Sunteți pe pagina 1din 52

1 : . .

,
COLEGIUL REDACTIONAL . , , . . ,i 1

.
'

.
l., . , ANTONESCU CONSTANTIN, dr. BOGDAN TEODOR, irlg. F o r 1 NICOLAE (rodactor '

responsabil), prof. ing. PIARNAJ VECESLAV, ing. TOCAN GHEORGHE .


8 -
SECRETAR RESPONSABIL DE REDACTIE: MIRCEA MQRFANU
SECRETAR TEHNIC : CECILIA GRIGORESCU

ORGAN DE INDRUMARE APICOLA


AL MINISTERULUI AGRICULTURII'
I

, .
S U M A R
Pag.
C. ANTONESCU -- Penlru o cYt mai bun3 fngrijire a lamlliilor d e
albine Yn perioada de. prirnivar5 . . . I
$,T,IINTA $1 PRACTICA
Ing. M. COPAITICI . - - Intretmcrea familiilor d e . albine In stupii mul-
tietajati. . . . . . . . . . . 4
Ing. ST. POPESCU- - Arneliorarea albinelor . . . . 7
VLADULENI
BAZA MELIFERA
IANCU FOTA . - Flora de castan comestibil, o importanti sursi
nectariferi . . . . . . . 9
** *:
- Salcimul galben . . 10
DIN PRACTICA STUPARILOR NO$TRI
GH D. BAJENARU --- ~ e s & introd,ucerea mi<tcii intr-o lamilie de
albine . . . . . . . . . . . 12
OCTAVIAN STOIA . - - S t u p cu rnai rnulte m i t c i . . 13
I . HALIBEI -- Cum putem economisi insernnate cantittifi de
ceari . . . . 14..
STAN GH. BRATU- - Cum . prind roi'i fugiti . . . . 15
TARZAN
APICULTURA I N R.P.R.
(: .A, -- Sectiile de productie apicoli din regiunea Ora-
dea $i Timi~oara. . . 17
DE PESTE HO'PARE
V. 1. KRASIKOVA Culesul drept s u r s i . de bacteriofag in comba-
--
terea locei europene . . . 20
l3AILEY L. - Leauiaea bo!ii nozerimhza . . . . 23
* * * In legtituri cu orientarea albinelor . . . .
- 24
U,T,ILAJ APICOL
Ing. V . VOICU - Observatii asupra eitractoruloi [CAR . 25
GRAM.\ ALEX. Un hranitor practic . . . . 26
DE TOATE $I PENTRU TOT1
P. V. - -Folosirea hirtiei ca material d e protectie . . 28
SFATURI PRACTICE . . . 30
INFORMATI1 . '34
CALENDARUL 'ST,UPA'RULUI. . . . . 45
INTREBARI $I RASPUNSURI . . . . . 47

L;-,: .
, >

i;
~x ADRESA R E D A q I E I : Bucurgti, bd. Republ'i~ii a4, raionul Tudor Vladimirescu
Telefon 4.64.46
&i
I\
, ,. .

:\ I. I

..
r . < <
~

i,;;;, .._......
<: .......
..*. &
,: .
:\.
..
. . .<. , ~ \ ..~
1.
. ,. .i
PENTRU 0 CTT MA1 BUNA TNGRIJIRE A FAMILIILOR \

,I
DE ALBINE IN PERIOADA DE PRIMAVARA
C. ANTONESCU i :

PRINTRE SARCINILE DE SEAMA din Directivele Congresului a1


11-lea a1 P.M.R. cu privire la cel de a1 doilea plan cincinal de dez-
voltare. a economiei nationale pe anii 1956-1960, se afli miirirea pro-
ductiei agricole $i mirirea creqterii numirului de animale, dar rnai ales
sporirii productivititii lor.
Pn aceasti privinti se cunosc, miisurile $i conditiile create In anii
puterii democrat-populare $i pent~ru stimularea creqterii albinelm in sec-
tor socialist, de asemenea in gospod2riile individuale alle tiiralnilar munci-
tori, muncitorilor $i salariatilor de la sate $i orage. Dintre acestea, cele
care au favwizat $i favorizeazii un avTnt necunoscut pentru cre~terea
nurniirului de stupi $i sporirea praductiei de miere qi ceac5 sint cele pre-
v2zute In H.C.M. nr. 896121.V.1955, ca de exemsplu :
- preturi stimulatorii la produsele api,cole . .
- credite pentru productie (pe termen scurt) c~ducitorilo~rcare
P
contracteazi vinza~eain cornertul de stat sau coopera ist, cel putin 1 kg.
rniere $i 0,l k g ceac2 de la o fa'rnilie de ailbi.ne ;
- credite pe termen lung (trei ani), pentru aceia care doresc s5
infiinteze stupini sau s i rnireascii pe cele existente ;
-. comert de intimpinare (cherestea de r5sinoase $i tab12 galvani-
zati), in proportie de 50% din valoarea produselor valorificate prin siste:
mu1 de contractare ;
'

- scutire de impozite asupra veniturilor de apicultur; 9i valorifi-


carea produselor apicole, 9.a..
Urmarea rn5surilor. $i conditiilor care au fost create, nurnirul fami-
liilor de albine a . crescut de la 472.313 cite au fost recenzate in anul 1948,
la 571.414 in anul 1956, di'n calre 105.S37 sfnt tn sector socialist (G.A.S.
G.A.C., Centrocoop,. etc), iar 465.577 i n gospodilriile individuale.
Cu toate acestea, cre~terea efectivului de stupi cu albine pe anii
'1949-1956 repreeint3 un. spor de numai 20,9% adicii in rnedie cu 2,6%
pe an, iar volumul produsului miere in fondul central, reprezintil doar
cca. 2 kg miere de la o familie de. albine in.productie.
Cif,rele de rnai .sus a~atiim-astfel4imqede c i d q i , sectorul apicol s-a
dezvoltat In ultimii ani 'in 'talra noastrg, aprovizionarea -popu.latiei cft $i a , ~

industriei cu rniere $i cear5, nu acoperi ce,rintele.


Multi apicultori, dalr mai ales incepaorii, privesc 'cregterea albinelor -
prin p~izm.am5ririi lnumiirului de familii $i rnentinerea .acestora in stupi-
gregeali. Solutia cea rnai potrivitii, dacS acestea n u . au o stare sanitarg
dutbim~se,este d'e ,a le mi ou famidiidle ~de,pultaFemij~lacie,slate gi ahi.a,rcu
.normale. In ,febul ac:edla s e miiregte mum ~ G U Ifamliilor cprold~ulot,ive,se
fontlficg rnai mulltre ftami.1i i In vladerea ou~lesrudi~uw
t.impuirii.
Pentru cre~tereaefectivului de stupi cu albine $i sporirea productiei
de miere $i cearg, un rol deosebit de important il ocup5 ingrijirea familii-
lor de albine In perioada de primivar5.
In cond,i\iile de florii $i clirni din tara noastrh, dar rnai cu sealmi f n
stupinale lllln~defamili~i~lle nu au fast di,rijla,te $.i ajubate si in~trePn ia~mfi
puternice $i alprovizionate cu hrani suficienti $i de calitate, lucririle de
prirnivari sint hotiritoare pentru producfia de iniere ~i ceari cit $i pen-
Lru inmultirile normale din sezonul respectiv.
De ce au un rol deosebit tle important lucririle de prirniivari in
stupin: ?
Primiverile in general friguroase $i uneori ploioase, frineaz5 dezvol-
tarea normal5 a familiilor de albine. In felul acesta, culesul timpuriu, de
la salcfm, care apare de obicei Pn jurul datei de 8--12 mai $i care alc5-
t u i e ~ t eprincipala s u r s i nectarifer5 In majoritatea regiunilor, este fntim- '
pinat cu un nurnir redus de faniilii puternice - singurele capabile s i
asigure productii rnari de miere cearii $i roi. 0 d a t i pierdut acest cules
de citre farniliile insuficient de dezvoltate, in restul sezonului, cind pot
atinge $i ele dezvoltarea normal&, numai rareori mai pot profita de cule-
suri aseminitoare, ins; de cele mai multe ori, numai pentru completarea
rezervelor necesare in iarna urrn5toare.
Lucririle prin care apicultorul poate dirija $i ajuta Pn perioada de
primivari dezvoltarea intens5 $i rapid5 a familiilor de albine se gisesc
f n literatura de specialitate descrise Pn mod detailat.
Ceea ce consider5im Ins5 c i trebuie scos tn evidentz sint acele lucriri
care in cazul cind nu s-ar executa s-au s-ar executa .cu intfnziere, au o
deosebiti hfluenth negativti asupra productivititii stupinilor.
Ca prim5 lucrare ar fi favorizarea' sborului de cu~ritire care are o
Znfiluenti b i m n 1 d 5 c i ew na dezvcr!diiaii fami~tii~lo~, prin a w a r e a &pillor
P
in plin soare. largiresr urcinivurilor, lridicarea capaceior $i fmpacheiajul
de dessup a Tn mijlocul zilelor insorite, $.a.
In a c e a ~ t iprivinti, tehnica modern5 oferi rnetode murtiple : strimta-
rea cuibllrilor la numirul de Tame ocupate efectiv de albine ; fmpachetnj
suplirnentar, Pnchiderea urdini$urilor superioare qi strimtarea la maximum
a celor de jos pentru rnirirea $i asigurarea unui regim specia~lde cilduri,
adipare individuali, strimtarea cuiburilar dupi metoda Blinov, descipici-
rea de rame cu provizii dupi dialfragnne etc.
Un punct foarte important il formeazi rezerva de hrani, care nu tre-
buie s i fie mai mici de 5-7 kg rniere.
Dezvoltarea tirnpurie a farniliilor prim'gvara, se asiguri prin avezarea
stupinilor in marginea p5durilor sau prin organizarea stupinilor pe vetre
au u n % n u m i ruedus de stupi cu albine.
In toate lucririle din perioada de prirnivari, se urm5reqte ca stupii
s3 nu se tin5 deschi~idwft atit cit este strict necesar pentru a nu rici
puietul $i se iau toate misurile pentru prevenirea $i cornbatarea furti-
qagului.
0 pemanent5 atentie se va acorda stirii de s i n i t a j e a familiilor de
albine $i igienii Intregii stupini.
. -
Y2.*
. -..

.
. .. .
, . -'P
.
Nurnai prin acordarea unei perrnanente atentii $i. executarea riguroa- . . j....:.,~ ..
. . ~<

s 5 a lucr5rilor recornandate de tehnica rnoderni, apicultorii pot dirija $i .!. ..5


'. 4'

ajuta farniliile de albine i,n perioada de prirngvaci s i se dezvolte penbru . ., ,..

valorificarea din pli,n a culesurilm timpurii.' . ..i .


' . a ,-'

:,

CATRE CITITORI
I n urma sesiz5rilor prirnite de la rnai rnulti apicultori cu privire
la irnpozitul pe stupii cu albine, redactia revistei a intervenit prin
Ministerul Agriculturii c5tre Ministerul Finantelor, de unde am

1 prirnit ,in copie, urrnMorul ordin care s-a transrnis sectiunilor finan-
ciare pentru conformare.

MINISTERUL 'FINANTELOR
Dir.. I.T.P. - Serv. agricol
Jn. nr. 101616 din 15 dec. 1956
I

I Citre,
Copie

I Sectiunea Financiar5 a Regiunii . . .


Fiind sezisati de unele nedumeriri in legituri cu aplicarea
H.C.M. nr. 8961955, v5 comunic5rn c5 seutirea de impozitul aferent
venitului stabilit pentru stupii de albine prevszut la paragraful 56
pct. 9 din instructiunile nr. 22051955 date in aplicarea Decretului
1241952, se acordii tuturor celor care au contractat cu unitHtile co-
mertulr~ide stat $i cooperatist predarea a cel putin 1 kg rniere de
a
albine $i 0,1 kg cear5 calitatea I-a, de fiecare f milie de albine ce
pmedi, iadiieremt dmac5 stu~pinlbe acestom laiu fwd Infitnbak fmaint:
sau dupi aparitia H.C.M. 8961955.
Luati m5suri pentru acordarea scutirilor de impozit celor care
se fncadreazi fn dispozitiile H.C.M.155, comunicfnd precizgrile de
mai jos $i aparatului In subordine.
,
. ..
Director, ,. .
.. i
.,i.,.,...
--.:,
ss. Elena Tudorache .I

_.-I
,.,

'. <:
i

. i. r
TNTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE 'IN STUPII
.,.- 1 ' .,,ULTIETAJATI
I
I . ING. MIRCEA COPAlTlCl
.
*zj?;. , ,

S
.--. (1
8 . ,$
TUPULMULTIETAJAT a fost conceput de Langstroth in 1851.
.
I /,
,
. Este tipul dc stup cu care se poate practica o apic11ltur5 cu adeviirat
i. ~ t i i n t i f i c i ,ins5 cere mult5 atentie, ingrijire $i o b u n i pregitire profesio-
_.
'i.
. n a l i a apicultorului.
;:: .\ : * Stupul multietajat face parte din grupa st,upilor verticali, fiind for-
-
.....
. .
mat din mai m~rlte corpuri etajate. In fiecare corp s e gisesc cite 10
..* rame cu dirnensiunile exterioare 4351230 mm. Cu d o u i corpuri stupul
1.
are a c e l a ~ ivolum ca stupul Dadant cu 10 rame ~i 1 magazin. I n ceea ce.
$+;.:: I N.. privevte constructia, ea a fost descrisi in revista Apicultura nr. 8 din
. .
1955. A fost tipizat de Ministerul Agriculturii in 1953.
Avantajele lui s5nt :
. - - are un singur fel de rame, ceea ce permite interschimbarea lor,
.,/
,
i
.
u ~ u r f n dastfel asigurarea proviziilor pentru i a r n i , formarea nucleelor, etc;
:..
.;.'
. .- volum mare, care favorizeazi c r e ~ t e r e a de familii puternce. cu.
. . productivitate mare ;
..- ,.-.
,
,.
- s e poate adapta la familii slabe ca $i la familii puternice, la re-
. .,..... . .
... .
. giuni slab melifere ca $i la regiuni cu baz5 meliferi bogati ;
..... -..
. ,,
- prevenirea uqoari a roitului ;
- reinoirea cu u ~ u r i n t ia fagurilor din cuib ;
::
..' - formarea u ~ o a r i~i ra.pidi a nucleelor, etc.
.. , .
Dezavantaje :
= .- ..
1.
- estq greu de manipulat la practicarea stupiritului pastoral ;
.... . . . ~
- cere o calificare mai i n a l t i a apicultorului.
.:,>, ,.
,.
. ..
'

\..:~.' Vorn descrie mai jos cfteva procedee de lucru, accesibile majoritiitii
~

- .
....-
.*
:,A:.
,~ ,
stuparilor n o ~ t r i .
- -
..:3;:-
:. .
..
.. . Procedeul folosit de Institutul de Apiculturi U.R.S.S. S e intilnesc
.;..-I.. .
dou5 cazuri : A, cind familia de albine a iernat Pntr-un singur corp $i B,
. ....
-,-.-
.!+ .> cfnd familia a iernat in d o u i corpuri. Cazul A : - primgvara, cfnd corpui
:y <
.a .

.:<.,
'
(cuibul) este bine ocupat cu puiet ~i albine, s e a ~ e a z i icorpul a1 doilea,
. ..:<
.s..
...., ..
'-
,. in care se gssesc faguri goi sau cu putini rniere in partea superioari.
.., .P
. .
. ..
. ,
'. . .
,
, ,... .-. -..',.'..-..--!:
.- .. ,
.
I .. ......
. .
. ;.: . :.
-.
... .. .. ..
.. . ..
C a urrnare, matca pirisevte in curind corpul plin de jos $i urci in corpul . .. .. ,.
2, unde continui ouatul. In acest tirnp fagurii din corpul 1 incep si se .' -..
,. .,- ..;:
~c "

. - .
, goleasci prin eclozionarea puietului. Cind corpul. 2 este plin cu puiet se . .. .
face schimbarea intre ele a corpurilor. Corpul '2 i e aqazi jos iar corpul ., ..., ,.:
.
,, L,

1, cu fagurii goliti, se aqazi sus, in locul lui 2. Acum matca, .va urca .., .>.
...k ..
...
s5 depuni o u i Pn corpul 1. Aceasti interschimbare a corpurilor are ca , ..
..
i
.
efect stimularea ouatului mitcii $i intirirea rapid6 a 'familiilor. :

'- %
,
',
Fazul B, d n d familia ierneazi in doui corpuri. Toamna corpul de .... ..
.. ..,
'i'

sus este ocupat in intregime cu provizii de hrani. Spre primlvari, dupi . .. , .+.
..
-ce o mare parte a proviziilor a fost consumati, matca urci $i depune .. . <
-..
.. ,...
-
r:
o u i $i in corp~ilde sus, astfel c5 la controlul de primlvari de obicei se .. , .
gise$te puiet in ambele corpuri. In acest caz se pun in corpul de jos . .. ..
C..

fagurii cu puiet, ia'r in cel de sus fagurii goi. Apoi se procedeazg la fel . . ,.:...,
-.
1 '-..
ca Pn cazul A. . .. - ~

... , ...
In ajunul fnceperii culesului fa- r. .
:.-.
miliile normale se glsesc pe dou5 . ...
_.:
.-
corpuri. CSnd tncepe culesul sau cU 0 .,: 7 , .

