Fig. 1.

35 Zonarea valorilor coeficientului de scurgere a viiturilor din ploi (Ks)

- se calculează debitul maxim cu asigurarea de 1 % :

0,28  H 60  K s  F 0,28  100  0,3  185,8
Qmax 1%    30,569 m3/s;
F  1 n
(18 ,8  1 ) 0 , 55

- se extrag din tabelul 1.29, pentru Cv  1 şi Cs Cv  4 valorile: K1%  4,88 şi

K10%  2,15 ;
- se calculează debitul maxim cu asigurarea de 10 %:
K10% 2,15
Qmax 10%  Qmax 1%  30,569  13,468  13 m3/s.
K1% 4,88

2 Irigaţii

2.1 Determinarea consumului de apă din solurile irigate

Oportunitatea irigării culturilor agricole se stabileşte pe baza comparaţiei

valorilor consumului de apă din sol şi ale precipitaţiilor atmosferice. Astfel, irigaţia
este necesară în zonele unde consumul de apă depăşeşte cantitatea de apă utilă
provenită din precipitaţii. Având în vedere repartiţia neuniformă a regimului
pluvial în cursul sezonului de vegetaţie - stabilit convenţional între 1 aprilie şi 30
septembrie - reiese că irigaţia este necesară chiar şi în zonele în care precipitaţiile
anuale sunt egale sau chiar mai mari decât cantităţile de apă consumate din sol pe
terenurile cultivate. Cunoaşterea consumului de apă din solurile irigate se impune,
de asemenea, şi pentru aplicarea corectă a udărilor, prin stabilirea judicioasă a
elementelor regimului de irigaţie.
Consumul de apă din sol reprezintă cantitatea de apă extrasă de plante în
procesul de transpiraţie, la care se adaugă şi cantitatea de apă pierdută prin
evaporaţie la suprafaţa terenului.
Întrucât este dificil de cuantificat mărimea celor două componente ale
consumului de apă s-a convenit ca acesta să fie definit ca evapotranspiraţie:
ET   (t  e) (2.1)
în care:
ET este evapotranspiraţia, în m3/ha;
t - cantitatea de apă pierdută din sol prin transpiraţia plantelor, în m3/ha;
e - apa evaporată la suprafaţa solului, în m3/ha.
Aşadar, în cadrul consumului total de apă din sol se evidenţiază un consum
productiv, egal cu volumul de apă absorbit de rădăcini, precum şi un consum
84
neproductiv care, include cantitatea de apă pierdută din sol prin procesul de
evaporaţie la suprafaţa acestuia.
Evapotranspiraţia, ca valori medii zilnice, lunare, pe fenofaze sau pe întreaga
perioadă de vegetaţie, se exprimă în (m3/ha) sau (mmCA), mărimea acesteia fiind
influenţată de o mulţime de factori. Între aceştia, influenţa dominantă o are cerinţa
de evaporaţie a atmosferei, dictată de evoluţia unor elemente climatice (radiaţia
solară, temperatura şi umiditatea aerului, dinamica maselor de aer), conţinutul de
apă al solului şi planta cultivată - prin particularităţile anatomofiziologice ale
fiecărei specii, stadiul de vegetaţie şi tehnologia de cultivare.
Pentru a evalua cerinţele hidrice ale culturilor agricole, s-a convenit ca acestea
să fie raportate la o evapotranspiraţie globală maximă, numită evapotranspiraţie
potenţială (ETP) care, reprezintă consumul de apă din solul acoperit cu un covor de
ierburi perene, bine încheiat şi activ, cu înălţimea h  15  20 cm, alimentat cu
apă la nivelul capacităţii de câmp (CC).
Pentru o anumită plantă cultivată, evapotranspiraţia reală optimă (ETRO) sau
consumul de apă care permite desfăşurarea unei fotosinteze corespunzătoare
obţinerii unei recolte eficiente din punct de vedere economic, se poate stabili prin
determinări efectuate în câmpul de culturi irigate sau poate fi estimat astfel:
ETRO  k p  ETP (2.2)
în care:
ETRO este evapotranspiraţia reală optimă, în m3/ha;
kp - coeficient caracteristic plantelor analizate, cultivate în zona
pedoclimatică avută în vedere (tab. 2.1);
ETP - evapotranspiraţia potenţială, stabilită prin metoda Thornthwaite, în
m3/ha.

Tabelul 2.1
Coeficienţii de corecţie ai evapotranspiraţiei potenţiale (Thornthwaite) în funcţie de cultură şi zonă
(după S.C.D.I.D. Băneasa - Giurgiu)

Lunile din perioada de vegetaţie

Cultura şi zona
III IV V VI VII VIII IX
1 2 3 4 5 6 7 8
Porumb
Su+ Sm+ S din Dobrogea centrală şi litoral - 0,82 0,77 0,84 1,34 1,26 0,98
Su - 1,12 0,61 0,96 1,29 1,33 1,10
Sm - 1,22 0,70 0,92 1,36 1,35 1,10
S - 0,86 1,05 0,86 1,31 1,07 0,92
Sm + S din Câmpia de Vest - 1,10 0,88 1,09 1,53 1,22 0,75
S din Moldova centrală şi de nord - 1,09 0,89 1,02 1,24 1,18 0,80
T+F - 1,22 0,80 0,80 1,12 0,92 0,65
N - 0,92 0,70 0,87 1,09 0,90 0,64
Grâu de toamnă

85
 Su+ Sm+ S din Dobrogea centrală şi litoral 3,21 1,87 1,70 1,08 - - -
Su 2,92 1,45 1,34 1,05 - - -
Sm 3,39 1,66 1,33 0,96 - - -
S 2,71 1,55 1,20 0,91 - - -
Sm + S din Câmpia de Vest 2,25 1,46 1,48 0,95 - - -
S din Moldova centrală şi de nord 2,40 1,58 1,35 1,20 - - -
T+F 2,19 1,78 1,07 0,93 - - -
N 2,15 1,35 1,15 0,80 - - -
Porumb siloz, cultură dublă, după grâu
Su+ Sm+ S din Dobrogea centrală şi litoral - - - - 0,53 0,74 1,29
Su - - - - 0,66 0,92 0,99
Sm - - - - 0,93 1,10 1,39
S - - - - 0,70 0,93 1,22
Sm + S din Câmpia de Vest - - - - 0,83 1,25 1,24
S din Moldova centrală şi de nord - - - - 0,67 0,99 1,17
T+F - - - - 0,80 0,79 1,24
N - - - - 0,45 0,91 1,23
Tabelul 2.1 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8
Floarea soarelui
Su+ Sm + S din Dobrogea centrală şi litoral - 1,12 0,88 1,39 1,41 0,85 -
Su - 0,94 0,84 1,06 1,35 0,82 -
Sm - 0,79 0,75 1,58 1,62 0,68 -
S - 0,66 1,43 1,30 1,20 0,73 -
Sm + S din Câmpia de Vest - 1,35 1,04 1,30 1,59 0,90 -
S din Moldova centrală şi de nord - 1,48 0,87 1,32 1,39 0,94 -
T+F - 1,02 0,73 1,09 1,18 0,86 -
N - 1,09 0,87 1,10 0,89 0,50 -
Sfeclă pentru zahăr
Su+Sm+S din Dobrogea centrală şi litoral - 1,02 0,86 1,45 1,38 1,24 1,07
Su - 1,09 0,68 1,11 1,28 1,40 1,00
Sm - 0,88 0,73 1,22 1,49 1,23 1,17
S - 0,95 0,71 1,07 1,21 1,01 1,04
Sm + S din Câmpia de Vest - 1,45 1,07 1,18 1,32 0,98 0,89
S din Moldova centrală şi de nord - 0,99 0,89 1,11 1,29 1,21 1,68
T+F - 1,19 0,84 1,03 1,23 0,97 1,11
Soia
Su+Sm+S din Dobrogea centrală şi litoral - 1,61 0,72 0,79 1,27 1,18 0,75
Su - 1,02 0,73 0,88 1,12 1,21 0,33
Sm - 1,00 0,79 1,12 1,47 1,21 1,14
S - 1,17 0,78 0,97 1,12 0,72 1,19
Sm + S din Câmpia de Vest - 1,00 1,17 1,20 1,35 1,00 0,70
S din Moldova centrală şi de nord - 0,65 0,70 1,03 1,35 1,25 0,83
T+F - 0,65 0,77 0,89 1,15 0,89 1,22
N - 1,05 0,63 0,97 0,96 0,71 0,65
Lucernă
Su+Sm+S din Dobrogea centrală şi litoral 1,00 1,40 1,03 1,03 1,08 1,10 0,97
86
 Su 1,00 1,67 1,29 1,38 1,23 1,25 1,31
Sm 1,00 1,81 1,15 0,95 1,25 1,17 1,49
S 1,00 1,66 1,21 1,03 1,14 1,19 1,29
Sm + S din Câmpia de Vest 1,00 1,68 1,12 1,30 1,36 1,14 1,12
S din Moldova centrală şi de nord 1,00 1,10 1,01 1,21 1,24 1,33 1,16
T+F 1,00 1,53 0,92 1,09 1,10 0,95 1,22
N 1,00 1,32 1,18 0,94 1,02 0,86 0,69
Cartof
Su+Sm+S din Dobrogea centrală şi litoral - 0,90 1,04 1,50 1,26 0,79 -
Su - 1,03 0,92 1,14 1,04 0,92 -
Sm - 0,61 0,72 1,33 1,13 1,27 -
S - 1,11 1,11 1,00 0,86 0,61 -
Sm + S din Câmpia de Vest şi S din - 1,42 0,94 1,06 1,16 0,85 -
Moldova centrală şi de nord - 0,91 0,91 1,24 0,99 0,89 -
T+F - 1,15 0,80 0,92 1,13 0,93 -
N - 0,70 1,03 0,96 0,71 0,50 -

Tabelul 2.2 (continuare)

