1. GENERALITĂŢI.

CERINŢELE FIZIOLOGICE ALE OMULUI ŞI

C O N F O RT U L T E R M I C L A C L Ă D I R I

P r i n d e s t i n a ţ i a l o r, c l ă d i r i l e d e l o c u i t ş i s o c i a l - c u l t u r a l e t r e b u i e s ă
satisfacă cerinţele de viaţă ale omului, şi in special protecţia contra
agenţilor climatici: vânt, ploaie, zăpada, radiaţie solara. Cele mai
importante condiţii fiziologice ale clădirilor sînt legate de dualismul
zilnic al vieţii omeneşti, catabolism-anabolism.
A c t i v i t a t e a g e n e r a l ă a o m u l u i c o n s t ă d i n t r- o p e r i o a d ă d e m u n c ă ,
urmată de o perioadă de odihnă-repaus. în perioada de activitate a omului
are loc catabolismul, care se caracterizează prin consumarea rezervelor de
e n e rg i e ş i a c u m u l a r e a d e c ă t r e o rg a n i s m u l o m e n e s c a u n o r s u b s t a n ţ e
nocive, care produc tulburări, şi a căror efecte pot fi micşorate prin
asigurarea corespunzătoare a mediului de lucru. Aceste procese fiziologice
determină condiţiile funcţionale şi exigenţele higrotermice în clădirile
social-culturale, administrative etc.
In perioada de repaus-odihnă are loc fenomenul de anabolism, ce se
c a r a c t e r i z e a z ă p r i n a c e e a c ă o rg a n i s m u l e l i m i n ă s u b s t a n ţ e l e n e f o l o s i t o a r e ,
a c u m u l â n d e n e rg i e p o t e n ţ i a l ă . P r o c e s u l d e a n a b o l i s m e s t e i n f l u e n ţ a t d e
catabolism şi de condiţiile de mediu care sînt determinate de
caracteristicile higrotermice ale elementelor de construcţie şi de
c o n d i ţ i i l e d e c l i m a t i n t e r i o r ş i e x t e r i o r.
La asigurarea condiţiilor de mediu pentru desfăşurarea activităţii de
producţie, sau pentru odihna omului, se au în vedere cerinţele de confort
determinate, în primul rând, de ansamblul condiţiilor de temperatură şi
u m i d i t a t e c a r e c a r a c t e r i z e a z ă c l i m a t u l i n t e r i o r a l î n c ă p e r i l o r.
Confortul poate fi definit ca expresia armonică dintre om şi mediul
înconjurător dintre om şi clima înconjurătoare. Premisa biofizică a
senzaţiei de confort rezidă în realizarea ecuaţiei de echilibru: suma
căldurii produsă de corp şi a căldurii introdusă din afară să fie egală cu
suma căldurii cedate de corp şi a căldurii consumată intern.
Tr e b u i e a v u t î n v e d e r e f a p t u l c ă o m u l n u s u p o r t ă c o n t r a s t e d e
temperatură, care influenţează negative sănătăţii, chiar în cazul când
variaţiile climatului nu afectează domeniul senzaţiilor perceptibile.
Astfel, diferenţa de temperatură a aerului între cap şi picioare nu trebuie
să depăşească 2°C, temperatura pardoselii trebuie cuprinsă între 20 şi
24°C, iar viteza maximă de mişcare a aerului să fie < 0,2. m/s.
C r e ş t e r e a v o l u m e l o r c o n s t r u c ţ i i l o r, l a e t a p a a c t u a l ă d e d e z v o l t a r e a
R. Moldova este caracterizată de utilizarea unor materiale de construcţii
şi sisteme constructive noi. Utilizarea betonului monolit şi prefabricat la
c o n s t r u c ţ i i l e c l ă d i r i l o r, b l o c u r i l o r m i c i d i n m a t e r i a l e n a t u r a l e ş i c e l o r
p r e f a b r i c a t e ( c a l c a r, c ă r ă m i d ă d i n a rg i l ă a r s ă , f o r t a n e t c . ) , f o l o s i r e a
materialelor uşoare, de natură minerală sau o rg a n i c ă , în structuri
neomogene, de elemente în mai multe straturi fac ca proprietăţile şi
comportarea termotehnică a clădirilor să fie esenţială pentru exploatarea
o p t i m a l ă a c o n s t r u c ţ i i l o r.
E x p l o a t a re a optimală a construcţiilor cuprinde u r m ă t o a re l e
p ro b l e m e :
- de transfer termic în condiţii de iarnă – vară la pereţi, terasă şi
ferestre în regim staţionar pentru micşorarea pierderilor de căldură,
a s i g u r a r e a c o n f o r t u l u i î n i n t e r i o r, a v â n d s c o p u l d e e c o n o m i e a s u r s e l o r
d e e n e rg i e t e r m i c e ;
- acţiunea radiaţiei solare din punctul de vedere al confortului termic în
condiţiile de vară;
- alegerea corectă şi raţională a materialelor de construcţie în scopul de
economie a surselor financiare.
Cunoaşterea bazelor teoretice ale problemelor de termotehnică şi
aplicarea lor în practica construcţiilor este o cerinţă de mare actualitate
pentru pregătirea profesională a arhitecţilor în construcţii.

