1.

Caracterele Chordatelor:
 Sunt metazoare celomate
 prezinta simetrie bilateral cu o coada postanala si schelet axial notocordul ce apare in
dezvoltarea embrionara ce se menține in stadiul de adult la unele specii.
 Notocordul este o bagheta flexibila, formata dintr-un miez de celule turgescente.

Celulele turgescente- sunt protejate de o teaca epitelio-morfă, teaca amorfă( fără structura celulara si fibre de
colagen) si este delimitata de 2 teci elastice.Toate acestea formând Hidroscheletul.

La majoritatea vertebratelor notocordul este înlocuit de coloana vertebrala cu resturi in măduva corpului
vertebral.

Metameria, segmentele corpului toate sunt metamerizate in dezvoltate embrionara.

Sistemul Digestiv:

Tubul digestiv este diferențiat in stomoderm, mezenteron, proctodeum. In partea inferioara se elimina
secrețiile glandelor anexe.

Sistemul Circulator:

Au inima si vase de sânge. Inima este situata ventral iar sensul circulației este opus nevertebratelor. Prezinta o
splina ce distruge hematiile bătrâne.

Sistemul Respirator:

- Se formeaza pe seama faringelui.

- Pereții laterali ai faringelui sunt perforați de fante, acest caracter numindu-se faringotrenie.
- La Urocordate si Cefalocordate are rol digestiv.
- Formarea acestor fante se formeaza prin evaginarea peretelui lateral.
- In pereții ce separa fantele apar branhiile la ciclostomi si pești, precum si la larvele de amfibieni si
adulți, deși la amfibieni adulți si amniote pungile faringiene nu se perforeazădecât la nivelul primei
perechi.
- Din prima pereche rezulta trompa lui Eustachio iar din celelalte rezulta amigdalele, parotidele si
timusul. Din planșeul anterior se formeaza celule tip C. , si din planșeul posterior rezulta plămânii.

Sistemul Excretor:

 Este alcătuit din nefridii la Cefalocordate, si rinichii cu nefron la vertebrate.

 Rinichii sunt situați retroperitoneali.

Sistemul Genital:

 Au sexe separate cu excepția Urocordatelor, iar Cephalocordatele au 26 de perechi de gonade.

 Vertebratele au complexul genelor hox si creste neurale.

1
 1. Ce este sistematica?

Studiul științific a tipurilor, diversităților si relațiilor dintre organisme. Ne ajuta sa determinam caracteristicile
speciei si a taxonilor superiori. Face accesibila aceasta diversitate tuturor studiilor biologice. Operează cu
populații, specii, taxoni superiori.

Sistematica contribuie la dezvoltarea biologiei teoretice si aplicate.

2. Ce este un caracter? Ce fel de caractere folosim?

Sunt însușiri ale speciei, folosim in sistematica actuala caracteristicile anatomice si morfologice.

3. Trăsăturile unei clasificări:

Se face cu ajutorul cheilor de identificare, elepleacă de la denumirea regnului animal pana la specie. La
fiecare ramura punând-se întrebarea daca aparține unei anumite încrengături/clase/ordin/familii/genuri/specii.

4. Sistematica vertebratelor:

- Clasele vertebratelor cuprind :

- Clasa Cephalaspidomorphi si Myximi ce sunt ciclostomii si agnatele. Clasa Chndrichthyes si

Clasa Osteichthyes ce sunt gnathostomate împreuna cu clasa Amphibia, Reptilia, Avis si
Mamaria ce sunt de asemenea si vertebrate - amniote.