1 2 3 4 5 6 7 8
Arahide, cartofi timpurii, castraveţi, varză, morcov
Arahide N - 0,70 0,85 0,84 1,13 0,89 0,89
Cartofi timpurii Sm - 0,47 0,52 1,28 0,78 - -
N - 0,53 1,16 0,92 0,55 - -
Castraveţi T+F - 0,63 1,14 0,91 1,09 0,85 0,60
Varză T+F - 0,88 1,31 1,35 1,21 0,60 0,60
Morcov T+F - 1,38 1,29 1,31 0,96 0,63 0,60
Fasole
Su+Sm+S din Dobrogea centrală şi litoral - 1,24 0,65 0,99 1,02 0,80 -
Su - 0,94 0,54 0,82 1,28 1,14 -
Sm - 0,70 0,78 1,02 1,35 0,72 -
S - 0,78 1,19 1,07 1,30 0,63 -
Sm + S din Câmpia de Vest - 0,70 0,95 1,09 1,10 0,76 -
S din Moldova centrală şi de nord - 0,70 0,78 1,02 1,09 1,08 -
T+F - 1,16 0,80 1,05 0,91 0,73 -
N - 1,51 0,89 0,99 0,80 0,50 -
Viţă de vie
Podgoria Murfatlar (date I.C.H.V.) - 1,01 0,56 0,49 0,71 0,68 0,65
Podgoria Greaca (date I.C.H.V.) - 0,88 0,62 0,58 0,77 0,73 0,65
Brun roşcat de Muntenia (date I.C.H.V.) - 0,71 0,56 0,55 0,80 0,77 0,65
N - 0,90 0,84 0,86 0,91 0,77 0,65
Pomi (plantaţii tinere)
Brun roşcat de Muntenia (date I.C.H.V.) - 0,55 0,60 0,55 0,60 0,56 0,47
N - 0,90 0,92 0,88 0,85 0,80 0,65
Simboluri folosite: Su - stepă uscată; Sm - stepă moderată; S - silvostepă; T - tranziţie de la
silvostepă la zona forestieră; F - zona forestieră; N - nisipuri din
stânga Jiului.
87
 2.1.1 Determinarea consumului de apă prin metode directe
Metodele directe permit stabilirea consumului de apă în câmp, pentru fiecare
dintre plantele cultivate, pe baza bilanţului apei în sol, contabilizând cantitatea de
apă existentă în sol, cea provenită din precipitaţii şi udările aplicate şi respectiv,
cea pierdută din sol. Elementele care intervin în ecuaţia de bilanţ se stabilesc prin
determinări efectuate în parcele cu regim optim de irigare sau în lizimetre.
Parcelele cu regim optim de irigare se amenajează în conformitate cu cerinţele
tehnicii experimentale şi sunt cultivate cu plantele al căror consum se urmăreşte a
fi determinat. În aceste parcele se aplică un regim optim de irigare, care să asigure
menţinerea umidităţii solului în intervalul limitat de (CC) şi (PM).
Metoda presupune determinarea precisă a rezervelor iniţială şi finală de apă
din sol, a precipitaţiilor căzute (măsurate cu pluviometrele amplasate în vecinătatea
parcelei) şi a cantităţii de apă distribuită prin irigaţie în perioada analizată.
Pentru stabilirea rezervei de apă din sol, umiditatea acestuia se determină
periodic prin metoda gravimetrică, la intervale de câte 10 - 15 zile, după căderea
precipitaţiilor utile şi după aplicarea udărilor.
Pentru fiecare interval de timp se însumează precipitaţiile utile ( P  5 mm)
zilnice, precum şi cele mai mici de 5 mm, dacă acestea s-au produs în zile
consecutive iar suma lor este egală sau superioară valorii limită considerate.
Udările se aplică atunci când umiditatea solului este în scădere şi se apropie de
valoarea plafonului minim (PM ) admis pentru planta respectivă, volumele de apă
distribuite fiind stabilite astfel încât să nu se producă pierderi prin scurgere sau
infiltrare sub adâncimea stratului fiziologic activ de sol.
În funcţie de aceste elemente, consumul de apă se determină efectuând bilanţul
apei în sol:
Ri  Pv  M  ETRO  R f (2.3)
de unde:
ETRO  Ri  P  m  R f (2.4)
în care:
ETRO este evapotranspiraţia reală optimă, în m3/ha;
Ri, Rf - rezerva de apă în sol, pe adâncimea stratului activ, la începutul şi
sfârşitul perioadei considerate, în m3/ha;
Pv - precipitaţiile utile (≥ 5 mm) căzute în intervalul de timp considerat, în
m3/ha.

Evapotranspiraţia medie zilnică se obţine raportând consumul de apă din

perioada de timp considerată la numărul de zile din interval:
ETRO n
ETRO zi  (2.5)
n
în care:
88
 ETROzi este consumul mediu zilnic de apă în condiţii de irigare, în m3/ha·zi;
ETROn - consumul de apă din perioada considerată, în m3/ha;
n - numărul de zile din interval.

Consumul de apă lunar sau pe faze de vegetaţie se obţine însumând produsele

dintre consumul mediu zilnic şi numărul de zile din intervalele calendaristice
considerate, care se includ (parţial sau total) în luna pentru care se determină
această mărime:
ETRO  n1  ETROzi n1  n2  ETROzi n2    ni  ETROzi ni (2.6)
în care:
ETRO este consumul mediu lunar de apă din sol, în m3/ha;
n1,…ni - numărul de zile, din intervalele în care s-au făcut determinări,
cuprinse în luna sau faza de vegetaţie respectivă;
ETROzi ni - consumul mediu zilnic de apă din intervalele care se includ într-o
anumită lună, în m3/ha·zi;
Consumul de apă pe întreaga perioadă de vegetaţie, se poate stabili însumând
valorile înregistrate în intervalele parţiale sau efectuând calculul de bilanţ al apei în
sol pentru întreaga perioadă de vegetaţie. Valoarea obţinută se raportează la
numărul de zile de la semănat până la sfârşitul sezonului de vegetaţie, obţinându-se
consumul mediu zilnic de apă pe total perioadă de vegetaţie.
Această metodă asigură cea mai bună estimare a consumului de apă la culturile
irigate, deşi nu permite luarea în calcul a cantităţii de apă care, eventual, percolează
stratul activ de sol.
Lizimetrele sau evapotranspirometrele sunt containere (rezervoare) din tablă
sau beton cu suprafaţa de 1 - 4 m2 pentru culturile de câmp sau 60 m2 în cazul
pomilor fructiferi, încorporate în sol, plantate în aceleaşi condiţii ca pe întreaga
parcelă în care sunt amplasate. Alimentarea lizimetrului cu apă se face prin stropiri
periodice, în mod obişnuit la intervale de câte 5 zile, administrându-se volume de
apă care să depăşească cu puţin capacitatea de reţinere a solului. Pentru facilitarea
scurgerii apei în exces, evapotranspirometrele sunt prevăzute la bază cu un strat
filtrant din nisip şi pietriş. Colectarea volumelor de apă drenate se face prin
intermediul unei conducte (fig. 2.1).

89
 Fig. 2.1 Schema de principiu a unui lizimetru

Menţinerea umidităţii solului din lizimetre la valori apropiate de capacitatea

pentru apă în câmp duce la stabilirea unor valori de consum mai mari, echivalente
cu evapotranspiraţia reală maximă (ETRM):
ETRM  Ri  P  m  R f  D (2.7)
în care:
D este volumul de apă drenat din lizimetru (m3/ha), celelalte elemente având
semnificaţiile precizate la relaţia 2.4.
Deşi permite stabilirea precisă a (ETRM) pe intervale scurte de timp,
eliminând inconvenientele metodei precedente, se consideră că valorile consumului
de apă din lizimetre sunt artificializate, într-o anumită măsură, datorită stresului
indus de cultivarea plantelor într-un volum restrâns de sol.
2.1.2 Determinarea consumului de apă prin metode indirecte

Metodele indirecte permit estimarea evapotranspiraţiei cu ajutorul unor relaţii

empirice, elaborate de diverşi cercetători pe baza corelaţiilor stabilite între
consumul de apă şi unele elemente climatice (temperatura aerului, deficitul de
saturaţie al aerului în vapori, energia radiantă etc).
O largă aplicabilitate practică au şi metodele de calcul a consumului de apă din
sol în funcţie de cantitatea de apă evaporată la suprafaţa liberă a acesteia sau la
suprafaţa unui corp poros.
În condiţiile din România, se obţin rezultate satisfăcătoare - care se apropie ca
precizie de cele determinate prin metodele directe - utilizând algoritmul propus de
Thornthwaite şi respectiv, prin metodele bazate pe măsurarea evaporaţiei apei.
Metoda Thornthwaite exprimă evapotranspiraţia potenţială ca o funcţie a
temperaturii medii lunare a aerului, multiplicată cu un coeficient de corecţie
dependent de latitudinea locului.
 10  tn 
a

ETP  160    k (2.8)

 I 
în care:
ETP este evapotranspiraţia potenţială, în m3/ha;
tn - temperatura medie a lunii pentru care se calculează ETP, în ºC;
I - indicele termic anual al zonei, fiind egal cu suma indicilor
n 12
termici lunari (in), adică I   in ;
n 1

in  (t / 5)1,514 - indicele termic lunar (valori calculate în tabelul 2.2); pentru

valorile temperaturii medii lunare negative, indicele termic lunar
este egal cu zero;
a  0,000000675  I 3  0,0000771  I 2  0,01792  I  0,49239 (după Serra)

90
 kφ - coeficient de corecţie pentru latitudinea locului (tab. 2.3).

