciodati despre tusi, cand un om ca Josh se witd la tine de parca ai fi binatie intre Charles Manson si Paris Hilton, e putin ros — chiar $i pentru o spioana. — Da, dar tot baiat e, a spus Bex cu jind. Hel aruncé o privire. N-am sa ma uit la nu stiu ce baat! m-am rastit mi intereseaz pirul lui ondulat. 92 ~ Cine-a spus ceva despre pir ondulat? Oh, Bex e buna? ~ Nu-mi vine si cred, a spus Liz, misurand camera cu y Nu se agezase de cnd ne-am intors la conac: se plimba lite si inapoi, incercdnd s& destugeasca toate astea. N-o ieom invinui, Sistemul de convingeri al lui Lize destul de Pentru geniile stiintei. Ea vrea ca viafa si fie ceva ce te fi testat intr-un laborator sau prezentat intr-o carte. ise c& ma cunoagte. Eu ctezusem cd m& cunosc. Acum lou’ ipotezele noastre fusesera aruncate pe fereastra gi ve placea s-o udm de la capat. Nu puteam s-o las s& vada cét sunt de tulburat’, asa ci recurs la a doua variant. Am devenit furioasd. Ce anume e atat de incredibil? am intrebat. C4 un it §-a uitat la mine? Sigur, n-am s& fiu niciodata o frumusefe exotic’, precum sau o 24nd sfrijtd ca Liz, dar nu eram plin’ de coguri pe Cam! a spus Bex pe un ton poruncitor. Fireste ci nu pre asta e vorba, Liz si-a azvarlit mainile in aer gi a exclamat: Nu pot s& cred c& nu ne-ai spus! Nu pot sd cred c& | Informat pe cineva, Dofinitia lui Liz pentru ,,cineva” nu era ,cineva”. Pentru .cineva” insemna un profesor. ‘$i ce? am rspuns, incercdnd sa minimalizez toata in- pplarea, ice? a zis Liz. Te-a oizut! Cammie, nimeni nu te vede fu vrei sd fii vazuta. S-a agezat pe pat lang’ mine: Cand 93 {il urmaream pe Smith gi a trebuit si te fin sub ol mi-a fost aproape imposibil, si te auzeam prin de emisie-recepfie. $i stiam cu ce esti imbricata. Si... L dicat mainile: $i ce? 4 M-am intors sa ma uit la Bex, cu sprancenele ri pared ag fi veut si intreb: $i tu esti tulburata? — Esti uluitoare, Cam, a spus Bex, pe un ton ios, aga ci am stiut ca trebuie sa fie adevarat. — Ceva nu e fin regula aici, a spus Liz, in tis m-am dus in baie si am inceput s8 ma spal pe dinti. ssi spui lucruri care vor afecta o prietenie de-o viata spume la gura, ca un caine turbat.) Domnul rapoarte ale misiunii noastre, aga ca trebuie sé-linch baiat. Ar putea foarte bine si incerce sa se infiltreze’ prin intermediul lui Cammie. Ar putea fi un borean, Era si-mi inghit periuta de dinfi. Definifia tehnicd, borcan cu miere este un agent de sex feminin care seductia pentru a compromite o finta. Definitia pr oricine cu decolteu. (Se zvoneste c& Gilly a inspirat termenul.) Gandul c& Josh ar putea fi echivalentul mi intorcea stomacul pe dos. { — Nut! am strigat. Nu. Nu. Nu. Nu e un borcan cu — De unde stii? m-a intrebat Bex, facand pe diavolului. — Stiu, pur si simplu, am rispuns. Dar Liz.a ridicat din umeri, spundnd: — Trebuie si-l includem in rapoarte, Cam. Dar rapoartele duceau la analize. Analizele di protocol. Protocolul ar conduce la doua siptimani mirire prin tot oragul de citre departamentul de timp in care ar da de urma certificatului lui denastere gi act mama lui bea sau tata Ini joac’ jocuri de noroe, facut mult mai multe din motive mai putine. In 94 Jul Gallagher n-a ramas un secret bine pizit mai bine nut de ani, asumandu-gi riscuri. Mam gandit la Josh, cat de drigut si normal paruse. Nu ca nigte straini s-] studieze la microscop. Nu voiam_ Jote un dosar in Langley cu numele lui pe coperta. Dar, les, nu voiam sa stau intt-o camera gi si explic de ce sbordat, cand piata oragului fusese plin’ de fete mult drigute. ‘Ain privit in podea, alungand acest gand. ~ Nu, Liz. Nu pot s-o fac. E un pret mult prea mare de doar pentru cia vorbit cu o fata. ‘Alunci Bex gi-a incrucigat bratele si a zambit insinuant fectia mea. ~ Cred c& mai e ceva in povestea asta, a spus ea, cu fle- el obignuit. ‘Mngele care mi-a nAvalit in obraji trebuie si fi fost de wca si ma trideze, cici Bex s-a aplecat sia spus: Scuipa tot. ‘Aya ci le-am spus despre cogul de gunoi gi despre sticla 1p Pepper pe care am scipat-o si, in cele din urma, des- Spune-i lui Suzie c& e o pisica norocoasa”, replica pe chiar dac& n-ar fi fost toat& treaba cu geniile, tot ag fi In stare s& mi-o amintesc cuvant cu cuvant, pentru c& povitii ca asta sunt ca untul de arahide pentru mintea fete. Cand am terminat, Bex se holba la mine de parca {i intrebat dac& nu cumva fusesem inlocuita de o clona pat genetic, iar Liz avea o privire romantic’, foarte ase- \Mtoare cu cea pe care o afiga Albi-ca-Zipada in timp ce ywlele alea ii falfaiau deasupra capului Ce? am intrebat, simtind nevoia si le aud spunand | orice. DA impresia c i-ag putea rupe gatul cu o singuri , « spus Bex gi, probabil, avea dreptate. Dar daca iti aga ceva... 95 — ... baiatul e nemaipomenit, a terminat Liz in lo — Nuconteaza cum e sau cum nu e. El... ‘M-am incordat. Liz a sarit in picioare gi m-a comy — ... tot trebuie sa intre in rapoarte! — Liz! am strigat, dar mana lui Bex era pe brat — Ce-ar fi s-o facem noi? a spus, si pe fata i-a cea mai perfida expresie a ei. il verificdm noi gi, baiat obignuit, witim povestea. Daci e ceva ciudat dim. Am stiut instantaneu care ar fi trebuit si fie arg; ‘impotriva: suntem prea ocupate; era impotriva unui} de reguli; daci suntem prinse, am putea si ne prim cariera pe vecie. Dar, in técerea