2. PRINCIPIILE PROIECTĂRII TERMOTEHNICE A

CONSTRUCŢIILOR DE ÎNCHIDERE

1. Asupra construcţiilor acţionează, în mod permanent, aerul

e x t e r i o r, c a r a c t e r i z a t d e t e m p e r a t u r ă , u m i d i t a t e ş i p r e s i u n e , c a r e s u n t
v a r i a b i l e î n r a p o r t c u t i m p u l , ş i d e f i n e s c c l i m a t u l e x t e r i o r, c e p r e z i n t ă
caracteristici specifice regiunii de amplasare a construcţiei, şi aerul
i n t e r i o r, c a r a c t e r i z a t p r i n c l i m a t u l c a r e e s t e î n f u n c ţ i e d e c o n d i ţ i i l e

2
tehnologice, cerinţele de confort ale clădirilor şi caracteristicile
instalaţiilor de încălzire şi condiţionarea aerului.
2. În scopul micşorării pierderilor de căldură în perioada de iarnă, la
proiectarea clădirilor trebuie de prevăzut:
a. minimizarea suprafeţelor construcţiilor de închidere;
b. proiectarea suprafeţelor golurilor de fereastră în dependenţă de
destinaţia î n c ă p e r i l o r, construcţiilor de închidere, factorilor
climaterici ai regiunii şi strict în corespundere cu normele de
proiectare a luminării naturale;
c. folosirea raţională a materialelor termoizolante este stabilită prin
calcul;
d. alegerea materialelor termoizolante şi fixarea grosimii construcţiei de
închidere exterioară trebuie efectuată având în vedere cheltuielile
făcute de o singură dată, dar şi cheltuielile de exploatare a sistemelor
de încălzire.
3. La proiectarea clădirilor e necesar de luat în vedere condiţiile de
exploatare a construcţiilor de închidere în dependenţă de regimul
încăperilor şi a zonelor de umiditate a regiunilor de construcţie.
4. La regimul de umiditate a construcţiilor de închidere exterioare o
mare importanţă are amplasarea corectă a straturilor:
a. straturile cu impermiabilitatea mică trebuie amplasate la suprafaţa
interioară a construcţiei, iar materiale cu conductibilitate mică şi
impermiabilitate mare - la suprafaţa exterioară.
5. Pereţii exteriori şi interiori trebuie să fie protejaţi de apele
freatice prin efectuarea hidroizolării orizontale.
6. Pereţii şi straturile termoizolante la planşee şi acoperişuri se
recomandă să fie proiectate cu grosimi nu mai mari decât în tabelul 2.1.
Ta b e l u l 2 . 1
Grosimea maximală a pereţilor şi materialelor temoizolante
Grosimea maximală, m
Raionul climateric după capitolul
NRC (СНиП) „Climatologia Te r m o i z o l a n t l a
construcţiilor şi geofizica” Pereţi exteriori planşee şi
acoperiş
I 0,65 0,3
II 0,5 0,2
III - IV 0,4 0,1

