Sunteți pe pagina 1din 9

DATA: 07.05.

2010
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Colegiul Agricol „Nicolae Cornăţeanu“ - Tulcea
CLASA: a X-a C
PROFIL: Resurse naturale şi protecţia mediului, 3 ore/săptămână, MT 2
PROFESOR : Barbu Sanda
OBIECTUL: Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Ecuaţii
TEMA LECŢIEI (TITLUL LECŢIEI): „Recapitulare pentru teză
(lucrarea scrisă semestrială pe semestrul al doilea):
Rezolvări de ecuaţii (iraţionale, exponenţiale, logaritmice)
folosind proprietăţile funcţiilor”
TIPUL LECŢIEI: Lecţie de fixare/consolidare şi sistematizare a
cunoştinţelor
DURATA: 50 de minute
LOCUL DESFĂŞURĂRII: Sala de clasă
COMPETENŢE GENERALE:
CG1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie
de contextul în care au fost definite;
CG2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual
cuprinse în enunţuri matematice;
CG3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru carac-
terizarea locală sau globală a unei situaţii concrete;
CG4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale
unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora;
CG5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-
problemă în scopul găsirii de strategii pentru optimizarea soluţiilor;
CG6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin
integrarea cunoştinţelor din diferite domenii.
COMPETENŢE SPECIFICE:
CS3. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolva-
rea de ecuaţii;
CS6. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea
unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice.
COMPETENŢE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili să:
CO1. recunoască diferite tipuri de ecuaţii (ecuaţii iraţionale ce conţin
radicali de ordinul 2 sau 3, exponenţiale, logaritmice etc.);
CO2. determine domeniul valorilor admisibile (DVA) al unei ecuaţii prin
impunerea condiţiilor de existenţă a radicalilor ce apar într-o ecuaţie
iraţională, respectiv a logaritmilor ce apar într-o ecuaţie logaritmică;
CO3. utilizeze proprietăţile puterilor, logaritmilor, radicalilor în rezolvarea
ecuaţiilor;
CO4. rezolve ecuaţii de diferite tipuri;
CO5. utilizeze strategii diferite de rezolvare în vederea optimizării soluţiilor;
CO6. prezinte şi să justifice într-un mod explicit (coerent) metoda de
rezolvare aplicată, folosind limbajul matematic adecvat.
STRATEGIE DIDACTICĂ:
 Metode de învăţare/instruire:
- Conversaţia euristică;
- Explicaţia;
- Exerciţiul;
- Lucrul cu fişe;
- Descoperirea dirijată;
- Problematizarea;
 Forme de organizare a clasei:
- Frontală;
- Individuală;
- Pe grupe de câte 5-6 elevi;
 Forme de evaluare:
- Observaţia;
- Lucru individual (munca independentă);
 Resurse materiale:
-Materiale didactice: fişe de lucru, manual, proiect didactic;
-Mijloace de învăţământ: calculatorul şi soft-ul educaţional cu conţinut ştiinţific specific
temei abordate; tabla, creta;
 Resurse procedurale:
- Investigaţia ştiinţifică;
- Observarea sistematică a elevului;
- Rezolvarea de probleme/situaţii problemă;
 Resurse psihologice:
Capacitatea de învăţare de care dispune clasa:
 elevii posedă cunoştinţe legate de diferite tipuri de ecuaţii iraţionale (ce conţin
radicali de ordin doi sau trei), exponenţiale, logaritmice, precum şi de modalităţi
specifice de rezolvare a acestora;
 elevii posedă cunoştinţe legate de proprietăţile radicalilor, puterilor, logaritmilor;
Interesul elevilor pentru lecţie, deoarece li s-a descris câmpul de aplicabilitate al
ecuaţiilor;
 Surse bibliografice:
 Constantin Udrişte ş.a. – Matematica manual pentru clasa a X-a trunchi comun +
curriculum diferenţiat, Editura Fair Parthners, 2005;
 Mircea Ganga – Matematică manual pentru clasa a X-a trunchi comun +
curriculum diferenţiat, Editura Mathpress, 2005;
 Mircea Ganga – Ecuaţii şi inecuaţii, Editura Mathpress, 1998;
 Ghid de pregătire Bacalaureat 2009 M1+M2, Editura Sigma;
o Planul de recapitulare elaborat anterior:
- Stăpânirea definiţiei ecuaţiilor exponenţiale, logaritmice, iraţionale;
- Recunoaşterea ecuaţiilor exponenţiale, logaritmice şi iraţionale şi încadrarea
acestora într-unul din principalele tipuri de ecuaţii de acest fel studiate;
- Stabilirea condiţiilor de existenţă a radicalilor de ordin doi ce apar într-o
ecuaţie iraţională, respectiv a condiţiilor de existenţă a logaritmilor ce apar într-o
ecuaţie logaritmică;
- Stăpânirea de metode şi tehnici de lucru specifice rezolvării ecuaţiilor
exponenţiale, logaritmice şi iraţionale ca de exemplu:
o Aducerea ambilor membri ai unei ecuaţii exponenţiale la aceeaşi bază în
scopul utilizării următoarei proprietăţi: două puteri de aceeaşi bază (pozitivă şi
diferită de unu) egale, au exponenţii egali;
o Rezolvarea prin metoda substituţiei a unor ecuaţii exponenţiale, logaritmice
sau iraţionale;
o Eliberarea (eliminarea) succesivă de radicali prin ridicarea la o anumită
putere a ambilor membri ai unei ecuaţii iraţionale;
o Rezolvarea unor ecuaţii logaritmice prin utilizarea definiţiei şi/sau a
proprietăţilor logaritmului unui număr pozitiv, etc.
- Cunoaşterea principalelor proprietăţi ale puterilor, radicalilor, logaritmilor;