camerei, ne-am uitat alta, si ne-am infeles din priviri, aga cum se intamp — in regulé, am spus, in cele din urma. Vom ff mele investigatii si nimeni nu trebuie si stie. Bex a zimbit. — De acord. Ne-am uitat amandoua la Liz, care a ridicat din’ — S-o spunem pe gleau: fie e un agent inamie cearcé sa se infiltreze intre Fetele Gallagher prin inten lui Cammie... Liz s-a oprit in mijlocul frazei, indemnandu-mi si — Sau...? Intreaga fata i s-a luminat: — E sufletul tiu pereche, Capitolul 10 Ban, dinacest punct, dact suntefirude cu mines in situatia de a adauga lucruri la ,dosarul meu pe 6 /presupun c& la Colegiul Gallagher e putin mai detaliat ole pe care le au la Liceul Roseville), s-ar putea s& vreti ‘opriti din citit, Serios. Puteti s& sariti peste urmatoarea ile pagini. N-o s8 ma simt deloc jignita. j alte cuvinte, nu sunt mandra de ceea ce urmeaza, dar /)\i mi-e tocmai rugine, daca asta are vreo logic’. Uneori 6) toat’ viata mea a fost o astfel de contradictie. Adici, »om auzit in ultimii trei ania fost: Nu sovii, dar ai ritb- Fi logicit — ai incredere in instinctele tale. Respect protoco- Inprovizeazd. Nu lisa garda jos niciodata - si ai un aer wa mesaje, atunci, da, la un moment dat lucrurile interesante. Restul saptdménii s-a scurs buimac, tai- jhoastra misiune staruindu-ne undeva in adancul min- jindea mana spre clan’, aproape ci ma asteptam si edintei, iminica dimineafa, cind s-a cr&pat de ziua, eram in pi- | ceva ce, categorie, n-a fost ideea mea. Gratie specta- lui anual Dirty Dancing al Tinei Walters, unde am rit de zeci de ori scena ,Nimeni n-o pune pe Baby la chiar aveam nevoie de un ,repaus” bun, cum zice Bex. shiar daca Liz era ultima din clast la P&eL, ea se pricepe wi bine dintre toate persoanele pe care le-am vizut ti si ma scoale din pat, cea ce spune ceva, daca te ti cine e femeia care m-a crescut. lacey dormea cu cdstile ei, aa c& Liz s-a simtit liberd si Facem asta pentru tine! M-a tras de piciorul sting, iar dus s& caute ceva de mancare. Liz si-a apasat talpa pe 7 saltea, actionénd ca o parghie, in timp ce ma smu Cam, SCOALA-TE! — Nu! am protestat, ascunzindu-ma si mai paturi, ined cinci minute. Atunci m-a apucat de par, ceea ce, categoric, € sub centurd, cdici toata lumea stie cd asta e slabici — Eun borcan cu miere. — sa mai fie si peste o ord, am argumentat, Apoi Liz s-a lsat pe pat, ling mine. Si-a Mia soptit: — Spune-i lui Suzie ci e 0 pisici norocoasi. Am dat patura la o parte. — M-am sculat! Zece minute mai tarziu, Bex pagea aldturi de tinzndu-mi o placint& Pop-Tart, iar Liz mergea in spre subsol. Coridoarele erau goale; conacul era aproape ca vara, doar cé frigul se instalase in zidui {18 si cele mai bune prietene ale mele erau lang’ am ajuns Ja automatele de langa biroul lui Dr. Fibs, am) din micul meu dejun si am simfit zahéirul facdndu-gi — Suntefi gata, asadar? a intrebat Bex si Liza it $-au uitat amandoua la mine. Am mai luat o mt sim-am gandit cé, dacd am ajuns pand aici (si dacl iesit din pat), puteam foarte bine si mergem pana la: ‘Am scos 0 moned de 25 de centi din buzunar gi s-0 bag in fanta automatului, dar Liz — Stai. A intins mana dupa mone: Ja inregistriri, numele meu va atrage mai putin al spus ea, desi nimic din ceea ce féiceam nu era iny gulilor gcolii. (Stiu, am verificat.) De fapt, suntem incurajate si facem céte ,,proi ciale” pentru ,studiul independent” dorim, gi ni spus niciodata ci nu putem face un proiect din 98 quent a baietilor deosebiti. Totusi, parea o idee bund {yi lui Liz moneda gi s& igi apese ea, in locul meu, am- degetului mare pe capul lui George Washington, sa moneda in automat gi si comande produsul A-19. uli secunde mai tarziu, automatul s-a deschis, dand la un coridor citre cel mai modern laborator criminalis- fara CIA. (Dae& Liz ar fi comandat B-14, din panou- mahon din spatele nostru ar fi czut o scara.) limp ce intram in laboratorul criminalistic, Liz scotea iicla domnului Smith din geant’, asez’nd-o in mijlocul snose, Cioburile erau lipite la loc si aproape c& puteam. le ce o sc&pasem. Aproape. - 05-0 trecem prin sistem sa vedem ce aflam, a spus uun ton foarte oficial si mult prea treaz pentru ora 1) DIMINEATA, intr-o DUMINICA! plus, ag fi putut sa-i spun ce vom afla: nimic. Nada’. | de Dr. Pepper o $8 dea amprentele unei eleve de la jul Gallagher (ew), ale unui instructor al Colegiului /her inexistent-din-punctul-de-vedere-al-tehnologiei- ini-c\-in-fiecare-an-igi-face-amprente-noi-pe-potri- wei-sale (Smith) gi ale unui martor nevinovat a carui Wir crimé era interesul pentru adolescentele care sunt le si sterpeleascd din cogurile de gunoi (Josh). ‘Ain dat s&-i impartagesc toate astea lui Liz, dar ea igi im- w¢ deja halatul alb gi nimic nu-i face mai mult plicere Jy decat sa poarte un halat alb, aga cd mi-am pecetluit le gi am incercat s8-mi odihnese capul pe birou. ‘ori mai tarziu, Liz ma scutura ca s& ma trezeasc’, spu- \y-mi ci amprentele lui Josh nu erau nicdieri in sistem ii, stiu). Asta insemna, in mare parte, cd nu fusese ni- i in inchisoare sau in armat. Nu era avocat in exerci- ‘ori membru al CIA. Nu incercase niciodaté si cumpere * Nula — nimic (in tb. sp. in orig) (n. trad.). un pistol ori sé candideze (ceea ce, dintr-un anut venit ca o ugurare). — Vezi? i-am spus lui Liz, gandindu-ma si vandtoarea si si-mi permit si ma intorc intr-un pat dar ea m-a privit de parca ag fi fost nebuna. — Asta nu e decat Faza intai, a spus ea, cu un. — Crezi cd vreau s& stiu care e Faza a Doua? ami Liz doar m-a privit indelung, dupa care a spus: = Culeé-te la loc. ‘ — Nu-mi vine si cred ci m-am lasat convins’ si fae zis, in timp ce ne ghemuiam in tufigurile de langa Josh. A mai trecut o maging si muzica s-a pornit mai ce-am putut spune a fost: — Nu-mi vine si ered c& m-am lasat convinsa sa — Tie nu-ti vine s& crezi? s-a ristit Bex si apoi Liz, parca ziceai cA Ja opt casa o sa fie goal. — Pai, tehnic vorbind, casa Abrams e goal. 