Modul de lucru privind determinarea evapotranspiraţiei potenţiale

(Thornthwaite).
- În funcţie de valorile lunare ale temperaturii aerului (tn), se calculează indicii
termici lunari (in) sau se extrag din tabelul 2.2;
- se calculează indicele termic anual (I ) prin însumarea indicilor termici lunari
(in);
- se determină valoarea exponentului (a);
- corespunzător latitudinii geografice a locului în care se determină (ETP), se
extrag din tabelul 2.3, pentru fiecare lună calendaristică, valorile coeficienţilor de
corecţie (kφ);
- se calculează valorile evapotranspiraţiei potenţiale (ETP) lunare; prin
însumarea acestor valori se obţine evapotranspiraţia potenţială anuală;
- din tabelul 2.1 se extrag coeficienţii de corecţie (kp) ai evapotranspiraţiei
potenţiale, în funcţie de planta de cultură şi zona pedoclimatică;

91
 Tabelul 2.2
in  t / 5
1, 514
Valoarea indicilor termici lunari

t (°C) 0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9
0 0,00 0,00 0,01 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07
1 0,09 0,10 0,12 0,13 0,15 0,16 0,18 0,20 0,21 0,23
2 0,25 0,27 0,29 0,31 0,33 0,35 0,37 0,39 0,42 0,44
3 0,46 0,48 0,51 0,53 0,56 0,58 0,61 0,63 0,66 0,69
4 0,71 0,74 0,77 0,80 0,82 0,85 0,88 0,91 0,94 0,97
5 1,00 1,03 1,06 1,09 1,12 1,16 1,19 1,22 1,25 1,29
6 1,32 1,35 1,39 1,42 1,45 1,49 1,52 1,56 1,59 1,63
7 1,66 1,70 1,74 1,77 1,81 1,85 1,89 1,92 1,96 2,00
8 2,04 2,08 2,12 2,15 2,19 2,23 2,27 2,31 2,35 2,39
9 2,44 2,48 2,52 2,56 2,60 2,64 2,69 2,73 2,77 2,81
10 2,86 2,90 2,94 2,99 3,03 3,08 3,12 3,16 3,21 3,25
11 3,30 3,34 3,39 3,44 3,48 3,53 3,58 3,62 3,67 3,72
12 3,76 3,81 3,86 3,91 3,96 4,00 4,05 4,10 4,15 4,20
13 4,25 4,30 4,35 4,40 4,45 4,50 4,55 4,60 4,65 4,70
14 4,75 4,81 4,86 4,91 4,96 5,01 5,07 5,12 5,17 5,22
15 5,28 5,33 5,38 5,44 5,49 5,55 5,60 5,65 5,71 5,76
16 5,82 5,87 5,93 5,98 6,04 6,10 6,15 6,21 6,26 6,32
17 6,38 6,44 6,49 6,55 6,61 6,66 6,72 6,78 6,84 6,90
18 6,95 7,01 7,07 7,13 7,19 7,25 7,31 7,37 7,43 7,49
19 7,55 7,61 7,67 7,73 7,79 7,85 7,91 7,97 8,03 8,10
20 8,16 8,22 8,28 8,34 8,41 8,47 8,53 8,59 8,66 8,72
21 8,78 8,85 8,91 8,97 9,04 9,10 9,17 9,23 9,29 9,36
22 9,42 9,49 9,55 9,62 9,68 9,75 9,82 9,88 9,95 10,01
23 10,08 10,15 10,21 10,28 10,35 10,41 10,48 10,55 10,62 10,68
24 10,75 10,82 10,89 10,95 11,02 11,09 11,16 11,23 11,30 11,37
25 11,44 11,50 11,57 11,64 11,71 11,78 11,85 11,92 11,99 12,06
26 12,13 12,21 12,28 2,35 12,42 12,49 12,56 12,63 12,70 12,78
27 12,85 12,92 12,99 13,07 13,14 13,21 13,28 13,36 13,43 13,50
28 13,58 13,65 13,72 13,80 13,87 13,94 14,02 14,09 14,17 14,24
29 14,32 14,39 14,47 14,54 14,62 14,69 14,77 14,84 14,92 14,99
30 15,07 15,15 15,22 15,30 15,38 15,45 15,53 15,61 15,68 15,76
31 15,84 15,92 15,99 16,07 16,15 16,23 16,30 16,38 16,46 16,54
32 16,62 16,70 16,78 16,85 16,93 17,01 17,09 17,17 17,25 17,33
33 17,41 17,49 17,57 17,65 17,73 17,81 17,89 17,97 18,05 18,13
34 18,22 18,30 18,38 18,46 18,54 18,62 18,70 18,79 18,87 18,95
35 19,03 19,11 19,20 19,28 19,36 19,85 19,53 19,61 19,69 19,78
36 19,86 19,95 20,03 20,11 20,20 20,28 20,36 20,45 20,53 20,62
37 20,70 20,79 20,87 20,96 21,04 21,13 21,21 21,30 21,38 21,47
38 21,56 21,64 21,73 21,81 21,90 21,99 22,07 22,16 22,25 22,33
39 22,42 22,51 22,59 22,68 22,77 22,86 22,95 23,03 23,12 23,21
40 23,30 23,38 23,47 23,56 23,65 23,74 23,83 23,92 24,00 24,10
91
 - se stabilesc valorile lunare ale evapotranspiraţiei reale optime (ETRO), cu
relaţia 2.2; prin însumare, se poate obţine consumul total de apă din sol în
perioada de vegetaţie a culturii pentru care s-a determinat, în prealabil, (ETP).

Tabelul 2.3
Coeficientul de corecţie pentru latitudinea locului (kφ)
Latitudine
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
nordică (º)
40 0,84 0,83 1,03 1,11 1,24 1,25 1,27 1,18 1,04 0,93 0,83 0,81
41 0,83 0,83 1,03 1,11 1,25 1,26 1,27 1,19 1,04 0,96 0,82 0,80
42 0,82 0,83 1,03 1,12 1,26 1,27 1,28 1,19 1,04 0,95 0,82 0,79
43 0,81 0,82 1,02 1,12 1,26 1,28 1,29 1,20 1,04 0,95 0,81 0,77
44 0,81 0,82 1,02 1,13 1,27 1,29 1,30 1,20 1,04 0,95 0,80 0,76
45 0,80 0,81 1,02 1,13 1,28 1,29 1,31 1,21 1,04 0,94 0,79 0,75
46 0,79 0,81 1,02 1,13 1,29 1,31 1,32 1,22 1,04 0,94 0,79 0,74
47 0,77 0,80 1,02 1,14 1,30 1,32 1,33 1,22 1,04 0,93 0,78 0,73
48 0,76 0,80 1,02 1,14 1,31 1,33 1,34 1,23 1,05 0,93 0,77 0,72
49 0,75 0,79 1,02 1,14 1,32 1,34 1,35 1,24 1,05 0,93 0,76 0,71
50 0,74 0,78 1,02 1,15 1,33 1,36 1,37 1,25 1,06 0,92 0,76 0,70

Metoda bazată pe măsurarea evaporaţiei apei.

Întrucât evaporaţia se află, în general, sub
influenţa aceloraşi factori climatici ca şi
evapotranspiraţia, în practica irigaţiei, aceasta din
urmă se estimează măsurând cantitatea de apă
evaporată din vase de diferite dimensiuni, la
suprafaţa liberă a luciului de apă sau a unei rondele
poroase. În sistemele de irigaţii mari această
metodă se foloseşte pe scară largă în activitatea de
prognoză şi avertizare a udărilor. Măsurarea
evaporaţiei se stabileşte cu ajutorul
evaporimetrelor Piche şi Bac clasa A.
Evaporimetrul Piche (fig. 2.2) se compune
dintr-o eprubetă de 30 cm, divizată în mm şi o
rondea din hârtie de filtru, cu diametrul de 3 cm,
care se aplică cu ajutorul unei cleme de fixare,
pentru a acoperi gura eprubetei.
După umplerea cu apă distilată şi montarea
Fig. 2.2 Evaporimetrul Piche rondelei poroase, eprubeta se instalează cu gura în
jos pe un stativ în adăpostul meteorologic.
Cantitatea de apă evaporată zilnic la suprafaţa corpului poros (hârtie de filtru) se
stabileşte prin diferenţa dintre citirile efectuate pe scara gradată a eprubetei, la baza
meniscului, corectată cu un coeficient (ke) ale cărui valori se diferenţiază în funcţie
de diametrul eprubetei:
92
 Ev  (C2  C1 )  ke (2.9)
în care:
Ev este cantitatea de apă evaporată din eprubetă în 24 de ore, în mm;
C2 - citirea efectuată în ziua curentă, în mm;
C1 - citirea efectuată în ziua anterioară, în mm;
ke - coeficient de corecţie; pentru eprubeta cu   15 mm, ke  0,83 .

Determinarea evapotranspiraţiei reale optime (ETRO) se face, conform

precizărilor S.C.D.I.D. Băneasa - Giurgiu, cu relaţia:
ETRO  10  Ev  k p (2.10)
în care:
ETRO este consumul mediu de apă din sol, în m3/ha·zi;
Ev - cantitatea de apă evaporată zilnic la suprafaţa hârtiei de filtru, în mm;
kp - coeficient de corecţie în funcţie de plantă, luna calendaristică şi zona
climatică.
Evaporimetrul Bac clasa A (fig. 2.3) are ca parte componentă principală un vas
cilindric cu diametrul de 120,65 cm şi înălţimea de 25,40 cm, confecţionat din tablă
groasă de 1,5 mm. Vasul, vopsit în alb, se aşează pe un grătar de şipci care au în
secţiune dimensiunile de 5 cm x 10 cm. Sub grătar se află un disc de placaj, tratat
pe ambele părţi cu bitum iar sub disc, pământul se orizontalizează şi se
compactează bine.

Fig. 2.3 Evaporimetrul Bac clasa A

a - vas de evaporaţie; b - grătar suport; c - vedere generală a vasului de evaporaţie

