Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară

"Ion Ionescu de la Brad" Iași

Facultatea de Agricultură
Specializarea: Tehnologia prelucrării produselor agricole

Proiect I.F
Determinarea necesarului de frig și calculul
parametrilor instalației frigorifice

Profesor coordonator: Student: Herdeș Daniela

Asist.dr. Virgil Vlahidis Anul III – Grupa: 486

2015

1
 Cuprins

Introducere………………………………………..…………………………………...……...2

CAPITOLUL I : DETERMINAREA NECESARULUI DE FRIG..........................................2

1.1 Suprafața utilă a depozitului ...............................................................................................3

1.2 Cantitatea de produse stocate ..............................................................................................3
1.3 Cantitatea de căldură pătrunsă din exterior..........................................................................6
1.4 Necesarul de frig pentru răcirea produselor .........................................................................7
1.5 Necesarul de frig pentru ventilarea spațiilor ........................................................................7
1.6 Necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor din exploatare............ ................................8
1.7 Necesarul total de frig …………………………………………………………………….8
CAPITOLUL II : CALCULUL PARAMETRILOR INSTALAȚIEI FRIGORIFICE .............8

2.1 Evoluţia temperaturilor în vaporizator...................................................................................8

2.1.1 1 Evoluţia temperaturilor în condensator ………………………………………….....9
2.2 Trasarea ciclului de funcţionare al instalaţiei frigorifice ......................................................11
2.3 Alegerea componentelor instalației frigorifice ……………………………………………12
2.3.1.Alegerea unui vaporizator prin programul Gűnter ………………………………......12
2.3.2.Alegerea grupului de compresor – condensator …...………………………………..13
2.3.3.Alegerea condensatorului și a compresorului ……………………………………….13

Bibliografie .............................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE

Se determină necesarul de frig si parametrii instalației frigorifice pentru depozitul de refrigerare

DRT2 din depozitul frigorific prezentat în figura 1 utilizat pentru refrigerarea cărnii de porc.

Dimensiunile tunelului de refrigerare DRT2 sunt următoarele:

L (lungime) = 13,8 m ; l (lățime) = 7,6 m; h (înălțime) = 4,6 m ;

- Temperatura exterioară : te = 300C ;

- Temperatura de congelare : ti = 30C ;
Figura1

CAPITOLUL I : Determinarea necesarului de frig

Necesarul de frig Q se calculează din relația de bilanț termic pentru un interval de 24 de ore:

3
 𝑄 = 𝑄1 + 𝑄2 + 𝑄3 + 𝑄4 [ 𝑄𝑄/24 𝑄 ]kJ/24h(1)

În care :

- Q1 – cantitatea de căldură din exterior ;

- Q2 – necesarul de frig tehnologic ;
- Q3 – necesarul de frig pentru ventilarea camerelor ;
- Q4 – necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor de exploatare .

1.1Suprafața utilă a depozitului

Datorită caracteristicilor constructive și funcționale suprafața utilă a spațiului se calculează cu
relația :
𝑄
𝑄𝑄 = [𝑄2 ] (2)
𝑄

În care :

- S – suprafața geometrică a celulei (aria);

- β - coeficient de utilizare cu valoarea β = 1,3 ;

𝑄 104,88
𝑄𝑄 = = = 80,67 [ 𝑄2 ] ;
𝑄 1,3

1.2 Cantitatea de produse

Cunoscând norma de încărcare cu produse pe unitatea de suprafață (tabel 1) ; se utilizeză
relația: 𝑄 = 𝑄 ∙ 𝑄𝑄 [ Kg ]; (3),

în care:

- N – norma de încărcare cu produse pe 𝑄2 ; N = 170 Kg/𝑄2 ;

𝑄 = 170 ∙ 80,67 = 13713,9 [kg] ;

4
 Tabel 1:Încărcări specific pentru produsele depozitate in camerele frigorifice normale

1.3Cantitatea de căldură pătrunsă din exterior

Această cantitate de caldură care pătrunde prin pereții izolați se datorează diferențelor de
temperature dintre mediul exterior și interior și radiației solare. Se calculează cu relația :

𝑄1 = 86,4 ∙ ∑𝑄𝑄=1 𝑄𝑄 ∙ 𝑄𝑄 ∙ (∆𝑄𝑄 + ∆𝑄𝑄 )[kj/24 h] (3) ;

În care :