DESFĂŞURAREA LECŢIEI (SCENARIUL DIDACTIC):

1. Momentul organizatoric. (Pregătirea colectivului pentru activitate.


Captarea şi păstrarea atenţiei) (2 min)
Profesorul se asigură de condiţiile optime pentru desfăşurarea lecţiei: curăţenie, lumină,
ţinută, ordine, disciplină. Verifică prezenţa elevilor, aspectul general al clasei, tabla curată,
existenţa buretelui, a cretei, a instrumentelor de lucru (desen) şi pregăteşte materialele
necesare pentru lecţie. Este preocupat de pregătirea psihologică a elevilor pentru lecţie, de
trezirea interesului elevilor pentru activitatea ce urmează a o desfăşura. În acest sens
profesorul roagă elevii să se gândească cum vor să se grupeze astfel încât să formeze 5
grupe a câte 5-6 elevi, fiecare grupă cu câte un lider, pentru realizarea unor sarcini descrise
în fişele de lucru pe care le vor primi imediat. Profesorul informează elevii că liderul este cel
care va raporta la tablă soluţiile problemelor propuse în fişă, după ce întreaga grupă a
colaborat în scopul îndeplinirii sarcinilor de lucru. Dacă elevii nu ajung la un consens în ce
priveşte formarea grupelor, intervine profeso-rul, care realizează astfel gruparea elevilor aşa
încât fiecare grupă să poată duce la bun sfârşit sarcinile de lucru propuse.
Elevii raportează absenţii şi pregătesc toate materialele necesare desfăşurării în bune con-
diţii a lecţiei (caiete de teme, de casă, manual, culegere, etc.). Comunică civilizat între ei în
scopul formării celor 5 grupe de lucru, aşa cum au fost solicitaţi de către profesor.
Activitatea comună desfăşurată de către profesor şi elevi se realizează printr-o conversaţie
frontală.