'N-o puteam invinui pe Liz cd incerca si se aj finitiv, se ostenise trei ore s& treacd de paravanele tie (ale noastre, nu ale lor) gi s& scotoceasc’ prin informatic al scolilor publice din Roseville, ca si afles al meu” era Josh Abrams din strada North Bellis mai luase fc 0 ord si acceseze toate conturile: Abrams gi s& intercepteze emailul in care Joan Al si mama lui Josh) ii promitea cuiva pe nume -N-am lipsi de la petrecerea-surpriza a lui Keith nimic in lume! O si fim acolo la opt fix!” Asadar, imaginati-va surprinderea noastra, cnd st ghemuite intre azalee si urmaream cum jumatate di Jul Roseville intra gi iese dintr-o casi alba cu obloane tre, la capatul cvartaluluti lui Josh. Mi-am pus 0 100 wi care functioneaz doar daca esti cu adevitrat miop i, un binocly) si am focalizat casa unde era in plind ure o petrecere, Keith si mai cum? am intrebat, obligdnd-o pe Liz s& leasc’ din now la e-mailul pe care il listasem pe eva- o i il ascunsesem sub patul meu. Jones, a rispuns Liz. De ce? 4 dat ochelarii, ca s& se poata uita la casa de la capa- {ivi si si vad panoul ,Tinem pasul cu familia Jones”, atimna deasupra usii de la intrare. Oh, a mormait ea, si am stiut toate ci familia Abrams nsese prea departe. | imaginasem unde locuia Josh, dar visele mele paleau n)paratie cu ceea ce vedeam in realitate. Nu era un car- ‘wlovirat — era un cartier de la televizor, unde peluzele dichisite si verandele sunt facute pentru balansoare gi wild. inainte de a veni la Colegiul Gallagher, am locuit » casa inghesuit& de oras din Washington. Mi-am pe- | verile intr-o ferma prafoasé. Nu mai vazusem nicio- lita perfectiune suburband intr-un singur loc ca \, uitindu-ma prin lumina palida a felinarului citre si- Jungi de garduri albe din zabrele. ‘C\nva, am stiut c& Jocul unei spioane n-ar fi niciodati ‘Totusi, trei se aflau acolo — ghemuindu-se in intuneric — cind Bex gi-a scos trusa de speracle si s-a repezit spre | Liz a urmat-o indeaproape, dar si-a strivit degetul mare N-am nimic! ‘Ain ajutat-o s& se ridice in picioare si, cateva clipe mai — Aproape am reusit, a spus Bex cu un glas ferm, zator. Cunosteam tonul ala. Tonul ala era periculos. Am auzit muzica petrecerii din josul strazii, am imprejurimile pitoresti gi mi-a venit in minte un gai — Aai...., fetelor, poate c& ar trebui s& incercém... ‘Am apucat inchizatoarea. S-a rasucit fard efort sub} mea. q — Mda, a spus Bex. Merge gi asa. Cand am patruns in casa lui Josh a fost ca si em patruns intre paginile unei reviste. Pe masi erau flori proaspete. O placinta cu mere pe o polit lang cuptor. Fisele de evaluare ale Josh erau prinse sub un magnet, pe frigider: calificati xime pe linie. Bex si Liz au tagnit prin camera de zi si pe sc&ri in eu mi-am adunat gandurile suficient de mult cat sa — Cinci minute! Dar nu le-am putut urma. Nu m-am putut migca, ‘Am stiut brusc ca nu trebuia sa fiu aici, dintr-o nie de motive. Violam nu numai un domiciliu, dar gi de viata. Am gasit un cog pentru cusut pe bancheta fereastra, unde cineva ficea costume pentru Hallon carte despre cum sa tapitezi singur zicea pe masufa si patru mostre de material atarnau pe un brat al — Cam! m-a strigat Bex gi a aruncat spre mine ator. Liz zice ca asta trebuie sa iasd afara. Ce-ar fi si ulmul de colo? J Eram bucuroasé si am o sarcin’, Eram bu din casa aceea. Sigur, cercetarea de baza era parte a detectarii borcanului cu miere. in definitiv, daca Je ‘mea instructiuni de la o celula de teroristi, un guvern. torial sau aga ceva, cele mai bune metode de-a al 102 abil, introducerea unui cal troian in calculatorul lui gi ocitul prin sertarul cu gosete. Cu toate acestea, pentru ine era o Usurare sa ies afara gi s mA cafar intr-un pom. ram pea treia creanga, legand emitatorul, cand am pri- i in jos, spre strada, si am vazut conturul unei siluete tind drumul prin curfi. Era inalt. Era tanar. $i avea mai- in buzunare, indesandu-le intr-un fel pe care il mai va- 1m doar o singura data! Soarece de Biblioteca, ma auzi? am incercat, dar, desi {pi diduse toata silinta si-mi repare aparatul de emisie-re- ie scurtcireuitat, paraitul din ureche imi spunea ca rotia ei pripita nu reusise. ‘Am rimas ghemuita pe creangé, cu ultimele frunze ale \\ leginandu-se in jurul m Ducesd, am goptit, rugandu-mi ca Bex si rispund’ — , pi mai bine — sa ma bata pe umar gi sa ma certe cA n-am in incredere. Bex, te las sa alegi orice nume de cod vrei, imi rispunzi, am soptit prin intuneric. Josh traversa veranda, Josh deschidea usa din fata Fetelor, daci ma auziti, doar ascundeti-va, bine? Su- {ul intra in casa. Repet: Subiectul intra in casa. Usa s-a inchis in spatele lui, aga ci am sarit din