3
 7. La construcţiile de închidere cu inerţie mică şi fără inerţie pe
perioada de iarnă trebuie să fie asigurată temperatura şi umiditatea
aerului interior constantă.
8. Inerţia termică se determină, conform tabelului 5 NRC (СниП II
-3-79 „Строительная теплофизика”), care este dat mai jos, prin calcul.
Inerţia termică D în construcţii de Te m p e r a t u r a a a e r u l u i e x t e r i o a r ă p e
închidere timp de iarnă, te , o C
Te m p e r a t u r a c e l o r m a i r e c i z i l e c u
Până la 1,5
asigurarea 0,98
Te m p e r a t u r a c e i m a i r e c i z i l e c u
De la 1,5 până la 4
asigurarea 0,92
Te m p e r a t u r a c e l o r m a i r e c i t r e i z i l e
De la 4 până la 7
cu asigurarea 0,92
Te m p e r a t u r a c e l o r m a i r e c i c i n c i
Mai mult de 7
zile cu asigurarea 0,92
N o t ă : Te m p e r a t u r a c e l o r m a i r e c i t r e i z i l e s e a f l ă c o n f o r m r e l a ţ i e i :

t I  tV
t III  .
2

3. ELABORAREA CALCULULUI TERMOTEHNIC AL UNEI

CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE

1. Pentru executarea calcului termotehnic reprezentăm o porţiune a

s e c ţ i u n i i v e r t i c a l e a p e r e t e l u i e x t e r i o r. D e s e n ă m u n e l e m e n t d e c o n s t r u c ţ i e
plan, compus din mai multe straturi perpendiculare pe fluxul termic,

a v â n d g r o s i m i l e d1 ; d 2 ; d 3 ş i c o e f i c i e n ţ i i d e c o n d u c t i v i t a t e t e r m i c ă l1 ; l2 ; l3
(fig. 1).

4
 2 . A l e g e m d i n N R C ( С н и П 2 . 0 1 . 0 1 - 8 2 „ С т р о и т е л ь н а я к л и м ат о л о г и я
и геофизика”) caracteristicile climaterice ale regiunii de construcţie:
V
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l o r m a i r e c i c i n c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a
0,92;
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l e i m a i r e c i z i l e , t eI c u a s i g u r a r e a 0 , 9 2 ;
V
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l o r m a i r e c i c i n c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a
0,98;
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l e i m a i r e c i z i l e , t eI c u a s i g u r a r e a 0 , 9 8 .
3. Determinăm, conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная
теплофизика”), regimul de exploatare a construcţiei de închidere în
dependenţă de regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor de umiditate:
 Conform anexei n r. 1 , pag. 17 alegem zona de umiditate a
teritoriului CSI.
 Conform tab. 1, pag. 3, alegem regimul de umiditate din
încăpere.
 C o n f o r m a n e x e i n r. 2 , p a g . 1 8 a l e g e m r e g i m u l d e e x p l o a t a r e a
construcţiei.
4. Conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная теплофизика”)
selectăm caracteristicile termofizice ale materialelor straturilor
componente, cu introducerea datelor în tabelul 3.2.
Ta b e l u l 3 . 1 .
Caracteristicile termofizice ale materialelor

5
 m g / m h P aμ ,I m p e r m i a b i l i t a t e a l a a b u r i
s t r a t u r i l o rN r.