- Ki – coeficient global de schimb căldură al elementului j; pentru pereți exterior și

interior se consider o structură multistrat (figura 2) cu ermatoarele caracteristici :
5
 Fig.2-Structura multistratFig.3-Structura multistrat cu barieră
de vapori
Perete exterior :
𝑄
- tencuială exterioară cu ; λʎ1 = 1 [𝑄 ∙ 𝑄]ș𝑄 𝑄1 = 2 … 3 𝑄𝑄
𝑄
- zidărie din beton expandat cu ʎ2 = 0,23 … 0,52 [𝑄 ∙ 𝑄] ș𝑄 𝑄2 = 25 𝑄𝑄 ;
𝑄
- tencuială suport cu ʎ3 = 1,16 [𝑄 ∙ 𝑄]ș𝑄 𝑄3 = 2 … 3 𝑄𝑄 ;
𝑄
- barieră de vapori cu ʎ4 = 0,384 [𝑄 ∙ 𝑄]ș𝑄 𝑄4 = 3 … 5 𝑄𝑄 ;
𝑄
- izolație din polistiren cu ʎ5 = 0,04 [𝑄 ∙ 𝑄] ș𝑄 𝑄5 = 10 𝑄𝑄 ;
𝑄
- tencuială finite cu ʎ6 = 1,16 [𝑄 ∙ 𝑄]ș𝑄 𝑄6 = 2 … 3 𝑄𝑄 ;

Perete interior la fel ca cel exterior fără barieră de vapori .

Coeficientul global de transfer se calculează cu relația :

1 𝑄
𝑄 = 1 𝑄𝑄 1 [ ∙ 𝑄𝑄𝑄𝑄] (4)
+ ∑𝑄
𝑄=1 + 𝑄2
𝑄𝑄 ʎ𝑄 𝑄𝑄

În care :

- α – coeficient de transfer termic de convecție ;

6
 𝑄
- pentru suprafața exterioară a pereților exteriori αe = 29 [ ∙ 𝑄𝑄𝑄𝑄] ;
𝑄2

- pentru suprafața exterioară a pereților interiori αi = 12 ;

- pentru suprafața interioară a pereților αi = 8 ;
𝑄
Pentru tavan se adoptă 𝑄 = 0,21[ ∙ 𝑄𝑄𝑄𝑄];
𝑄2

𝑄
Pentru pardoseală 𝑄 = 0,49[ ∙ 𝑄𝑄𝑄𝑄];
𝑄2

- Si – suprafața de schimb de căldură ;

- Δti – diferența de temperatură dintre interior și exterior ;
- pentru pereți exteriori și tavan ce este in același timp și acoperiș, diferența de
temperatură pentru care se face calculul este :
Δti = Δte = 30 – ti ; te = 300C ;

- pentru pereți interiori, tavan, și pardoseală ce separă spațiul frigorific de unul nefrigorific
care comunică direct cu exteriorul :
∆𝑄𝑄 = 0,7 − 0,8 ∙ ∆𝑄𝑄 ;

- pentru pereți interiori, tavan și pardoseală ce separă spațiul frigorific de unul nefrigorific
care nu comunică direct cu exteriorul :
∆𝑄𝑄 = 0,6 ∙ ∆𝑄𝑄 ;

- pentru pardoseală realizată pe sol se consideră că temperatura solului este de 150C ;

- Δtr – adaos de temperatură ce ține cont de influența radiației solare ; care se ia in calcul
pentru pereți exterior si tavan ce este și acoperiș ;
Δtr = 0 pentru pereți exteriori orientați spre N ;

Δtr =5...100C pentru pereți exteriori orientați spre E,V,S-E și S-V ;

Δtr = 150C pentru pereți exterior orientați spre S ;

Δtr = 15...180C pentru plafoane care sunt și acoperiș sau terasă ;

7
 13,8 · 4,6 · [(30 − 1) + 5]
𝑄1 = 86,4 = 84,6 ∙ { 1
29
+ 0,02
1
+ 0,25 + 0,02 + 0,005 + 0,1 + 0,02
0,25 1,16 0,384 0,04 1,16
+ 18
13,8 ∙ 4,6 ∙ [0,7 ∙ (30 − 1) + 0]
+ 1
12
+ 0,02
1
+ 0,25 + 0,02 + 0,1 + 0,02 + 1
0,25 1,16 0,04 1,16 8
2 ∙ 7,6 ∙ 4,6[0,4 ∙ (30 − 1) + 0]
+ 1 0,02 0,25 0,02 0,1 0,02 1
+ 0,21 ∙ 13,8 ∙ 7,6 − [(30
12
+ 1
+ + + +
0,25 1,16 0,4 1,16 8
+
− 1) + 15] + 0,49 ∙ 7,6 ∙ 4,6 ∙ [0,6 ∙ (30 − 1) + 0]}