copac si ‘am gribit s& ma ascund in tufiguri, fara s& scap din ochi jarea, Cea ce sun’ grozav in teorie, numai c& asta a in- \nat sa nu le observ deloc pe Liz si Bex tarandu-se afara foreastra de la etajul intai si refugiindu-se pe acoperis. Cameleonule! a strigat Bex prin bezna, speriindu-ma moarte, Am plonjat cu capul inainte in tufiguri si apoi am ridicat \\ si am vazut-o pe Bex privind pe furig peste streasina i 103 Pesemne fetele au crezut ca Josh avea de gand sa toatd noaptea acasé, cici au inceput si atageze corzi nism de horn si se pregateau sA sara de pe acoperig, cand Josh a iesit pe usa din fatal Am urmirit scena din tufiguri, incremenité de dindu-mi seama cd cele mai bune prietene ale mele, cale si aterizeze pe capul celui mai drigut baiat pe zusem — si pe prafitura cu mere pe care o ducea in Ele nu-l puteau vedea. El nu le putea vedea, Dar: deam totul. Ela facut un pas. Ele au facut un pas. Cateva secunde ne despairfeau de dezastru gi, si macar nu stiam ce fac pana cand m-am pomenit in curtii familiei Abrams si din gura mi-au iesit ow — Oh, buna! Cu coada ochiului, am vazut teroarea intiparindt chipul lui Bex, deasupra mea, in timp ce a inhijato: a incercat s-o tragi de la margine, dar nu eram cu atenté la ele. Cum ag fi putut, cand un baiat inc Josh Abrams, se apropia de mine, cu un aer absolut sd ma vadi — ceea ce era perfect logic. — Bun’. Nu ma agteptam sa te gisesc aici, a 5 imediat, m-a luat cu ameteli Oare asta insemna ca se gandise la mine? Sau cerca si priceapa cum si de ce o fat strain, imbi negru din cap pana-n picioare, isi face aparitia in fafa casei lui? (Slava Domnului cd-mi lisasem paliria tura utilitard in tufe.) — Oh, stii cum ¢ familia Jones, am spus, cu toate ca stiam, dar, judecdnd dupa sirul de oameni care i seau din casa de la capatul cvartalului, era probabil pe care-1 puteam spune fara probleme. Din fericire, Josh a zimbit gi a ad&ugat: 104 Da, petrecerile astea sunt tot mai dezlnfuite pe an ce ihi, am mormait, urmarind in tot acest timp cum Bex ‘blzneste s-o traga pe Liz peste acoperis, cdtre spatele ca- dar Liz s-a impiedicat gi a inceput s4 alunece in jos. A incercat s& se agate de un jgheab, dar s-a impiedicat i ‘(uirind se balansa pe o latura a casei familiei Abrams gi na imi bubuia din ce in ce mai tare (dintr-o multime de itive) Josh arata la fel de stnjenit cum ma simfeam eu, cand a it semn cu capul cétre plicinta din mana lui gi a spus: Mama a uitat asta. (S-a oprit, de parca s-ar fi gandit ‘isi spun’ mai mult.) Doar c& ea nu-si uitd niciodata pli- Jole pur si simplu. (Si-a dat ochii peste cap.) E renumita utr placintele ei, aga c4, ori de cate ori se duce undeva, fi Kv si fie intrebat& de zece ori despre plicinta ei pani s-o ynti la iveal’ sau ceva. Mina lui libera era in buzunar. Parea jenat c& imparté- s acel adanc, intunecat, secret de familie. Aiurea, hm? La drept vorbind, placinta chiar arita foarte bine, dar sayeam cum s&-i spun asta, Nu, am rspuns, Cred ca e dragut, ca si zic aga. $j chiar credeam. Mama nu e celebra pentru prijiturile ei, e renumiti pentru ci a dezamorsat un dispozitiv nu- in Bruxelles doar cu o forfecuti de unghii si un elastic pir. Cumva, in momentul acela, plicintele pareau mai rave. Josh a dat sa se intoarcé, dar Liz continua si atirne de ‘operis, aga c& m-am repezit s& scot pe gura primul lucru yw mi-a trecut prin minte: Keith a fost surprins? 105 Ei bine, nu stiam cine era Keith sau de ce fi milia Jones o petrecere-surpriz’, dar replica a fost sil opreasci pe Josh gi sé-l fac si spunt: — Nu, nu e niciodata surprins, Dar se preface ‘Am fost eu insimi un fel de expert al prefaica ales cand am vazut-o pe Bex coborandu-si trupul la lui Liz — amandou’ leginandu-se in aer, in timp ce caznea sa aranjeze cablurile incalcite ale lui Liz. Dar Teusit si ridice degetul mare gi si rosteasc’ fara glas: E — Vrei si mergi sa bei o cola? m-a intrebat el, iar gandit: Da! Nu-mi doream nimic mai mult pe lume. Dar, in lui Josh, Bex ochea spre calcaiul lui, implantand un. tiv de urmérire in spatele pantofului sport Nike. ‘Amauzit un sunet infundat cind dispozitivul s-a pat in talpa de cauciuc, dar Josh nici macar n-a cli parea extrem de mandra de sine, in ciuda faptului continua sa se invarta ca 0 pifiata' care a luat-o razna, — Agadar, aici locuiesti? am intrebat, de parca stiut. — Da. De-o viati, a rispuns Josh, dar nu pairea de asta — nu ca bunicul Morgan cand spune ¢& a fermé toata viata, asta insemnand ca are radacini. Din gura lui Josh, a sunat de parc ar fi avut Mi-am petrecut suficient timp studiind limbile ca sit aproape orice fraz4 poate avea dou’ infelesuri, {in spatele lui Josh, Bex trebuie s& fi aranjat cablul) c&ci am auzit un zbarnait gi sunetul a doua *Decoratie mexican’, viu colorati, ficuti dintr-un: Iut sau o forma de carton acoperita cu papier-miché, um cArii si bomboane si agitati de sus, pentru a fi lovita cu copii legati la ochi (in Ib. sp. in orig.) (n. trad.). 