5. Particularitățile dentiției la mamifere (tipuri si principiul întocmirii formulei dentare):

 Dinții sunt înfipți in alveole si așezați in 2 arcade ( superioara si inferioara).Se întâlneștedentiția
Heterodonta ( dentițiadiferențiată in incisivi, canini si masele).
 Dentiția Homodonta – ( au dinții nediferențiați exemplu: Delfinii) si cazul unde dentiția a dispărut de
tot. ( Balene).
 Dinții pot fi schimbați o data ( dehiodontie ) sau de mai multe ori ( polihiodontie ) sau nu se schimba
deloc in timpul vieții ( momohiodontie ).
 Dentiția multor mamifere este diferențiată in : incisivi, canini, molari si premolari.
 Incisivii si caninii au o singura coroana si o singura rădăcina in timp ce molarii au 2-3 rădăcini. Incisivi
pot fi conici sau ascuțiți, spatulați sau crenați. Nu rareori incisivii pot avea creștere exagerata fiind
folosiți in apărare ( elefanții, porcii mistreți ).
 Caninii pot avea de asemenea forme si mărimii diferite si pot avea creștere exagerata fiind transformați
in defense.
 Cele mai simple si primitive masele au 3 tuberculi așezați unul după altul pe coroana si se numește
dinte „ tricondont” prin dispunerea celor 3 tuberculi in 2 planuri diferite, dintele a devenit tritubercular.
 Printr-o serie de modificări ulterioare, dinții trituberculari au dat nașteredinților tetratuberculari si apoi
hexatuberculari, din care se considera ca au derivat dinții mamiferelor actuale. Forma si dispoziția lor
fiind strâns legata de regimul alimentar al mamiferului.
 După forma tuberculului, gradul de tocire si dispoziția acestora au fost descrise mai multe tipuri de
masele:
a. Bunodonte la carnivore
b. Lofodonte la elefant
c. Selenodonte la rumegătoare
d. Pliciodonte la cervide
 Pentru caracterizarea mai ușoară la mamifere a unor grupe, ordin chiar familii se folosește
formula dentara. Formula dentara poate fi reprezentata sub forma unor fracții ordinale. La

2
 numărător se trece numărul de dinții de pe jumătatea din falca superioara, iar la numitor
2
număruldințilorcorespunzători de pe partea inferioara. De exemplu la om Incisivi , Canini 1/1 ,
2
Premolari 2/2 si Molari 3/3 .
 Se notează cu 0 categoria de dinți care lipsesc. Ca de exemplu la unele rumegătoare, I 0/3, C 0/1,
P 3/3, M 3/3

6. Comparație intre șerpiiveninoși si neveninoși.

- Pupila rotunda si solzii dorsali carenați sau netezi, placa anală divizată, fărădinți veninoși, rectili situați la
capătul anterior al maxilarului superior, Familia Holubridae (șerpineveninoși)

- La șerpii veninoși pupila verticala îngustă si solzii dorsali carenați, placa anală mica, dinți veninoși rectili
situați la capătul anterior al maxilarului superior. Familia Viperidae.

- Câțiva din dinții superiori stau in legătură cu glande cu venin. Ei au in lungul lor un jgheab sau șanț extern
care la unii șerpi devine prin perfecționare un canal intern prin care se scurge veninul.

7. Caracterele folosite in sistematica reptilelor:

- Reptilele actuale se împart in doua subclase: Anapsida si Diapsida .

- Subclasa Anapsida cuprinde reptilele fără fose temporale. Putând exista o pereche de fose post
temporale in regiunea occipitala

- Țestoasele anapside sunt diferite după forma sifuncția membrului inferior, sunt:
 țestoase marine cu membru inferior in forma de paleta alungit cu 1-2 gheare
 Țestoase terestre sau de apa dulce cu 2 sau mai multe gheare si țestoase strict terestre cu
degete concrescute si 4 gheare.
 Țestoasele terestre pot avea vârful cozii protejat in înveliș cornos si carapacea cu 2 placi
supracaudale si țestoase cu coada fărăînveliș cornos si carapacea cu o placa supra caudală.

- Subclasa Diapsida cu cele 2 supra ordie:

Plagiotremata si Arthosauria, numai prima existând in fauna tarii noastre.
Supraordinul Plagiotremata sunt reptilele cu orificiul cloacal transversal pe lungimea corpului.
La noi sunt prezente cele din ordinul Squamata. Acest ordin are 2 subordine:
A. Reptilele cu membre, cu stern, centurile si deschiderea externa a urechii. Iar ventral au
mai multe rânduri de solzi.
B. Reptilele cu membre de obicei absente, precum si sternul, centurile si deschiderea
externa a urechii. Iar ventral prezinta un singur rând de solzi.

- La Certidae si Serpentes clasificarea se face pe baza solzilor de pe corp si numărulplăcutelor

de pe cap.