' .., -.
zi-,dou5 Fruaiabe, s e aldla.uig5 c.omp:~~l a1 ....;
. .*
n
treilea. In corpul 3 fagurii sPnt a$e- . .s.
-
. .. -. ,
.
...,,,,. .., .
zafi in ordilnea tirrnitoare: pe mar- ... ,
.. , :
gini cite un fagure cu miere, iar intre
. .k
ei 8 faguri artifici~ali.Corpul a1 h i - . ..
!.ea s e a ~ ~ a zi~n!be
z cel1ld;afllbe d ~ u j . ... . .
A~ezareacorpului a1 ltreilea astfel in- . ,...;
tocmit, este o m l s u r l eficaoe pentru ...-. n
prevenirea roitului. In tim ce matca , ,.':

' lucreazi sus, albinele cll esc fagurii


din corpul din mijloc. Se va evita
B ,
. .-....
I.?;:,.
. . ..,..
- ":
.
.. <.:.

'1,
. ... . . '..\. '
aqezarea corpului 3 deasupra celor- . ,

-.r.... .
.
...,,.
lalte doui. Aqezfndu-1 astfel fagurii ,

. .. , .'L. .
artifidali sEnt cllditi prea fncet. Din . . .
cercetirile ficute de Batalov rezuliti ,. ..
c i pentm clidirea a 8 faguri artif:-
ciali sPnt necesare 5-47 zile, in cazul . .
. ,

a~ez6riicorpului a1 treilea Pntre ce-


. . .. lelalte doui qi 13-35 zile, penltru
Stup multietajat :
. .,.!- - '
. . - .
>-.z
dl5dilr.ea aw!iui;a,$ m k .d,e flaguri In .-,
..-a,

cazul ,a$ezirii deasupra. . .- .:- %..


i
< II

La familiile puternice, in cazul unui cules bogat, este necesari a$e- .., :... ,1 .~
zarea corpului 4, 5 ~i chiar 6. Aqezarea acestor cokpuri se face deasupra :,;. . ,
celorlalte sau sub ultimul. De pildi, daci familia ocupi patru corpuri ~i . ., .... ,.!
. .::.. ...
este nevoie de a1 cincilea, acesta se va aqeza fie deasupra lui 4, fie . ,,.* ,
:_I
.Pntre 3 $i 4. AtPt Batalov (U.R.S.S.) cit qi Gooderham (S.U.A.) a r a t i c5 . ..,.-.
_.. _ I

nu existi diferenti de productie dac5 corpurile 4, 5 sau 6 sint aqezate


'
. _..?.''I
.
.....~. ,

, deasupra sau sub ultirnul corp a1 stupului. Dadant aratB c6 prin a * - . , .,. ., . !;
..
zarea unui corp nou sub corpul vechi, nu este pericol ca noul corp s5 . , , ..,,;
. ' , '-?
nu fie urnplut cu rniere. ,
I. '
. ..
C

Trebuie avut griji in permanent5 ca dupl iqirea puietului din corpul . . . . ,.:.'-
,. - 7' 1
.

.
-.
.,:

r
'.
..
II
5 " :.,:..
.,

. ....,:)
... . .
.. . .'
. ,
i
..*:
I . . .

i:::'
.C

.. ., .. . . . ,. ....V,..ltl
"<
. .,,
,.. :'.. :;,
. . . . .
.
i j ; ; y x .-.;,,.: r. ..-_ , , ; ,
.

., 2.. ,,,
,.,.. ...;,.,. , ,. - . ~ '
. . . .. .::.. .;<
. . .
. .
.,
, '

;
,
;-;
,
~ .. .
. .
..,, ., ~. . ...;.,: .::: .is;,:;:~~.';~
..
.. ri:_r:-<:2i.;'r;M;;ii;fi*::
,
...

J
..,v,,,7,
..Ge;d

,,
de jos, corpul s i ~fie ridicat deasupra celorlalte, iar corpul de s u s cu
puiet sii fie coborit in locul,lui. Aceast6 schimbare este necesari pentru
cii matca odatg urcat2 nu mai coboars Fn corpul de jos ca s5 depunii oug.
Experientele lui Batalov a u ar5tat c i stupul multietajat este mai
productiv decit stupul Dadant cu douA corpuri. Astfel, in 1935, s t ~ l p i i
multietajati au produs 42,s k g miere qi 1,100 k g ceari, iar cei cu dou2
corpuri 32,4 k g miere $i 0,890 kg ceari.
C i t r e s f i r ~ i t u l sezonului activ, o dat5 cu sciiderea puterii familiei,
volumul stupului se reduce prin inlglurarea cite unui corp. 0 familie nor-
ma15 va ierna in dou5 corpuri : in corpul de jos va f i cuibul iar in corpul
de s u s proviziile de hrani.
Procedeul folosit de Belangeon (Franta). I n cazul familiilor care au
iernat in douii corpuri, prim5vara s e face interschimbarea corpurilor
pentru a stimula ouatul. CTnd in regiune este un singur cules de pro-
ductie, in ajunul inceperii lui corpul cu matca (deci cu puiet t i n i r ) s e
trece jos, s e putie deasupra o p l a n ~ e t icu gratie despiirtitoare, apoi se
a ~ a z i icorpul a1 doilea (cu puiet matur). Pentru a afla cu uqurinti in
-,e corp se giiseqte ,matca, f i r 5 a o ciuta, s c aqeazii intre cele dou5
2orpuri p l a n ~ e t acu gratie. Dtrp5 clteva zile (4-5 zile), prin cercetarea
a 1-2 faguri din cele douci corpuri se constatii' care din ei au oui. Matca
se g i s e ~ t ein corpul ce are ouri in faguri. D a c i culesul este bogat, peste
citeva zile se a$az5 al treilea corp, intre cele dous. Gratia continui s 5
r5min5 peste corpul de jos, izolind acolo matca, iar c r e ~ t e r e apuietului
se va face de acum incolo n ~ ~ m aini acest corp.
Tn cazul culesurilor succesive 9i de slabs intensitate, primele cantititi
de nectar depozitate in corpul de sus, iar puietul este impins in corpul
de jos. Cind corpul de sus este umplut CLI miere ceva mai mult de jumi-
tate, s e iau din el 2-4 faguri plini cu miere $i s e pun intr-un a1 treilea
corp, care s e va a$eza deasupra celorlalte. S e completeaz5 fagurii lips5
.
cu faguri goi sau artificiali. M5sura previne qi roitul. CLI o lunB inainte
de s f i r ~ i t u lsezonului activ matca se izoleazi cu gratie in corpul de jos,
in vederea organizBrii cuibt~luide iarni.
Procedeul Demaree (S.U.A. *). Pentru culesul de salcim corpul cu
inatca $i iagurii cu puiet s e pun jos, iar in corpul de sus sc pun fagurii
goi. Intre cele dou5 corp~lris e aqazi gratia. Dup5 cules se scot fagurii
plini ~i se inliiturii gratia astfel ca matca s2 lucreze in tot stupul, in
vederea Pntiiririi familiei pentru culesul de v a r i . Cu citeva zile inainte
de culesul de varB (tei, floarea soarelui), s e aqazi gratia pentru a ?ti
in ce corp este matca. Corpul cu matca se a ~ a z 5jos, peste el gratia,
apoi un corp cu faguri goi sau artificiali ~i apoi 'corpul cu restul de puiet.
Atunci cind populatia este numeroasci s e pot a$eza dou5 corpuri cu faguri
goi sau intercalati cu faguri artificiali. Prin orinduirea diferiti a corpu-
rilor s e impiedici roitul, ba chiar s e d5 impresia albinelor c i au roit.
Pentru formarea roilor, un procedeu simplu ~i rapid este urmBtoru1 :
de la familia de b a z i se ia corpul cu matca qi s e aqaz5, cu fund ~i
capac, pe un loc nou. Familiei de b a z i r i m a s i orfan5 i s e d5 o m a t c i
tinir: imperecheata sau o botci maturi. Procedeul s e poate folosi qi
pentru schimbar~amitcii familiilor. Tn acest caz corpul cu matca b5trinH
se aqazi alituri de stupul de bazi $i dupi 10-15 ziie se pune fnapoi
deasupra celorlalte corpuri, ajutind culesul. Matca bgtrini va fi omoriti
de albine.
Stupii multietajati sint putin folositi in tar5 deqi calitstile lor indic;
s i fie intrebuintati pe o scar5 largi. Una din cauzele principale pentru
care nu au fost adoptati este pretentia acestui tip de stup la ingrijire
atenti $i continui.
Considerim e i in tara noastri se pot aplica procedeele arstate. Ele
sint potrivite atit conditiilor de climi $i flori din tar5 cit $i' pregitirii
profesionale a celor mai multi dintre apicultorii novtri.

AMELIORAREA ALBINELOR
Ing. agr. ST. POPESCU-VLADULENI

0 AMENII DE .$TIINTA de pe tot globul nu au stat nepisitori fn


fata problemei arnelioririi rasei albinelor. Studii $i experirnentiri s-au
ficut $i se vor face.
In lumina acesitor aspecte, axate pe ramur'a noastr6 a p b l i credem
c i trebuie ,pe larg dezbitute in paginile acestei reviste, ciare este cea
mai in m i s u r i s i dea indicatii pen~trufmbunititireaaibinei mastre au-
tohhne saiu a praceda la recomandiri in prealabil $i ~tiintificverificarte
asupra inhroducerii altor rase de albine, capabile s i dea un ramdament
superior renultatelor ce se obtin in prezent cu malbina noasltrii.
Este just c i shpiritul se g i s q i e intr-un progras continluu. Nu putem
afinma ins5 c i rezcuitattele sint dintre cede mai bune. Tocdnai pmtru mo-
tivul acesta s e im~punesi s e puns h pradic; o serie de milsluri care 6 g
tlrarusforme ramrura apicoli rnai repede fntr-o a d w g ~ a t iavutie nationali.
Este $tilut c i rentabilirtatea in ramtura a,picali este fn functie de con-
ditiile climaterice, flora, pregitirea sltuparulud, s i s t m u l de s t q , aplicarea
tehnicii inairatate &.
Faralol cu factorii amintiti un rol i n s m n a t fl are fn asigufrarea pro'
dtuotivititii ritdicate $i constante $i calitatea biolocgici a rnaterialului de
- reproduetie, de unde r e z d t i c i tofi faldorii care wnouri la obtinerea
-_ unor recolte bogate t r e h i e s i se gisealxi initr-o perfects a m n i e .
B d e de neadrnis de altfel s i s e pactice un stupgrit rational f5r5 a
se tine seami de valoarea biologics a materialului de rqroductie, de
fnsu$irile vadoroase alle acestui rnaltwial $i s 5 nu se asi&re inmutltirea nu-
rnsrului de fa~miliilou acest material.
Totuqi de acest adeviir nu se tine sealma ;in prawtica de toate zilele $i
rnajmilhaltea mrud~ulciitorirlorde stupini cit $i micii stqarri se mufl@rnasc
63 ~fmmulteascii ~i si creasci albinele la Intimplarre, ou m5ki de valoare
necunoscut 5.
Consider5rm cggenltru aceastR stare de hmuri nu d n t v,iillovati numai
stuparii ~i mnducaltorii de stuipine deoarece gmducerea de mitci cu
produotiviltate ridicati selectionate este o operatie delicadi $i m p l i c a l t i $i
ca atare s e impune s i fie priviti ~i tratatg ca o problem2 ou calracter
general.
Splarirea productiei este legalti ~i En ramura apical? de alegerea ~i
folasirea rawlor de albine. In acest scop s-a preconizat $i s - a praceda~tla
importarea de albirie $i mstci de rase striine. Este bi~nesii tse aunoascii
rezultatele practice $i s5 s e precizeze prin palginile acesltei reviste dac5
reaultatele obtimute au confirmat aceasti orientare.
Propunerea m a e t r i este sii se duc6 o actiune pentnu irnbun5t5tErea
ra~sei autehtone care suporti cu uqurintri canditiille naturale din fara
noastr5 gi care aSa cum se prezinti este rezultatul selectii naturale $i
care t r e h i e pellfec~ionlatiiprintr-o selecti~unedirijat6.
Dacti In tlrecut nu au existact conditii p e n t ~ ucescetarea $i rezolvarea
acwtei problerne, considerrim c6 fn sprezent toate greutiitile care au frinat
aplicarea rational5 a lucriirilor de xlectie sint inliturate ~i aste timpul
s5 se treacii metodic $i qtiintific la lorganizarea muncii de selMie.
De asemenea a~picultoriiltrebuie s i caulte s5 creasci $i sri Pnmu~l~easci
familii noi ruumai de la familiile ou productivitate m w e ~i constantg.

Stupina U.R.C.C. Curtea de A r g e ~ regiunea Pitevti, dip satul Stlnegti.


Foto C. A.
FLORA DE CASTAN COMESTIBIL, 0 IMPORTANTA
SURSA NECTARIFERA
IANCU FOTA
Apicultor $ef U.R.C.C T. Severin, Regiunea Craiova

f N MUNTII TISMANA din raionul Saia de Arami se af16 o p6-


dure de castani comestibili. Aceastii pidure, se fntinde pe o suprafat; de
cca. 30 ha. Solul cit $i clima ii priegte minunat, astfel c5 aceastii pidure a
bine dezvoltatii $i d i tn fiecare an productii mari de castane, ale c5rui
fructe sfnt ceva mai mici ca cele ce se import: din alte tilri.
Am vizitat aceasti pfidure pentru prima oar5 Pn 1952 la sffrqitul
Iunii iunie $i miirturisesc c5 am r h a s uimit de frumusetea acestei phduri.
Se gisea tocmai fn plinii floare ! Zumzetul albinelor, parfumul plicut
ce plutea pretutindeni $i ninsoarea petalelor albe ce se desprindeau din
buchetele inciircate ale copacilor m5 transportau parc5 Intr-o lume
de basm.
Nu a tinut mult fns6 aceast5 visare c i aphrEndu-mi fn gfnd stupinile
ce conduc $i care de la floarea de salcfm activau foarte putin fn acel an,
m-a cuprins o p5rere de r6u de faptul cii nu am cercetat mai din timp
acest loc de care auzisem Pnci de mult. Acum era prea tirziu s i rnai pot
aduce stupii c k i floarea tncepuse s5 se scuture $i dup5 socotelile mele
rm putea s5 dureze mai mult ca 3-4 zile, M-am multumit s i m i afund
En pzdure, s-o cutreier fn lung $i-n lat $i sii fac planul pentru anul viitor,
fixfnd locurile potrivit& pentru avezarea vetrelor de stupi, precum $i nu-
rniirul de farnilii ce ar putea acoperi cu folos Intreaga suprafat5.
Iarna anului 1952-1953 s-a scurs Pncetul cu Pncetul $i gfndul meu
zbura mereu spre aceast6 piidure de castani. Pe la sfPqitul lunii mai am
venit din nou la psdure. Cu aceasti ocazie am stat de vorb6 $i cu stu-
parii din Pmprejurimi de la care am cules unele informatii tde care avearn
nevoie $i la data de 10 iunie am adus 80 familii pe care le-am aqezat pe
vetrele ce mi le hotirisem "ici de la prima viziti. Distanta Intre ele era
de cca. 800 m. La 14 iunie a fnceput infloritul qi a durat 15 zile. Am
recoltat de la aceqti stupi 600 k g miere. Timpul a fost in mare parte ne-
favorgbil in acel an vi fn afar5 de aceasta cred c i au fost v i prea multi
stupi cii pe lingii ai mei a mai venit un stupar cu 40 familii plus albinele
de prin scorburile copacilor $i v6gHunile stfncilor, care sint foarte nume-
ro$i prin fmprejurimi $i desigur a ficut s i scad8 productia pe care o
scontam, chiar daci ar f i fost un timp favorabil. Albinele au completat in
acest timp cite 3-4 faguri presati la fiecare stup $i am format clteva
nuclee.
Tn anii urmtitori 1954-1955, din lipsa rnijloacelor de transport, nu
am rnai pu'tut aduce stupii.
I n 1956, dupit multe stiruinti, am putut aduce abia un singur trans-
ort cu 38 familii. Am recoltat, de a s t i d a t i cite 7 kg miere medie de
Pamilie pe: llngi 14-16 kg rniere in faguri ca rezerve de hrani pentru
iarnH.
. $i de asti dat5 pHdurea a fost aglomeratg cu stupi. MtnHstirea Tis-
mana a adus 60 familii pe ling5 albinele celorlalti stupari din apropierea
pidurii sau veniti in mod special.
Mierea de floare de castan este foarte pl2cutH la vedere, bate putin
fn gilbui, cu un gust plicut $i pufin amiruie, nu cristalizeazi ~i este
buni pentru iernarea albinelor.'
-
SALCIMUL GALBEN