106 lore aproape liber’ si apoi zing&nitul unei ateriz&ri in- in morman de cosuri metalice de gunoi. rom gata si-i dau un pumn lui Josh ca s& lesine, dar el \ilurat nepasétor din mand gi a spus: Sunt tot felul de caini prin cartierul asta. Oh! am oftat ugurata. Au urmat alte zanganeli, aga c& am spus: Mari, pare-mi-se. N-am respirat pana cand n-am vazut-o pe Bex lipindu-si ‘no peste gura lui Liz si trigand-o in tufiguri, in cel8lalt fital curt Oh, 483, iam spus mamei c3-i aduc jacheta din ind, am zis, pagind citre o duzina de automobile aliniate Jungul drumului. Vin cu..., a inceput el, dar chiar atunci un baiat si-a Ui oparitia pe strada sia strigat: Josht Joh s-a uitat la el sii-a facut semn cu mana, Du-te inainte, i-am spus. Nu,e... Josh! a strigat din nou béiatul, apropiindu-se. Ziu,, am spus. Te gasesc acolo. §) opoi, pentru a doua oara, m-am pomenit fugind de el, Melind s8 evit petrecerea, Mam ghemuit in spatele unui SUV, i-am repozitionat (Wrile retrovizoare gi m-am uitat cum biatul il intampina Josh in mijlocul strézii. A incercat s8-i ia placinta gi a spus: | Ai ficut-o tu pentru mine? Nu trebuia! Au! a facut bi- i) frecandu-si braful, cand Josh I-a izbit cu pumnul in Wr Apoi a aratat catre locul unde dispiirusem in intune- |[Cine-a fost fata aia? Era destul de draguta. ‘M\-am finut rasuflarea, in timp ce Josh a urmérit privirea (Wie prietenului sau, dupa care a spus: | Oh, nimeni. O fata oarecare. | 107 Capitolul 11 ‘Rezumatul supravegherit ‘Agente: Cameron Morgan, Rebecca Baxter si Sutton (numite in continuare ,Agentele”) ‘Dupd 09 au urmarit o agent a Colegiutul (Cameron Morgan) in doud mistuni de rutin, au conchis o& un tandr (cunosout la momentul doar ca, ,Josh”, zis i baiatul Spune-t-lui-Suzie- pisicd-norocoast) ¢ o PDI (Persoana de Interes). Apol Agentele au demarat o serie de oper recunoastere, in timpul cérora au constatat ‘urmatoarele: Subiectul, Josh Adamson Abrams, locuieste pe North Bellis 601 din Roseville, Virginia. ‘Legaturi cunoscute: 0 scanare a activitatii or Subieotului a dezvalutt faptul c& ti scrie e-mafturi curent lui Dillon Jones, care are pseudonimul de pe strada North Bellis), in general cu privire video ,fantastice”, filme ,nasoale”, ,témpitul de taica-meu” si teme pentru acasa. Ocupatia: in clasa a zecea la Lioeul Roseville, cartierul general al Piratilor Luptatori. (Dar care, evident, nu se lupta prea aprig, de vreme ce 0 ulterioaré a dezvalutt o& palmaresul lor e de O— Media generalé: 9.37. Subiectul manifesta Ja analiza, matematioa gi tamplarie. (Se exclude 0 de spargitor de coduri la Agentia, de Securitate si/sau de ,Tamplar sexy” la emisiunea, ,Mesterul 108 #llmin& postbilitates oa, sublectul s& arate super Cu pentiu seule.) | pare 88 axceleze la englezd, geografie si (090. ce e grozav, deoarece Cammie e vorbitoare 91 foarte civical). le: ja, Joan Ellen Abrams, 46 de ani, casnio& $i 0 cu mare experientés la, placinte. | Jacob Whitney Abrams, 47 de ani, farmacist $i \" uni al Farmaciei Abrams gi Fiul. , Joy Maxjorie Abrams, 10 ani, eleva. jute financiara neobignuita: niciuna, dacé nu Jn socotealé faptul o& o persoand din familie € jen preocupata de biografille Razbotului Civil f acesta un posibil indictu al faptului ¢é in ih mad traiese $1 muncesc insurgenti ai atic? Trebuie cerestat in continuare.) namnis cu respect, mle, Bex gi Liz |\ ric c& nu inseamnd nimic, a spus Bex, in timp ce Impreund in fafa oglinaii, asteptand ca scannerul si ece peste fafa gi ca lumina din ochii tabloului s& de- yorde. pomenisem de Josh, dar am stiut la ce se refer’. Bex ‘lit imaginea din oglind’ si mi-am dat seama ci scanne- ‘era singurul Iucru care putea vedea in interiorul meu. le au glisat in Lituri gi am patruns in lift. ‘Avem conexiunea la calculator, a declarat Liz. Datele jlare, de pilda, pot ilustra multe... Liz! m-am rastit eu. Am ridicat ochii cdtre lumini $i wit cum coboram. Chiar nu merit& riscul, bine? 109 Glasul mi s-a frat, cdind m-am gandit cum c eram 0 fat oarecare: eram nimteni. Nu-i prea’ unei spioane si se intristeze pentru un Iucru stuy ales, nu voiam ca vocea si ma trideze in fata mele. — Fetelor, nui nicio problem, am zis. Josh sat de mine. E in regulé. Nu sunt genul de fata pe iefilor. Nu-i mare scofala. Nu cdutam complimente, ca fetele slabe arala grase, sau ca fetele cu un par superb, spun c& urdsc umezeala. Desigur, exist cateva care-mi spun mereu: ,S& nu zici ch nu esti draguia” c&semeni cu mama ta”, dar jur c& nu ma rugam’ Bex si-gi dea ochii peste cap gi si spuna: — MA rog! N-are el norocul asta. — Haideti, fetelor, am spus, razand. Ce, cred mA invite la bal? le-am tachinat eu. Sau, hei, mama nigte macaroane cu branza pentru cina de dumi Ce-ar fi si vind gi el si mama si-i spund cum a Hong Kong dintr-un balcon de la etajul nouazed, ragutd pe care gi-a fficut-o din fete de pema. ‘M-am uitat la ele, am incercat si rad, dar Bex schimbat priviri. Am recunoscut expresia care le-a fetele. De zile in gir, se priveau pe furig, aga cum biletel pe sub banc’. — Haideti, am adaugat, trecdnd pe lang’ casa in caz c& ati witat, avem lucruri mai bune de facut, Atunci am dat colful gi toate trei ne-am oprit’ rimas cu gura ciscatd gi inima a inceput s-mi timp ce toate am privit incremenite domeniul Jomon. Sala de clasi de la Subnivelul Unu nu cu.o sal de clasa. In locul bancilor erau trei mese. Jocul cretei si al hartiei, erau cutii cu manugi de 110 despartitori din sticla mata gi podelele albe, scdnteie- sala arata de parc’ tocmai am fi fost rpite de extrate- yi aduse pe nava-mamé pentru proceduri medicale ive. (Personal, eu speram intr-o interventie la nas.) stat una