8. Tipurile de solzi.

3
 A. Solzi placoizi – se întâlnesc la pești cartilaginoși si sunt mărunți si aspri la pipăit. Formați dintr-
o placa bazala constituită dintr-un țesut fibros calcificat si situata in dermă si dintr-un tep care
poate fi simplu sau zimțat.
B. Solzi ganoizi – au forma de placi romboidale groase, dispuse in rânduri diagonale regulate. Au o
parte întâlnita in piele iar partea cealaltă a lor este libera. La exterior au un strat de ganonina
(substanța dura si strălucitoare). Se prinde un solz de altul prin cate o prelungire mica care se
pornește din unu din colturi. Sunt solzi permanenți.
C. Solzi elazmoizi – subțiri si elastici, formați din izopedina. Sunt acoperiți la exterior de un strat
subțire epiderma pe care o străbat tepii lor. După forma lor se împart in:
 Cicloizi – cu forma rotunda si mărginile libere netede.
 Ctenoizi – marginea posterioara prevăzută cu tepi ascuțiți in forma de pieptene.
D. Solzi transformați – placi osoase ce provin din îngroșarea si calcifierea solzilor. Formați din
țesut osteoid, fără celule osoase.

9. Adaptări ale scheletului la zbor:

O trăsăturaesențiala a scheletului pasărilor este structura spongioasa a oaselor si in general

pneumaticitatea lor.

Craniul este de tip Diapsid la care arcada inferioara se păstrează dar cea mediana si conturul post orbital
au dispărut. Prezinta un singur condiliu occipital.

Neurocraniul este format din oase subțiri si pneumatice ce se sudează timpuriu.

Foramen magnum este deplasat spre fata ventrala. Ciocul s-a format prin alungirea si sudarea maxilarului
superior precum si a oaselor mandibulei.

Articularea mandibulei la craniu se face prin osulpătrat.

Scheletul Hiobranhial

Se constituie din corpul hioidului. Se continua anterior cu paraglosul iar posterior cu urohialul si coarnele
hioidului.

Partea anterioara a corpului hioidului formeaza scheletul limbi.

Coloana vertebrala este diferențiată in 5 regiuni:

1. Regiunea cervicala – de la 8-25 vertebre, cu cele doua vertebre Atlas si Axis ce ajuta la
locomoția capului si celelalte vertebre cu forme de șa ce asigura locomoția gatului.
2. Regiunea toracica – prezinta 2-5 vertebre fuzionate ce formeaza o creasta continua iar unele
specii pot avea 1-3 vertebre nefuzionate.
3. Vertebrele regiunii lombare si sacrale si la o parte din cele caudale sunt fuzionate intre ele
formând un complex osos numit OSUL SACRU care prezinta intre 10-23 vertebre.
4. Regiunea caudala ( coccigienele) - sunt unele articulate 5-6 mobile iar ultimele fuzionate
formând pigostilul pe care se prind recticele (penele cozii)

Coastele sunt bine dezvoltate cu excepția primei si ultimelor 2 care sunt flotante. Coastele sunt in număr
variabil.

Coastele, sternul si regiunea toracica, alcătuiesccușca toracica, care se dilata in timpul zborului.

4
-STERNUL –

- Foarte dezvoltat la păsări, el acoperă toata suprafața ventrala a toracelui si o parte a regiuni abdominale.

- Pe linia mediana a sternului exista o crească mare numita CARENA pe care se insera mușchii pectorali
ce mișca aripile.

-La pasările care zboară carena este bine dezvoltata.

ScheletulApendicular

- Centura scapulara este compusa din : scapula, coracoid si clavicule.

- Centura pelviana prezinta particularități potrivitestaturii bipediale a pasărilor ea consta din :

ischium, Ilium, Pubis ce formeaza o cavitate acetabulara fără simfiza pubiana.

- Membrul anterior sa transformat in „ aripa” si conține : Humerusul, Ulna mai groasa, Radiusul
este puternic , pe care se prind remigele. Carpienele sunt in număr redus (II. III, IV)

- In structura membrului posterior, apare un segment suplimentar TARSOMETATARSUL care

provine din sudarea tarsienelor si metatarsului.

- Mușchi alari ating o dezvoltare deosebita, sunt inserați pe aripa, carena sternului.

10. Planul de organizare al apendicelui liber la tetrapode:

La amfibieni membrul anterior cuprinde pe regiuni pe următoarele oase :

 Stilopod: humerusul scurți si puternic

 Zeugopod: radiusul si ulna fuzionate
 Autopod: e format din 3 segmente:
a) Bazipod cuprinde rândul proximal : radial si ulnar

Rândul central si rândul distal ce cuprinde carpienele 1 si 2 libere, si carpienele 3-4 fuzionate

b) Segmentul metapod cu cele 4 metacarpiene libere

c) Segmentul Acropod cu 4 degete formate din falange cu formula : 2,2,3,3. La acestea se
adaugă si un prepolex.