materialului

k g / m 3γ ,D e n s i t a t e a

W / m o Cλ ,C o n d u c t i b i l i t a t e a

W / m 2 o Cs ,( î n p e r i o a d a d e 2 4 o r e )P e r m i a b i l i t a t e a ,
construcţie
Denumirea

de

1
2
3
4

5. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură R0 e , m 2

o
C / W, p e s u p r a f a ţ a e x t e r i o a r ă a p e r e t e l u i d u p ă f o r m u l a :
1
R0e  (3.1)
e

unde: e - coeficientul de transfer termic a construcţiei de închidere pe

timp de iarnă, W/m 2 oC, conform tab. 6, pag.7 NRC ( СниП II-3-
79 „Строительная теплофизика”).
6. Determinăm rezistenţa termică la schimbul de căldură R0 i ,

m 2 o C / W, p e s u p r a f a ţ a i n t e r i o a r ă a p e r e t e l u i c o n s t r u c ţ i e i d e î n c h i d e r e d u p ă
formula:
1
R0i  (3.2)
i

unde: i - coeficientu l de pierderi de căldură de pe s uprafaţa peretelui a

construcţiei de închidere pe timp de iarnă, W/m 2 o
C, conform
tab. 4, pag. 6 NRC (СниП II-3-79 „Строительная
теплофизика”).

6
 7. Determinăm rezistenţa la transferul termic total R0tot , m 2 o
C/W
care reprezintă rezistenţa la transmisia căldurii prin conducţie, la
structuri în mai multe straturi, şi se exprimă ca suma rezistenţelor la
trecerea căldurii prin suprafaţa de un metru pătrat a straturilor
c o m p o n e n t e , a v â n d g r o s i m i l e d1 ,d 2 ,d 3 , t i m p d e o o r ă , ş i p e n t r u o d i f e r e n ţ ă
totală de temperatură între suprafeţele extreme de 1 oC, conform relaţiei:
d1 d 2 d
Rc  R1  R2  ...  Rn    ...  n ; (3.3)
l1 l2 ln

R0tot  R0i  Rc  R0e , (3.4)

u n d e : Rc - r e z i s t e n ţ a l a t r a n s f e r u l t e r m i c a l c o n s t r u c ţ i e i d e î n c h i d e r e , m 2
o
C / W, c a r e s e d e t e r m i n ă p e n t r u c o n s t r u c ţ i a c u u n s i n g u r s t r a t ,
după formula:
d
Rc  . (3.5)
l
În mai multe straturi (cu stratul de aer), după formula:
d1 d 2 d
Rc  R1  R2  ...  Rn  Ra    ...  n  Ra , ( 3 . 6 )
l1 l2 ln

u n d e : Ra - r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă a s t r a t u l u i d e a e r î n c h i s .

8 . D e t e r m i n ă m r e z i s t e n ţ a n e c e s a r ă R0 nec , m 2 o C / W, a c o n s t r u c ţ i e i d e
închidere cu mai multe straturi după formula:
ti  te
R0nec  n, (3.7)
t n i

u n d e : t i - t e m p e r a t u r a a e r u l u i i n t e r i o r, o C ;
t e - t e m p e r a t u r a a e r u l u i e x t e r i o r, o
C, conform tab.5 NRC (СниП II
-3-79 „Строительная теплофизика”);
t n - d e f e r e n ţ a d e t e m p e r a t u r ă n o r m a t ă ( î n t r e t e m p e r a t u r a a e r u l u i
interior şi temperaturii suprafeţei interioare) se determină
conform tab.2, pag. 5, NRC ( СниП II -3-79 „Строительная
теплофизика”), oC;
n - coeficientul care depinde de amplasarea suprafeţei exterioare a
c o n s t r u c ţ i e i d e î n c h i d e r e î n r a p o r t c u t e m p e r a t u r a a e r u l u i e x t e r i o r,
conform tab.3, pag. 5 NRC (СниП II -3-79 „Строительная
теплофизика”).

7
 9. Determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere cu un
singur strat, după formula:
D  Rc s c , (3.8)
determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere în mai
multe straturi (fără straturi de aer) după formula:
D  D1  D2  ...  Dn  R1 s1  R2 s 2  ...  Rn s n , (3.9)
unde: R1 , R2 ,..., Rn - rezistenţa termică a straturilor construcţiei de
î n c h i d e r e , m 2 o C / W;
s1 , s 2 ,..., s n - coeficienţii permeabilităţii materialului straturilor
construcţiei de închidere conform anexei 3, W/m 2 oC.
10. Determinăm fluxul termic q0 , W/m2, al construcţiei de
închidere după formula:
ti  te
q0  . (3.10)
R0tot

D e n s i t a t e a f l u x u l u i t e r m i c q0 l a t r a n s m i s i a c ă l d u r i i l a s t r u c t u r i î n
mai multe straturi este proporţională cu diferenţa de temperatură dintre
suprafeţele extreme şi invers proporţională cu rezistenţa termică la
transmisia căldurii R. q0 o caracteristică termică a elementului de
construcţie.