Langa alta, Fete Gallagher strangand ran- | pregitindu-ne pentru orice provocare ce ar putea pe usa aceea. stim noi c& provocarea avea s& fie domnul Solomon, wei saci de plastic gata sa plesneasc’. Pe lang pri ocelor monstruozit’fi umflate, toata povestea cu ex- {rii pirea destul de atragatoare. A aruncat cate un sac sire dintre cele trei mese, cu o bufnitura dezgustitoare. #azvarlit o cutie cu manusi in ditectia noastra. Spionajul eo treaba murdard, domnigoarelor. $i-a fre- mele una de alta, ca gi cum ar fi sters praful vietii sale ware. Oamenii arunca la tomberon majoritatea lucru- pe care nu vorssi le stiti. A inceput sa dezlege nodul din || unuia dintre saci. Cum cheltuiesc banii? Unde gi ce nel? Ce fel de pastile iau? Cat de mult igi iubese ani- ? #pucat colturile de la fundul sacului de plastic gi le-a |i, risturnand continutul cu 0 singurd migcare fluid’, yivitate a unui magician de la petrecerile zilelor de nas- 'y/ pe jumatate a unui calau. Gunoiul s-a imprastiat peste wirsaindu-se liber, ocupand fiecare centimetru al mesei Duhoarea era coplesitoare si, pentru a doua oara in piptimani, am crezut co si vomit‘in clasa aceea. Dar domnul Solomon; el s-a aplecat, trecandu-si degetele juno ~ hile genul de persoana care face cuvinte incrucigate jul? Solomon a aruncat hartia gi a ridicat un plic aco- 64 bucafele de coaji de ou. Ce mazgileste ea in timp beste la telefon? in cele din urma, Solomon a varét 111 mana adancin mormanul de gunoi sia scosla i coplast vechi. L-a ridicat spre lumina, studiind de singe uscat care pita patratelul de tifon, Tot persoana spune ceva: piese de puzzle ale viefii cat bandajul inapoi in maldar si a batut din palme; B pe teritoriul garbologiei, a spus el, cu un zambet. in dimineata de joi ploua. Ziua intreagi, zidurile au emanat, parci, umezealé. Tapiseriile grele sii mineu nu pareau pregatite si infrunte frigul. Dr, sese nevoie, luni dup gcoald, de ajutorul Iu Lig ial meu, aga ca fusesem nevoite si facem Courtney gi Eva pentru orele de conducere. Agai unei dupé-amiezi insorite de vara indiana, urma sai si conducem sub un cer care semana cu starea rit. Le asteptam pe Bex si Liz la parter, langd usile: care dadeau spre portic. Mi-am trasat inifialele pe: rita, dar apa s-a adunat in stropi si s-a scurs pe ‘ins nu toata humea se simtea la fel de m mea de afard, fiindca Liz a rasarit langé mine gia — E grozav! Nu-mi vine sa cred c-o si trebui losim stergatoarele de parbriz! Cred ci atunci cind apari in Scientific American: de noua ani, ai o idee usor deformata despre di Picioarele ni se cufundau, pleoscaind, in iarba pe cand traversam peluza citre locul unde Madame ne astepia in masind, cu farurile strapungand deja nusiu $i stergatoarele improscand apa dintr-o Cincisprezece minute mai tarziu, Madame Dal nea: — Aaa, Rebecca drag, poate cd ar trebui... Glasul i s-a stins cand Bex a facut incé 0 f sfargit pe cealalta parte a drumului. Te-ai fi putut 12 yand s& traga frana de siguranfa gi s-o doboare pe Bex i) pun bine plasat in ceafa, dar Madame Dabney doar i": = Da, draga, aici la dreapta... Oh, Doamne... ‘Dupa care s-a agatat de bord cand Bex a intors pe sens in- s ~ Scuze! a tipat Bex, adresandu-i-se, probabil, goferului ‘omion c&ruia ii taiase calea. Uit mereu c& mai sunt gi cei- acolo, aga-i? Ploaia se oprise, dar rotile scoteau un sunet ud, lipicios, imp ce aruncau apa sub gasiul masini. Geamurile erau wile si nu puteam sa vad pe unde mergem, ceea ce, intr-un ra o ugurare, fiinded, de fiecare dati cand aruncam 0 {re in lumea dimprejurul nostru, vedeam inci un an al | mele trecdndu-mi in goana prin fafa ochilor. Poate 4 ar trebui si lisim pe una dintre colegele tale Jocul tu? a reusit s& spun, in sfarsit, Madame Dabney, | Bex a fost ct pe ce sa intre intr-o cisterna de ciment, a jicit volanul, a sarit peste bordura gi a zburat pe alta li, direct peste colful unei parcari. Dar acela a fost momentul cand am observat ceva ciudat. doar ci Bex nu dadea nicio atentie strigStelor chinuite \\\i Madame Dabney gi legilor care guverneazi conduce- gutovehiculelor in aceasta tara, dar — si aici e partea nie — Liz nu era speriata! Liz, care uraste paianjenii gi refuza 58 mearga desculti wide, Liz, care e 0 inotStoare destvarsita si totusi detine tipuri diferite de veste de salvare. Liz, care s-a dus 0 i) la culcare fara sé-si curefe dinfii cu ata dentara gi n-a Just dormi toat& noaptea, sedea calma pe bancheta din lo, in timp ce Bex era cét pe ce si doboare un cog de gunoi bordura. 3 — Rebecca, acela ar fi putut fi un pieton, a ‘Madame Dabney, dar n-a folosit frana de sigur s& ma intreb mereu ce-o fi vazut Madame Dabney’ de i-a denaturat in asemenea hal conceptia despre Atunci am observat indicatoarele. — Dumnezeule! am murmurat printre dintii Liz zimbea larg spre un semn care anunta ca | prin North Bellis. — Ssst, a spus Liz, virdnd mana in buzunarul scotnd telecomanda de la combina stereo pe care praf in ziua cdnd s-a intors la scoala. — Ce faci cu... — Ssst! A aruncat o privire de atentionare spre} Dabney. Va fi doar 0 mici explozie. Explozie! Dupa cateva secunde, o bubuitura puternicd a magina. Bex s-a luptat s pastreze controlul vol: simfit miros de fum si am auzit sunetul surd, flase, ciucului lovindu-se de caldaram. — Oh, nu, Madame Dabney! a exclamat Bex, cu teatral glas al ei. Cred aif avem pani! =Nu, zu? am zis, incruntandu-ma la Liz, care dicat din umeri. Poate c& ar trebui si nu mai afirm sus gi tare ce si ai prietene genii, Prietenele normale nu se arunce in aer magini-scoald — nu intentionat, in ot in cele din urma, magina s-a oprit — ati ghicit — casei lui Josh. — Oh, fetelor, ne-a linistit Mademe Dabney, int si se asigure cd Liz gi cu mine eram tot in trupurile iniiale, intro singurd bucat’. Sunteti toate bine? Noi cuviintat din cap. Ei, a spus Madame Dabney, fire. Cred cd vom invata cum se schimba un cauciue. 