Membrul posterior: este format din următoarele oase :

a) Stilopodul ce conține femur alungit si subțire

b) Zeugopod cu tibia si fibula fuzionate
c) Autopodul cu cele 3 segmente:

- Bazipodul cu rândul proximal : oasele tibial si fibular fuzionate la capete, rândul central cu
osul central, rândul distal cu tarsianul 1 liber si tarsienele 2 si 3 fuzionate .

- Metapodul cu 5 metatarsiene libere

5
 - Acropod cu 5 degete formate din falange cu formula : 2,2,3,4,3, la care se mai adaugă un „
prehalux”

- La reptile stilopodul are humerusul la membrul anterior si femurul la membrul posterior.

Zeugopodul are radiusul si ulna la membrul anterior si tibia si fibula la membrul posterior.

- La membrul anterior, autopodul, are un bazipod cu 2 etaje: Proximal – cu oasele radial,

central, pisiform, intermediar si ulnar. Iar etajul distal cuprinde 5 carpiene.

- Metapodul : 5 metacarpiene , iar acropodul 5 degete cu formula 2,3,3,3,2.

- Membrul posterior are Autopodul cu segmentul bazipod din 2 etaje : Proximal cu oasele
central , tibial , intermediar si fibular.

- Etajul distal are 5 tarsiene. Metapodul : 5 metatarsiene, iar Acropodul : 5 degete cu

formula : 2,3,3,3,2.

11. Fauna României (ciclostomi, rechini, sturioni, șerpiveninoși si neveninoși, țestoase):

A. Încrengătura Vertebrata
Subîncrengătura Agnata
Clasa Ciclostomata
Ordin Ptromyzones
Familia Petromizonidae
Eudontomyzon Danfordi ( chișcar)
- specie de apa dulce, are corp cilindric, adultul masoara 17-26 cm. Gura terminala de forma
ovala. Se hrănește parazitar.

B. Clasa Osteichthyes
Supra ordinul Chondrostei
Ordinul Acipensariformes
Familia Acipensaridae.
1. Huso Huso ( morun) – gura mare semilunara, buza superioara depaseste linia ochilor au
mustăți turtite lamelare.
2. Acipenser Ruthenus ( cegă) – au gura mica transversala, buza superioara nu depășește linia
ochilor, au mustăți franjurate lungi.
3. Acipenser Stellatus ( păstrugă) – au rostrul lung turtit dorso-ventral, buza superioara este
întreagă, mustățile sunt plasate mai aproape de gura decât de vârful botului.
4. Acipenser Guldenstaedti (nisetru) – rostru scurt si conic, buza superioara este despicata,
mustățile sunt situate mai aproape de vârful botului.

C. Subincrengatura Mnathostomata
Subclasa Pisces,
Clasa Chondriphthyes ( peșticartilaginoși)
Subclasa Selachi
Ordin Squaliformes

6
 Familia Squalidae
Squalus Acanthias( câine de mare).
- Rechin spinos cu corp fusiform. Cap mare turtit dorso-ventral. Bot lat triunghiular. Gura este
ventrala, Dinți lungi ascuțițidispuși pe mai multe rânduri.

Ordinul Galeiformes

Familia Scyliorhinidae( mâta de mare)

Rechin de talie mica, gura situata ventral prevăzută cu numeroșidinți mici.

D. Clasa Reptilia
Subclasa Diapsida
Subordinul Serpentes
1. Familia Columbridae
a. Specia Elaphe Quatorilineata( balaur)
corp puțin zvelt, lungimea corpului de pana la 2,60 m.
b. Specia Cornella Austriaca( șarpe de alun)
c. Columber Jugularix ( balaur)
d. Natrix Natrix (șarpele de casa)
e. Natrix Tessellata (șarpe de apa)
2. Familia Viperidae
a. Vipera Ammodytes( vipera cu corn)
b. Vipera Berus( vipera)

Subclasa Anapsida

Familia Testudindae

a. Specia Testuclo Hermanni ( broasca țestoasă de uscat)

Corp acoperit de o carapace ovala, plăcile au cate o pata centrala bruna.
b. Testudo Graeca ( broasca țestoasă Dobrogeana)- Corp acoperit de o carapace lățită
posterior, plăcile prezinta un centru înconjurat de cercuri poligonale concentrice.
c. Familia Emydidae, Emys Orbicularis( broasca țestoasă de apa) – corp acoperit de o
carapace rotunjita sau eliptica lățită posterior. Plăcile prezinta pete galbene dispuse radiar.
12. Explicați ce sunt: metameria, epineuria, faringotremia si endostilul la speciile filumului Chordata si
avantajele lor adaptative.
Metamerie segmentele corpului sunt metamerizate in dezvoltarea embrionara

Epineuria este reprezentat de un tub nervos care este plasat dorsal fata de notocord si fata de tubul digestiv.