Evaporimetrele Bac clasa A se amplasează, în dublă sau triplă repetiţie, în

interiorul unor incinte rectangulare (16 x 16 m sau 16 x 20 m), împrejmuite cu
93
plasă de sârmă cu ochiuri mari şi cultivate cu ierburi perene care se tund periodic,
astfel încât înălţimea acestora să nu depăşească nivelul superior al vasului.
În vecinătatea evaporimetrului se instalează 1 - 2 pluviometre, un anemometru
şi un adăpost meteorologic echipat corespunzător.
Citirea nivelului apei din vasul de evaporare se efectuează cu ajutorul unui
dispozitiv micrometric, care asigură o precizie de 0,02 mm. Pentru a evita erorile
generate de prezenţa valurilor formate în zilele cu vânt, dispozitivul este introdus
într-un cilindru liniştitor, înalt de 30 cm şi cu diametrul de 10 cm. Cilindrul este
solidarizat în unghi drept cu o placă triunghiulară perforată, cu latura de 30 cm,
prevăzută cu şuruburi de calare.
Modul de lucru şi calculul ETRO, folosind evaporimetrul Bac clasa A.
- La începutul sezonului de vegetaţie, evaporimetrul se umple cu apă curată,
lăsându-se sub marginea superioară a vasului o gardă de 5 cm pentru evitarea
pierderilor în perioadele cu vânt puternic dar şi în scopul asigurării unui spaţiu
de siguranţă pentru acumularea apei din precipitaţii. Nu se admite scăderea
nivelului apei în vas mai jos de 7,5 cm faţă de marginea superioară, caz în care s-ar
înregistra erori de determinare de până la 15 % (N. Grumeza şi colab., 1989).
Dacă se constată pătrunderea prafului în evaporimetru, vasul se spală şi se
reumple cu apă limpede;
- vasul se menţine în permanenţă de culoare albă, orice modificări inducând
variaţii asupra procesului de evaporaţie. Pentru aceasta, se vopseşte ori de câte
ori este necesar;
- citirea nivelului apei în vasul de evaporare se efectuează în fiecare dimineaţă,
la aceeaşi oră (de regulă, ora 8). Diferenţa între două citiri consecutive reprezintă
grosimea stratului de apă evaporată în 24 de ore:
E p  C1  C2 (2.11)
în care:
Ep este cantitatea de apă evaporată din vas în 24 de ore, în mm;
C1 - citirea efectuată în ziua anterioară, în mm;
C2 - citirea efectuată în ziua curentă, în mm;
- dispozitivul de măsurare se foloseşte de una şi aceeaşi persoană, care trebuie
să îl ferească de lovituri şi să îl protejeze contra ruginii;
- dacă în intervalul de timp dintre citirile succesive se produc precipitaţii
atmosferice, valoarea evaporaţiei pentru ziua respectivă se obţine adăugând
cantitatea de apă înregistrată la pluviometrul instalat lângă evaporimetru, la
înălţimea nivelului acestuia:
E p  C1  P  C2 (2.12)
în care:
P este cantitatea de precipitaţii căzute în intervalul de timp dintre cele două citiri
(C1) şi (C2), în mm;
- transformarea evaporaţiei (Ep) în consum de apă (ETRO) se face luând în
considerare coeficienţii de corecţie (kp) specifici plantei cultivate, lunii
calendaristice în care se determină consumul şi zonei climatice:
94
 ETRO  10  E p  k p (2.13)
în care:
ETRO este consumul de apă al culturii considerate într-o anumită lună din
sezonul de vegetaţie, în m3/ha;
Ep - evaporaţia măsurată, în mm, valoare cumulată pe luna considerată;
kp - coeficientul de corecţie (tab. 2.1);
- metodologia stabilirii coeficienţilor de corecţie (kp) constă în urmărirea
consumului de apă (prin metoda parcelei în regim optim de irigaţie), în paralel cu
evaporaţia în evaporimetre şi efectuarea raportului între cele două consumuri
medii, diferenţiat pe culturi şi pe intervale de timp caracteristice. Astfel,
ETRO
kp  (2.14)
Ep
în care:
kp este coeficientul de transformare a evaporaţiei în evapotranspiraţie reală
optimă (tab. 2.1);
ETRO - evapotranspiraţia reală optimă pentru o anumită cultură şi o anumită lună
sau fenofază din perioada de vegetaţie a acesteia, în mmCA;
Ep - evaporaţia apei în evaporimetru în aceeaşi perioadă de timp, în mmCA.
APLICAŢII.
1. Să se calculeze consumul de apă din sol al unei culturi de porumb pentru
boabe în condiţiile existente la Podu-Iloaiei în anul 1994, pe baza determinărilor
efectuate în parcele cu regim optim de irigare. Solul este un cernoziom cambic
având: DA  1,40 t/m3; CC  24,9 % g/g şi CO  12,07 % g/g (valori medii pe
adâncimea H  0,80 m).
Precipitaţiile înregistrate în perioada de vegetaţie (27.IV - 30.IX) se prezintă în
tabelul 2.4 iar dinamica umidităţii solului în tabelul 2.5. În aceeaşi perioadă s-au
aplicat cinci udări cu norma m  790 m3/ha în zilele de 10.V, 25.VI, 12.VII,
28.VII şi 15.VIII.
Rezolvare.
- Pe baza datelor calendaristice de prelevare a probelor de sol (tab. 2.4 şi tab.
2.5) pentru determinarea umidităţii, se delimitează intervalele de timp în care se
efectuează calculele de bilanţ. Aceste intervale se înregistrează în fişa de bilanţ
împreună cu precipitaţiile căzute şi cu normele de udare aplicate (tab. 2.6);
- se calculează pentru fiecare interval de timp rezerva de apă iniţială (Ri) şi
finală (Rf) pe adâncimea stratului activ de sol. În intervalul 27.IV - 9.V:
Ri  H  DA  wi  80 1,40  21,15  2369 m3/ha
R f  H  DA  w f  80 1,40 18,51  2073 m3/ha;
- se determină evapotranspiraţia reală optimă (ETRO) pe fiecare interval,
folosind ecuaţia de bilanţ în circuit închis:
ETRO  Ri  P  m  R f m3/ha
(pentru perioada 27.IV - 9.V, consumul de apă are valoarea:
ETRO  2369  0  0  2073  296 m3/ha);
95
 Tabelul 2.4
Precipitaţiile zilnice înregistrate la staţia meteorologică Podu-Iloaiei (1.IV - 30.IX 1994)
Luna Luna
IV V VI VII VIII IX IV V VI VII VIII IX
Ziua Ziua
1 0,5 17 0,3
2 18 1,3
3 2,7 19 0,4 17,2
4 25,4 20 3,6 0,3 * 0,3 5,3 *
5 0,2 0,4 21 0,2 1,6
6 1,4 47,1 4,0 22
7 1,8 5,6 23 *
8 1,2 * * * 24 1,4 0,3 0,1
9 5,9 * 4,9 * 25 3,9 Δ * 0,7
10 1,0 Δ 8,2 26 0,6 * 14,2
11 * 1,3 0,2 27 * 9,4
12 3,2 Δ 12,4 28 13,3 Δ 6,2
13 1,5 * 0,9 29 0,2 * *
14 1,1 2,0 4,9 0,7 30 0,7 *
15 Δ 31 / / /
16 * Total 17,9 26,8 82,8 29,5 61,0 2,0
* - momentele de prelevare a probelor de sol, în vederea determinării umidităţii
Δ - momentele de aplicare a udărilor

Tabelul 2.5
Dinamica umidităţii solului pe adâncimea H = 0,80 m
Umiditatea Umiditatea
Data Data
% g/g m3/ha % g/g m3/ha
27.IV 21,15 2369 25.VII 20,11 2252
9.V 18,51 2073 29.VII 25,03 2803
11.V 25,07 2808 8.VIII 20,54 2300
23.V 21,89 2452 16.VIII 25,34 2838
8.VI 25,13 2815 29.VIII 24,07 2696
20.VI 20,53 2299 9.IX 21,65 2425
26.VI 25,31 2835 20.IX 19,65 2201
8.VII 19,23 2154 30.IX 17,95 2010
13.VII 25,10 2811

- analog, se determină cantitatea de apă consumată în celelalte intervale de timp

şi pe întreaga perioadă de vegetaţie (tab. 2.6);
- se calculează consumul de apă mediu zilnic din fiecare perioadă de timp
considerată; de exemplu, pentru perioada 27.IV - 9.V se obţine valoarea:
ETRO n 296
ETRO zi    24 ,7 m3/ha·zi;
n 12
96
 Tabelul 2.6
Fişa de bilanţ pentru calculul consumului de apă la cultura de porumb pentru boabe
(Podu-Iloaiei, 1994)

Umiditatea Precipi- Norma Umiditatea Consumul de apă

Intervalul de timp
iniţială taţii de udare finală ETRO
wi Ri P m wf Rf pe zilnic
în
calendaristic interval
zile
(% g/g) (m3/ha) (m3/ha) (m3/ha) (% g/g) (m3/ha) (m3/ha) (m3/ha·zi)
27.IV-9.V 12 21,15 2369 - - 18,51 2073 296 24,7
9-11.V 2 18,51 2073 - 790 25,07 2808 55 27,5
11-23.V 12 25,07 2808 - - 21,89 2452 356 29,7
23.V-8.VI 16 21,89 2452 977 - 25,13 2815 614 38,4
8-20.VI 12 25,13 2815 - - 20,53 2299 516 43,0
20-26.VI 6 20,53 2299 - 790 25,31 2835 254 42,3
26.VI-8.VII 12 25,31 2835 - - 19,23 2154 681 56,8
8-13.VII 5 19,23 2154 144 790 25,10 2811 277 55,4
13-25.VII 12 25,10 2811 111 - 20,11 2252 670 55,8
25-29.VII 4 20,11 2252 - 790 25,03 2803 239 59,8
29.VII-8.VIII 10 25,03 2803 - - 20,54 2300 503 50,3
8-16.VIII 8 20,54 2300 126 790 25,34 2838 378 47,3
16-29.VIII 13 25,34 2838 477 - 24,07 2696 619 47,6
29.VIII-9.IX 11 24,07 2696 - - 21,65 2425 271 24,6
9-20.IX 11 21,65 2425 - - 19,65 2201 224 20,4
20-30.IX 10 19,65 2201 - - 17,95 2010 191 19,1
Total
156 21,15 2369 1853 3950 17,95 2010 6144 39,4
27.IV-30.IX

- se stabileşte consumul de apă lunar; pentru luna mai rezultă:

ETRO  n1  ETROzi n1  n2  ETROzi n2  n3  ETROzi n3  n4  ETROzi n4 
 8  24,7  2  27,5  12  29,7  9  38,4  954,6 m3/ha  955 m3/ha;
- se determină consumul mediu lunar de apă, care pentru luna mai este de
 31 m3/ha·zi:
ETRO 955
ETRO ziV    30 ,8 m3/ha  31 m3/ha·zi
n 31
(în acelaşi mod se stabileşte cantitatea de apă consumată şi în celelalte luni sau
fenofaze din perioada de vegetaţie);
- se calculează consumul de apă pe întreaga perioadă de vegetaţie prin
însumarea valorilor înregistrate în intervalele considerate (v. tab. 3) şi/sau
efectuând calculul de bilanţ al apei în sol pentru perioada 27.IV - 30.IX:
ETRO  6144 m3/ha (v. tab. 2.6);
ETRO  Ri  P  m  R f  2369  1835  3950  2010  6144 m3/ha.
2. Să se determine consumul de apă din sol în perioada de vegetaţie a unei
culturi de porumb pentru boabe, prin metoda Thornthwaite, pe baza valorilor
97
temperaturii lunare medii multianuale, înregistrate la staţia meteorologică Podu-
Iloaiei, în perioada 1950 - 1994.
Rezolvare.
- Corespunzător valorilor medii multianuale ale temperaturii aerului (tn), se
calculează indicii termici lunari (in). Pentru luna martie rezultă:
1, 514 1, 514
t   2,5 
in   n     0,35 ;
5  5 
- pentru celelalte luni se procedează analog şi se obţin valorile înscrise în tabelul
2.7, cu precizarea că pentru lunile ianuarie, februarie şi decembrie - cu
temperatura medie negativă - indicele termic lunar se consideră nul;
- se determină indicele termic anual (I ) prin însumarea indicilor termici lunari (in):
n 12
I i
n 1
n  0,35  2,86  5,71  7,49  8,41  7,79  5,44  2,77  0,88  41,7 ;