= 475866,54 [ 𝑄𝑄/24 𝑄 ]

1.4Necesarul de frig pentru răcirea produselor

Necesarul de frig pentru răcirea produselor reprezină sarcina termică extrasă de la produsele
depozitate in camerele frigorifice studiate. Relațiile de calcul sunt:

𝑄2 = 𝑄 ∙ [(𝑄𝑄 – 𝑄𝑄 ) + 25 ∙ ∆𝑄 ] + 𝑄𝑄 [𝑄𝑄/24 𝑄 ] (5)

În care :

- m – cantitatea de produse;
- ii , if – entalpiile produsului in stare inițială și în stare finală; ii =274 ; if = 287;
- Δm – pierderile de masă a produselor; Δm = 0,35 ;
Pentru că regimul de răcire este nestaționar 𝑄′2 se majorează necesarul de frig tehnologic prin
înmulțire cu 1,8 care este coeficient. Pentru DRT 𝑄2 =0 pentru ca produsele au fost deja răcite
pâna la temperatura de depozitare.

8
 Tabel nr.2:Entalpia specific a unor produse alimentare în funcție de temperatură

1.5Necesarul de frig pentru ventilarea spațiilor

Sarcina termică pentru calcularea necesarului de frig utilizat pentru răcirea aerului proaspăt
introdus este dată de relația :

𝑄3 = 𝑄 ∙ 𝑄 ∙ 𝑄𝑄 ∙ ( 𝑄𝑄𝑄𝑄 – 𝑄𝑄𝑄𝑄 ) [ 𝑄𝑄/24 𝑄 ] (7) ;

În care :

- V – volumul încăperii;
- a – numărul de schimburi de aer pe zi; a = 4 ;
101325
- ρi – densitatea aerului la interior; 𝑄𝑄 = 287∙𝑄 [ kg/m3 ] ; 𝑄𝑄 = 273 + 𝑄𝑄 ;
𝑄
- iext – entalpia aerului din exterior:
- temperatura exterioară te = 300C ;

- umiditatea aerului din exterior Uext =90 % ; iext = 72 [ kj/kg ] ;

- iint – entalpia aerului din interior :

- pentru produsele congelate in funcție de ti și umiditatea relativă UR =90 % ;iint = -5,37 [ kJ/kg
];

9
- pentru produsele refrigerate in funcție de ti și umiditate ;

101325
𝑄𝑄 = = 1,2884 [ 𝑄𝑄/𝑄3 ]
287 ∙ [273 + 1]

𝑄3 = 𝑄 ∙ 𝑄 ∙ 𝑄𝑄 ∙ (𝑄𝑄𝑄𝑄 – 𝑄𝑄𝑄𝑄 ) = 482,44 ∙ 2 ∙ 0,28 ∙ (71 + 11,08) = 16187,98 [ 𝑄𝑄/24 𝑄 ] ;

1.6Necesarul de frig pentru acoperirea pierderilor din timpul

exploatării
Sarcina termică produsă de aporturile de căldură prin deschiderea ușilor surse de iluminare,
motoare electrice și personal se determină cu relația :

𝑄4 = 0,3 ∙ 𝑄1 (8) ;

𝑄4 = 0,3 ∙ 475866,54 = 142759,96[ 𝑄𝑄/24 𝑄 ] ;

1.7Necesarul total de frig

Se calculează conform relației (1):

𝑄 = 𝑄1 + 𝑄2 + 𝑄3 + 𝑄4 [ 𝑄𝑄/24 𝑄 ] ;

𝑄 = 475866,54 + 0 + 16187,98 + 142759,96 = 637814,48[ 𝑄𝑄/24 𝑄 ] ;

Sarcina frigorifică a instalației care deservește spațiul studiat se determină cu relația :

𝑄
𝑄 = ∙ 1,05 [ 𝑄𝑄 ] (9) ;kW
𝑄∙3600

În care :

- τ – timpul de funcționare a instalației ; τ = 20 ore/zi ;

Majorarea sarcinii de frig cu 5% se datorează pierderilor de căldură pe conductele dintre
vaporizator și compresor.

637814,48
𝑄 = ∙ 1,05 = 9,301425 [𝑄𝑄] ;
20∙3600

Capitolul II: Calculul parametrilor instalaţiei frigorifice

10
Se presupune că răcirea spaţiului frigorific considerat în etapa anterioară se realizează cu aer;
condensatorul instalaţiei frigorifice este de asemenea răcit cu aer.