SALCIMUL GALBEN, denurnirea populari tufi lemnoasd (Cara-


gana arborescens), este originar din Siberia $i Manciuria. La noi se cultivs
prin parcuri, iar in stare natural5 se g i s e ~ t efn Moldova ~i Dobrogea,
unde forrneazii desiwi. Salcimul galben este un arbust, care c r e ~ t e;lzZ
la 6 m, inilfime.
Lujerii in dreptul frunzelor au cite doi ipini rnai scurti decit codita.
Frunzele sint compuse, ca cele ale salcPrnului alb, Pnsi ele sfnt pari-
penate (pereche), cu cite 8-12 foi (la salcfm sint f5r5 pereche). Foile
sint eliptice, cu lungirnea, de 1-2,5 cm, rotunjite la capete, cu vfrful
qtirbit $i rotunjit, cu un rnic spinulet rnoale. Florile mari, galbene stau
prinse cite 1-4 in fascicble (minunchi) pe o coditi, lung; de 1,5-3,O cm.
Leguma (pistaia) este liniar8, cilindrics de 3,5-5 cm lungime.
In popor se eonfundi cu un alt arbust denumit tot salcim galben
(Cytisus laburnum), de asemenea melifer, dar acesta are frunzele trifo-
liate cu foile de 3-8 cm lungime, iar florile, de, un galben auriu, sint
prinse in raceme, adic5 inqirate de-alungul unui ax comun, pe cfnd la
Caragana arborescens forrneazi fascicole, a d i c b stau la extremitatea
coditelor.
Caragana arborescens se rnai poate confunda $i cu alt arbust ase-
mHnitor, Colutea arborescens, denurnit in popor bi$icoasi, care nu este
meliferi. Acesta ins5 are frunzek imperecheat compuse, florile q e z a t e
fn raceme, tot de culoare galbenH (deschisi), ins; uneori cu codite pitate
In ray. Deosebirea cea rnai u$or de remarcat este le bma, care la acest
I
arbust este urnflati ca o begic5, de unde,i-a $i venit en'umirea populari.
Se gHse$te pe stincile de pe malul Dunirii - Cazane - $i pe malul
mirii.
Salcimul galben (Caragana arboresceng) Enfloreqte in lunile mai-
iunie, timp de 2-3 siptimini. Cercetirile ficute in U.R.S.S. arats, c i
un ha de salcfm galben produce 350 kg miere, care este asemiingtoare
mierii de salcim.
Salcfmul galben (Caragana arborescens) nu este pretentios fatii de
sol. C r e ~ t epe joluri u$oare, nisipoase, siirace $i uscate. Este foarte rezis-
tent la secetii ~i la geruri. C r e ~ t ela luminii, la semlumbrti $i la umbr3.
Este un arbust util fn zona forestierii din silvostepii, unde se cultivi fn
perdelele foresnere. Merge $i pe terenuri degradate.
I n silviculturii este cultivat printre rfndurile de puieti pentru apg-
rarea plantatiilor impotriva buruienilor $i mai tirziu pentru apiirarea
solului contra usciiciunii.
Se fnmulte~teprin siimEnt5, care se recolteazii in pfrg6 sin luna iunie.
I-$i pgstreazii puterea de germinatie timp de 5 ani. Semiinatul fn pepi-
nierg se face toamna, dfndu-se 3-4 g siimfnt5 la un m linear. Cultura
in pepinieri este u~oari.. Dupg plantare creqte repede, indeosebi Pn pri-
mii ani.
0 altii specie din genul Caragana este caragana frutex, care ins;
la noi se ggseqte rar in Moldpva. Originars din Turkestan. Este tot un
arbust, care Pnsii nu atinge iniltimi peste 3 m.

.'
Shpina U.R.C.C. Curtea de Argq, regiunea Pitqti din s&nl Sbugliitqti. .
. . ... 7,.
,

F O ~ OC. A. ..." . , 8
' ,

'
..,

'
\..
.
.

- ..:La:
.,.
-,

. . ~....
.,:
Q. . . ....,
:*
DESPRE INTRODUCEREA MATCII TNTR-0 FAMILIE
DE ALBINE
GH. D. BAJENARU
corn. Cozieni, satul Pietraru, Raionul CislHu, Regiunea P l o e ~ t i

N ENUMARATE sint metodele de introducere a unei mitci fntr-o


familie de albine ~i in practica mea am folosit rnulte din aceste rnetode.
Nu pot spune c i nu mi-a r e u ~ i tmultc din ele, ins5 fntotdeauna cind trebuia
si5 ridie o matc5 spre a o muta fn alti parte, f5ceam aceastii lucrare cu
mult5 team5, cu mina tremurindg, ca nu cumva s5 o strivesc sau s5
rinesc matca intryan fe1 sau altul. Ba o dat5, apucind-o cu mtna de torace
$i pEirfndu-mi-se 65 a$ putha s-o scap, am strins-o - cred -ceva mai
tiriqor $i cfnd i-am dat drumul intr-un nucleu, abia putea si mai mivte:
o strivisem ! Alti dati tntrebuintfnd penseta, $i apucind-o de aripi, zbii-
t f n h - s e tn acest cle$ti$or, gi-aqupt o arip5. Toate acestea m-au fndemnat
SA actionez fn alt mod Pncft s i nu fiu nevoit s5 ating rnatca cu mina.
Dup5 multti gfndire $i diferite Pncerciri, <am terminat prin a confec-
tiona doul colivii : una cilind~iclcu diametrul 20 mm $i lung5 de 60 mm ;
la un capiit are fundul inchis iar la celilalt un dop de lemn sau de pluti
(fig. 1 ) . In aceast5 colivie prind $i tin fnchisi matca pPn2 cfnd o voi da
acolo unde Trni trebuie. A doua colivie este dreptunghiularl, lung5 de l

60 rnm, lat2 de 40 mm $i groas5 de 20 rnm ; la un capit am fixat un tub


de tabli, lung de 30 mm $i cu diametrul de 12 mm (fig. 2). Arnfndoui
coliviile au peretii din sit5 cu ochiurile ~ d e1,5 mm. Cu aceste colivii
procedez astfel: iau rama cu matca $i cu prima colivie (rotundi) deschisi
la un capit, urrn5resc matca ~i o tot aqez fn fata.ei, pinii cind intr5
fniuntru, dup; care fnchid colivia cu dopul. Dac5 am un ajutor care s5
tin5 rarna in mfn5, lucrarea merge foarte u p r , dac5 ins5 sfnt singur,
atunci cu o mini fixez rama de stupul din care am scos-o qi cu cealalts
urm5resc matca dupi cum am ar5tat. 0 dat5 ce am matca fn colivia
rotund5 scot dopul $i introduc teava metalic5 a coliviei dreptunghiulare
& orificiul prirnei colivii $i aqtept ca rnatca sEi treaci in aceast5 colivie.
Dup5 ce a intrat umplu tubul metalic cu ~ e r b e tde zahir sau cu o pasti
- *
,
\

preparat5 din zahiir $i miere pe care o acopiir cu o pojghitii de ceari


perforat5 cu virful unui cuiqor ; albinele simtind gerbetul, roade ciip5celele - i
de cearii, car2 gerbetul gi Pn 16-20 ore, p2trund Pn colivie prin aceasti
teavii $i elibereazii matca.

Prin aceast5 metod5 am dat in uitimul an 16 miitci la stupii ce


conduc gi nu am avut nici o pierdere. $i in anii trecuti mi-a reugit, astfel
c5 folosesc cu multH sigurantii aceste colivii care m5 oblig5 sii feresc
matca de accidente gi s i fiu ferit $i de surpriza neplgcut6 de a pierde
matca cind o pun fntr-o familie strzinii, ciici qerbetul din tubugor, intfrzie
diberarea miitcii pentru un timp convenabil. I n afar5 de aceasta operatia ,
poate fi executat5 ~i de un incepitor c5ci nu presintii nici un fel de di-
b5cie iar cit prive~tede confectionarea coliviilor, dupii cum se vede din
-. -
,
.
I
figuri ~i din explicatia dati, orice stupar $i le poate construi.

STUP CU MA1 MULTE MATCI '


OCTAVIAN STOIA Sibiu
... - ., , ... ..
.
. ..
ACUM DO1 AN1 (1954) Intr-una din colnilele rnele (Nr. 13) mi-au
. :<. ., ::,*
...;+
.... ,. .,.
.>,

apirut .la un moment dat dou5 m5tci in aceea~i'familie.Una era cea, bi- . . ' .. ..... , '-

trin5 (adi'ci in a1 2-lea an), iar cealallii tingri. Intrucft tirnpbl era tirziu, .. ... .... .. -
: . -;\,
pe la".sfir~itul lunii ugust $i condus de gfndul .cg . uneori. albinele fn
'i
aceasti vrerne mai to ereaz5 existents a dous mitci, I-am a ~ e z a tasffel.
pentru iernat. Hot5rirea ,mea a fost intiriti $i de tearna ca,;nu curnva
,
;,. ....-: ..:. , .. ."
. .: .
. . ..,-
,.
. :. r:.
.. ..
. -,
matca cea tin5r5 sH rHmPnii neimperecheatg, iar cea b3trfn8 sli .dispar& . . . -.,
C

peste iarnH. . ,
......
..:.- .
I n primgvara urmitoare (1955) la controlul f h t , am fost surprins ....
rS

. .-.,..
de existenta ambelor m5tci. Ouau pe-ntrecute una Pntr-un cap, iar cealalti 1:.
., ..L.
+ . ..
':',
...
.. . ,..+-
. ,". .
.. .. &+C. L
.
-
,

13 .. ,>,%
. %
.*, .
.' .. '.) ,.i7, -.

.
.:;. .;. ,,. . ..>I
.. . L.-.~&<:.:.'
.
I-.,.!
. ,?

. . I
. . :. . .. . ., , , ... . . ,, ,
\

&?Sb$&,&:.;. 3,,:- ;*,:--.+;*.: ' ,*;.,i:, , . '. . . -! . . . . . . . .. - . . .


. , : \ : <
.., ,, '.
a,.: .' :> c
'::.'..'. ... ..,,*,>.&;\::;kY.
.Y. -- ;=, ~-:
.;
In celllalt cap de cuib. Mentionez c i iernarea s-a f5cut pe 10 rame din
cele 20 cit au co~nitelemele ,,Layensu.
In vremea asta familia era puternici qi avea foarte mult puiet. Ca
experienti, am Iisat aceast5 familie tot anul aqa cum se afla. Mitcile
continuau s i oui, netinind seami de un loc anumit ; o d a t i le-am sur-
prins pe amindau6 pe aceea~iparte a unui fagure.
Incredintat acum de convietuirea celor doui mitci, viiitele mele erau
sumare $i se rezumau doar la prezenta puietului qi a rezervelor de hrani.
I n anul - 1956 - la 26 august, cind am ficut vizita in vederea
aqezgrii de iarni, pe rama 9-a, gisesc o botci.'c5piiciti, aproape de i e ~ i t .
M-am gindit c l poate i$i schimbi matca. Controlind pin5 la sffrqit, am
rnai g5sit pe rarna a doua, o,botci exact In aceeagi situatie.
La reaqezarea ramelor caut matca spre a o inlitura, intrucit s-ar f i
putut intimpla ca albinele sii distrugi botca, sau s 5 omoare matca cea
tiniri. Era p2cat s l pierd o ocazie a$a bung in schimbarea unei mitci.
Deci g k i n d - o am strivit-o fntre degete.
In ziua de 29 august, adic5 la 3 zile, fmpins de c ~ r i ~ z i t a t ede
a a
vedea ce mitci au ieqit, cercetez stupul din nou. Ambele botci erau des-
chise normal. Cele doui m5tci tinere erau amindouii $i se plimbau .printre
albine. Dar in ciutarea lor, rpe rama a ' 8 - a imi apare $i matca hitring.
Am suprimat-o $i pe ea strivind-o.
La 11 zile. cind fac un nou control sere a constata situatia, gisesc
arntndou5 mgtcile imperecheate $i ouau. De team5 ca s i nu se bati
lntre ele, am f5cut cu una din ele ,un nucleu in coasta aceleeaqi coqnite.
I n primlhari, le voi Pmpreuna din nou qi sint curios dac2 se vor
mal, tolera.
Aceastl fntfmplare - putin obignuit5, dup5 p5rerea mea - se dato-
reqte capacititii mari a coqnitei. In orice caz voi continua .$i pe viitor
si formez astfel de familii cu douH mgtci $i.poate. cllvoi r e u ~ icu timpul
s i creez familii in care s2 convietuiasci doui mitci. Rezultatele le voi
comunica la timpul potrivit.
N-ar [fi r i u dac5 $i altij, stupari vor fncerca astfel de experiente,
fntrucft s-ar putea face un pas in dezvoltarea apicnlturii.

CUM PUTEM ECONOMISI INSEMNATE CANTITATI


DE CEARA
I. HALlBEl

DATORI~ FAPTULUI c l in tara noastri apicultwa se dezvolti


din ce in ce rnai rnult, se simte $i nevoie de tot rnai multi ceari, rnai
alles ,p& shpini1.e noi care s e Pndimifn$eazi.
Pentru a obtine cit rnai multi cearii am topit regulat fagurii rnai
vechi decft 3 ani. In fiecare stup q n introdus una sau doul rame clidi-
toare $i am strins cu grijl toate cresciiturile de cear5, topindu-le in topi-
torul solar.
In revista nr. 6 din iunie 1956 am citit c i si a~icultoriicehoslovaci
economisesc ceara, aplicind pentru aceasta dif&itea metode. Acest fapt
m-a determinat s5 aplic qi eu una din aceste metode.
Voi ar5ta felul cum am procedat qi rezultatele obtinute. La insfrma-
rea ramelor am a ~ e z a tsirma de sus la o distant5 de 3 cm de leatul d e
sus a1 ramei. Apoi am tfiiat din foaia de ceari o fiqie de 3 cm $i pe
urm5 am aqezat-o fn ramii. A rfimas astfel un go1 de 3 cm in partea
de sus a ramei, marginea de sus a\ foii de ceari fiind prins5 de sirmi.
Albinele au crescut acest go1 cu celule mici. I n felul acesta la 10
rame am economisit 100 g cear5 iar la 100 rame putem- economisi mai
bine de un kg cear5. Daci toti apicultorii vor proceda in felul acesta s e
vor economisi insemnate cantit5ti de ceari.
I Tin s5 mai redau citeva observatii pe care le cred folositoare apicul-
torilor incep5tori.
De cite ori am avezat ramele cu foi de faguri rpresati I h g 5 .rarna
cl5ditoare, albinele au completat a c e ~ t ifaguri cu celule de trfntori in
partea dinspre ramele clgditoare. Aqezind ins; ramele cu foi presate fntre
faguri completati, am obtinut faguri frumoqi, numai cu celule de albine.;

CUM PRIND ROII FUGITI


STAN B R A T U ~ A R Z A N
lAp'wullbm ~f Agevacoop Vbdra, regiulrrea 2Bucurqti

LA MARGlNEA SA'I'ULUI unde locuiesc s e fntinde pidurea. Spre


aceast5 piidure, primivara, incepind cu luna mai $i In tot restul sezonului
apicol, se fndreapti foarte multi roi naturali, care nefiind observati de
stupar, f$i iau zborul.
I=-. Mult m-am gfndit cum aq face s2 pot pune mfna pe ei $i sii-i duc
Pn livada gospodiriei mele, cici aceste familii de albine sfnt considerate
f i r i stiipin qi nimeni nu se opune sii-i ridicim de pe craca unui copac
dac2 dSrn peste ei. Dar acest lucru se intimplii greu $i nimeni nu poate
s5-qi piard5 ziua de mum2 in ciutarea lor.
Amintindu-mi de o lectie tinuti la qcoala de apicultur2 a Centro-
coop-ului din Goleqti, fn care se vorbea despre acest subiect, am ciutat
si pun in practici cele auzite atunci. Pentru aceasta mi-am f5cut nigte
cutiute asemfin5toare cu stupii primitivi fnsfi mai rnici (cam cit jumita-
tea lor). Aceste cutii in forma stupilor primitivi, i-am lipit cu lut pe la
incheieturi iar pe diniuntru cit $i pe dinafar5 i-am frecat cu faguri vechi
plini de propolis, piisturl $i putini miere. Am aqezat astfel cinci cutii prin
diferite locuri in pidure, legati de trunchiul sau de creanga unor copaci
~i la 3-4 zile treceam pe la ei. Mare mi-a fost bucuria, cfnd dupfi opt
zile de la aqezarea lor, am gisit intr-unul un roi frumos, care-$i construise
deja fagurii pfn5 la jumiitatea cutiei iar numirul albinelor era aga de
mare incit aproape nici nu incipea iniiuntru. Am alergat in sat unde am
pregiitit un stup sistematic in care urma sl aqez roiul prins. Apoi rni-am
luat o bucat5 de pinzZ de sac $i rn-am inapoiat in pidure. Aici, am avtep-
tat pin2 seara ttrziu s6 vini toate albinele de la cules qi dupi ce le-am
dat un fum de tigari pe dedesubt gi am acoperit cu pinza de sac fundul
deschis a1 stupuqorului, l-am desprins de pe copac gi luindu-1 in brate,
I-am adus acass, unde 1-am turnat h stupul pregiitit de cu ziuii. Chiar
de a.doua zi dimineata a inceput activitate normals. Pe la prinz, ducfn-
du-mi la locul cunoscut din pidure $i care se afli la o distant5 de circa
2 krn, am gisit numai vreo 4-5 albine care dideau ocol locului. Am
frecat din nou cutia ca la inceput ~i am a ~ e z a t - oPntr-un copac vecin ; dup;
o lung am mai g5sit un roi aici PnsB era micut. In celelalte cutii nu s-a
a ~ e z a tnici unul, t o t u ~ isint multumit c i primul roi prins mi-a rgsplitit
cu prisosintii strgdania mea, cici pe ling5 bucuria ce am avut-o cu prin-
derea lui, dar pin5 in luna sept. acoperea cu albine 10 rame, avind $i o
rezerv5 de circa 20 kg miere.
M-am gtndit ca pe viitor, pentru ademenirea acestor roi, va trebui s 5
rnfnjesc cutiile cu miere, propolis $i pisturii maides, (la 4-5 zile o dat5)
$i voi a$eza vreo 2-3 cutii, tot in acelaqi scop $i pe Ilngi casa mea.
Nu-i rTu ca $i alti arnatori de asemenea roi, sii Fncerce ~i ei acest
lucru.