Tabelul 2.7
Stabilirea consumului de apă la cultura de porumb pentru boabe prin metoda Thornthwaite,
în condiţiile de la Podu-Iloaiei (47º 13' N, 27º 17' E), jud. Iaşi
Elemente de Luna calendaristică
calcul I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura
medie lunară a -4,4 -1,6 2,5 10,0 15,8 18,9 20,4 19,4 15,3 9,8 4,6 -0,9
aerului tn (º C)
Indicii termici
0 0 0,35 2,86 5,71 7,49 8,41 7,79 5,44 2,77 0,88 0
lunari in
Indicele termic
41,7
anual I
Exponentul a 1,1545
Coeficientul de
0,77 0,80 1,02 1,14 1,30 1,32 1,33 1,23 1,04 0,93 0,78 0,73
corecţie kφ
Evapotranspiraţia
potenţială ETP 0 0 90 501 968 1209 1330 1161 746 399 140 0
(m3/ha)
Coeficientul de
- - - 1,09 0,89 1,02 1,24 1,18 0,80 - - -
corecţie kp
Evapotranspiraţia
reală optimă
ETRO  ETP  k p - - - 546 862 1233 1649 1370 597 - - -
3
(m /ha)

- cu ajutorul relaţiei propuse de Serra, se stabileşte valoarea exponentului (a):

a  0,000000675  I 3  0,0000771  I 2  0,01792  I  0,49239 
 0,000000675  72511 ,71  0,0000771  1738 ,89  0,01792  41,7  0,49239  1,1545 ;
- din tabelul 2.3 se extrag valorile coeficienţilor de corecţie (kφ) ale
evapotranspiraţiei potenţiale (ETP) pentru latitudinea de 47 º (coordonatele care
98
 definesc poziţia geografică a localităţii Podu-Iloaiei sunt cele de 47 º 13 ' latitudine
nordică şi 27 º 17 ' longitudine estică);
- se calculează valorile evapotranspiraţiei potenţiale (ETP) lunare:
pentru luna aprilie
1,1545
 10  t n 
a
 10  10 
ETPIV  160    k  160    1,14  501m3/ha (tab. 2.7);
 I   41,7 
se procedează analog şi pentru celelalte luni;
- prin însumarea valorilor lunare se obţine evapotranspiraţia potenţială anuală:
ETP  90  501  968  1209  1330  1161  746  399  140  6544 m3/ha;
- se stabilesc valorile lunare ale evapotranspiraţiei reale optime (ETRO) pentru
cultura considerată, multiplicând coeficienţii de corecţie (kp), extraşi din tabelul
2.1, cu valorile evapotranspiraţiei potenţiale pentru fiecare lună din perioada de
vegetaţie a porumbului pentru boabe; (pentru luna aprilie, consumul mediu de apă,
în condiţiile menţionate, este: ETROIV  ETP  k p  5011,09  546 m3/ha);
- consumul total de apă din sol în perioada 1.IV - 30.IX, la cultura porumbului
pentru boabe, rezultă din însumarea valorilor medii lunare:
ETRO  546  862  1233  1649  1370  597  6257 m3/ha.

2.2 Stabilirea elementelor regimului de irigare

pentru proiectarea unei amenajări locale de irigaţie
Regimul de irigare reprezintă ansamblul noţiunilor referitoare la cantităţile şi
momentele de aprovizionare dirijată a solului cu apă, în concordanţă cu cerinţele
plantelor.
A stabili regimul de irigare a unei culturi înseamnă a determina, în raport cu
condiţiile reale de vegetaţie: norma de irigaţie, norma de udare, numărul de udări,
momentul de aplicare a unei udări, durata udării şi intervalul dintre udări (timpul de
revenire).
2.2.1 Norma de irigare (M )
Norma de irigare este cantitatea de apă necesară pentru irigarea unui hectar,
cultivat cu o anumită plantă. Se exprimă în (m3/ha) sau în (mm) grosime strat de apă.
Volumul de apă distribuit pe unitatea de suprafaţă (ha) unei culturi în perioada
da vegetaţie reprezintă norma de irigare din perioada de vegetaţie (M ) sau suma
normelor de udare ( m) din perioada de vegetaţie. Această valoare se stabileşte cu
ajutorul bilanţului apei în sol pentru perioada caldă a anului astfel:
- pentru bilanţul în circuit închis, corespunzător regimului hidric al solului
irigat, fără aport freatic sau drenaj:
M  ETRO Rf  Ri  Pv (2.15)
Dacă s-a aplicat înaintea perioadei de vegetaţie udarea de aprovizionare:
M  ETRO Rf  Rcc  Pv (2.16)
99
 - pentru bilanţul în circuit deschis, corespunzător solurilor irigate, cu aport
freatic în sezonul cald:
M  ETRO Rf  Rcc  Af  Pv (2.17)
în care:
M este norma de irigare în perioada de vegetaţie, în m3/ha;
ETRO - evapotranspiraţia reală optimă, în m3/ha;
Rf - rezerva de apă în sol la sfârşitul sezonului de vegetaţie, în m3/ha;
Ri - rezerva de apă în sol la începutul sezonului de vegetaţie, în m3/ha;
Rcc - rezerva de apă în sol, corespunzătoare capacităţii de câmp, în m3/ha;
Pv - precipitaţiile utile (> 5 mm, sau cu asigurarea de 80 %) din sezonul de
vegetaţie (convenţional 1.IV - 30.IX), în m3/ha;
Af - aportul freatic, în m3/ha.

Norma de irigare variază pentru culturile agricole între 5005000 m3/ha, în

funcţie de natura plantei, caracteristicile fizico-geografice ale zonei şi
particularităţile climatice ale anului.
Evapotranspiraţia reală optimă (ETRO) reprezintă consumul de apă al solului
cultivat cu o anumită plantă, când umiditatea acestuia variază între capacitatea de
câmp şi plafonul minim. Această valoare se poate stabili prin determinări
experimentale sau prin calcul (v. 2.1).
În proiectare, se folosesc valorile evapotranspiraţiei reale optime obţinute prin
multiplicarea evapotranspiraţiei potenţiale, calculată prin metoda Thornthwaite
(tab. 2.8), cu coeficienţii de corecţie, stabiliţi în funcţie de cultură şi zonă (tab. 2.1).
Rezerva finală a apei în sol (Rf) reprezintă, în mod convenţional, rezerva de
toamnă (la 1.X) sau cantitatea de apă existentă în sol la sfârşitul perioadei de
vegetaţie. Această valoare este mai mare decât rezerva corespunzătoare
coeficientului de ofilire (RCO) în funcţie de zona climatică (tab. 2.9).
Rezerva de apă corespunzătoare coeficientului de ofilire (RCO) se calculează
cu relaţia (2.18):
RCO  H  DA  CO (2.18)
în care:
RCO este rezerva de apă în sol corespunzătoare coeficientului de ofilire, în m3/ha;
H - adâncimea pentru care se consideră rezerva de apă în sol, în cm;
DA - densitatea aparentă, în t/m3 (tab. 2.10);
CO - rezerva de apă în sol la începutul sezonului de vegetaţie, în m3/ha.
Rezerva iniţială a apei în sol (Ri) se consideră cantitatea de apă existentă în sol la
începutul perioadei de vegetaţie (1.IV). Pentru solurile cu regimul hidric neinfluenţat
de apa freatică, această rezervă se poate aproxima conform datelor din tabelul 2.9.
Rezerva capacităţii de câmp pentru apă (RCC) se determină cu relaţia:
RCC  H  DA  CC (2.19)
în care:
RCC este rezerva de apă în sol corespunzătoare capacităţii de câmp, în m3/ha;
H, DA - au semnificaţia din relaţia (2.18);
CC - capacitatea pentru apă în câmp, în % g/g.
100
 Tabelul 2.8
Evapotranspiraţia potenţială (mm), medie lunară şi anuală în perioada 1896 - 1955
(valori calculate după metoda Thornthwaite)