14 Desigur, Bex gi Liz stiusera ce urmeaza. Asta era, de fapt, | Cu toate acestea, Bex a parut surprinsé cand a strigat: » Aduc eu roata de rezerva! Wai clipi, era afara din magina gi silta capota portba- li, in vreme ce Liz.a interceptat-o pe Madame Dabney: ~ Spuneti-mi, doamni, ce anume credefi c& provoaca witatea penelor de cauciuc? ‘liv timp ce Liz a tarat-o pe instructoarea noastra sa i we pagubele parti din fat a maginii, m-am apropiat x prin spate. ~ Ce faci? am cerut sa stiu. hw Bex s-a multumit s4 zAmbeasca gi si intinda mana in Mga, scofand la iveala un sac de gunoi aidoma celor inte pe strada. Nu puteam sé lasdm bordura goala, nu-i aga? | {i otunci am observat: pe toat lungimea strizii Bellis, )nlurile erau acoperite de tomberoane gi saci de plastic care loptau ca niste soldati in pozitie de drepti. Voi afi inversat zilele, am spus, ingrozita. Voi afi ficut Wweiucul si explodeze. Voi... Mi-a pierit glasul, probabil din cauz ci vorbele care mau si-mi ias& pe gurd erau fie: ,V-ati géndit bine ce fa- Wi sau ,Va e harazita o viata de crima!” Ceea ce era cu (A Wisuri, oricum. Nu putem renunfa acum, nu-i aga? a spus Bex, cu un foarte bexian. Cu un gest teatral, a scos cricul din portba- I) lo ridicat o spranceand: Avem o datorie fat’ de tard. Nu, ele credeau cd au o datorie fat de mine, Sunt doar (jeuroasd c& n-a spus-o. Dupa cdteva secunde, Bex si cu mine scosesem roata de jyorv’ din portbagaj, iar Madame Dabney ne explica subti- \Wile degurubatului unei piulite, dar eu nu puteam si fac lieova decat s& ma uit in susul si-n josul strézii. Dacd mi 15 vedea si recunostea masina si uniformele? Cum’ vreodata svi explic? Oare m-ar vedea, macar, sau a si simplu ,o fata oarecare”? Oare ag fi doar , — Excursie cu scoala in capital, mi-a soptit che, cand m-a vizut asa de incordata. Nu se intoar dupé noua. ‘Am risuflat usurata. — Aveti intrebari? ni s-a adresat Madame Daby ciucul distrus in portbagaj Liz gi cu mine am clitinat din cap in semn cé nu — Ei, atuinci cam asta ar fi, a spus Madame D preundndusi palmele, vizibil mandri de munca ei m Da, m-am gandit, aruncand pe furis o ultima p zona din jurul meu si vizand-o pe Bex cum ridich degetul mare. Cam asta ar fi ‘Rezumatul supravegnerii Agente: Cameron Morgan, Rebecca Baxter si Hi Sutton Raport privind deseurile luate de la domiciliul lui Abrams: Wumar de cotoare goale de hartie igienica: 2, Sortimentul specific de supa la cutie: supa de no§ Curmaté Indeaproape de crema de ciuperei Cé be Wumr de cutil goale de inghetata Ben & Jerry S—doua de ciccolaté cu menta si biscuiti, une. 8 vanilie. (Apropo, cine s& cumpere, oricum, tat simplé de vanilie de la Ben & Jerry's? Exist p mai mare?) ‘Numér de cataloage Pottery Barn: 14. (Wiciun exemplar mareat sau identificat in alt fel, desi decorative lavabile Windsor erau la reducere gi p 88 fie un chilipir) 116 ~ Siiunde ziceti c& punem prosoapele de hértie? a intre- \, privind imprejurul micului nostru cere ciudat de ine. Sunt degeuri menajere sau mancare? Depinde, a raspuns Liz, aplecandu-se citre ea. Ce-i ‘vadiulmecat hartia folosita pe care o tinea in mana gi Sos de spaghetti... cred. Sau singe? ‘Agadar, fie le plac pastele, fie sunt o familie de ucigasi orul, am luat-o eu peste picior. a intors si a aruncat prosoapele intr-unul din cele mormane care cresteau in jurul nostru, in timp ce Wil initial, din mijloc, incepea s& scada incetul cu in- | Deschisesem toate ferestrele din camera si o adiere \imed’, sufla induntru, atenuand (putin) mirosul de | in timp ce noi gedeam pe o prelat& de plastic, exami- Jotul, de la batiste de hartie folosite pand la conserve de pale ss ci va vetiintreba vreodata daca cineva este sau nu bun pentru voi, vi sfatuiesc s8-i scotociti gunoiul. Ni- ‘fu mai apare superior dup’ asta. in plus, daci domnul won avea dreptate, aici existau raspunsuri: raspunsuri -a oferit s& ma conduca sé iau (cic8) jacheta mamei \irmi s-a intors gi i-a spus prietenului siu c& sunt mi- are avea o prietend? Legase cu mine acea conversa- li) strada ca si cdstige cine gtie ce pariu ingrozitor cu nil lui, aga cum se intémpla intotdeauna in filmele pen- solescenti? Vreau sa spun, stiu cd mi-am petrecut iernile ui internat, inconjurata de fete, si verile intro ferma din jiiko, dar in ambele locuri exista filme si o multime din- ly cuprind scene in care fete urate (ca mine) sunt abor- Ale bitieti chiar atrgatori (ca Josh). 