APICULTORI !
Controlati, in luna aprilie, familiile de albine cit mai aminuntit
$1 atent, notind in partida fieciirei familii, aprecieri asupra puterii ei
fat5 de numirul de rame bine acoperite cu albine, asupra extinderii
puietultri de faguri, asupra rezervelor de hran;, - rniere ~i polen,
- aflate in cuib $i dincolo de diafragm;.
Cu ocazia acestui control treceti familiile in stupi curati repa-
rafi, flambafi, curitind letiqoarele ramelor de orice urmii de cearii
sau propolis, Azuind +i petele de diaree care e bine s5 fie chiar
,spilate cu o cirpY udii in apii cu putin amoniac.
Strimtorati cuiburile dupii rnetoda Blinov $i interveniti pentru
Iiirgirea lor cind nevoia va cere.
Folosifi cit mai mult fagurii artificiali pentru preschimbarea ce-
lor vechi $i formarea rezervei de faguri, gata cliditi, pentril cam-
pania anului viitor.

-
- p~-

I APICULTORI !
Una din milsurile de igienz ce trebuie aplicati in toate stupi-
nile la inceputul primiverii este mutarea familiilor din stupii in
care au iernat in stupi curati, reparati qi desinfectati anume in
acest scop.
Nu precupetiti nici un efort pentru aplicarea cu strictefe a aces-
tei misuri la toate familiile de albine.
!ELU JBP '!eq!w In1 ealeA ap urples ap lngseur el aflsnpold slew ap
!!l!ruej ! e m u nepodsuey as ~ 3 e p!leu !em lInw !J nea~ndeapelo eaun!2
-aJ u!p a ~ o q d ealnt3as el ap al!!3!jauaq e3 ~ s u gleuo!tuaur. a!nqalL
'!a1 901.61 ap lau n!xjauaq un n3 !$ 0/&691 ap
a!l~odo~du! yjnueld eaJez!leaJ n3 p [ a l ~-3-3'8.n apu!dnls '!a] 1g~'frpap
qau npjauaq un ns '%IPZ ap q j ~ o d o ~uj d qez!leal qsoj e Ienue Inueld
apun ' ( 3 ! ~ o p n ~S o d ~ o )!$~ j!so~ r l % e ~!~o~ln3!de)!uanxs -3'3'8'n a~!u!d
-n)s n ~ d u ~ a xe3a ep alead as 9961 lnue ad a$.s$un~jaI!jel!un aJ)u!a
'!a1 Z O P - I G ~ap aun!8a~ ad-qau np!jauaq un qeqlnzal e ' p euureasui
a3 eaa3 '!a1 ~ 8 6 . ap 9 ~~ ~s o nej a!~qruarsap el ~ u j d(*3~a'a~uauIs!~louIe'
'yla!uozas elolj BI l l o d s u s ~ap ~ !la!n)Iaq3 '.101!loqp3!de al!!~e~es)aI!I
-a!nqlaq3 le! '!a1 ~ 8 c - 8 ap 6 ~ alsa elelgle !a!)npold e ~ 1 ~ ealeolen 1 0 ~
.a~eole?n[e!37y,~1n3 aaprru I ~ Z!S wn3ald '!ou !!~!urej 0 ~ 1'ej~ew-g.1ea3
By ~ 8 9'TjJeu-a~a!uI By ZLO-LI lnu~tqone-s ' ( $ u o y e l n ~-3.3-8-neu!d
-n)s ~!snpu!) gc~61/9961e u ~ s !ug alellu! !!I!wej ~ z + - Iel\ ap 'nlduaxa a ~ d s
' 9 ~ 6 1 Inue UI 'aI!qejual J!paAOp ne-s eapeJ0 eaun!8a.1 u!p alo3!de a[!!?
-3as ajeol ~3 allnzal ' q a '~!qsaAu! !nln~eq!der, ealez!yowe n3 'a!)npo~d
ap ~ol!la!nllay:, e 'eu!dnls a ~ e m el j a)nu!lqo JoIalellnzal ezgeue u!a
'!!I!uIeJ 169'1 lelol ul P!Pe '9961
Inue u!p gA!leqs!u!urpe eculojal upd eapelo eaun!8a~ el p a h a 1 ne ale3 ,
~
' j u o y e ~ n-3-y8.n el !!I!uIej 11 snld 'au!qIe ap, !!l!mej O ~ P ' Igule! nquad
q!j@a~d ne-s quazald uj ~s 1aj)se 'e1e!3!j!l-re aqol ap gzeq ad a)ez!Ieal
IOU !!I!urej ~ 6 9n3 ~n3sal3e aun!8a.1 ad !!~!urej ap Inleunu 'elsea3e ap
pJejv 'a~e~!le3 e u y d ap Eleaa Sy 668.1 !6 H J J ~ L L Jala!ur By P88'LS !!l!uej
alsaae el ap qnu!)qo ne-s 'quazald u! ~ u j d14 punle a a .au!qIe ap !!l!urej
€ 8 ~ap n!paj,a un neam ' n a l w ! ~ !S !uan3es ' e ~ u o l e s .' e a p e ~ o 'e~!q2
-Jew '4n!aa ' p f q y '3'3-8-n1nlpe3 u!p a ~ o q d ea1!!$3as '2961 InUe u l
: aleqnzal aIaleolguI1n uj g!pu!1Bo !j a p o e ~ s e a x
e!\enl!s .eapeJo 18 ~ a s g 8as euIm u!p pue ug yldold aloqde I!!$%S el 2
!J~S
ap ~ J ~ O J ~ ~ W J S!!Dnpold ?nu!lqo ne a1123 Z T I N ~ I D Z I I~ 8 . ~ ~ 1 8
d
ales in cazul ctnd se organiza mirirea bazei melifere din jurul stupinilor
prin divizarea acestora En vetre cu cite 20-30 stupi.
Realizirile de la sectiile apicole din regiunea Oradea nu sint intim-.
pliitoare. Ele se datoreazg Pn mare m5sur5 organizgrii rnuncii, indru-
mlrii permanente qi controlului calificat asigurat de Uniunea Regionalii
a Cooperativelor, ~ r i nindrumitorul de suecialitate Mesni Ludovic. Desimr
cii la objincma seuul~tartelara~8ltlat+2a cYo'n-
tribuit de asemenea, sprijinul acordat de-
conducerile unitiitilor respective din care
se poate da ca exemplu, conducerea age-
vacoop-ului SIcueni $.a. Un alt factor irn-
portant la obtinerea rezultatelor ariitate a
fost con~tiinciozitateaapicultorilor care au
aplicat consecvent regulile aoi de c r e ~ t e r e
$i intretinere a familiilor de albine in stupii
de volum mare (Dadaat cu 20 rame, care
a devenit primul stup standardizat la noi
in ta1r5), dovadip in p~mdwt;iecu mult su-
periori stupilor de volum mic Emp5mlnte-
niti de mult fn aceast2 regiune.
Cu totul alta este ins2 situatia sec-
fiilor apicole din regiunea vecini Timiqoa-
ra, unde conditiile de flosi $i climi sint
aproape identice.
Sectiile apicole diln aceasti regiune
MESNYII LUDOVIC
te.,,,ician apical la regiunea au fost organizate tot Pn anul 1952, cu.
O~dea 928 familii de albilne, deci cu 145 familii
mai rnult fati de regiunea Oradea. CU
Zoate acestea, pe aceiavi perioadi (1952-1956), de la sectiile apicole
dijn regiunea Timigoara s-au ob#iinut numai 10.148 kg miere (fati de
57.884 kg Pn regiunea Oradea).
Pe lPngi productia de miere neinsemnatg, efectivul de farnilii in loc
s5 creasc5 in fiecare an, a scizut la 634 Pn toamna 1956 (calculul pri--
veqte stupinile din fosta regiune Timiqoara, cu exceptia stupinilqr preluate
de la fosta regiune Arad).
Cum era qi firesc, majoritatea unitiitilor cu asemenea sectii apicole,
au tnregistrat pierderi, din care numai Pn anul 1956, ele se cifreazg l a
suma de 62.290 lei. In fruntea acestor unitsti st2 U.R.C.C. Timi~oaracu
23.455 lei pierderi, iar unitltile care au Enregistrat beneficii sPnt U.R.C.C-
Lipova (509 lei) ~i SPnicolaul Mare (156 lei).
Una din principalele cauze care a determinat nerentabilitatea stupi-
nilor din regiunea Timi~oara,a fost minimalizarea acestei ramuri de acti--
vitate de citre conducerile unitgtilor respective printr-o lips; de organi-
zare, sprijin qi control, lips5 care s-a rnanifestat prin adoptarea pozitiei.
de a desfiinta aceste unitiiti invocindu-se rnotivul cii n-ar f i chipurile con-
ditii pentru cregterea albinelor in aceast5 regiune. Cu:astfel de idei pre-
concepute, nu este de mirare cum Agevacoop-ul Arad, (director tov. Roqw
I.) a trecut la ,,lichidareaU stupinilor prin vinzarea (f2rii nici o aprobare)
a 67 stupi cu albine En primivara 1956, de$i acestea constituiau mijloace
de bazi procurate cu fonduri de investitii acordate de stat.
In atmosfera creati, adici fn aqteptarea aprobirii superioare pentru
,,desfiintarea stupinilor", U.R.C.C. Caransebe~,O r ~ o v a ,$.a., dar mai ales
Uniunea Regionalii, n-au mai luat m%urile legale pentru recuperarea
pierderilor de la stupinile respective, de pe urma unor neglijente sem-
nalate En repetate rinduri din Centrali. Ceva mai mult, la o stupin5 a
agevacoop-ului Arad $i sfupina agevacoop-ului Lipova (director tov.
Cirnat Gh.), nici una din familiile de albine nu era pregititii pentru iarni
la 8 noiembrie a.c., din lipsa materialelor de protectie (saltelute, dia-
fragme de paie, adiipost de iarnii), care trebuiau asigurate cel mai tirziu
in luna septembrie, cu toate c i s-au luat miisurile necesare En aceastii
privintii de regiune.
Este drept c i la propunerile Centralei, in anul 1956 uniunea regio-
nalii a mers pe linia imbuniitiitirii muncii la sectiile apicole prin inca-
drarea ca Endrumitor regional a tov. ing. M. Milovan $i nefolosirea lui .
decit in munca de indrumare $i control a stupinilor, t o t u ~ isituatia nu s-a
modificat pentru c i acesta a depus prea putine eforturi pentru Embunsti-
tirea radicali a situatiei ariitate, En primul rind prin neaplicarea instruc-
tiunilor Centralei in ce prive~tedivizarea stupinilor pe vetre cu cite 20-
30 stupi de albine, $.a.
I a t i de ce En regiunile Oradea $i Timiqoara, unde conditiile de flori
~i clim2 pentru creqterea albinelor sint aseminiitoare, rezultatele se dm-
sebesc foarte mult.
Redresarea sectiilor apicole din regiunea Timiqoara este ins2 u$or
posibilii. Pentru aceasta, este necesar mai intii ca Uniunea Regional2 a
Cooperativelor de Consum $i mai ales unitiifile respective sa acorde
atentia cuveniti crevterii albinelor $i sii invete de la regiunea Oradea,
cii printr-o bun2 organizare a muncii la stupini, lichidarea neintirziatii a
lipsurilor ariitate $i mobilizarea tuturor apicultorilor, rezultatele Pn pro-
ductia de miere, cearii ~i roi pot ajunge din urmii $i chiar Pntrece pe
acelea din regiunea Oradea.
c. A.
CULESUL DREPT SURSA DE BACTERIOFAG
I N COMBATEREA LOCI1 EUROPENE
V. 1. KRASIKOVA
Cadidat Q vthp Ualogice
.
Anlbol (prexob.ba?t

LA UNELE ba~~eriti ,tinme, Jlahe h areybem ye rnlalniifesl5 fanarnd-


nu1 dmumit baiabaridfiaigie, daitwirti dlenvdltkii ulnlui ubtraankrmngiainism
aa~ne~painalui~tieruzi mionolbdl vi p m a c i dewarnpunanea odlul~ei acmtuia.
~GuvPntulbacterio~fagIn ltralducere Insea~mniPnlgerarea ~bacteriilor,mai
precis, lizarea (distrugerea) bacteriilor vii Pn cre~tere.Fenomenul bacterio-
fagiei a &fi obpcnat tn 1898 ~ d ec5tre Gamadeia, savant nus.
Stucdiul itemeirno'c a1 ~bacteridafgileis-a aFacrtuat cu mlult ~mai tirziu de
c5tre lsavantul D'E~ell,loare a imlat bacteriiolfaigul $i rl-la swpus oercet3rii
sisterna~tice.El, pnrttu p n h a da~tlia (desoris ul~t~ramicrao~gani~mele - cor-
pusculi invizibili la imicrascq - oatre s e dezvolt5 lpe seama bacteniiilor
pe caTe Ile didrug. Lizarea ~mimbilortse o b e r v i n m a i In louliturile there,
d n d idin bacteria 1distrus3 ies lgl~anuleconpumlare, oare sent oapalbile 85
s e sfixeze pe Ibalderii, a p i is5 1pitrunld5fin lelle ~i s 3 provo,ace (pe ~ d eo ~parte
Enimu ltirea bacteriof algului, i a ~Ipe ~dle,aha dktrugerea ~baderiei.
Microbii ex lmf13 sub acbiunea bactwiafagului, s e diaScampun ~i Idin
ei ies o rnultime de corpusculi ai bacteriofagului. Priln uumare\o d a t i cu
desc~mputnerea lbacteriilor rye r n i l ~ e ~ tigie cam~titatea de lbackiofag, care
paate s i pmvoace liz2 celulelolr mlkolbiene timere, care apartin unei
epecii. Colnpursculii s e lpot vedea numai au la)utorul mliaroscopului elec-
tronic. M3riunea lor varilaz6 idle la 0,4 p h 3 11a 90 rnili~mic~mi (rnilimicron
- a milioana parte dintr-un rnilimetru).
F e r n a d ~bactmiofagiei d a n g e En canditii detenmlnate. D,ac3 s e
creeazi , m e n e a , cmditii, bachMtalgu1 ae ~poateobtiine tn llahrator, se
poate l i a t w i i viirulenta $i aplica In m p c u ~ a t i vqi ~prdiladic.
Pmmta 1b;lctwi;olfagului microrbiluxr lwif europene la Ifncepuit s 5 fie
cumosc?u.t5 din lum5~ilesectiei de cambatere a ~ b l i l o ra4binelo-r de la Ins-
titutul de apiuulrturi ( 1949).
C o n m i t e n t rm lolbtinerea $i prepararea baoteriofagului, a~rn efectuat
o lucrane a r e clarific5 laauvele dkpairitiei bolii lma europwni c h d Pn
naturi exist5 cules. Noi am pmulpus c5 aducarea ih~amei En familie pi-
diic2 nivelul lde alimentatie fm Bdrealga familiile $i i,n ~pecial puilebul pri-
m e ~ t eo hrani mai v.aloroasi ,a.t?it ca,l,itlativ cit $i cantitativ, i.ar aceast,a
l,a rfn,dul s5.u ,inf1,uenteazi 'asupra mamifest&ii .infectiei.
Aceasta ,a 1deter:mi:nats+ia ~dem h . t e r e a ~bolilor.adbi.nelar si fac5
citiva lami, observatii ,asugr,a fami.li~i'l'orcare a u 1pr;ian;it o camtitake sufi-
cilenti dle hrani sub ~folroma de-sirap de zathk Ipr,eoum +i asu~praifa,miliilor
care se afli Pn conditii de cules.
Dim abs,erv,atiile ~fiicu~t~e rezul t i c i su'b ;i.nlfluenia ,nubrifti,eimai lin~tense
(prin ,a~daninist~rarea hr.anei suplIilmenbarecu. 1,5-2,5 kg simp .de zahir
zilnlc, lin hnctie lde .pterea f,a,miliei),lboal!~as-a redus b!tr-o m6suri aeiln-
s m n a t i fin lumile de vari (ldupii Im8at.eria~l.elle noastre h medie la 10,8% ),
i:ar dn .~priaada,de toamnii loca mropeand s-a anan'ifestat .in amasti grupi
la 84,3 OJ0 ,din 6atmfil.ii.
In acela~i,a,n~i,fin f*am,iliibecare s e afl.au In m . d i t i i ~ d eoulm (adu-
cerea Inleotarluldi (de la 500 g la :2,5 klg ~pezi, ldupi ldahle stupului de con-
trol), adici calre ~primeau nectar, I;mlbolniivirea a distpi~rut 10 91,9O/0 'din
fIamillii, iar to,ama?a loca europeaai s-a m s t a t a . t ,numad la 14,7°/o din
f.am~ilii.
D,e aci rezlulti ,avaaZ:ajul h~aneicare se ladun2 fn timpul eulasului,
fat6 ~decea .d'ati famili~illar (fa~rniidre simp )de 2ahi.r. ,Din laceasta c e i w
c i idl,uenta hr,aaei ~a'supra i,nfeotici nu este legat i n,umai de ca~ntibate
da4r $i dle oalibate.
Cercetarea a confirmat fnci o dati observatia apicultorilor practicieni
cu privire 1.a .i,nflulenb pozitiv6 la oul,es.ului ,a'supr,a falmi~l~i'ilor infectate de
lwa eu~opea~ni.
In lstzlidiul neatasului sdus, i~ara.poi gi la ~mi.erlim a : h e , s-a g6ait bac-
teriaf.agu.1 .anti-alvei. A11binel.ev.izitlnd iflorile ~ p tranqmta t pe cmpul lor
bacteridagul $i microbii pe flori. Dmaci rf~lm,il,eau conditii pentru ~ p b -
trarea qi dezvobtarea .bacteriofiajgului, mele vor aduce .de pe .flo~i. ~diferite
r.ase de aoteriaf algi.
Im studifera p~oblem~ei gropwe (~gisirwibact,er,iafa.gilolr !pe plantele
'