Nr. Lunile
crt.
Staţia Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 Vârful-Omu 0 0 0 0 0 60 79 75 46 0 0 0 260
2 Baia-Mare 0 0 16 51 94 118 132 116 76 42 13 0 658
3 Cluj-Napoca 0 0 14 49 88 112 125 110 72 39 11 0 620
4 Turda 0 0 14 49 90 115 128 112 74 39 39 0 631
5 Tg. Mureş 0 0 16 51 91 112 126 112 72 40 12 3 635
6 Sighişoara 0 0 15 49 89 112 124 107 70 38 10 0 614
7 Braşov 0 0 14 48 86 106 119 106 71 40 11 0 601
8 Sibiu 0 0 17 51 92 114 129 112 74 40 12 0 641
9 Alba-Iulia 0 0 18 52 93 117 131 116 75 40 12 0 654
10 Târgu-Jiu 0 0 18 51 91 117 136 119 80 43 14 0 669
11 Drăgăşani 0 0 16 51 93 120 139 125 81 44 14 0 683
12 P. Neamţ 0 0 10 47 88 114 129 113 75 38 10 0 624
13 Tg. Neamţ 0 0 8 44 90 115 129 114 75 37 9 0 608
14 Fălticeni 0 0 8 43 87 112 126 112 73 38 9 0 608
15 Dorohoi 0 0 9 45 93 117 131 117 76 38 9 0 635
16 Botoşani 0 0 10 47 93 121 134 119 77 39 10 0 650
17 Cotnari 0 0 10 46 88 115 133 121 79 41 11 0 644
18 Iaşi 0 0 11 49 97 123 140 124 79 40 12 0 675
19 Huşi 0 0 10 48 95 123 140 124 80 40 12 0 672
20 Vaslui 0 0 10 47 95 123 138 121 78 40 12 0 664
21 Bârlad 0 0 12 48 94 123 140 126 80 41 12 0 677
22 Bacău 0 0 12 48 93 120 135 120 76 40 11 0 656
23 Roman 0 0 9 42 92 119 133 117 75 39 10 0 636
24 Satu - Mare 0 0 16 50 96 119 131 117 77 40 13 1 660
25 Oradea 0 0 21 52 96 123 136 122 80 43 14 1 689
26 Beiuş 0 0 24 52 94 113 132 115 77 46 16 3 674
27 Deva 0 0 21 52 94 118 132 117 77 43 14 1 669
28 Arad 0 1 21 52 94 122 137 123 81 45 17 2 695
29 Sânicolau -Mare 0 0 21 51 95 122 139 123 81 46 15 2 696
30 Timişoara 0 1 23 53 97 123 135 123 81 44 16 2 698
31 Turnu-Severin 0 1 19 53 97 128 149 136 89 47 16 2 737
32 Craiova 0 0 17 52 95 125 146 127 85 46 14 0 707
33 Ploieşti 0 0 16 50 95 121 142 127 83 45 14 0 693
34 Buzău 0 0 14 49 95 123 146 128 83 44 13 0 695
35 Râmnicu-Sărat 0 0 14 48 95 121 143 130 85 45 13 0 694
36 Focşani 0 0 12 48 93 120 140 123 81 41 12 0 670
37 Tecuci 0 0 12 46 94 124 141 128 81 42 12 0 680
38 Mărculeşti 0 0 15 49 93 123 145 127 86 47 15 0 700
39 Bucureşti -Filaret 0 0 16 52 96 126 147 131 86 47 14 0 715
101
 Tabelul 2.8 (continuare)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
40 Bucureşti -Băneasa 0 0 14 50 94 124 143 125 83 45 13 0 691
41 Alexandria 0 0 16 52 96 126 146 127 85 46 14 0 708
42 Caracal 0 0 15 51 95 125 147 126 83 44 12 0 698
43 Calafat 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 2 728
44 Corabia 0 0 17 53 96 129 148 133 86 45 14 0 718
45 Giurgiu 0 0 18 54 99 133 151 132 86 47 14 1 735
46 Călăraşi 0 0 16 52 98 129 156 127 86 48 17 1 730
47 Brăila 0 0 15 50 99 129 149 135 86 45 14 1 723
48 Galaţi 0 0 12 48 93 124 144 127 84 46 13 0 691
49 Tulcea 0 0 14 46 95 126 147 128 84 46 16 3 706
50 Babadag 0 0 14 39 91 123 145 128 83 45 18 2 688
51 Cernavodă 0 0 16 50 93 125 145 130 87 49 18 3 718
52 Mangalia 0 3 14 39 82 116 139 128 90 58 23 6 698
53 Constanţa 0 2 14 41 84 120 134 127 89 54 22 5 697
54 Sulina 0 1 13 43 91 124 145 128 85 50 20 5 705

În cazul tipului de bilanţ în circuit deschis, caracteristic solurilor irigate şi cu

aport freatic, primăvara, umiditatea solului se află, de regulă, la capacitatea de
câmp, încât: Ri  RCC .

Tabelul 2.9
Rezerva finală (Rf) şi iniţială (Ri) a apei în sol, pe adâncimea H  150 cm, în m3/ha, pe zone naturale
(după M. Botzan)

Coeficientul de înmagazinare
Zona Rf Ri
a precipitaţiilor din iarnă (c)
Stepă uscată RCO  400 RCC  900 0,7
Stepă moderată RCO  500 RCC  900 0,6
Silvostepă RCO  800 RCC  500 0,5

Precipitaţiile din perioada de vegetaţie (Pv) cuprind ploile utile (> 5 mm) sau
precipitaţiile cu asigurarea de 80 % înregistrate în perioada 1.IV1.IX. Pentru
zonele de câmpie se consideră precipitaţiile cu asigurarea de 80%, neglijându-se
scurgerile. Exprimarea în m3/ha se obţine astfel:
Pv 10  h (2.20)
în care:
Pv sunt precipitaţiile, în m3/ha;
h - grosimea, în mm, a stratului de precipitaţii, cu asigurarea de 80%; calculul de
asigurare se efectuează pentru fiecare lună din sezonul de vegetaţie, separat.

102
 Tabelul 2.10
Valorile orientative ale unor indici fizici şi hidrofizici pentru principalele grupe de soluri
din teritoriul irigabil al României (după datele I.C.P.A.)
Unitatea Adân- Densitatea Coeficientul Capacitatea
Grupa de sol fizico- Textura cimea aparentă de ofilire de câmp
geografică H (cm) DA (t/m3) CO (% g/g) CC (% g/g)
1 2 3 4 5 6 7
50 1,31 7,6 24,4
Soluri bălane D LN-L 100 1,28 7,4 23,9
150 1,29 6,9 23,2
50 1,15 9,8 25,9
RE LN-L 100 1,22 9,2 24,5
150 1,25 8,5 23,9
50 1,32 10,7 25,3
RM LN-L 100 1,36 9,6 24,0
Cernoziomuri 150 1,37 8,9 23,1
(carbonatice) 50 1,24 8,0 25,2
LD LN-L 100 1,26 7,3 24,4
150 1,29 6,7 23,6
50 1,25 9,8 25,5
D LN-L 100 1,24 9,3 24,5
150 1,25 8,8 23,3
50 1,28 10,1 24,7
RE LN-L 100 1,30 9,6 24,1
150 1,31 9,3 23,5
50 1,29 11,8 24,1
RE LA 100 1,26 11,7 23,9
150 1,27 11,1 23,2
50 1,34 8,9 22,7
RM LN-L 100 1,35 8,8 21,7
150 1,35 8,4 20,8
50 1,21 10,0 23,9
Cernoziomuri
MB LN-L 100 1,24 9,1 23,4
necarbonatice
150 1,26 9,3 22,8
(inclusiv
50 1,37 10,9 22,7
cernoziomuri
O LN-L 100 1,38 9,4 21,9
freatic umede)
150 1,39 7,9 21,1
50 1,19 12,5 26,1
O LA 100 1,24 12,4 25,1
150 1,30 11,5 24,7
50 1,46 1,4 8,9
RO N 100 1,49 1,4 8,8
150 1,48 1,5 9,0
50 1,46 2,4 12,5
RO NL 100 1,47 2,7 12,3
150 1,47 2,6 1,6

103
 Tabelul 2.10 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
50 1,50 7,8 18,4
RO LN-L 100 1,49 7,8 17,8
Cernoziomuri 150 1,49 7,6 17,5
necarbonatice 50 1,34 11,7 23,8
(inclusiv RO LA 100 1,38 11,7 22,9
cernoziomuri 150 1,38 11,4 22,4
freatic umede) 50 1,32 13,4 25,7
RC LA 100 1,33 13,5 24,7
150 1,33 12,6 24,2
50 1,37 9,3 22,6
RE LN 100 1,38 9,2 22,2
150 1,39 8,8 21,9
50 1,36 12,1 25,9
RE LA 100 1,42 12,4 24,6
150 1,44 11,7 23,9
50 1,33 8,8 22,1
RM LN-L 100 1,34 8,7 21,7
150 1,36 8,3 21,2
50 1,24 10,9 26,7
MS LA 100 1,32 12,3 25,9
150 1,37 12,7 25,6
50 1,30 9,9 22,6
Cernoziomuri MB LN-L 100 1,33 10,0 22,0
cambice 150 1,35 9,4 21,4
(inclusiv 50 1,34 13,0 24,9
cernoziomuri MB LA 100 1,41 12,5 23,7
cambice freatic 150 1,44 12,3 23,1
umede) şi soluri 50 1,24 12,9 26,8
cernoziomoide O NL 100 1,31 12,7 25,6
150 1,34 12,2 25,0
50 1,35 12,2 25,7
J LA 100 1,45 11,7 23,9
150 1,36 10,6 23,1
50 1,42 10,2 23,4
O LN-L 100 1,44 9,7 22,7
150 1,46 9,1 22,3
50 1,41 12,3 24,3
O LA 100 1,46 12,7 23,8
150 1,47 12,4 23,7
50 1,20 21,5 32,2
A A 100 1,30 21,6 30,4
150 1,35 20,6 28,1
50 1,45 12,2 23,3
Cernoziomuri
RO LA 100 1,45 12,9 22,3
argiloiluviale
150 1,45 12,6 21,4
104
 Tabelul 2.10 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
50 1,38 13,2 24,6
RC LA 100 1,42 14,7 23,9
150 1,45 14,7 23,2
50 1,36 13,3 28,9
RC A 100 1,40 14,3 26,
150 1,42 14,3 25,3
50 1,33 12,5 24,0
RE LA 100 1,39 12,8 22,5
Cernoziomuri 150 1,42 12,2 21,9
argiloiluviale 50 1,36 7,8 22,5
MB LN-L 100 1,46 8,5 21,3
150 1,48 8,5 20,7
50 1,29 8,8 23,5
O LN-L 100 1,32 8,8 22,7
150 1,31 8,7 22,5
50 1,32 16,4 30,5
A A 100 1,40 19,0 28,8
150 1,44 19,4 27,3
50 1,48 1,3 10,3
RO NL 100 1,51 1,7 10,7
150 1,52 1,8 10,8
50 1.41 11,9 25,8
RO LA 100 1,44 13,3 24,2
Soluri 150 1,47 13,7 23,9
brun - roşcate 50 1,37 13,7 25,3
RC LA 100 1,42 15,3 24,1
150 1,43 15,2 23,1
50 1,44 12,4 23,5
RE LA 100 1,49 13,6 22,7
150 1,50 14,1 22,3
50 1,42 8,3 21,5
MB LN-L 100 1,47 8,8 20,9
150 1,46 8,4 20,3
50 1,36 8,1 26,3
Soluri cenuşii PG LA 100 1,40 12,7 27,3
150 1,42 13,9 27,1
50 1,34 6,7 23,3
MS LN-L 100 1,44 9,5 22,6
150 1,46 9,8 21,9
50 1,41 1,2 7,3
RO N 100 1,42 1,2 7,3
Psamosoluri
150 1,41 1,2 7,4
şi alte soluri
50 1,35 1,8 9,2
nisipoase
RM NL 100 1,37 1,8 9,5
150 1,41 2,3 9,8
105
 Tabelul 2.10 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7
50 1,49 12,6 23,1
Soloneţuri J LA 100 1,51 13,7 22,6
150 1,51 14,0 23,0
50 1,36 11,4 27,3
RE LA 100 1,38 12,4 26,4
150 1,38 12,3 26,2
50 1,37 16,9 30,5
RE A 100 1,39 18,0 30,5
150 1,39 17,6 30,5
Aluviuni 50 1,30 16,5 32,3
şi soluri LD LA 100 1,40 14,7 29,4
aluviale 150 1,40 12,2 28,2
50 1,28 17,8 34,9
LD A 100 1,29 17,4 34,0
150 1,29 16,7 33,7
50 1,28 6,5 23,7
MB LN-L 100 1,31 7,5 24,1
150 1,33 8,5 24,2

NOTA I. Semnificaţia simbolurilor folosite pentru unităţile fizico-geografice (coloana 2).