Agentul frigorific utilizat este R134a (freon); exponentul politropic al comprimării este mc=1,15,
componentul politropic al destinderii md = 1,08, iar coeficientul spaţiului mort σ = 0,03 (3%).

2.1 Evoluţia temperaturilor în vaporizator

Temperatura aerului la intrarea în vaporizator tai fiind temperatura din depozit ti (tai= ti). Pentru
aplicaţii industriale avem:

• Δta0 = 3…5 0C;

• diferenţa totală de temperatură din vaporizator Δttot0 = 6…10 0C; rezultă deci t0 = tai - Δttot0;

• supraîncălzirea agentului frigorific Δtsi = 3…6 0C.

Presiunea p1 corespunzătoare temperaturii de vaporizare t0 se determină din tabelele din pachetul

CoolPack→Refrigeration utilities→Saturation table.

Se neglijează supraîncălzirea vaporilor în vaporizator (procesul 2-3, fig.4)astfel încât parametrii

de intrare în compresor vor fi p1, t0.

11
Fig.4 – Evoluţia temperaturilor în vaporizator:

S0– suprafaţa vaporizatorului; tai– temperatura aerului la intrare; tae– temperatura

aerului la ieşire; t0– temperatura de vaporizare a agentului frigorific; 1-2 – vaporizare;

2-3 – supraîncălzire.

2.1.1 Evoluţia temperaturilor în condensator

Temperatura aerului la intrarea în condensator taik se adoptă taik = 30 0C (temperatura mediului

exterior).

Creşterea de temperatură a aerului la trecerea prin condensator este, pentru aplicaţii

industriale, Δtak = 5…10 0C, iar diferenţa maximă dintre temperatura de condensare tk a
agentului frigorific şi temperatura aerului la intrarea în condensator este Δttotk= 10…20 0C;
rezultă de aici temperatura de condensare a agentului (tk = taik + Δttotk), iar din tabelele din
pachetul CoolPack se determină presiunea de saturaţie corespunzătoare p2. Subrăcirea agentului
frigorific în condensator este Δtsr = 4…8 0C.
12
Fig.5– Evoluţia temperaturilor în condensator:

Sk – suprafaţa condensatorului; taik – temperatura aerului la intrare; taek – temperaturaaerului la

ieşire; tk – temperatura de condensare a agentului frigorific; tref – temperatura la refularea din
compresor; 1-2 – răcirea vaporilor supraîncălziţi; 2-3 – condensare; 3-4 - subrăcire.

2.2 Trasarea ciclului de funcţionare al instalaţiei frigorifice

În acest scop, în prealabil se calculează sau se aleg următoarele date inițiale :

a). Temperatura de refulare a vaporilor de agent frigorific după comprimare este:

(10) ;

1,15−1
11,597
𝑄𝑄𝑄𝑄 = 266 ∙ ( 2,256 ) 2,256 = 266 ∙ 1,234 = 328,244;K

13
b). Coeficientul de umplere al compresorului (ţinând cont doar de existenţa spaţiului mort) se
determină cu relaţia:

(11);

11,597 0,55
ʎ = 1 − 0,03 ∙ [( ) − 1] = 1 − 0,03 ∙ 1,46 = 0,9562
2,256

c). Se alege randamentul izentropic al compresorului (valori uzuale 0,6..0,8). Folosind pachetul
CoolPack (Refrigeration utilities→log(p)-h diagram→ Cycle input) se trasează ciclul de
funcţionare al instalaţiei frigorifice în coordonate lg p – h. Cu ajutorul ecranului “Cycle info”
din acelaşi utilitar log (p)-h diagram, în secţiunea “Dimensioning” se introduce puterea
frigorificădeterminată în etapa anterioară (QE = Φ), iar în secţiunea “Volumetric efficiency”se
introduce coeficientul de umplere “n_vol” (λ); cu aceste date rezultă:

- debitul masic de agent frigorific, m [kg/s];

- debitul volumic teoretic al compresorului “Displacement” [m3/h];
- debitul volumic real de agent frigorific V [m3/h];
- fluxul de căldură pentru condensator Qc [kW];
- puterea absorbită de compresor W [kW].
Refrigerant: R134a
Data:
Te [°C] = -7.00 ℃
Tc [°C] = 46 ℃
DT subcooling [K] = 0.00
DT superheat [K] = 0.00
Dp condenser [Bar] = 0.00