117 Dar baietii ia nu sunt ca Josh, nu chiar, sau cel mi-am dat eu seama, pe mésura ce am p&truns tot {in gunoiul lui. Baiefii din filmele alea nu si-ar ajuta} mic si invefe 0 oda de clasa a patra inchinat’ hart (Colegiul Gallagher, promotia 1915). Baiefii serie bilefele precum cel pe care mi-am Iuat liber pesc mai jos: ‘Mama, Dilon spune ca mama ui ma poate aduce acasa cursie, asa 0 nu asteptat telefonel mev, culoati-vd, Tei fi spune mamei sale c& o iubeste. Nu-i aga cli Adici, baiefi din filmele cu pariurile si fetele urate sunt niciodat’ cu adeofrat urate, doar slab ac marile scene dramatice cu baluri, acei baiefi nu niciodat’ mamelor lor bilete dragute si curtenitos Diiefii care las& bilete drigute si curtenitoare devin | care lasa bilete dragute si curtenitoare, Nu m-am fine: brusc, mi-am imaginat cum ar fi si primesc, instimi un asemenea bilet. Draga mea, s-ar putea sd trebuiascd st lurez pan’ poate nu voi f aici cdnd te intorc! Sper c@ te-ai simtit grozay de Nord si ci a deamorsat 0 maltime de arme nucleare, gosta, Josh. (Dar asta e doar o varianta de lucru.) Am privit int’ un pachet de guma de mest cele de albit dinii — siam incercat si-mi amintese {ii lui fusesera extrem de albi sau doar de un alb Alb obignuit, am gandit, asa ci am azvarlit pai grimada de langa Liz si am inceput sa scotocesc i morman, fara sa stiu peste ce speram sa dau. q M8 ‘Am gisit un plic, mic si patrat, ey, portea din fad, Era adresat famitieg Anerate frumoasi nla mea nimic adresat familie; 44 ams. Nu vizusem nti invitai la petreceri. Sigur, py; °788- N-am fost ni- dle dou’ ori mama gi tata s-au bene amintit c& 9 dati u 0 bon’, dar chiar gi atung; "8° rumos gi m-au gparat video mic-mititel cu micn, utonii tatei contineau cablari gol la cincizeci de metri si $8 ajute e Puteau si tasneascé ide peo clidire, in cazutl in care Ia asta, ne atat de surprinzi Voia. (Daci te gin- te invitatit.) An-am primit prea ‘Jocmai incepeam si-mi imag; (lial fl de fami, cind ary <2 2° fs fac pate de riu. zit un.,.O-hol” preves- M-am intors spre Liz, care ii ing; je hea ui Bex obucata de Tobuie st -0 arate mai inti tui pe, y\ osk mai are doar sase luni gy. Mi-am dat seama cu iti pentru o operatie de schimbar a ie Pastile care il vor iti in Alaskal Sex! Iitreaga tui familie {ira si mai grav. Cam, a spus Bex, pe un ton, putea fi mai réu. Liz a gasit ia ™A Pregitea pentru i 8 Ce ar trebui, Poate, si Probabil ci mu-inimic,aags, beasca, in timp ce Bex mica’ ting Liz, fortandu-se si tur ‘© bucati de hartie oz, Cineva scrisese JOSH pe ea, cu grafic cu inflorituri pe care nip s albastri si cu ta pirat vreodaté -0 stipanean a Colegiul Galla- ile ficut in fiecare sear’ tome j, <1 — definitiv, dacd ywati si limba swahili Peni, each codare ie, n-0 si-fi 119 petreci mult& vreme invatand cum si-ti faci ,i” mioare. — Citeste-mi, am spus. —Nu..., a inceput Liz. Probabil ci e... — Liz! am strigat. Dar Bex incepuse deja. — ,Draga Josh. A fost minunat sa te vad la bi m-am distrat. Ar trebui si mai iesim candva. DeeDee.” Bex igi daduse toata silinta ca biletul sa sune a adaugind o multime de pauze inutile gi inflexi coase, dar nu era nicio indoiala ca aceasta DeeDee: duri serioase. in definitiv, eu nu scriam bilete pe ha cu un scris inflorat. Nici macar nu aveam hartie comestibila, da, dar hartie roz, frumoasa, nici Asgadar, asta era dovada, negru pe alb (sau, ma rog,. tru pe roz, dar intelegeti voi ce vreau sa spun), ca cial scoasa din joc. C3, intr-adevar, eram nimeni. Probabil c& Liz mi-a citit expresia, fiindcd s-a spuna: — Asta nu inseamna nimic, Cam. E in gunoi! candu-se spre Bex: Asta trebuie sa insemne ceva, $i atunci a fost momentul cand n-am mai putut. asta: adevarul universal ci, in ciuda educatiei elit’ si a IQ-urilor de genii, nu ne pricepeam la Dee, cu hartia ei roz gi iscusinta de a face J-uri mari flate, ar fi putut cunoaste semnificafia faptului cA ca Josh arunc impecabilul ei bilet roz la gunoi, d guranté, noi n-o cunosteam, Baiatul visurilor mele fie la fel de aproape ca oraigelul Roseville — la doar| lometri, optzeci de camere de supraveghere si un i de piatra distant — dar el gi cu mine n-aveam si v ciodat& aceeagi limba (ceea ce este total absurd, 120 i era singura limba pe care scoala mea nu incercase nti si mi-o predea). [iin regula, Liz, am spus cu blandete. Toate stiam c& le sunt mici.E... Stail a strigat Bex si i-am simfit mainile apucdndu-ma fre de incheieturi. Mai spune-mi o dat’ ce i-ai zis. Mi-a oxpresia nedumerita. in seara aia? m-a indemnat ea. Jai spus ci faci scoala acasa. _ Fiim-aiintrebat daca fac gcoala acasi, iar eu am spus c& = Si ce motiv i-ai oferit? ~ Din...,am inceput si vorbesc, dar mi-a pierit glasul si uitat la mormanul de hartii pe care’ asezase intre noi. otive religioase. ‘Am vazut un program al Adunatii Baptistilor Liberi din ville, un fluturas al Bisericii Metodiste Unite din Rose- i altele asemenea. Fie Josh colecta brosuri bisericesti yu vreun fel de joc bizar de-a cdutitorii de comori, fie siorase gcolile duminicale si intrunirile de tineret de {i seara din cu totul alt motiv. Tee cauta pe tine, Cam, a spus Bex, radiind de parci nai ar fi cut ultimul pas in spargerea celui mai sofisti- cod Peste noi s-a agternut ticerea. Inima imi bubuia in piept. gi Liz se holbau la mine, dar eu nu puteam si-mi ian Wivea de Ta cea ce gisisem: de la speranta care era iprigtiata pe toaté podeaua camerei noastre. Presupun c& de aceea niciuna dintre noi n-a observat usa, hhizindu-se, Presupun ci de aceea am sirit toate in sus, | am auzit-o pe McHenry spunand: Deci, cum il cheama? 1