melifere) am efectutat culegerea de dlori .de pe pl.arnkle Ide :pe loare adbi-
nele .au s t r h s concmitent ,nectar $i polen, iprecum $i d e ipe p1a.ntele a r e
au ,d.at n u m . i mechar. Tinfn~d seama c i &mpon.enb t$i camtitaba necta-
ru.l~lilnu &,e laoeea.$i ge rcbifer+te ,pl!aaite m~elifere, la'r pe ,de alltii parte
cantihatea de nectar vasi.az5 h dirfieriti a,ni, s-a efectua~tb cPtmeva s.ezoane
cercetarea #a 41 de slpecii de plante mel.i.fel-e. Afar5 ~de,pl,antele melifere
pr,iadpale (ki, h r i v i , flaawa-soarelvi, pulfuliti, wiifoi alLb, p m i dr.uctif,eri,
a r h u ~ t i.$i a1tele) , tau -1fost sltudi.arte plante oare n-.a8um m e a i m p t a n t i i
la cul'es, ins2 stnt vizi.ta2.e cu lplicere d,e lcitre albine (r;api$a, loa.pul c61u-
girulu~i~i altele) , !prbeeum $i gl~amteca,r.e n-~aui1mporhnt5 pentlru ,agricul-
turi, ins6 sint cultrvate pentru completarea perioadelor lipsite de cules
(facelia, limlba lmiel~ului,~ i n i ~ i ~ i ~ u m $i e.al+tele)..
a I

Bfectu:l ~bacteriofagilor a f a t 4u~rnk,i t ~pemicrobii catre se izolazh


perm8anlenrtla loca emropean; $i aa8um.e ibaot. Plutcm, :baci~lulalvlei $i strep-
t m o u l .atpi's.
Noi am cxtperh~entatsp619irile ~de.ped4fer,iBe flori la 41 de specii dc
plalnte rmeli,f,er,e Fn rperioada agri'lie-septem~brie 1951- 1954.
Cu tot aum5rul mare ~ d e4,if;trate ~cxper$~mentate pc Cloai.le p b n telor
melifere, nu am r e u ~ i ts i -evidentiem 'bacteriofagii anti-Pluton ~i antistrep-
.tococul apis.
Izola'sea ~bacteriof,a~g,i,lar 's-a ficut ou ctbevia culltu~i ~ d ebalcil alvei.
La exi~tlenta~baoteriofa~gul~ui fm insoliutia 'din rsrpzla~ea fforilor, a.m stabililt
aane , a t e w w e n tul .In camreculturCibe experimentale ~ a udmt ,liza.t~e.D.in
a~eaisti@up5 ,au Jmt imlate culturile ,av,in:d li.za c o q l e t i . Aceastl izo-
lare este necesari ifn legiituri cu 1f:aptul cg .bacteriaf.agul lfolosi~tcu:r,ativ
$i l p ~llardic
f tnabuile s i pwede f1aia~il"ot,@a ide a1iz.a $Ntrr-un grad puiternic
$R' SZ la,i'b;Yfo w a d i lamgi die .ac$ilune, ,aidic5 sZ dizdkve un ,numiir ma.re de
cultulri a mic;robulu.i , ,de specije .mumiti.
Bacteriofa~giica.re liaeazi lilntr-su8ngnad s a u ,altul 100-75 % #din cul-
turilte expai~mentall%lau ~fost izolate ~ d e~ p ef1aril.e de 1td1, 1hriqc2, m a c i z
r q u , ,alg!iq, coaciz nlegru, vilqini, castr.av'eti, floa.nea-saarelui, salc!,m (gal-
ben, br'el lf,rati (pgtati, silnic, ~pipi'die,raipiti silba.tici, l i ~ n k a ~pratului,
puf'uliti, triifoi m z , ,i.arlba a'ar5, sovtrv, lbubesi'c, capul cilugiruIui, ser,a-
dela, mitiaiune.
In di:lhla.tele obti.n.uk lde .pe trilfoi aBb, .napticoasi,. liIalnba caucaziani,
tacelia, tpodbal, salcie cigreasci, s - a canstatat liza la 75-50 % $din cul-
,turile ex~perimenta.te.
B,acteriof,agii care au ,liza s u ~ b50% ,din culturile sCu1di)ate lde lbacilul
alvei, s-au g5sit pe florile de ciubotica cucului, zmeuri, drobuvor, m5r,
ia.fiba .$arpel,ui, lilnba miel.ulul, ismi, ghiud'ei, anilin.
1,n ~materi.al~u~1 nostrmu, 3,n aaaii de ceroetare, 'bacteriafa~gii~putmnici1a.u
lipsit i n a p l e de spilare de pe florile de : ciubotica cucului, milin ~ ; i
cruoea pi~milntullui.
Iln mltutiile de spilare de Ipe florile d e .pod.bal, salcile cHlpreasc5, trei
fra{i sp5it#ati,a~gtig,isrba cauoazi.ani, :l'i'mba ~mi~elului~i lgh'i'zdei, s-au de-
t m b n a t 1bacteriof.agi case a u liza Bntr-un grad latens 16,7-50°/0 Idin
cul twil'e ~st~u~di'ate.
Toate plamtele csrcetate (~diln cele enumerate anai &us) s e pot Bm-
p5rti 9n tdou5 gmpe. Uina diln ele (41,4 Ol0 ), a t e repr,ezentat2 prin di.ltrat'e
car,e .au lbaot,eriafalgi ~puter~n~ici 1Bat5d~e)majoritat~eaculturilor lexperi8memt,ate.
In grupa .a doua (34,l0lO) s-a canstatat liza puiternk5 'la 74-50%
din cul.tu.ri11efolcsite bn experienti.
Maberiald abticnut (de , m i ~demmstreazi o r%@nIdire , l a ~ g la dbferi-
telor T.ase cde ,bacteriofalgi aati~alvei. Prilntre ei, dulpi aqi'unea lor, sint
m:ulte lr,a'se ~put,ean,ice.
Flari.le de tei (~grasd~ifolla)hrivci, tei (T. ca.rdat i ) , Iloarea*soar,elu.i,
coacaz2 r o ~ i erqi ~n.eagri,castnaveti, bi'foi talb .qi roz, aalo$m galben, ~pufu-
lit2 $i suljfiln5, siatt. lp.u.rt5tmii unui mare ~ n u m i r,d,e #rase :de bact'eriofagi
diferiti, in a c e l a ~ itimp aceste rase posed2 actiunea puternici de dizol-
vare a bacilului lalvei.
Rasele de bacteriofagi mai active $i cu raz5 mare de actiune distrug
repede bacterii1,e 7i {prim aoeasta in uncle oazuri pot si prei~ntfmpi.neim-
bolnivirea, iar Sn aktele s i l,iohi,d.eze 'boala, lfiapt care s e olbservi cind
existi cules.
(Dim wrcetiirile noa;st,re d e asemenea lrezulitl c i n,u~mitrul.de ,na,se lde
bad,er;iufagi qi pu.terea tlor v8a.riaz3 ,pe alni. .De lexemdplru, @n sol+utiile ~ d e
spil.are la ~flotri,lwd e caaciiz ro$u s-:au callstatat h 1954 bGictaridalgi car,e
lizau 63,9O/O din culturi, .din care 18,l culturi eu :lizi m p l e t i . In 1953,
exprimen tar= f,iMMrrartelor obtignute ,de pe aceast i specie ~de!plante ;au a r i -
tat ~liza .la 77,7°/0 (colnnpl~eti) ldin cubturi.
ounq alJeoj l u ~ sa1alellnzaJ !$ ,,u!l!8eurn~" nes , y ~ e u r a s o ~ ~
:a l a l e ~ e d a ~~d l o qeale3apu!~nlluad gpueuro3aJ as (e!18uy) !ou e?
-!a !$ ezeaz!Ipals as !n~n~a!ndea~lka!
~ d n pI$ ~leuurasu!juls ja!nd n3 !!~nBed.?a!nd n3 lolao eleje uj - !AeuIoq
!!dnls u!p ~ol!.rn8ej Jo.tnln1 eaJez!l!Jaqs ezeajuauypdxa ds !zglsv
%!de auIazoN
~n)!za~edn3 al!sg8 tsoj ne p o p nes sun !emnu 'alela3~aa'au!qp u!p
'!!I!LUEJ 6 U! le! 'amuloq au!qIe u!p O/oO1 neJa ! ! ~ ~ v t r j _ -el~ ~ ! e m u ~s
jepqsuo3 e-s '!!13aju!zap !alsa3e eurm u! ' ~ t r a ~ n!hue a a!l!~de sun1 uf
'peo6n alJeoj p J o j uj esuj lenuguo3 e eleoq 'side ewazoN
Fsnqs!p ~ s o ej nu !Jn8ej ~0.163e U! au!qle ap aI!!l!wed -atop BI ~nzg3sB
~!{=juq - %001 aAsu1oq au!qle ap !!l!u~ej 0 9 ~el J O J ! J ~ ~ ~e!$2aju!zap J
u!~d 'e~lseousaun!lejs ap a)n?ej aja$ua!~adxa ul .aJo pg ap dw!) 9n31?3
a!nqaq e!$3aju!zaa 'e1las!~8 a!e.1y3v !$ qau!IauI e!.raIIeg ej!upsg% a p
alanle1 !S aleno !A wn3a~d! ~ n 8 e ju! ssasg% as e!j$a3e p e p (s!de euIasoN
n:, aJeoluauruass aq8olom~ap!da !Jgsaj!ueuI n3 q!zs~ed un) s3!4!11aur
cqaomey8!d.(ew !n1 !!l!ze~,ed !$ Bn.Ils!p as aJez!I!sa)s glsea3e u!.rd
!
-le!3el% 3!4a3e p a s ap ode.\ n3 ~ l ~ p a j ulol!~n8ej
eaJe)u.q u ! ~ d 'au!q~e napad l o ~ p a dun !3!u z.1~4 a3ej as ealez!I!JalS
-guea&~ne em1 ap .tolau!q~~! ! ~ ~ ~ g q q uene qj m h a ~ dus '!n[ns
-aln3 a ~ ~ ! + ~ z@uan~ju!~
odl nalaw l e 3 . 1 ~ ~n1e11 !.rollnqdk? i j ~ yn u ~m d o ~ n a
e3oI a p A e u l q p!nd 1011 al!ydnls u$ n<e nu '('v .6 @!~y '!a$ 'a$au~t~ PI)
a n j g a u a ~ u e l daq!mgp el alau!qp gzease~dap3.1m nes 'p~e8oq glsfilam.
a!$e~a% n3 aI!$g!leml uj g z e s ~ ! p e ale:, !!.~ol~n:,!dse g:, p ~ q m 3 B-s
*aJpieulpquIa a p JolaAlel lnurs!uie8m and^ g s sp~!q~del,!!%ejor!s
-alseq !$ pmylgd~'errvq apl I I I X ~ I ~ I nJ:,~ gpep o g3 eurew pu!u!$ ' ~ o ~ a u ! q p
ee~meldap&ell g~aeasolojJIS 3Fnqa.q !!$!pum a + s a x ne-u 3.1~2s1!u1!dnqs,
.!8ejo!.m~3~qnu a I ! ~ p m j!$@oqu.r~ EA a n s tdej 'unq q m n3 !lg?!~em~UJ
zl!u!dnqs make E ap ~ ~ s maJsa m ao!qIe ap al!!I!uI1ej u$ cmr g o q ~ ~ U Q I L
- a d n ~ l u e d~3 qtzn13u03 g8v.1~a s g s a ! q q alnagy alaleva!ladsa u!a
.... ' .
,...., ...;,' .,Y'
. : -
, . I..
!;$fl'

.;
- ,
.,

I N LEGATURA CU ORIENTAREA ALBINELOR

IN CEEA CE PRIVESTE oricntnrea albinelor, prezinti deosebit


interes ultimile lucriri ale cunoscutului cercetitor Pn domeniul apiculturii
V. Frisch $i ale elevului s i u M. Lindaner. A$a cum au dovedit cercetirile
indelungate efectuate, albhele au o posibilitate de orientare care omului
ii este inaccesibilg $i anume ele au facultatea de a sezisa lumina polari-
zat5. Astfel, albinele se orienteazii nu numai dupi puncte de reper proe-
minente ca arbori, case etc. ci $i dup5 soare, sau rnai bine zis dupd
lumina polarizati a soarelui care Tn diferite p5rti ale cerului capit% directii
de deplasare diferite. directii pe care $i .le schirnbi in functie de pozitia
soarelui.
Albinele sint in stare nu numai s i seziseze directia de deplasare a
razelor solare, ci s i deduci $i drumul soarelui. Le este suficient pentru
acest lucru s i aib5 soare un colti~orde cer albastru.
Cercetsrile au stabilit totodati c i perceperea punctelor de reper
proeminente $i a luminii polarizate, se imbinii reciproc in mod armonios.
Astfel atunci cPnd nu se pot orienta dupi case, arbori etc. albinele se
folosesc de acest ,,cornpas ceresc" pe care vi I-am descris mai sus.
1)nc.i ins5 orientarea s-a putut baza pe elemente corespunzitoare ca de ,
pilda o rnal'gine de piidure, atunci acest din urm5 mijloc a iost preferat.
Bineinteles c i aceasta numai Pn cazul cind albinele nu se fndepiirtau
mai mull de circa 210 m. Daci ins5 albinele se pot orienta doar duph
vreun copac izolat sau un hiti?, atunci ele prefer5 s i se orienteze dup;
lumina polarizatg.
Traducere din I. germani dupi revista ,,Orionu nr. 5-6/1956

Blwii $imlil de aphttur5-Cerut.lrraclap la o 1-e paatbc5 an, Stupha dmnstrativ5-


Foto C. A.
OBSERVATII ASUPRA EXTRACTORULUI I.. C. A. R.
ING. V. VOlCU

f N CURSUL ANULUI 1956 a fast IS h vlmne exrbnakhnul de


rniere c6nstruit de Pntreprinderea I.C.A.R.,
Extractorul este de tip tangential, cu o capacitate pentru 3 rarne
standard sau 6 rame mici de magazin. Avtnd ocazie sG lucrez cu acest
extractor Pn cadrul unei institutii cu sector apicol, am constatat urmiitoa-
rele neajunsuri :
- Rotorul cu cele trei coguri pentru rame este u$or dereglabil gi din
aceast3 cauzii se descentreazi tot atPt de ugor, trebuind mult6 grije la
mfnuirea lui.
- Sustinerea rarnelor in covuri este nestabili, cu atIt rnai rnult
a celor de magazin, provocind deplasarea lor $i lovirea ramelor de peretii
extractorului in tirnpul tnvirtirii, daci ramele nu d n t cu mult8 atentie
a~ezate.S-ar fi putut adopla un alt sistem constructiv a1 co$urilor, care
s6 inliiture aceastii deficienti.
- Diametrul interior a1 vasului extractorului trebuie sii fie, rnai ales
in cadrul constructiei existente, cu cel putin 1 cm rnai mare.
- Coqul pentru rame nu poate cuprinde gi faguri mai grogi plini
cu miere, pe care Pi rupe $i fi stricii. La fel nici rame de diferite tipuri
gi mirirni, aceasta fiind necesar deoarece in stupi rnai exist3 tnc5 stupi
de rnai multe feluri cu rame nestandardizate.
- Axul rotbrului cu intregul s i u sistem se monteazH greoi.