Faringotremie evaginarea peretelui lateral al faringelui pentru formarea fantelor

Edostilul este un șanț ce se întinde in interiorul peretelui faringian pe suprafața sa mediana si ventrala.

13. Explicați faringotremia.

Evaginarea peretelui lateral la faringelui pentru formarea fantelor branhiale

14. Definiți notocordul

7
Notocordul este o bagheta flexibila, format dintr-un miez de celule turgescente. Este un hidroschelt de origine
mezodermica. Notocordul este o suprafața pentru inserția mușchilor. La majoritatea vertebralelor notocordul
este înlocuit de coloana vertebrala.

15. Definiți endostilul si precizațifuncțiile acestuia

Edostilul este un șanț ce se întinde in interiorul peretelui faringean pe suprafața sa mediana si ventrala. Rolul
sau este de a secreta mucus.

16. Explicaținoțiunea de pești migratori anadromi si catadromi si dați exemple din ambele categorii

Pești migratori anadromi, cum sunt Huso huso, sunt pești care migrează in perioada de reproducere din apele
sărate in apele dulci.

Pești migratori catadromi, cum sunt Angilla Angilla, sunt pești care migrează in perioada de reproducere din
apele dulci in apele sărate.

17. Caracterele reptiliene si caracterele noi pe care le prezinta craniul pasărilor

Craniul păsărilor se sudează de timpuriu astfel cu ca un se mai observa liniile de sudura la adult, caracter
întâlnit de asemenea la Pterosaurieni si chiropere.

Caracter nou este deplasarea foramenului magnum spre fata ventrala arătând poziția bipetala a pasării. Un alt
caracter nou este alungirea maxilarelor si alungirea mandibulei pentru formarea ciocului.

18. Precizați care a fost perioada si era in care au apărutpasările si enunțați doua teorii care explica
originea pasărilor

Se presupune ca pasările au apărut in jurasic in urma cu 140 mil de ani. Pasările au apărut prin evoluția dintr-o
ramura sa reptilelor.

19. Precizați care este grupul de pești cel mai înrudit cu tetrapodele si care au fost principalele linii
evolutive ale amfibienilor

Cel mai înrudit grup e pești cu tetrapodele actuale sunt pești crosopterigieni.

Se presupune ca amfibienei provin din 2 grupe diferite de pești crosopterigieni care una dintre ele a dat
nașterereptilelor si pasărilor si cealaltă care a dat naștere tetrapodelor.

20. Definiți crestele neurale si precizați rolul acestora

Crestele neurale reprezintă o populație de celule ectodermice, situate în apropierea marginilor dorsale ale
tubului neural embrionar, care contribuie la formarea scheletului faringian, dentiției, nervilor cranieni, celule
Schwann.

21. Evoluția coloanei vertebrale in seria vertebratelor

 La pești coloana vertebrală este diferențiată în două regiuni: regiunea trunchiului și a cozii.
 Mai târziu la amfibieni coloana vertebrala s-a diferențiat in 4 regiuni: cervicala cu o singura vertebra
pro atlas, regiunea dorsala formată din 7-100 de vertebre, sacrala cu o singura vertebra si regiunea
codala formata din vertebre articula mobil numite pigostil.
 La reptile coloana vertebrala este diferențiată in regiuni bine definite, adăugând-se încă o regiune.
Regiunea cervicala este formata din atlas si axis, regiunea dorsala, lombara sacrala având cate 2
vertebre si regiunea codala.
 La păsări se păstreazădiferențierea coloanei vertebrale in 5 regiuni, regiunea cervicala formata din
atlas si axis, regiunea toracala cu 2-5 vertebre ce pot fuziona, regiunea lombara si sacrala care

8
 fuzionează si formeaza osul sacru care prezinta 10-12 vertebre si regiunea codala care este mobila si
formeaza pigostilul.
 La mamifere se păstrează de asemenea diferențierea colanei vertebrale in cele 5 regiuni regiunea
cervicală formată la majoritatea mamiferelor din 7 vertebre, primele fiind atlas și axis, regiunea
dorsală cu 11-21 de vertebre la care se articulează coaste, regiunea lombară cu 2-8 vertebre, regiunea
sacrală cu 2-6 vertebre fuzionate în sacrum care leagă coloana de pelvis, regiunea codală cu număr
variabil de vertebre.