2. Verificarea temei (3 min )


Profesorul verifică frontal tema pentru acasă. Distribuie elevilor fişele de lucru.
Elevii prezintă caietele de teme profesorului şi sunt preocupaţi de formarea grupelor de
lucru. Primesc de la profesor fişele de lucru.
3. Comunicarea temei şi a competenţelor ce urmează să le dobândească
elevii (2 min)

Profesorul anunţă şi scrie mare pe tablă titlul lecţiei: „Recapitulare pentru teză:
Rezolvări de ecuaţii (iraţionale, exponenţiale, logaritmice)”.
Profesorul comunică elevilor, într-o formă accesibilă şi de aşa natură încât elevii să conştien-
tizeze şi să reţină, ce se aşteaptă de la ei la sfârşitul activităţii (ce competenţe trebuie s ă
dobândească elevii pe parcursul lecţiei): să recunoască şi să rezolve corect diferite tipuri de
ecuaţii (iraţionale, exponenţiale, logaritmice etc.) impunând condiţii de existenţă şi de
compatibilitate acolo unde este cazul şi utilizând metode specifice adecvate de rezolvare a
acestora.
Elevii notează titlul noii lecţii în caietul de notiţe. Ascultă cu atentie ce competenţe trebuie
să dobândească până la sfârşitul activităţii didactice.

4. Reactualizarea cunoştinţelor necesare desfăşurării activităţii (re-


capitularea conţinutului pe baza planului de recapitulare stabilit
anterior) (6 min)
Profesorul solicită elevilor rezolvarea şi discutarea orală a primilor trei itemi din fişă: 1.1.,
1.2., 1.3., (cu rol de reactualizare a cunoştinţelor), în timp ce câţiva elevi, ies pe rând la
tablă şi elaborează o schemă în care sistematizează datele esenţiale desfăşurării activităţii
din ora respectivă.
Elevii dau răspunsuri orale la primii 3 itemi din fişă, iar cei solicitaţi de către profesor, ies
pe rând la tablă şi întocmesc schema.

5. Rezolvarea de către fiecare grupă formată a cerinţelor din fişa de


lucru urmată de scrierea şi comentarea la tablă, prin intermediul
unor lideri (28 min)_
Profesorul comunică grupelor formate că în acest moment al lecţiei au de rezolvat itemii
din fişa de lucru care vizează activitatea pe grupe, după care câte un elev din fiecare grupă
(liderul) va ieşi la tablă să prezinte rezultatele obţinute. Se plimbă printre bănci şi la
solicitarea elevilor, dă lămuririle necesare.
Fiecare grupă formată se apucă de lucru şi acolo unde elevii au nelămuriri pot solicita
ajutor din partea profesorului. După aproximativ 10 min, ies la tablă câte un elev din fiecare
grupă pentru a prezenta soluţiile. Ceilalţi elevi din clasă pot veni cu completări sau întrebări
suplimentare. Toţi elevii îşi iau notiţe, de pe tablă, indiferent din ce grupă au făcut parte.

6. Evaluarea performanţei. Rezolvarea în mod independent a urmă-


toarelor două cerinţe din fişa de lucru (8 min)
Profesorul comunică elevilor că au de rezolvat în mod independent itemii 1.5.1. şi 1.5.2.
din fişa de lucru.
Elevii lucrează independent, urmăriţi şi corectaţi, (eventual ajutaţi) în tot acest timp de
către profesor.