D - Dobrogea; MS - Podişul Sucevei;
RE - Câmpia Română Estică; A - Câmpia Transilvaniei;
RO - Câmpia Română Occidentală (Oltenia); PG - Piemontul Getic;
RC - Câmpia Română Centrală; PV - Piemonturile Vestice;
RM - Câmpia Covurluiului; MB - Podişul Bârladului;
O - Câmpia Vestică; LD - Lunca Dunării.
J - Câmpia Jijiei;
NOTA II. Semnificaţia simbolurilor pentru caracterizarea texturii solului (coloana 3).
N - soluri nisipoase, uşoare, cu conţinutul de argilă (particule < 0,002 mm) sub 5 %;
NL - soluri nisipo-lutoase, uşoare, cu conţinutul de argilă (particule < 0,002 mm) de
5,1 - 12 %;
LN-L - soluri luto-nisipoase şi lutoase, mijlocii, cu conţinutul de argilă de 12,1 - 32,0 %;
LA - soluri luto-argiloase, grele, cu conţinutul de argilă de 30,1 - 45,0 %;
A - soluri argiloase, grele, cu conţinutul de argilă peste 45 %.

Alimentarea cu apă din pânza freatică (Af) sau aportul freatic intervine în
calculul normei de irigare, atunci când nivelul freatic se află la adâncime mică şi
franjul capilar ajunge în profilul solului, astfel că rădăcinile plantelor beneficiază
de o parte din apa freatică (tab. 2.11).

2.2.2 Norma udării de aprovizionare (a)

Norma udării de aprovizionare reprezintă volumul de apă care se distribuie în
zonele cu precipitaţii puţine, pe suprafaţa unui hectar, în afara perioadei de
106
vegetaţie, pentru a asigura în sol umiditatea corespunzătoare capacităţii pentru apă
în câmp, primăvara, înainte de însămânţare.

Tabelul 2.11
Valorile aproximative de alimentare cu apă din pânza freatică
(m3/ha), după Şarov

Culturi de câmp Culturi legumicole

Textura
Adâncimea apei freatice (m) Adâncimea apei freatice (m)
solului
1,01,5 1,52,0 2,02,5 1,01,5 1,52,0 2,02,5
Nisipo-lutoasă 8001000 - - 600900 - -
Luto-nisipoasă 10001200 5001000 - 7001000 500700 -
Lutoasă 12001500 6001200 - 9001200 600900 500600
Luto-argiloasă 15002000 10001500 5001000 12001600 8001200 400800
Argiloasă 20003000 15002000 10001500 15002000 10001500 500800

Pentru norma de aprovizionare care se aplică toamna, relaţia de calcul este:

a  H  DA CC  Wm   c  Pi (2.21)
iar pentru norma de aprovizionare care se aplică primăvara timpuriu:
a  H  DA CC  Wm  (2.22)
în care:
a este norma udării de aprovizionare, în m3/ha;
H - grosimea stratului de sol care urmează să fie umezit prin aplicarea udării, în
cm (100150 cm);
DA - densitatea aparentă a solului pe adâncimea H, în g/cm3;
CC - capacitatea de câmp, în % g/g;
Wm - umiditatea solului în momentul aplicării udării de aprovizionare, în % g/g;
Pi - precipitaţiile din perioada rece a anului, în m3/ha;
c - coeficientul de înmagazinare a precipitaţiilor (tab. 2.9).

2.2.3 Norma de udare din perioada de vegetaţie (m)

şi numărul udărilor (n)
Norma de udare reprezintă cantitatea de apă care se aplică la o udare unei
culturi, pe suprafaţa de 1 ha. Se exprimă, ca şi norma de irigare (M ), în m3/ha sau
în mm. Totalul normelor de udare alcătuiesc norma de irigare:
nm  M (2.23)
sau
M
n (2.24)
m
în care:
n este numărul udărilor.

107
 Prin aplicarea normei de udare, se asigură creşterea umidităţii solului în stratul
în care sunt răspândite cele mai multe rădăcini ale plantelor (stratul radicular sau
stratul activ de sol), de la plafonul minim (PM ) la valoarea capacităţii de câmp
pentru apă (CC ).
Plafonul minim (PM ) reprezintă limita dintre umiditatea solului uşor
accesibilă şi umiditatea greu accesibilă plantelor sau, valoarea minimă a umidităţii
solului, în sezonul de vegetaţie, pe un teren irigabil, la care trebuie să se intervină
cu o udare. Plafonul minim al umidităţii optime se diferenţiază în funcţie de textura
solului astfel:
PM  CO  CC  CO
1
- pentru solurile nisipoase: (2.25)
3
PM  CO  CC  CO
1
- pentru solurile lutoase: (2.26)
2
PM  CO  CC  CO
2
- pentru solurile argiloase: (2.27)
3
în care, semnificaţia simbolurilor este cea precizată anterior.
Relaţia pentru calculul normei de udare (m) este:
m  H  DA CC  PM 
1
(2.28)
c
în care:
m este norma de udare, în m3/ha;
H - grosimea stratului în care este răspândită masa principală de rădăcini ale
plantelor, sau stratul activ de sol, în cm (tab. 2.12);
DA - densitatea aparentă a solului pe adâncimea H, în g/cm3;
CC - capacitatea de câmp, în % g/g;
PM - plafonul minim al umidităţii optime, în % g/g;
c - randamentul udării în câmp (  c  0,9 ).

Tabelul 2.12
Adâncimea, în cm, a stratului activ de sol (H )
Zona fitoclimatică
Cultura Silvostepă şi zona
Stepa uscată
forestieră
Lucernă veche 100 125
Sfeclă pentru zahăr, cartofi, porumb,
80 100
lucernă anul I, floarea soarelui, soia
Fasole, legume, grâu 50 80
Viţă de vie 80 100
Pomi fructiferi, păşuni şi fâneţe 100 125

2.2.4 Momentul aplicării udării şi intervalul dintre udări

Data aplicării primei udări se stabileşte cu relaţia (2.29):
108
  1 
Ri   RPM  m 
T1   2 
(2.29)
ETROzi  Pvzi
în care:
T1 este momentul aplicării primei udări, măsurat în intervalul de zile de la
semănat, de la începutul sezonului de vegetaţie sau de la începutul lunii,
până la prima udare;
Ri - rezerva de apă în sol (m3/ha) în momentul semănatului, la începutul
sezonului de vegetaţie sau la începutul lunii în care se aplică prima
udare;
RPM - rezerva de apă în sol (m3/ha) corespunzătoare plafonului minim stabilit;
m - norma de udare, în m3/ha;
ETROzi - consumul mediu zilnic de apă al culturii, din luna în care se aplică
prima udare, în m3/ha·zi;
Pv·zi - precipitaţiile medii zilnice din luna în care se aplică prima udare, în
m3/ha.

Momentele aplicării următoarelor udări se pot stabili, în proiectare, în funcţie

de norma de udare şi deficitul de apă mediu zilnic, diferenţiat pe culturi şi lunile
sezonului de vegetaţie, în aşa fel încât umiditatea solului să nu scadă sub plafonul
minim.
Intervalele dintre udări - timpul de revenire (Trv) - se calculează cu relaţia (2.30):
m
Trv  (2.30)
ETROzi  Pvzi
în care:
Trv este intervalul dintre udări sau timpul de revenire, în zile;
m - norma de udare, în m3/ha;
ETROzi - consumul de apă mediu zilnic al culturii3 considerate, în perioada în care
se situează intervalul dintre udări, în m /ha;
Pv·zi - precipitaţiile medii zilnice din perioada la care se referă intervalul
dintre udări, în m3/ha·zi.
Consumul de apă diferit al plantelor de cultură şi caracterul aleatoriu al
precipitaţiilor determină intervale variabile între udări. Pe de altă parte, exploatarea
raţională a sistemelor de irigaţie şi a instalaţiilor de udare, impune intervale de timp
egale între momentele de aplicare a udărilor. De aceea, în practică, în lunile de vârf ale
campaniei de irigare (15.VI - 15.VIII) se aplică norme de udare constante, la intervale
de timp cât mai regulate (modificarea intervalului dintre udări, făcându-se numai în
cazul ploilor mai mari de 20 mm) iar în perioadele 15.IV - 15.VI şi 15.VIII - 15.IX se
aplică norme de udare de mărime variabilă, la intervale de timp diferite.