23. Ce sunt amniotele? Precizați care sunt clasele de vertebrate care aparțin acestui grup
Vertebrate al căror embrion are amnios și alantoidă. Clasele de vertebrate amniote sunt reptilele, pasările si
mamiferele.

24. Originea fălcilor, tipuri de suspensii si rolul lor.

Fălcile au apărut prin modificarea primelor 2 perechi dearcuri branhiale cartilaginoase. Arcul branhial a fost
primul care s-a lărgit pt a ajuta la ventilația branhiala, urmând ca arcurile branhiale sa se curbeze anterior
formând astfel fălcile vertebratelor.

25. Sistemul circulator la amfibieni

În stadiul larvar inima este bicamerală, circulația este simplă și completă. Adultul are inimă tricamerală,
formată din două atrii și un ventricul. Circulațiaadulților este dublă, incompletă. Se diferențiază o circulație
pulmonară (mica circulație) și o circulație sistemică (marea circulație). Au circuit port hepatic și port renal.

Peştii reprezintă clasa (conform ultimelor clasificări-supraclasa)cea mai numeroasă de animale vertebrate
acvatice.Trăesc şi se reproduc în apă.Au corpul acoperit de regulă cu solzi,se deplasează cu ajutorul
înotătoarelor şi a cozii,respiră prin branhii(peştii dipnoi au şi plămîni)După structura sceletului se împart în
peşti cartilaginoşi şi osoşi. Peştii cartilaginoşi (au scheletul cartilaginos) au apărut cu peste 400mln.de ani în
urmă . Majoritatea depun ouă(acoperite cu o coajă chitenoasă rezistentă),care conţin o cantetate mare de
galbenuş.Se cunosc circa 630de specii grupate în subclasele holocefali şi elasmobranhieni.

Holocefalii actuali sînt reprezentaţi de circa 30 specii de chimeriforme.Cel mai cunoscut este peştele
chimere-europiană,întîlnit în marea barenţ(partea de sud-est).Are corpul golaş,pînă la 1,5m lungime,cu o
coadă filiformă,datorită căreia acest peşte e numit şi şobolan-de-mare.Îşi depune ouăle în nişte capsule
fusiforme de pînă la 18cm lungime.Chimera-europiană este apreciată pentru grăsimia din ficat,care se
foloseşte ca substanţă medicamentoasă.

Elasmobranhienii actuali cuprind peşti din ordinul rechini(circa 250specii)şi ordinul batoidei(circa 350specii)

Peştii osoşi (au scheletul osos)cuprind subclasele de peşti sarcopterigieni şi actinopterigieni.

Sarcopterigienii la rîndul lor se împart în peşti dipnoi şi peşti crosopterigieni.

Peştii dipnoi se cunosc din devonian;majoritatea lor au despărut de acum.În prezent există doar 6 specii
reprezentanţi ai genurilor neoceratod,lepidosiren şi protopter.Singura specie din primul gen-neoceratodul se
întîlneşte în Australia de nord-est;4specii de protopter-în Africa;peştele lenidosiren în bazinul
Amazonului.Protopterii şi lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege.

Crosopterigienii se cunosc din devonian şi au dispărut aproape în întregime în cretacicul superior.Ei sînt
consideraţi strămoşii ai vertebratelor terestre.Unicul reprezentant actual al crosopteri- gienelor este
latimeria ,care are corpul pînă la 180cm lungime,masa de pînă la 95kg şi o coloraţie albastră-metalică.Ea este
un animal ovovipar.Trăeşte în regiunea insulelor Komore.Primul exemplar de latimerie a fost prins în anul
1938 lîngă Africa de sud(unde a ajuns întîplător).