7. Aprecierea activităţii elevilor şi precizări şi explicaţii privitoare la


realizarea temei pentru acasă (1 min)
Profesorul face aprecieri verbale individuale şi colective asupra activităţii desfăşurate de
către elevi. Dă elevilor exerciţiile rămase din fişă ca temă pentru acasă şi unde consideră că
este cazul face unele precizări (vine cu unele indicaţii) pe marginea acelor exerciţii.
Elevii ascultă cu atenţie aprecierile profesorului şi iau aminte unde trebuie să insiste mai
mult pentru însuşirea eficientă a conţinuturilor asimilate. Îşi notează în caietele de notiţe ce
probleme au de rezolvat din fişa de lucru.
Anexă-
FIŞĂ DE LUCRU - Recapitulare pentru teză
Rezolvări de ecuaţii (iraţionale, exponenţiale, logaritmice)
folosind proprietăţile funcţiilor
 Aplicaţii
 Activitate frontală:
1.1. În coloana A aveţi scrise câteva ecuaţii. Înscrieţi în spaţiul din faţa fiecărei ecuaţii din
coloana A, litera din coloana B care corespunde tipului de ecuaţie scrisă în coloana A.
A B
1 M. ecuaţie exponenţială
------------- 1. log2  x  1  3  729
8
1 N. ecuaţie de gradul întâi
------------- 2. 3  2x  2  ln
e
-------------- 3. x
38
 log20102010 81 P. ecuaţie logaritmică
1  1
2
Q. ecuaţie de gradul al doilea
-------------- 4.  3  8  x  log2   
4  2

-------------- 5. 5  logx 2 7   3 125 R. ecuaţie bipătrată


S. ecuaţie iraţională
1.2. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect apoi justificaţi alegerea făcută:
1.2.1. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei 3 x2  9 este:
a)  2, 2 ; b)   3,3 ; c)  3, 3 ; d) ;
1.2.2. Este soluţie a ecuaţiei 2x  3  x  1  5 :
a)  1; b) 0; c) 3; d)  3;
x
2 3
1.2.3. Soluţia ecuaţiei x
 este:
3 2
4 9 c)  1; d) 1;
a) ; b) ;
9 4
1.2.4. Soluţia ecuaţiei log5 x  2 este:
a) 0,04; b) 25; c)  32; d)  2,5 ;

1.3. Fără a rezolva ecuaţiile explicaţi de ce nu pot avea rădăcini:

1.3.1. x  2  2 ; 1.3.2. x4  x3  0; 1.3.3. 4x  x6  2;

 Activitate pe grupe:
1.4. Rezolvaţi ecuaţiile:
GRUPA NR.1 1.4.1. x  1 x  5
GRUPA NR.2 1.4.2. log2  x  2  log2  x  5  3
GRUPA NR.3 1.4.3. 4X  12 2X  64
GRUPA NR.4  1
x
1.4.4. 3x 2   
 3
GRUPA NR.5 10
1.4.5. 3x  3 x 
3
 Activitate independentă:
x x
2 9 27
1.5. Să se rezolve ecuaţiile: 1.5.1. lg2 x  4  lg x  3  0 ; 1.5.2.      ;
3 8 64

 Tema pentru acasă:


1.6. Să se rezolve ecuaţiile:

1.6.1. x2  x  2  2  x ; 1.6.5. 2 x  1  2 x  12 ; 1.6.9. log5  3x  1  1  log5  x  1 ;


1.6.2. 3 3
2x  1  x  1  1 ; 1.6.6. x
3 23 x 1
 7; 11
1.6.10. log3 x  log9 x  log27 x  ;
2
1.6.3. x2  4  x 2  0; 0,2 x  0,5 1.6.11. log22 x  5  log2 x  6  0 ;
1.6.7.  5  0,04 x  1 ;
5
x
1.6.4. x  3  2;  x 
lg10x   lg
7 1
1.6.8.    2x  2 1.6.12.   lg x 3  3 ;
2  10 
1.6.13.  
log2 9  2 x  3  x ;
Notă: 1.6.1., 1.6.5., 1.6.8., 1.6.9., 1.6.10.. 1.6.11.  obligatoriu pentru toţi elevii;
1.6.2., 1.6.3., 1.6.4., 1.6.6., 1.6.7., 1.6.12., 1.6.13.  opţional pentru elevii care vor să
lucreze suplimentar.
 Partea
teoretică