2.2.5 Durata udării

Durata udării reprezintă numărul de zile consecutive care se succed din

momentul începerii udării şi până la sfârşitul aplicării acesteia la o cultură din
asolamentul irigat.
109
 În lunile de vârf ale campaniei de irigaţie, durata udării este egală cu timpul de
revenire. În general, durata de aplicare a unei udări variază între 814 zile, fiind
dependentă de caracteristicile amenajării, mărimea normei şi însuşirile solului.
APLICAŢIE.
Să se determine norma de irigare (M ), norma de udare (m), numărul udărilor
(n) şi momentele începerii aplicării udărilor la cultura porumbului pentru boabe, în
nord-estul Câmpiei Române (staţia pluviometrică Tecuci). Solul este un cernoziom
cambic la care se cunosc:
- pentru adâncimea H  80 cm: DA  1,38 t/m3; CC  23,10 % g/g;
CO  9,2 % g/g;
- pentru adâncimea H  150 cm: DA  1,39 t/m3; CC  21,9 % g/g;
CO  8,8 % g/g.
Apa freatică se găseşte la adâncime mai mare de 10 m. Precipitaţiile lunare cu
asigurarea de 80 % sunt înscrise în tabelul 2.13.
Rezolvare.
- Se calculează (RCC) şi (RCO) pentru H  150 cm:
RCC  H  DA  CC  150 1,39  21,9  4566 m3/ha;
RCO  H  DA  CO  150 1,39  8,8  1835 m3/ha;
- folosind datele din tabelul 2.9, se determină (Ri) şi (Rf):
Ri  RCC  900  4566  900  3666 m3/ha;
R f  RCO  500  1835  500  2335 m3/ha; valorile (Ri) şi (Rf) se înscriu în
tabelul 2.13, în coloanele corespunzătoare lunilor a IVa şi respectiv a IXa;
- se calculează plafonul minim (PM ):
PM  CO 
1
CC  CO   8,8  1 21,9  8,8  15,4 % g/g;
2 2
- rezerva de apă corespunzătoare plafonului minim va fi:
RPM  H  DA  PM  150  1,39  15,4  3211 m3/ha;
- din tabelul 2.8 se extrag valorile evapotranspiraţiei potenţiale de la staţia
meteorologică Tecuci pentru lunile din sezonul de vegetaţie; valorile
evapotranspiraţiei potenţiale exprimate în m3/ha, se înscriu în tabelul 2.13;
- din tabelul 2.1 se extrag coeficienţii de corecţie (Kp) ai evapotranspiraţiei
potenţiale, pentru porumb, cultivat în stepa moderată şi se înscriu, de asemenea,
în tabelul 2.13;
- se calculează în tabelul 2.13 valorile (ETRO), prin multiplicarea evapotranspi-
raţiei potenţiale (ETP) cu coeficienţii de corecţie (Kp), după care se determină
deficitul mediu lunar, efectuând pentru fiecare lună diferenţa (Pv - ETRO);
- se calculează norma de irigaţie (M ):
M  ETRO  R f  Ri  Pv  6897  2335  3666  1609  3957 m3/ha;
- se calculează norma de udare (m):
110
 m  H  DA CC  PM   80  1,38 23,1  16,1
1 1
 859 m3/ha
c 0,9
H  80 cm pentru porumb (tab. 2.12); plafonul minim pentru H  80 cm este
PM  9,2 
1
23,1  9,2  16,1 % g/g;
2
- se calculează numărul de udări:
M 3957
n   4,6  5 udări;
m 859
M 3957
- se ajustează norma de udare: m    791,4 m3/ha (se vor aplica 3
n 5
udări cu m  791 m3/ha şi 2 udări cu m  792 m3/ha, astfel încât  m  M );
- se calculează bilanţul apei în sol (tab. 2.13), având în vedere ca rezerva de apă
1
în sol să nu scadă sub rezerva minimă ( Rmin  RPM  m ); prin efectuarea
2
bilanţului apei în sol, se constată că cele 5 udări trebuie aplicate astfel: una în
luna aprilie, una în iunie, două în luna iulie şi una în luna august;
- se calculează momentele de aplicare a celor 5 udări (prin metoda planificării).
În tabelul 2.13 se observă că deficitul din luna aprilie nu reduce umiditatea
solului sub rezerva minimă ( 3607 m3/ha) încât prima udare trebuie aplicată
imediat după semănat, considerând că porumbul se seamănă, cel mai târziu, în a
doua jumătate a lunii aprilie. Rezerva finală de apă în sol la sfârşitul lunii aprilie
( 4084 m3/ha) este şi rezerva iniţială a lunii mai. Deficitul de apă din luna mai
(  373 m3/ha) nu reduce disponibilul de apă până la sfârşitul lunii sub valoarea
rezervei minime ( 3607 m3/ha) şi în consecinţă, în această lună nu se aplică nici o
udare. Rezerva finală a lunii mai este şi rezerva iniţială a lunii iunie. În luna iunie,
deficitul de apă (  682 m3/ha), face necesară aplicarea unei norme de udare şi
astfel la 1 iulie, rezerva de apă în sol este mai mare decât rezerva minimă. În
această lună, deficitul de apă (  1724 m3/h) impune aplicarea a două norme de
udare, după care, rezerva de apă în sol la sfârşitul lunii iulie, respectiv începutul
lunii august ( 3709 m3/h) se situează deasupra rezervei minime. În luna august se
aplică ultima (a 5a ) udare. În continuare, scăzând din rezerva de apă în sol de la
sfârşitul lunii august (respectiv 1 septembrie) deficitul din luna septembrie, se
ajunge la valoarea rezervei finale calculate anterior.
Determinarea datelor când trebuie începută aplicarea udărilor în cazul
exemplului dat, se face după cum urmează:
- pentru luna aprilie, udarea se aplică imediat după semănat;
- pentru luna iunie, când trebuie aplicată a 2 a udare, se calculează deficitul de
apă mediu zilnic împărţind deficitul lunar ( 682 m3/ha) la numărul zilelor lunii
( 30 ); rezultă 682 m3/ha : 30 zile  23 m3/ha·zi;
- se determină cantitatea de apă existentă în sol, peste rezerva minimă, la
începutul lunii iunie ( 3741  3607  134 );
111
 - se calculează numărul de zile în care se consumă această rezervă
( 134 m3/ha : 23 m3/ha·zi  6 zile) şi rezultă că udarea din luna iunie trebuie
aplicată începând cu data de 7 a acestei luni.
- în luna iulie deficitul mediu zilnic este de aproximativ 56 m3/ha
( 1724 m3/ha : 31 zile  56 m3/ha·zi);
- volumul de apă disponibil la începutul lunii iulie, peste rezerva minimă, este:
3850 m3/ha  3607 m3/ha  243 m3/ha;
- cantitatea de apă de 243 m3/ha se consumă în circa 4 zile ( 243 m3/ha : 56
m3/ha·zi  4 zile), încât a III a udare se aplică începând cu data de 5 iulie;
- norma de udare ( 791 m3/ha) se consumă în aproximativ 14 zile
( 791 m3/ha: 56 m3/ha·zi  14 zile) astfel că a 4a udare se aplică începând cu data
de 20 iulie;
- în luna august deficitul mediu zilnic este de circa 47 m3/ha·zi
( 1467 m3/ha : 31 zile  47 m3/ha·zi);
- surplusul de apă în sol faţă de rezerva minimă este, la începutul acestei luni, de
102 m3/ha ( 3709 m3/ha  3607 m3/ha  102 m3/ha), care se consumă în 2 zile
( 102 m3/ha : 47 m3/ha·zi  2 zile),
- cea de a 5a udare şi ultima, se aplică începând cu data de 3 august.

Tabelul 2.13
Bilanţul apei în sol la cultura porumbului pentru boabe
(staţia pluviometrică Tecuci)
Lunile M
Elementele de bilanţ U/M Total
IV V VI VII VIII IX (m3/ha)
Precipitaţiile (Pv) cu
m3/ha 188 315 459 194 261 192 1609
asigurarea de 80%
Evapotranspiraţia potenţială
m3/ha 490 940 1240 1410 1280 810 6140
(ETP)
Coeficientul de corecţie (Kp) - 1,22 0,70 0,92 1,36 1,35 1,10 -
Evapotranspiraţia corectată 3
m /ha 561 658 1141 1918 1728 891 6897
(ETRO = Kp · ETP)
Deficitul mediu lunar 3957
m3/ha -373 -343 -682 -1724 -1467 -699 -5288
(Pv - ETRO)
Rezerva maximă (RCC) m3/ha 4566
Rezerva minimă * (RPM + m/2) m3/ha 3211 + 396 = 3607
Rezerva iniţială (Ri) m3/ha 3666 4084 3741 3850 3709 3034 -
791
Norma de udare (m) m3/ha 791 - 791 792 - -
792
Rezerva finală (Rf) m3/ha 4084 3741 3850 3709 3034 2335 -

* Momentul de aplicare a udării trebuie stabilit înainte ca umiditatea solului să atingă

valoarea corespunzătoare plafonului minim (PM) pentru a preveni micşorarea
pronunţată a umidităţii sub plafonul minim pe suprafaţa care se udă la sfârşitul
duratei de udare.
112
 Rezultă, în final, următoarele date de începere a aplicării udărilor: I a - imediat
după semănat, în a doua jumătate a lunii aprilie; a II a - 7 iunie; a III a - 5 iulie; a
IV a - 20 iulie; a V a - 3 august.
Notă: În practică, normele de udare se rotunjesc la valori de cel puţin 50 m 3/ha; din
motive de ordin didactic, în exemplul dat, normele de udare nu au fost rotunjite.

2.3 Trasarea reţelei de canale şi calculul debitului necesar

unei amenajări locale de irigaţii prin scurgere la suprafaţă
Proiectarea unei amenajări locale de irigaţii cu canale din pământ, în vederea
udării prin scurgere la suprafaţă, este condiţionată de asigurarea unor cerinţe de
ordin general şi anume:
- existenţa în apropierea suprafeţei de teren care urmează să fie amenajată
pentru irigaţii, a sursei de apă corespunzătoare din punctele de vedere al calităţii
şi al cantităţii;
- suprafaţa terenului de amenajat să aibă microrelieful slab exprimat şi uniform
iar pantele să fie cuprinse între 0,007 %  5 %;
- terenul să aibă drenajul natural bun şi adâncimea medie a apei freatice, mai
mare de 45 m;
- solul să aibă permeabilitatea mijlocie-mică, capacitatea de înmagazinare a apei
cât mai mare, să fie rezistent la eroziune şi să nu fie salinizat.
În componenţa unei amenajări locale de irigaţii prin scurgere la suprafaţă fac
parte: priza de apă, reţeaua permanentă a canalelor de aducţiune şi de distribuţie,
reţeaua provizorie de scurgere, reţeaua canalelor de colectare şi evacuare a
excesului de apă, construcţiile hidrotehnice şi drumurile de exploatare.

2.3.1 Priza de apă

Priza de apă reprezintă ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor frontale ale

amenajării prin care se realizează captarea apei din sursă (gravitaţional sau prin
pompare) şi trecerea ei în canalul de aducţiune. Sursa de apă la care se construieşte
priza amenajării de irigaţii poate fi un râu, un lac (natural sau de acumulare), un
canal de ordin superior etc, care poate asigura în luna cu consum maxim, debitul
necesar pentru irigarea suprafeţei amenajate.

2.3.2 Reţeaua permanentă de irigaţii

În cadrul unei amenajări locale de irigaţii (fig. 2.4), reţeaua permanentă de

canale cuprinde canalul de aducţiune (canalul principal) şi canalele de distribuţie.
Reţeaua permanentă de canale trebuie astfel proiectată încât să se realizeze cu un
volum minim de lucrări, la un randament ridicat al amenajării, să se asigure
exploatarea normală a terenului amenajat, să se încadreze în organizarea teritoriului
agricol şi să scoată din circuit o suprafaţă cât mai mică de teren.
113
 Fig. 2.4 Schema unei amenajări locale pentru irigarea prin scurgere la suprafaţă
114