- Lipsa a doi rulmenti,, Eoarte ieftini de a'ltfel, conduce la o invPrtire


mai grea a co~urilor cu rame din pauza freciirilor rnirite ale axului.
Rezulti ca urmare un uzaj rnai mare al.axului, al,,loca$ului ei $i a1 pi-
nioanelor. .. .. .
- Sisternul de angrenare $i Pnvfrtire este s ~ s c e ~ t i b ide
l blociri. . .
.'.
I,
> ,
ceea ce s-a Pntimplat dupii extragerea a cca. '250 de rame, Fapt ce s-a . ...,
. .. ,..
produs $i cu un alt extrqctor dupii cum am auzit, fiind necesar apof de- . 'I"
,
montarea complet3. .. . ?,

Totugi executarea acestui extractor de citre I.C.A.R. constituie o


a.
,. . '.

. ., -. ..
realizare certi, a cHrei lipsi se ficea simtit51 tot mai mult in rindurile .-
:".-
apicultorilor. Daci felul actual- de constructie $i de functionare a extrac-
torului fn cauzi nu indeplinegte complet satisfactia unui utilaj perfect,
nccasta se poate remedia tnl6turfndu-se defectele ariitate, Emit noile ex-
tractoare ce se vor face, sii fie cit mai bune $i s i se poat6 da sectorului
apicol In anul 1957 un extractor de miere superior. Este recornandabil ca
la studiul care se va face s6 fie consultat in colectiv $i citiva apicultori
cu multl practic: in acest dorneniu. Se irnpune in acela~iiimp $i recal-
cularea actualului pret a1 extractoarelor, care se pare foarte ridicat.

UN HRANITOR PRACTIC
GRAMA ALEXANDRU
Corn. Ocna Murqului, Raion Aiud, Regiunea Cluj

INTREBUINTFZ la stupii rnei Incii Xe multi ani, un hrlnitor, d e


care sPnt multumit $i pe care P1 intrebuinteazi cu succes $i alti stupari
din localitate.
Avantajele pe care le are fat6 de diferitele tipuri de hrinitoare sint
urmAtoarele : fiind fixat in scindura de podigor $i avind iniltirnea redusii,
poate s i rgrnini permanent vara-iarna pe podi~or$i se poate pune chiar
$i salteluta deasupra lui sau il putern indepiirta dac6 voim $i-1 punern
cfnd aiern nevoie de el. Yn acest caz punem in locul lui pe deschizitura
podi~uluiun cdpac. Eu ins5 11 las permanent pe podi~or.Primgvara tim-
puriu (cit $i loarnna) putem ajuta albinele cu sirop, f5ri a deschide
stupul $i astfel nu deranjiim-cu nimic albinele. I1 folosesc cu succes rnai
ales la hrinirile de stirnulare, dar $i pentru apl. Avind capac de sticl:
putem vedea $i urmiri comportarea albinelor. Pentru a turna siropul
(sau apa) tragem putin capacul de sticl: de pe punte,.pin5 se descopere
gaura, in care a ~ e z i r no pilnie mai rnici prin care turnim siropul (apa)
apoi luim pilnia $i impingem capacul ugor la lot. In acest fel se pot hriini
ori ce numiir de stupi, fir5 a deranja albinele, fiir6 infep6turi. Capacita-
tea cutiei este de cca. 300 g sirop.
La construirea ei folosim scfndura de 10 rnrn grosime iar pentru fund
IntrebuintZtm placaj de 3 mm b6tut fn cuie de 10-12 mm la 20 mm
distant:. Marginile laterale a cutiei se fiiltuiesc la capete pentru a se fixa
rnai bine cu capetele, la fel $i partea superioar: se filtuie~tepentru a se
aqeza $i aluneca capacul de s t i c k Despirtirea bazinului de spatiul de
trecere a1 albinelor, va fi rnai Ingust5 cu 10 mm pentru a putea trece al-
binele din stup cu ugurint6 Pn cutie. Pe fundul cutiei se pune un plutitor
de 2-3 rnm grosime, cu mai multe giuri sau crestituri la margine care
f e r e ~ t ealbinele de a se fneca ; pe fund fixirn doui betiqoare de grosimea
unui b i t de chibrit, pentru ca plutitorul s5 nu se lipeasci de fundul cutiei.
Cutia se aqazi pe doui gipculite pe marginile laterale in aga fel ca fun-
dul cutiei s6 fie exact cu grosirnea scindurii de podi~or.La capitul opus
a1 cutiei fix5m o punte, de 25-30 rnrn lati in care se face o gauri de
10 mm pentru pilnie. Aceastii punte Prnpiedic5 albinele sii iasii afar5 cind
tragem capacul de sticlii, nurnai atit cit se descoperii deschizitura. Capa-
cul de sticlii sii fie cu 20 rnrn mai lung decft cutia, pentru a o putea prinde
$i manipula.

I \

. .
., .
...
, .. ..
I . :

.,>'.
. . .
'
,*' .'
.'
Acest hrgnitor dupi cum se vede $i din desenul prezentat, poate fi ' 2

construit cu u$urint,i de orice stupar care are ceva scule ~i putin6 Fn- . ,.::
. . ...
... 2
. . -..
derninare. .... .. ..... ..
., .
. . .. .., .. ..
. .....

..
,
,.... Y,: ..
,

..
,. -.:..
%

. .. ....C
..,.--
... .. -
FOLOSIREA HIRTIEI CA MATERIAL DE PROTECTIE

DEZVOLTAREA ENERGICA in sezonul de prirnivarg a familiilor


de albine $i asigurarea unei productii ridicate de miere $i ceari, sint strins
conditionate de calitatea farniliilor de albine i e ~ i t edin iarni.
De aceea $i literatura de specialitate pune un accent deosebit asupra
pregiitirii familiilor de albine in vederea ierniirii iar revistele apicole, a n
de an, atrag atentia stuparilor asupra asigurgrii regimului de ciildur8 i n
perioada de iarni $i prirniivarg.
Rezultatele practice aratii cii grija pentru asigurarea bunei ierniiri
a familiilor de albine devine o realitate. I n s i se rnai constatii cH, in unele
cazuri, se exagereazi cu modul de impachetare a cuiburilor.
Preciziirn c i este vorba despre hirtia de ziare, saci, etc. $i folosirea
ei ca material de protectie contra frigului ~i rnentinerii cgldurii din cuib
prin aqezarea ei deasupra podi~orului.
Cind trebuie s2 folosirn hirtia deasupra podi~orului$i cind nu ?
R5spunsul la aceasti intrebare pare s5 fie sirnplu ~i totuqi atit i n
practicii cit $i in revistele $i literatura de specialitate se observH unele
contradictii care deterrning nevoia de a se face cuvenita precizare cu
privire la folosirea hirtiei c b material de protectie deasupra cuibului.
In tirnpul iernii, ternperatura aerului este Pn general sc5zutii $i d e ~ i
cantitatea de vapori de apii din aer este rnicii t o t u ~ iumiditatea relativii
a aerului in tirnpul iernii este in general mare numai datoritii temperaturii
sckute.
Primgvara, datoritii temperaturii ridicate, urniditatea relativi a aeru-
lui este mai rnicii. Deci umiditatea relativg a aerului ,variazii in sens,
invers cu temperatura lui. Cu cPt ternperatura aerului va fi rnai ridicatd
cu atlt umiditatea relativii va fi mai scgzutii $i invers.
Tnarrnati cu aceste cuno~tintes5 analizirn situatia din interiorul unui'
stup populat, fir2 u r d i n i ~superior, in tirnpul iernii, care deasupra podi-.
~ o r u l u iare citeva rinduri de hfrtie.
Albinele neputindu-$i regla primenirea aerului din stup, inciircat cu
vapori de a p i rezultat din procesul de respiratie a1 albinelor, va avea e
umiditate relativ ridicat:.
Hirtia, cu care este acoperit podi~orul in cazul nostru, nepermitind;'
primenirea aerului din cuib, va contribui la ridicarea umiditiitii aerului
din stup, deci la apropierea gradului existent de vapori de a 1 de gradul
1-
lor maxim de saturatie. In aceste conditii vaporii de a p i In interiorul
stupului veniti in contact eu peretii reci ai stupului qi a1 ramelor se vor
condensa, favorizind mucegiiirea acestora $i provocind tulburarea familiei
de albine cu toate urmiirile dhniitoare.
Deci, acoperirea podiqorului cu hirtie in timpul iernii nu este admisii.
Tnliiturarea condensiirii vaporilor de apii & timpul iernii din interiorul
stupului trebuie sci devinii o preocupare central5 a tuturor conduciitorilor
de stupine iar misurile cele mai indicate se cunosc din literatura de
specialitate.
Personal ani de zile foloscsc urmltorul procedeu :
In cursul lunii noiembrie inlltur complet scindurelele podl~orului.
Peste ramele din cuib, in curmeziq se aqazii 4-5 qipculite de 919 mm,
apoi intind peste cuib o pinzi de cinepci dupii care urmeazii salteluta $i
capacul cu perina. Nitiodatii nu am avut vapori condensati sau faguri
mucegiiiti. Primcivara ridic pinza de cinep5 pus5 deasupra ramelor, se
aqazii scindurelele podi~oruluila loc iar peste podivor urmeazl 4-5 foi
de hirtie, salteaua qi capacul.
Sci analizlm acum situatia din interiorul unui grup' populat in ano-
timpul primiiverii care deasupra podi~orului are intinse cfteva rfnduri
de hirtie.
- Hirtia nu permite primenirea aerului din stup. Totuqi aerul este pri-
menit intrucit in acest anotimp albinele se giisesc fn stadiul de activitate
$i eiiminarea vaporilor de ap5 fcicindu-se cu u ~ u r i n t i ,astfel & aqezarea
a 4-5 foi de hirtie deasupra podiqorului in sezonul de prirnlvari este
admisci qi utilii deoarece hirtia Cnliitur? din plin orice curent $i asiguri
lg maximum regimul de ciilduri din cuib qi dezvoltarea timpurie a puie-
tului fiir5 a se crea conditii speciale condenscirii vaporilor de apl. Dea-
supra hirtiei se va pune salteluta $i capacul.
Stuparul B. S. Baranicenco (Pcelovodstvo) pentru a se putea edifica
~i pronunfa asupra eficacitiitii hirtiei ca material de protectie Pn tirnpul
primiiverii, a luat En observatie 3 grupe de familii a cite 20 familii fiecare
grup5 qi fiecare grup5 En parte a fost protejati peste podiqor in mod
diferit qi anume :
- Familiilor din prima grup5 peste podiqor li s-a pus cite o perin5
cu paie urmat5 de capacul stupului.
- La a doua grupi peste podiqor s-a pus hirtie urmat5 de capacul
stupului f5r5 perinii.
- La a treia grup5 peste podiqor a pus htrtie iar hirtie a pus
perinci urmati de capac.
Rezultatele obtinute au scos in evident5 dezvoltarea mai timpurie
qi Pn proportie de 20°/0 puiet mai mult la varianta ' a treia fn cornparatie '
cu rezultatele obtinute in primele dou5 variante.
P.V.
CRISTALIZAREA MIERII
C-. C RISTALIZAREA (zaharisirea) este o Pnsugire natural5 a mierii d e
albine. Unele planle (floarea soarelui, muqtarul) dau o miere care cris-
talizeazi repede, iar altele, Pn special salcimul, cristalizeaz5 mai greu.
Mierea falsificatii cristalizeaz5 neregulat sau nu cristalizeaz5 de loc. CU
c?t mierea cuprinde mai multii glucoz5 cu atit ea cristalizeazi mai repede-
Mierea cristalizatg s e consum5 in aceastg stare. Pentru a o folosi la
hranirea familiilor de albine ea trebuie topit5 la un foc domol la o tem-
peratur5 de circa 30°. Vasul cu miere se introduce pentru aceasta intr-un
alt v a s mai mare cu ap5 Prin incilzirea mai mare, la 40-50° mierea
pierde din fermentii $i vitaminele ce le cuprinde, astfel c5 valoarea ei
alimentarii s e mic~oreaz5.
Putem griibi zaharisirea mierii amestectnd putin5 miere cristalizatri
cu resturi de miere lichidi, Aceasta se practicii uneori cind dorim s5
avem calupuri de circa 10-15 k g greutate uqor de transportat $i comer-
cializat pe timpul iernii, avind un aspect frumos ~i a t r i g i t o r .

HRANIREA STIMULENTA PRIN DESCAPACIREA


FAGURILOR
Hriinirea stimulenti este o metod5 de intensificare a c r e ~ t e r i ipuietu-
Iui, alb?tt ,prilmiva~na,iln vederaa dezvdlkiiaii maxim~ea f amiiliii~losde allabiae,
cIt $i toamna in vederea obtinerii a cit mai multe albine tinere, conditia
hotiiritoare pentru o bun5 iernare a familiilor de albine. Metoda de hr5-
nire stirnulent5 prin descip5cirea fagurilor aqezati dup5 diagram2 a
a fost elaborat5 de Institutul de cercetiri apicole din U.R.S.S. jar rezul-
tatele obfinute s-au dovedit a f i mai bune decit acelea obtinute prin
alte metode de hr5nire stimulenti.
Familiile puternice, care au mitci tinere, faguri buni pentru ouatul
lor in cuiburi, qi provizii de hran5 de cel putin 12 k g nu au nevoie
primhat-a de a f i stimulate pentru creqterea puietului, deoarece conditiile
lor de dezvoltare sint favorabile unei prisiri intense de puiet.
Hrinjrea stirnulent5 s e aplicii numai In cazul cind albinele nu gisesc
'In natur5 flori din abundents pentru a culege nectar. Ea consti din
preg5tirea familiei de albine pentru hriinire qi hr5nirea propriu-zisi.
Pregiitirea familiei pentru hr5nire se face prin: strimtorarea cuibului la
num5rul de faguri complet acoperiti cu albine, lisindu-se loc dupii dia-
fragd pentru cel putin un fagure cu miere care urmeazii a fi desc5p5cit
qi loc de trecere pe sub diafragm5 pentru albine; asigurarea cu rezerve
fndestuliitoare de hran5 in fagurii din cuib ; asigurarea spatiului necesar
En cuib pentru depunerea ouslelor, prin introducerea in mijlocul lui a unui
fagure bine cliidit, in care s-au prasit mai multe generatii de albine lu-
cr5toare (de culoare cafenie deschisii), impachetarea cuiburilor in vede-
rea piistriirii ciildurii necesare creqterii puietului.
Hrsnirea albinelor se face prin desciip5cirea fagurilor cu putinii miere
aqezati dup5 diafragmi, pe o suprafat5 de 2-3 dm2, la interval de 3-4
zile. Desciipicirea fagurilor se face numai sears, dupa fncetarea zboru-
lui albinelor, folosindu-se o furculitj. obi~nuitii de m a s k Lucrarea se
e x d i i dms.qma stupulbui, penlnu la nju piwaa miare p1e perre$ii llui sau
pe jos, fn vederea prevenirii furti~agului.Dacii nu avem faguri cu pufinii
miere s e pot folosi $i faguri cu miere mai mults, luati din rezerva stupi-
nei. La familiile care nu transports 'In cuib, intreaga cantitate de rniere
descipicits, la desciipgcirea urm5toare se micqoreazii suprafata respec-
tivi.
In timpul hriinirii se vor lua mssuri pentru prevenirea furti~agului,
micqorindu-se urdiniqurile dupii puterea fiecirei familii. Adgpstornl va
fi in permanent5 alimentat cu apii, deoarece albinele au nevoie de mult5
ap5 pentru creqterea puietului.
Primivara hr5nirea incepe pe la 10-20 martie si dureazs 40-50
zile, cu intreruperi Pn perioada cind in natur5 este un cules cEt de mic
de intrefinere (de pild5 de la pomii roditori). Toamna h r h i r e a trebuie
si fnceapi pe la 15-20 august $i dureaz5 20-30 de zile.