11 . Determinăm temperaturile  i , 1 ,..., n , e , o

C, între hotarele
straturilor după formulele:
 i  t i  q0 Ri ; ( 3 . 11 )
 1  t i  q0 ( Ri  R1 ) ; (3.12)
n
 n  t i  q0 ( Ri   Ri ) ; (3.13)
i 1

 e  t i  q0 ( R0tot  Re ) . (3.14)
În urma calculelor efectuate se construieşte graficul de repartizare a
temperaturilor în secţiunea transversală. Graficul construit conform
datelor primite ne dă posibilitate de a găsi temperaturile în orice punct al
secţiunii.

8
 12. Aprecierea posibilităţii condensării vaporilor de apă în colţul
 c exterior al construcţiei de închidere se efectuează după formula:

 c   i  (0.18  0.0414 R0tot )(t i  t e ) , (3.15)

unde:  i - temperatura interioară la suprafaţa peretelui la îndepărtare de la
colţul examinat;
te - temperatura exterioară de calcul pe timp de iarnă care
c o r e s p u n d e e n e rg i e i t e r m i c e a c o n s t r u c ţ i e i d e î n c h i d e r e , î n o C ;

13. D e t e r m i n ă m e l a s t i c i t a t e a v a p o r i l o r d e a p ă ei , d u p ă f o r m u l a :
 i Ei , (3.16)
ei 
100

u n d e : ei - e l a s t i c i t a t e a v a p o r i l o r d e a p ă ;
i - u m i d i t a t e a r e l a t i v ă a a e r u l u i i n t e r i o r ;
Ei - elasticitatea maximă a vaporilor de apă la temperatura
i n t e r i o a r ă ti .
C u n o s c â n d u - s e t e m p e r a t u r a a e r u l u i i n t e r i o r ti , s e p o a t e d e t e r m i n a
e l a s t i c i t a t e a m a x i m ă a v a p o r i l o r d e a p ă Ei , c o n f o r m a n e x e i 3 .

14. Determinăm temperatura punctului de rouă  r , conform anexei

3
Pentru evitarea condensului pe suprafaţa interioară a elementelor de
construcţie este necesar ca în condiţiile de exploatare, temperatura
suprafeţei interioare a elementelor de construcţie să nu coboare sub
temperatura de rouă. Deci, condiţia de evitare a condensului se obţine
dacă:
c > r . (3.17)
Dacă inegalitatea (3.17) nu se satisface, este necesar:
 d e a m ă r i r e z i s t e n ţ a t e r m i c ă a e l e m e n t u l u i d e c o n s t r u c ţ i e R0tot ;
 pe suprafaţa exterioară de a căptuşi colţul clădirii cu materiale
termoizolante;
 din partea interioară, în colţ, se montează instalaţia de încălzire;

9
 4. CALCUL TERMOTEHNIC A UNEI CONSTRUCŢII DE ÎNCHIDERE
PE TIMP DE IARNĂ

4.1. Date generale

Denumirea localităţii (oraş) – Chişinău.

Latitudinea localităţii – 47,6o.
Destinaţia clădirii – administrativa.
Te m p e r a t u r a a e r u l u i i n t e r i o r t i – 1 8 o C .
U m i d i t a t e a r e l a t i v ă i – 5 5 % .
Caracteristica construiţii de închidere– cu mai multe straturi.

Caracteristica straturilor construcţiei de închidere:

I strat:
denumirea materialului de construcţie– placi din gips p/u captuşeală:
d e n s i t a t e a – g  800 k g / m 3 ;
g r o s i m e a – d 1  0,015 m .