14
Dp liquid line [Bar] = 0.00
Dp evaporator [Bar] = 0.00
Dp suction line [Bar] = 0.00
Dp discharge line [Bar] = 0.00
Isentropic efficiency = 0.80
-------------------------------------------------
Calculated:
Qe [kJ/kg] = 127.864
Qc [kJ/kg] = 170.908
W [kJ/kg] = 43.044
COP [-] = 2,97
Pressure ratio [-] = 5.276
-------------------------------------------------
Dimensioning:
Qe [kW] = 9.300
Qc [kW] = 12.431
m [kg/s] = 0.07273339
V [m^3/h] = 23.1819
Volumetric efficiency = 0.95
Displacement [m^3/h] = 24.4020
W [kW] =3.131
Q loss [kW] = 0.000
****************************************************
******************* Coordinates ********************
****************************************************
Refrigerant: R134a
Values at points 1-6,15 for the selected one stage cycle

15
 Point T P v h s
[°C] [bar] [m^3/kg] [kJ/kg] [kJ/(kg K)]
1 -.000 2.256 0.088535 3963.104 1.7262
2 58.747 11.901 0.018398 436.148 1.7524
3 58.747 11.901 0.018398 436.148 1.7524
4 51.224 13.586 N/A 273.331 N/A
5 N/A 2.256 N/A 265240 N/A
6 -7.000 2.256 0.088531 393.104 1.7262
15 N/A 11.901 N/A 265.240 N/A
****************************************************
Copyright © 1999 Dep. of Energy Engineering, DTU

Copyright © 1999 Dep. of Energy Engineering, DTU

16
 M.J. Skovrup & H.J.H Knudsen 15-12-07

2.3 Alegerea componentelor instalației frigorifice

2.3.1 Alegerea unui vaporizator prin programul Gűntner

Prin programul Gűnter se alege vaporizatorul instalației frigorifice introducând datele

obținute la trasarea ciclului de funcționare.

Vaporizatorul corespunzător se alege din lista oferită de program în funcție de raportul dintre
debitul orar de aer refulat de ventilatoarele vaporizatorului și volumul spațiului fragorific;
valoarea raportului trebuie să se încadreze între următoarele limite: 150 ÷ 300 pentru DRT.

17
 Se consideră temperatura de supraîncălzire 5K iar cea de subrăcire -7 0C. Se aleg două
vaporizatoare de tipul GHN 045.2F/17-ANW50.M

2.3.2 Alegerea grupului de compresor – condensator

Alegerea grupului de condensare se realizează cu ajutorul programului Bitzer prin utilizatorul

Condensing Units în care se introduc următoarele date inițiale:

18
 - tipul agentului frigorific;
- tipul compresorului;
- puterea frigorifică;
- temperatura de vaporizare a agentului frigorific;
- temperatura agentului frigorific la aspirația în compresor.
Din lista afișată se va alege grupul de condensare necesară.

2.3.3 Alegerea condensatorului și a compresorului

În cazul unei puteri frigorifice mari când alegerea unei unități de condensare este imposibilă
se aleg separat condensatorul și compresorul.

Condensatorul se alege cu ajutorul programului Gűntner prin utilitarul Condenser în care se

introduc următoarele date inițiale:

- puterea termică la condensator;

- agentul frigorific utilizat;
- temperatura de condensare;
- temperatura aerului încojurător;
- umiditatea relativă a aerului.
Utilizatorul va afișa lista condensatoarelor adecvate cerințelor impuse.

Alegerea compresorului se face cu ajutorul programului Bitzer, prin utilizatorul Semiherm.recip.

în care se introduc următoarele date:

- tipul agentului frigorific;

- puterea frigorifică;
- subrăcirea agentului frigorific;
- temperatura de condensare.
- Se alege compresorul de tipul LH84/4DES-5Y-40S
19
-

20
21
22
23
 Bibliografie
1.Porneală S.,Calculul depozitelor frigorifice, http://www.termo.utcluj.ro/ufa/ufapdf/ufa07.pdf

2. Prof. dr. ing. Mugur Balan, Instalaţii frigorifice,Universitatea Tehnică din Cluj Napoca,
http://www.termo.utcluj.ro/if/if.pdf

4.CoolPack Software,source: http://en.ipu.dk/Indhold/refrigeration-and-energy-

technology/coolpack.aspx

5.Bitzer software, source: http://www.bitzer.de/eng/productservice/software/3 6

6.Guntner Software, source: http://217.29.32.151/guntner.us/products/guntner-product-

calculator-mpc-selection-software/.

24