METODA BLINOV DE STRIMTORARE A CUIBURILOR


PRIMAVARA
Mentinerea cildurii in cuibul familiei de albine este o conditie hot%
ritoare pentru dezvoltarea de primivari a familiilor de albine. Cuiburile
familiilor de albine se a p i r i de pierderile de cilduri prin mic~orarea
volumului lor f n raport cu puterea familiilor $i prin Empachetarea lor cu
material, de protectie (saltelute de paie) atft lateral cit ~i deasupra. E
bine ca stupii s i fie apirati de pierderile de cHldur5 $i prin avezarea lor
pe magazine sau I5zi vechi, umplute cu paie. Pentru o buni crqtere a
puietului.este necesar ca primivara, cft mai de timpuriu, s5 se g5seasci
Tn stupi numai faguri bine acoperiti de c5tre albine, de sus pfni jos,
albinele put'Ind astfel s5 inc5lzeasc5 o suprafati mai mare de faguri $i
s;i creascii mult puiet.
Metoda de strimtorare a cuiburilor primiivara a fost elaboratii de
apicultorul sovietic Blinov $i const5 'In concentrarea cildurii produsi de
ciitre albine pe 3-5 faguri cu puiet, ceea ce asigurii in compartimentul-
de clocire a puietului un regim stabil de c5ldur5.
Lucririle de strimtorare a cuiburilor se fac cPt rnai devreme primi-
vara, "I primele zile dupi executarea zborurilor de curitire. I n acest
scop, din cuib se scot fagurii care nu contin puiet $i rniere, precum $i
aceia care nu sint buni pentru prisirea puietului. Cuibul se aranjeazi
citre peretele stupului rnai expus razelor solare, in felul urmitor : fagurii
cu puiet existenti la data cind se efectuiazii aceasti lucrare se a ~ a z i iin
mijloc, fiind mirginiti de Fagurii cu putini miere (1-1,5 kg) $i p i s t u r i ;
In cuib se l a d atitia faguri, citi pot f i complet acoperiti cu albine (3-5)
dupi puterea familiei $i care trebuie s5 cuprindi numai celule de lucrfi-
toare pentru ca prisirea puietului s i fie asigurati ; ei vor avea in partea
de sus miere. In total in cuib se l a s i cca. 3 kg miere $i in mod obliga-
toriu $i pisturi. Matca trebuie s i se gfiseasci neapirat pe a c e ~ t ifaguri.
Cuibul astfel organizat alcituie~tecompartimentul de clocire a puietului
mirginit de fiecare parte cu cite o diafragmi. Aceea dinspre peretele
opus razelor solare va f i rnai scurtii, permitind trecerea albinelor pe sub
ea. In aceast5 parte se organizeazi compartimentul de hrgnire, introdu-
clndu-se aici toti fagurii cu miere r i m a ~ i ,dupi ce rnai intii s-au scuturat
toate albinele in compartimentul de clocire. In fata fagurilor cu puiet se
las5 un urdini? mic (cca 3 cm). Atit cuibul cit $i compartimentul cu
provizii se impacheteazi cu saltelute de paie sau alt material izolant. I n
cbmpartimentul de clocire cildura se mentine rnai uvor, matca depune
rnai multe oui, suprafata ocupatii cu puiet este rnai mare $i albinele
transport; din compartimentul de hrinire mierea necesari. P e m2suri ce
timpul se l n c i l z e ~ t e$i familiile se dezvolti, cuibul se Iiirge~tecu faguri
cliditi. Familiile la care cuiburile au fost strimtorate dupi aceast5 me-
todi, cre~tereapuietului s-a mirit cu 40°/~-500/o fat5 de familiile ale
ciror cuiburi au rgmas primivara nestrimtorate.
Familiile puternice au mitci tinere,'cu provizii de hrani de cel putin
12 kg, cu faguri regulat clsditi in cuiburi, nu au nevoie primivara de
strlmtorarea cuiburilor, intruclt conditiile existente in cuiburi, sint favo-
rabile prssirii cft rnai intense de puiet.

LICHIDAREA COMPLETA A URDINISURILOR I N ZILELE


NEFAVORABILE ZBORURILOR P E DURATA PRIMAVERII
Grija $i lucririle de cipetenie din partea apicultorilot h perioada de
primivari este orientati pentru crearea conditiilor necesare intensificirii
cre~teriide puiet in toate familiile de albine, ln vederea dezvoltirii lor ra-
pide pentru valorificarea culesurilor timpurii. F i r s aceasti dezvoltare
rapidi, nu este posibili sporirea productivitiitii familiilor de albine.
Tehnica modern; recornand3 o serie de metode prin care oricare din
apicultori poate dirija $i ajuta familiile de albine s i se dezvolte in sco-
purile urmirite de ei, ca de exemplu :
- strimtarea cuiburilor pe numirul de rame ocupate efectiv de
albine ;
- strimtarea $i impachetarea cuiburilor dupi metoda Blinov ;
- Pmpachetarea suplimentari a cuiburilor
- strfmtarea la maximum a urdiniqurilor ;
- hriniri stimulente, $a.
Ceea ce contribuie $i ajut5 fntr-o mare rniisuri la intensificarea creq-
terii de puiet in perioada de primivari este cgldura.
In zilele friguroase, cu vinturi puternice $i ploloase cPnd albinele nu
pot ievi din stupi, o m i s u r i care ajuti la mentinerea csldurii in cuiburile
farniliilor de albine este aceea de a se inchide complet urdini~urile in
- zilele sau orele din zilele nefavorabile zborurilor, dar rnai ales pe timpul
noptilor.

' POLENUL PROASPAT IN DEZVOLTAREA TIMPURIE


A FAMILIILOR DE ALBINE I N PERIOADA D E PRIMAVARA
f N CEA MA1 MARE PARTE din regiunile tirii noastre, flora meliferi
principali sau, ,,culesul mare'' pentru albine se bazeazi pe sursa necta-
rifer3 de la salcirn. Datoriti ins5 faptului c i aceasti bogati sursi necta-
riferg aparE Pn naturi in jurul datei de 10-15 mai, in general nurnai un
mic nurnir de familii sint Pn stare s i valorifice din plin acest cules, ~i
anume familiile care sfnt puternice.
Situatia aceasta se datoreazi $i faptului c5 primgverile sint frigu-
roase, cu ploi $i vinturi reci, care frineazg dezvoltarea normal5 a fami-
liilor.
Un factor hotiritor in dezvoltarea rapid3 $i timpurie a familiilor de
albine prim5vara, il constituie fir5 Pndoiali polenul. Cum Pn majoritatea
regiunilor, familiile nu reu$esc s i se aprovizioneze cu suficiente rezerve
de polen pentru primivarg, iar in altele - chiar daci existi polen in
naturi - albinele nu-1 pot aduce in stup din cauza calamitiitilor natu~ii,
este de datoria apicultorilor s2 intervini in aajutorul lor.
Daci in stupin; nu existi rezerve de polen ficute fn timpul verii
(de la floarea soarelui, spicele de porumb $i papuri) se pot colecta Pn-
semnate cantititi de polen proaspit de la ,,miti$orii" de alun $i arin I ) .
El se d i albinelor sub form5 de turtit5 fn portii de aproximativ 0,5-1 kg,
deasupra ramelor (in spatiul go1 dintre rame $i podi~orulstupului).
Cantitatea de polen necesari fiecirei familii se poate stabili in
raport cu proviziile existente in stupi, posibilititile regiunii, starea tim-
pului, etc. cunoscind c i Ta cre~tereapuietului, albinele folosesc cu aproape
de 1,5 ori rnai rnult polen (in stare natural; sau sub form6 de pssturi)
in hrinirea larvelor fati de miere.
Stimularea farniliilor cu polen in perioada de prirnivarg duce la
intensificarea creqterii de puiet fn familiile respective cu de aproape doui
ori rnai mult fati de familiile care nu au fost stimulate.
1) Crefigutele de alu:n sau axin ae dnduiesc seara inCt-o gileati cu apd cdldu~i.we,
trebuie Z sL stea Ung& o sob5 hciMtii. Jurhpwjuml gilefii rsc a@em &re. Peste noapte
polenul se scuhrri- din miPpri ?i st aigazZL intr-un s t m t pe &re. D a d dfijorii mai au , :
fncii pokn, se mcti. keii .dn vas crengukle mmtitve : perutnu 1-2 napfi, hlacudndu-se a@. ,: :?;$
dim vm cu &a tot ciildutk. DupHpB ce se u s d d se m m 8 In vaae de artlclii em&, in&* ., ,,$?:

gi amatecat5 31 p w i egale ou miere. !Met& reuqqte daaTte ! b e aind o r m e l e cu d t i - :"r;:;:


~ r wi recolteazi im imornentul dad q t i a au 4u.m mturibate. Se ?mi &ti.'..': :>.,
gorii de alun sau arin intr-o IWfii afar8 &I m i j l m l . t u p h e i in bhtai'a sowlui gi albinele ...:.: :.
vor ven.i imediat sB culea.gH polenul.
* ,'....,,'
C

AL XVI-LEA CONGRES APICOL INTERNATIONAL

A= xvI-LEA CoNGREs APICOL INTERNATIONAL s-a tinut la


Viena fntre 12-18 august 1956. P i n i la inceperea congresului - intre
KI $i 11 august - a avut loc o conferinti qtiintificii speciali, la care
s-au tinut mai multe referate qtiintifice asupra problemelor de genetic5
qi selectie, botanicg, chimia mierei $i asupra otrivirii albinelor.
Din delegatia Ministerului Agriculturii U.R.S.S. a flcut parte : direc-
torul Institutului de Cercetiri Stiintifice Apicole, candidat Pn Stiinte agri-
cole N. M. Glu~kov$i titularul catedrei de microbiologie a Institutului
de perfectionare a medicilor veterinari din Leningrad, doctor in $tiin@
veterinare, V. I. Poltev.
I n afarii de aceqtia, a mai luat parte $i o grup5 compus5 din 21 per-
soane, oameni de qtiint5 sovietici, speciali~tiin apiculturi $i oameni din
ptis5cile colhoznice, printre care citim pe prof. A. N. Melnicenco, membru
corespondent a1 Academiei de ~ t i i n t eagricole ,,LeninU, doctor in ~ t i i n t e
biologice G. A. Avetisian, redactorul revistei ,,Scelovostvo" G. F. Tara-
nov, candidatul En qtiinte I. A. Halifman, S. A. Rozov etc.
La congres au luat parte 36 tlri $i anume : Austria, Anglia, Ar-gen-
tina, Australia, Belgia, Bulgaria, Ungaria, R. D. German& Republica
Federal5 German& Grecia, Olanda, Danemarca, Egiptul, India, Irlanda,
Israel, Italia, Spania, Canada, Columbia, Liban, Luxemburg, Norvegia,
Peru, Polonia, U.R.S.S., Statele Unite, Tunis, Turcia, Uruguai, Franta,
Finlanda, Cehoslovacia, Suedia, Elvetia $i Iugoslavia.
Totalul general a1 delegatilor la Congres s-a ridicat la peste 700
persoane.
Sedintele plenare ale congresului s-au tinut in noua constructie a
Primiiriei Vienei, intr-o salii prev5zut5 cu microfoane, care transmiteau
in acela~itimp in limbile germanl, englezi $i francez5 iar ~edintelepe
sectiuni s-au tinut la Primlrie, Universitate $i in ~ c o a l ade Horticultur5
de la Schonbrun.
In Pnciperile unde s-au tinut qedintele plenare ale congresului, Uniu-
nea Apicultorilor Austriaci, a organizat o expozifie apicoli.
La congres au fost ascultate 105 referate, dintre care, in qedintele
plenare 21, in sectiuni 57 $i in conferinte ~tiintificespeciale 27.
Din partea Uniunii Sovietice au fost prezentate $i ascultate in con-
gres, sectii $i conferinte qtiintifice speciale, urmitoarele referate : N. M.
G l u ~ k o v- Problemele apiculturii in U.R.S.S. In legituri cu polenizarea
plantelor agricole, V. I. Poltev - Toxicozele hrinirii albinel'or $i diag-
nosticarea lor, L. N. Braines $i K. P. Tvetcov - Dirijarea albinelor la
izvoarele de cules pe calea utilizirii reflexelor conditionate in legiturii
cu reflectarea razelbr spectrului solar, K. P. Tvetcov - Dependents pur-
tiirii albinelor izolate Tn starea familiei ca un intreg, G . F. Taranov -
Particularitiitile albinelor sure caucaziene de deal $i utilizarea lor in lu-
cririle de selectie, V. V. Triasco - Poliandria la albine, N. I. Ostroscov
- Apirarea albinelor de otrivirile cu produse chimice.
Referatele fnv5tatilor sovietici au provocat un mare interes printre
multimea delegatilor gi in seria cuvint5rilor s-a bucurat de o pretuire
pozitivi.
Despre situatia apiculturii in Austria a vorbit Scharl. El a comunicat
c i in tar5 sint 420.000 familii de albine pe care le conduce 40.000 api-
cultori. Toti acegtia fac parte din Uniunea apicultorilor austriaci.
Aceasti Uniune cuprinde 1.200 asociatii locale, 10 qcoli apicole, 119
instructori diferiti $i 128 puncte de observatie hine utilate. In afar5 de
acestea, se giisesc statiuni de experimentiri ~tiinfificeapicole in Grinzing
$i in Lunze.
Apicultura fn Austria se predi ca obiect obligatoriu la Institutele
Agricole $i Veterinare din Viena.
Sectiile Unionale ale apicultorilor pe baza cotizatiilor membrilor, fin
cursuri rapide, tipiiresc literaturi, plitesc proprietarilor prisicilor com-
pensatii pentru familiile de albine distruse de boli infectioase, vinde api-
. cultorilor faguri artificiali $i inventar, s e ocupi de pregitirea, recondi-
tionarea ~i vinzarea mierei.
Media recoltei brute de miere pe tar6 este de cca. 20 kg de familia
de albine. Productia de miere s e extrage aproape & fntregime din stupi,
rezervele de hrani constituindu-se pe seama hrinirii cu zahir, aceasta
asigurind cele rnai bune conditii de iernare ale albinelor, din cauzi c i
izvorul principal a1 culesului in Austria f1 constituie pidurile de conifere,
.
care produc miere de manini, ce este solicitat6 ca $i mierea fiorali. ~

. .
Costul mierei in Austria tntrece de 5 ori pretul zahgrului. De aceea fnlo- -. .~.
cuirea mierei cu zah5r pentru iernare este mai avantajoasi din punct -.. .
.-*: .'

de vedere economic. i -,:y .


Getj (India) a caracterizat situatia apiculturii aritfnd cS cea mai , .=, -
mare parte din mierea produsi se obtine din stupii primitivi. Prisicile :j,:.,-
dau o recolti mici de miere $i care nu pot satisface cererile populatiei '.,- i :,
, ' J,
:"i'
tirii fn privinta mierei. Pentru fmbunititirea situatiei acestei ramuri .. .
trebuie depusi multz munci - de studiat particularitiifile albinelor locale
., ..

$i de a realiza fncruci$area mitcilor Apis indica cu trintori Apis dorsata.


Piana (Italia) a vorbit de marele rol a1 Boloniei tn vinzarea fami-
liilor de albine $i mitcilor din rasa italiani ligustica. Din Bolonia se
export2 in fiecare an 10-20.000 familii de albine $i tot atitea se trimit
spre folosinti fn interiorul tirii.
Profesiunea apicolti din aceasti regiune merit5 a fi studiatz de citre
speciali~ti$i de apicultorii crescitoriilor noastre de albine $i de mitci.
Blum (Israel) tinind seamti de neajunsurile albinelor locale, care se
deosebesc printr-o mare fnclinare spre roit sint foarte rele. A fiicut un
studiu comparativ cu albinele italiene $i caucaziene. In conditiile de
climi a Israelului, mStcile au posibilitatea s i depun5 o u i Fn tot timpul
anului. I n lunile august, septembrie $i octombrie albinele suferii de lips;
'
de apii qi de atacul viespilor. Aclimatizarea albinelor italiene se face cu
.multi greutate, in timp ce a celor caucaziene d i rezultate rnai bune.
Martinez (Argentina) . a vorbit despre marile posibilit5ti de recoltare
a rnierei 'in regiunile tropicale ale Arnericii si tn s ecial in Mexic, Argen-
!
tina, Bolivia, Peru, Ecuador, Venezuela, Colum ia, unde recoltele de
1100 k g de familie, nu stnt socotite cele mai rnari. In conditiile locale s-a
studiat diferite metode apicole, care dau posibilitatea mecanizgrii tuturor
muncilor in stupini, uqurfnd astfel fn mare m3surS mlnuirele apicole.