9
Dintre actinopterigieni cei mai răspîndiţi şi mai cunoscuţi sînt teleostenii sau peştii osoşi propriuzişi,care
numără peste 20000 de specii atuale.Ei au apărut circa 200mln.ani în urmă.Unii trăesc în apele
marine(scrumbiile,anciouşii,peştii-zburători,scombridele ş.a.),iar alţii populează apele dulci
(salmoniformele,cipriniformele,unele specii de perciforme şi siluriforme).Şi printre peştii osoşi axistă peşti
electrici,de exemplu;anghila-electrică,somnul-electric ş.a.Ei de-a semenea au organe electrice care produc
descărcări electrice la tensiuni de 350-650 volţi.Cu ajutorul lor peştii îşi ameţesc victima sau speie duşmanii.

Peştii osoşi au corpul de forme variate:de fus(scrumbia,somnul),de săgeată(zărganul,ştiuca), de

şarpe(anghila),de ac(acul-de-mare),turtit(plătica,caracuda),de disc(cambula),de sferă(peştele-lu-nă)ş.a.

Peştii diferă mult şi după culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populează păturile
superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabiţa,scrumbia),cele care trăesc la fundul apelor nu au acest
luciu,peştii abisali(de mare adîncime)au o culoare roşietică,cafenie şi neagră-violetă,iar cambula poate sa-şi
schimbe culoarea după culoarea nisipului sau a scoicilor.

Unii peşti(cleanul,păstrăvul,somnul)sînt capabili să axecute mişcări foarte iuţi şi pot învinge cu uşurinţă
curenţii puternici de apă,fapt care le permite să trăiască în rîurile de munte,să urce pe cursul lor superioer
pentru a depune icre,străbătînd în acest scop praguri şi mici cascade de apă.Cel mai mare rapid peşte este
considerat tonul,care dezvoltă o viteză de pînă la 90km pe oră. E foarte interesant peştele numit guvid-săritor
întîlnit în lagunele unor rîuri din Australia,Asia,şi Africa unde cresc adevărate desişuri de mangrove.Datorită
înotătoarelor pectorale lungi şi puternice el se caţără cu uşurinţă pe arborii de mangrove şi vînează
insecte.Întrucît respiră şi aer atmosferic,acest peştişor de 15cm se poate afla în afara mediului acvatic un timp
îndelungat. Majoritatea peştelor migrează în perioada de înmulţire.Peştii de rîu urcă spre cursul superior al
apei pentru a-şi depune icrele pe plante acvatice,pe pietre.Scrumbiile îşi depun icrele în adîncul apelor.Unii
peşti marini(sturionii,clupeidele,salmonidele) îşi părăsesc mediul obişnuit de viaţă şi îşi depun icrele în
rîuri,în timp ce anghila,din contra,pentru a-şi depune icrele trece din rîuri în mări şi oceane. Peştii sunt foarte
variaţi atît după dimensiuni,cît şi după durata vieţii,între care parcă sxistă o anumită corelaţie:se cunosc guvizi
de 7,5-11mm care trăesc cel mult un an,pe cînd morunul,care atinge uneori 800-1000kg,trăeşte aproape
100ani. Cele mai mici vibraţii ale apii peştii le percep cu ajutorul unui organ numit linie laterală.Un alt organ
interesant este cel hidrostatic de echilibru,precum şi de producere a sunetelor,denumit vezică înotătoare.Peştii
lipsiţi de acest organ(fusarul,zglăvocul,scrumbia-albastră),care trăesc pe fundul apelor urcă spre suprafaţa
apei şi se scufundă cu uşurinţă.

Peştii ajung la maturitate sexuală la diferite perioade:Jinjirica,guvidul-la cîteva luni,carpul, plătica,şălăul-la 3-

4ani,morunul,nisetrul,abia la 14-18ani.Fecunditatea peştelor variază de la cîteva zeci de icre(la ghidrin,acul-
de-mare)la 1-9mln.(la cambulî şi morua)şi chiar pînă la 300mln.(la peştele lună).

Majoritatea speciilor de peşte sînt adaptate la un anumit fel de hrană.Speciile răpitoare se hrănesc în
special,cu peşti mai mici(şalăul,somnul,ştiuca ş.a.).Peştii care se hrănesc cu nevertebrate de fund(amurul-
negru,plătica,linul) au dinţii maxilari sau faringieni puternic dezvoltaţi.Multe specii de
exempu(scrumbiele,ciprinidele)se hrănesc,în special cu animale planctonice,altele(bunăuară,ambul-
alb,hipoftalmictisul-alb,roşioara,scobarul)-numai cu vegetaţie acvatică.

10