Al II-lea strat:
denumirea materialului de construcţie – calcar:
d e n s i t a t e a – g  2000 k g / m 3 ;
g r o s i m e a – d 2  0,39 m .
Al III-lea strat:
d e n u m i r e a m a t e r i a l u l u i d e c o n s t r u c ţ i e – p e n o p o l i s t i re n c e l u l a r :
d e n s i t a t e a – g  100 k g / m 3 ;
g r o s i m e a – d3  ? m .
A l I V- l e a s t r a t :
denumirea materialului de construcţie– mortar compus:
d e n s i t a t e a – g  1700 k g / m 3 ;
g r o s i m e a – d 4  0, 02 m .

4 . 3 . C a l c u l t e r m o t e h n i c a l u n e i c o n s t r u c ţ i i d e î n c h i d e re p e t i m p d e
iarnă

10
 1. Pentru executarea calcului termotehnic reprezentăm o porţiune a
secţiunii verticale a peretelui exterior (fig. 4.1).

Fig. 4.3. Secţiunea verticală a

unui perete de închidere din patru straturi

2 . A l e g e m d i n N R C ( С н и П 2 . 0 1 . 0 1 - 8 2 „ С т р о и т е л ь н а я к л и м ат о л о г и я
и геофизика”) caracteristicile climaterice al regiunii de construcţie:
V
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l o r m a i r e c i c i n c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a
0,92
t eV  16 o
C;
I
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l e i m a i r e c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a 0 , 9 2

teI  21 o C ;
V
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l o r m a i r e c i c i n c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a
0,98
t eV  19 o
C;
I
 t e m p e r a t u r a m e d i e a c e l e i m a i r e c i z i l e , te c u a s i g u r a r e a 0 , 9 8

t eI  23 o C .

3. Determinăm, conform NRC (СниП II-3-79 „Строительная

теплофизика”), regimul de exploatare a construcţiei de închidere în
dependenţă de regimul de umiditate a încăperilor şi zonelor de umiditate:
 C o n f o r m a n e x e i n r. 1 , p a g . 1 7 , o r. C h i ş i n ă u e s t e s i t u a t î n
zona de umiditate III – uscată.
 C o n f o r m t a b . 1 , p a g . 3 , i – 5 5 % ; ti – 1 8 o
C regimul de
umiditate din încăpere – normal.

11
  C o n f o r m a n e x e i n r. 2 , p a g . 1 8 , r e g i m u l d e e x p l o a t a r e a
construcţiei – A.

4. Determinăm, conform NRC (СниП II -3-79 „Строительная

теплофизика”), indicii caracteristicilor termofizice ale materialelor
straturilor componente, introducând datele în tabelul 4.1
Ta b e l u l 4 . 1
Caracteristicile termofizice ale materialelor

W / m 2 o Cs ,( î n p e r i o a d a d e 2 4 o re )P e r m i a b i l i t a t e a

m g / m h P aμ ,I m p e r m i a b i l i t a t e a l a a b u r i
Conductibilitate
k g / m 3γ ,D e n s i t a t e a
o rN r. s t r a t u r i l

a
D e n u m i re a
materialului de
construcţie
W / m o Cλ ,

Plăci din gips p/u

1 800 0,19 3,34 0,075
căptuseală
2 Calcar 2000 1,16 12,77 0,06
Polistiren celular
3 100 0,041 0,65 0,05
( Т У 6 - 0 5 - 11 - 7 8 - 7 8 )
4 Mortar compus 1700 0,70 8,95 0,098

5. Determinăm rezistenţa termică R0 e , m 2 o C / W, la suprafaţa

exterioară a peretelui după formula:
1 1
R0 e    0,115 m 2 o C / W. ( 4 . 1 )
 e 23

6. Determinăm rezistenţa termică R0 i , m2 o

C / W, la suprafaţa
interioară a peretelui construcţiei de închidere după formula:

12
 1 1
R0 i    0,043 m 2 o C / W. ( 4 . 2 )
 i 8,7

7 . D e t e r m i n ă m r e z i s t e n ţ a l a t r a n s f e r u l t e r m i c t o t a l R0tot , m 2 o C / W, a l
unei construcţii de închidere după formula 3.4:

0, 015 0,39 d 0, 02 d
R0tot  0,115    3   0, 043  0, 606  3 . ( 4 . 3 )
0,19 1,16 0, 041 0, 70 0,041

8 . D e t e r m i n ă m r e z i s t e n ţ a n e c e s a r ă R0 nec , m 2 o C / W, a c o n s t r u c ţ i e i d e
închidere din mai multe straturi după formula 3.7:
18  (16)
R0nec  �1  0,868 m 2 o C / W. (4.4)
4,5 �8, 7
Considerăm, iniţial, că avem un perete cu inerţie mare, adică D > 7

. A t u n c i t e  t e  16 o C .
V

9. Conform СНиП II-3-79 „Строительная теплофизика” condiţia

calculului este
R0tot �R0nec ; (4.5)
d3
0, 606   0,868 ;
0, 041
d 3  (0,868  0, 606) �0, 041  0, 011 m .
10. Determinăm inerţia termică D a construcţiei de închidere după
formula 3.9:
0, 015 0,39 0, 011 0, 02
D �3,34  �12, 77  �0, 65  �8,95 
0,19 1,16 0, 041 0, 70 (4.6)
 0, 26  4, 29  0,17  0, 26  4,98.

Deoarece 4,98 < 7 conform tab.5 СНиП II-3-79 „Строительная

т е п л о ф и з и к а ” t e m p e r a t u r a e x t e r i o a r ă d e c a l c u l s e i a t eIII c u a s i g u r a r e a
0,92
teI  teV 16  (21)
teIII    18,5 o C ;
2 2
18  (18,5)
R0nec  �1  0,93 m 2 o C / W;
4,5 �8, 7

13
 d3
0, 606   0,93 ;
0,041
d 3  (0,93  0, 606) �0, 041  0,013

11 . Grosimea standardă a polistirenului celular este de 0,01;0,02;

0 , 0 3 ; . . . ; 0 , 1 m . P r i m i m d 3  0, 03 m .

12. Determinăm rezistenţa stratului n r. 2 R3 , având în vedere

grosimea peretelui reală
d 3prim 0, 03
R3    0, 73 m 2 o C / W. (4.7)
l3 0, 041

tot
13. D e t e r m i n ă m r e z i s t e n ţ a t o t a l ă p r i m i t ă R0 prim

R0totprim  R0  R3  0, 606  0, 73  1,336 m 2 o C / W. ( 4 . 8 )

14. Determinăm fluxul termic q0 , W/m2, al construcţiei de

închidere după formula 3.10:
18  (18,5)
q0   27,32 W / m 2 . ( 4 . 9 )
1,336
15. Determinăm temperaturile  i , 1 , 2 , e , o
C, între hotarele
s t r a t u r i l o r d u p ă f o r m u l e l e 3 . 11 ; 3 . 1 2 ; 3 . 1 3 ; 3 . 1 4 :
 i  18  27,32 �0,115  14,86 o C ; (4.10)
 1  18  27,32(0,115  0, 079)  12, 70 o C ; ( 4 . 11 )
 2  18  27,32(0,115  0,079  0,34)  3, 41 o C ; (4.12)
 3  18  27,32(0,115  0,079  0,34  0,73)  16,53 o C . (4.13)
 e  18  27,32(1,336  0,043)  17,32 (4.14)

16. Aprecierea posibilităţii condensării vaporilor de apă în colţul

 c exterior al construcţiei de închidere se efectuează după formula 3.15:

 c  14,86  (0,18  0, 0414 �1,336) �(18  (18,5))  10,31 o C . ( 4 . 1 4 )

14
 17. Determinăm elasticitatea vaporilor de apă ei , d u p ă f o r m u l a

3.16:
 i Ei 55  15,48
ei    8,514 m m H g . ( 4 . 1 5 )
100 100

C u n o s c â n d u - s e t e m p e r a t u r a a e r u l u i i n t e r i o r t i  18 o
C, elasticitatea
maximă a vaporilor de apă va fi egală cu Ei  15,48 m m H g , c o n f o r m

anexei 3.

C o n f o r m v a l o r i i ei  8,514 m m H g , d i n a n e x a 3 g ă s i m t e m p e r a t u r a
p u n c t u l u i d e r o u ă  r  8,8 o C .

Deci, condiţia de evitare a condensului se obţine dacă:

t c >  r , 10,31o C > 8.8 o C . (4.16)

Condiţia calculului este respectată, condensat pe suprafaţa interioară

a colţului nu va fi.

C o n c l u z i e : Î n c o n f o r m i t a t e c u d i m e n s i u n i l e p r i m i t e d 2  0,39 m p e n t r u
pereţi din beton armatr cu aplicarea unui strat termoizolant din polistiren

c e l u l a r c u g r o s i m e a d 3  0, 03 m s e r e s p e c t ă c o n d i ţ i a d e t r a n s f e r t e r m i c p r i n
pereţi portanţi.
Normativele igienice admit diferenţa de temperatură a aerului
i n t e r i o r p e v e r t i c a l ă p â n ă l a 3 o C ş i p e o r i z o n t a l ă p â n ă l a 2 o C . Va r i a ţ i i l e d e
temperatură pe parcursul a 24 ore nu trebuie să depăşească diferenţa de 3
o o
C la încălzirea centralizată şi 6 C la cea locală. Astfel, diferenţa de
temperatură a aerului între cap şi picioare nu trebuie să depăşească 2°C,
temperatura pardoselii trebuie cuprinsă între 20 şi 24°C, iar viteza
m a x i m ă d e m i ş c a r e a a e r u l u i s ă f i e m a i m a r e d e 0 , 2 m / s . Te m p e r a t u r a
o
pereţilor unei încăperi nu trebuie să oscileze mai mult de 4 – 5 C faţă de
temperatura medie a aerului din încăpere. Te m p e r a t u r a surselor de
încălzire (sobe, calorifere etc.) nu trebuie să depăşească 80 oC.

15
 BIBLIOGRAFIE

1. Vi rg i l F o c ş a . H i g r o t e r m i c a ş i a c u s t i c a c l ă d i r i l o r. - B u c u r e ş t i , E d i t u r a
Didactică şi Pedagogică: 1975.
2. Н . М . Гу с е в . О с н о в ы с т р о и т е л ь н о й ф и з и к и . - М о с к в а , С т р о й и зд ат :
1975 г.
3. А . И . К р у гл о в а . К л и м ат и о г р а ж д а ю щ и е ко н с т р у к ц и и .
- М о с к в а , И зд ат е л ь с т в о Л и т е р ат у р ы п о С т р о и т е л ь с т ву : 1 9 7 0 г.
4. Б . Т. Е л а г и н . О с н о в ы т е п л о ф и з и к и о г р а ж д а ю щ и х ко н с т р у к ц и й
зд а н и й . – К и е в – Д о н е ц к , Го л о в н о е И зд ат е л ь с т в о И зд ат е л ь с ко го
О бъ е д и н е н и я « В и щ а Ш ко л а » : 1 9 7 7 г.
5. СНиП 2.01.01.82. Строительная к л и м ат о л о г и я и геофизика. –
М о с к в а , С т р о й и з д ат : 1 9 8 3 г.
6. С Н и П I I - 3 - 7 9 . С т р о и т е л ь н а я т е п л о ф и з и к а . – М о с к в а , С т р о й и з д ат :
1 9 8 2 г.
7. Р У КО В ОД С Т В О п о т е п л о т е х н и ч е с ком у р а сч е т у и п р о е к т и р о в а н и ю
о г р а ж д а ю щ и х ко н с т р у к ц и й зд а н и й . – М о с к в а , С т р о й и зд ат : 1 9 8 5 г.
8. С п р а в оч н о е пособие к СНиП. Р а сч е т и проектирование
о г р а ж д а ю щ и х ко н с т р у к ц и й зд а н и й . – М о с к в а , С т р о й и зд ат : 1 9 9 0 г.

16