" -- - $edlnta la Congresul International de Apiculturi. Sala iestivg


.1 , d i n palatul Frirnir~ei din V~ena.
1
,- In privinta biologiei, selectiei, metodelor de tmbungtiitire qi de fntre-
t .*

L-
i tinere a albinelor, cel main mare interes 1-a prezentat urmitoarele re-
ferate :
Filipooici - Moscovevici (Iugoslavia) a prezentat un studiu privitor
, -.
7
la functia glandelor linguale de albine. El a stabilit c5 glandele,!inguale
:
;
J
ale albinelor bltrtne, pot si-$i reia functiunea lor, dac5 este nevoie - Pn
raport cu situafia farniliei. Acest studiu corespunde cu datele obtinute
.- de Y. P. Tvetlov, care a stabilit, cii nu existi Pn familiile de albine, o
severii impirtire a muncilor pe grupe de diferite vtrste. In raport cu
situatia familiei de albine diferitele grupe de vPrste pot trece de la o
munc5 la alta.
Kellog (California) a atras atentia asupra diferentelor de volum a
.. guqitelor de miere la diferite familii (de la 1,5-2 ori) care se relevii ca
-.
unul din factorii care determini productivitatea de miere a albinelor.
Aceastii Pnsu~iretrebuie studiatii fn muncile de selectie a albinelor.
Potrivit comuniciirii lui Richter (R. D. Germani), hrana puietului la
albine, administrati de diferite soiuri $i linii nu este aceca~i.Diferentele
de hran5 au mare influientii asupra urma~ilor.
@
Constatgri analoage s-au ficut $i la noi de citre A. F. Gubin $i I. A.
Halifman, V. A. Sineaev.
Adam (Anglia) a experimentat vreme fndelungati 10 rase de albine.
Dupi insuqirile economice, pentru sud estul Angliei unde predominii o
urniditate ridicati, aproape c i lipse~teculesuri timpurii, cele mai bune
rezultate a dat albina locali, obfinutii prin incruciqarea albinei sure
engleze cu cea italiani, precum $i albina greceascii Tecropia.
Alber (Italia) a venit cu o variatie a obfinerii de trfntori de la albine
outoare, care a fost propusii la noi de Sascolschi. Aceasti metodii permite
deja din primul an s i se obtini din miitcile selectionate, fecundarea m3t-
cilor fiice cu trintorii apartinfnd aceluiasi soi. In afar2 de aceasta, pe
baza m5suririi lungimei ~i Iztimii unei mari cantititi de faguri, con-
struiti fn conditii identice exterioare, el a ajuns la concluzia, c i dimen-
siunile celulelor, poate constitui o serioasii, caracterizare a diferitelor rase
de albine, precum $i a raselor su$e a hibrizilor.
Roberts, Keil pi Grout (S.U.A.) au argtat cii fncruci$irile controlate
la albine, constituie o metodii excelent5 pentru ridicarea fecunditifii miit-
cilor, recoltelor de miere $i activitztii de zbor a familiilor de albine.
Incruci~area Pntre rase $i linii s-a dovedit mult rnai productiv5, decft
variatiile Pnliuntrul aceleiaqi linii.
Experientele fntreprinderilor apicole Dadant, fiicute in cursul ulti-
milor 4 ani, a dovedit c i hibrizii produqi in 1955, au dat cu 38% mai
multii miere iar miitcile au depus cu l8OlO mai multe ouii.
2-:s -- Producerea de albine hibride se realizeazg pe calea predirii de mgtci
, & s h i n f a t e artificial la 15 crescitorii. Fiecare crescitorie este inzestrat5
cu cRe 6 miitci obtinute ca rezultat a1 Pncruci$Brii intre doui linii nehibri-
dizate .$i douii mgtci de la care se cresc trfntori obtinuti de asernenea prin
Pncruci~area a douii linii nehibridizate.
Ficele mitcilor se fecundeazi cu trfntorii in puncte de fmperechere.
Aceste miitci stnt, a$a dar rezultatul a doui hibridiziri, iar albinele lucr6-
toare descendente, rezultatul a patru hibridiziri.
Grout - a expus o ipotez5, dupii care cre~terea importantei albi-
nelor Pn privinta poleniz5rii plantelor agricole, reclamii neap5rat obti-
nerea de albine cu fnsu~iri speciale pentru polenizare, care pot avea
calit6ti deosebite de acelea ale albinelor, pe care le doriin pentru obti-
nerea de miere.
Cu toate c5 heteroza la albine promite multe posibilititi, $i eficaci-
tatea ei a fost dovediti intr-o serie de lucriiri ale inviifatilor sovietici, la
noi nu se duce o muncg sustinuti pentru folosirea hibrizilor.
Makensen (S.U.A.) a prezentat date asupra influentei negative a
nehibridiziirii la albine. Studiul a fost fntreprins in cursul a 7 generatii
prin fnsimfntiri artificiale intre frate $i sori. Vitalitatea puietului a
scizut cu 3O0I0 $i s-au ivit micqor5ri a diferitelor p3rti ale corpului. Vita-
litatea $i puterea a sciizut intratita la ultimile generatii, incit familiile
nu au mai putut subsista.
P #

37
Makensen a arltat de aserqenea, superioritatea metodei lui de insi-
mPntare artificiali a mitcilor prin folosirea unui ac (chirurgical N. R.),
cu un vlrf mai ascutit, confectionat din mas5 plastic; transparentl. Ca
substanti de narcotizare a miitcilor pentru Pnsimintare folose~te acidul
carbonic.
Voike (Polonia) a vorbit despre obtinerea materialelor pentru stu-
diul anatomiei mitcilor $i trintorilor $i despre fecundatia repetatl a mit-
cilor. Rezultatele acestor studii corespund datelor obtinute de V. V. Triasco
asupra poliandriei la albine.
Volgemut (Republica Fed. Germani) a ficut o comunicare asupra
mAsurilor recomandate de el, pentru folosirea culesurilor timpurii. El a
atras atentia asupra necesititii cregterei de albine tinere pentru iarnl,
pe calea creierii de conditii prielnice pentru ouatul rnitcii in august $i
septembrie, precum $i asupra unirei familiilor de bazi cu nucleele de
rezervi. Primivara se d i o deosebiti grijl pentru mentinerea tempp-
raturii necesare in stupi, asigurarea albinelor cu a p i $i hranii din miere
sau zahir. Lipsa de polen trebuie neapirat s i fie inlocuiti cu fiiini de
soia cu drojdie.
Propunerea lui Volgemut privitoare la sistemul de miisuri pentru
utilizarea culesurilor timpurii, precum $i intretinerea familiilor cu 2
miitci, despre care a vorbit Vafa (Egipt), la noi in aminunt este pre-
lucrati $i se folosevte pe scari intins5 de c5tre frunta~ii in productie.
La congres a luat cuvintul K. Frisch (R. Fed. Gerrnani) ale c5rui
lucriiri asupra studiului activititii de zbor a albinelor sint bine cunos-
cute din cartea sa ,,Vista albinelor". El a adiugat date noi in aceast5
privinti, aritind c i albinele fn zborul lor dup5 cules folosesc soarele
pentru orientare. Albinele, au de asemenea un extraordinar simt, a1 tim-
pului ; dresate pentru hrarrii ila Paris la o anumit5 or5-qi pe w m l trans-
portate la New-York, ele au zburat la 'hrgnitoare dup5 ora francezi.
Albinele se orienteazi de asemenea dupi semnele evidente ale peisa-
jului. Totuvi semnele de orientare depirtate mai mult de 200 m are
mai putin5 important2 ca soarele. Albinele se orienteazl dupi soare gi
in cazul cind el se giseqte dupi nori, percepind razele ultraviolete.
Tangen (Norvegia) in vorbirea sa a ar5tat c i utilizfnd esenti ule-
ioasi de flori de mgr, se poate indruma activitatea de zbor a albinelor.
I n U.R.S.S. se gisesc multe lucriri asupra indrumlrii activititii de
zbor a albinelor cu ajutorul mirosurilor. Rezultatele lor $i-au glsit uti-
lizare practici in multe colhozuri ~i sovhozuri.
Asupra problemei sporirii productiei culturilor agricole prin poleni-
zarea cu albine, congresul a dat putini atentie. Despre aceasta abia c5
s-a mentionat in discursurile de deschidere a congresului, de asemenea,
$i in referatele separate (de exemplu Mirtler, Italia). Aceasti problem5
a fost completati in referatul delegatiei sovietice cu tema : ,,Problemele
apiculturii U.R.S.S. in legituri cu chestiunea polenizirii plantelor".
Bornus $i Demianovici (Polonia) ~i Luvo (Franta) au consacrat
expunerea lor analizei polenului in miere. Demianovici a recoltat in
izolatoare, miere monoflori din 7 specii de plante molifere vi a deter-
minat cantitatea de polen la 1 kg miere. Luvo a intreprins un studiu
larg asupra mierei din diferitele regiuni ale Frantei. Aceste cercetiri
permit s i se determine cu multi preciziune provenienta mierei.
a
38
Val (R. Fed. Germani) a ficut un studiu comparativ a insuqirilor
nutritive a diferitelor soiuri de polen $i de inlocuitori de polen. El a
mentionat c i polenurile cele mat de pret sint cele de salcie, pomi fruc-
tiferi, rapits, muqtar, trifoi ro$u $i alb, precum $i amestecurile lor. Nutri-
tivitatea polenului de alun este mai inferioari in comparatie cu cele
mentionate. $i mai jos se situiazi? pdlenul de asin $i laptele praf (inte-
gral sau smintinit).
Analog din punct de vedere nutritiv cu polenul de alun s-a dovedit
a fi drojdia de brutirie $i fiina de soia. ,

ba o mas; la Oizhg (de la stinga la drea ta) : dr. h h e r -


MeydRhld., Rol. Polteu-Lamingrad, rue-Berlin, &lipof-~oiia,Lauer-
K m b u ~ g , Frau Dreher, Schulze-Bmlim, Weslphail-J3ediff.
I n Austria se utilizeaz; urmiitorul amestec pentru hrana albinelor:
1 parte drojdii uscate mgcinate.
1 parte lapte praf.
1 parte zahir pudrii.
2 p5rti miere uqor diluati $i putin incilzit5 'se obtine o hranl con-
sistentii care nu se acre~te.
In Cehoslovacia se foloseqte un amestec din :
9 p5rti f i i n i de soia
1 parte drojdii de bere uscate $i micinate (uscate la 40°). Se
adau ii o cantitate egali de miere (10 p5rti).
lcesti inlocuitori (de polen) se pregitesc fn mod special de in-
trqprilndeicill~eiaphle, aalpe In mml wnui aln lurti~lizeazipenhru ,peg&tiras
hranei circa 12 vagoane f i i n i de soia $i mai mult de un vagon drojdii
uscate.
Pentru unele raioane din fara noastr5, unde primgvara nu se gii-
s e ~ t esuficient polen, trebuie de pregitit in mod centralizat fnlocuitori
de polen.
Ca $i la congresul din Copenhaga, congresul d i n Viena a acordat
o deosebiti atentie problemelor privitoare la bolile $i otrsvirile albinelor.
In luptg cu acarapidoza (acarioza N. R.) a fscut referate: Kocian
(Jugoslavia) , Jiordani (Italia) , Djefrei (Scotia) $1 Girsfeld (R.F.G.).
Uniunea international5 contra epizotiilor, fni care a intrat 45 tsri,
printre care ~i U.R.S.S. tinuts la 29 mai ,1947, la Paris - a
inclus dups propunerea lui Morgentaler (Elvetia), acarapidoza albine-
lor En num3rul epizotiilor, care sint supuse inregistririlor internatio-
nale. Aceasts uniune publics la fiecare 2 s5ptZlmini date asupra noilor
focare a diferitelor epidemii, En acest num5r intrind $i acarapidoza. Tn
Elvetia, Germania $i Cehoslovacia, au apsrut in ultimii 10 ani foarte
rnulte focare ale acestei invazii.
Cel ma1 mic num3r de focare se g i s e ~ t eEn Belgia, Luxemburg,
Austria, Polonia, Spania $i Jugoslavia.
In Uniunea Sovietics se gisesc focare de acarapidozg fn regiunile
Tula, Voronej, Sarata $i Sverdlovsc $i de asemenea En Ucraina, Estonia
$i Armenia. Totuqi lucr2rile pentru descoperirea granitelor de r5sptn-
dire a acestei periculoase boli merg foarte Pncet. Studiul rispindirei
acarapidozei, trebuie neapirat activizat En cel mai scurt timp.
Merit5 o deosebiti atentie noua metodi de diagnosticare in mas5
a acarapidozii, propus5 de doctorul Svoboda din Cehoslovacia. In ul-
timii ani au fost incercate in diferite @ri, preparate foarte eficace Pn
lupta contra acarapidozei, printre care: bef, folbecs, mito A2, RK,
acaritoxin $i altele. Jiordani (Italia), pe baza verific5rii unora din
aceste preparate, a ajuns la concluzia c i cel mai bun rezultai f l d5
folbecsul. Rezultate analoage au fost obtinute de Kircoron (Polonia).
In ultimii ani in lupta cu nozematoza au fost propuse substante
lecuitoare $i anume : nozemaca, fumigila (R.F.G.) $i fumigilina
(S.U.A.). Beily - (Anglia) in referatul s5u a mentionat c5, in lupta
cu nozematoza 'in afar2 de substantele lecuitoare, trebuie luate ~i m5-
suri sanitare. El propune desinfectarea fagurilor cu vapori de acid
acetic concentrat.
Aceasts metodg de desinfectare a fagurilor, trebuie experimentat5
la noi in comparatie cu desinfectarea fagurilor cu vapori $i solutii
apoase de formaling.
Elizer (Elvetia) a remarcat c2 prin hrsnirea albinelor cu sirop
curat de zahir, ele Pncearc2 o Pnfometare mineral; $i din aceasts cauz5
sint predispuse la nozematozs. Introducerea in hran5 a anumitor s5ruri
minerale activeaz5 albinele, i n t s r e ~ t eputerea de rezistents la nozema-
toz# $i le prelunge~te viata.
Tornn~et (Jugoslavia) a confirmat lucr5rile sovietice asllpra influ-
entei pozitive a pencilinei la albinele bolnave $i ssniitoase.
Multe referate au fost expuse asupra ap5ririi albinelor de otriviri.
In ultimii ani metoda diagnosticzrii otrsvirilor cu diferite insecticide
a fost standardizats de o comisie international5 formats Pnaintea con-
gresului apicol. Beran (Austria) $i Saheti (Italia) au adus o com-
pletare acestei metode, care permite s5 se observe pe trupul albinelor
urme minimale ale substantelor otrsvitoare. In scopul clarificsrii v s t i -
msrii posibile a albinelor din partea uneia sau alteia dintre substan-
fele chimice, Beran $i Noirurer (Ausiria) recomands verificarea tuturor
preparatelor, in ce priveqte gradul lor de toxicitate pentru albine.
Alfi autori ca de exemplu Hiuzing ~i Vaid (R.D.G.), Evenius
(R.F.G.), a comunicat despre folosirea cu succes a substantelor resping5-
toare, pe calea adiugirei la insecticide a fenolului $i compuqilor lui. Fru
moase rezultate au fost obtinute in lupta cu duqmanii agriculturii prin
folosirea preparatelor nenocive pentru albine ca : toxafena, arbozana,
tebetoxa.
Biberdor! (S.U.A.) a comunicat cii. in institutiile lor au fost fncercate
.peste 700 de diferite combinatii chimice, in ce priveqte albinele qi duqmanii
bumbacului $i cg s-a stabilit c i amestecul a 2-hidroocsietil qi ocsisulfid,
este lipsit de nocivitate pentru albine, in timp ce rimfne otrivitor pentru
d u ~ m a n i ibumbacului.
Trebuie de remarcat c5 in ultimii ani, cercetirile asupra otr5virilor la
albine in tara noastri s-au redus. Totuqi necesitatea lor creqte in fiecare
an. Industriile scot in cantititi mari noi insecticide, a ciiror actiune toxic2
fn ce prive~tealbinele nu este verificatii.
In privinta confectiongrii de faguri artificiali, faguri qi stupi din nlase
plastice, a luat cuvintul Riterman (Jugoslavia), Rubio (Argentina) qi
Raugus (R.F.G.). In aceasti privintg s-a spus c5 fnsuqirile cerei naturale
n u sht multumitoare pentru confectionarea fagurilor artificiali : nu sint
scutiti de ruperi $i deformatii la transport qi la centrifugare pentru extra-
gerea rnierei, fagurii sPnt distru~i de giselnite; stnt putin pretabili la
desinfectie.
Riterman a confectionat faguri artificiali din p l k i de polivinilin;
special curifate, groase de 0,3-0,5 mm. Aceste plici se afundii 1-2 ori
in ceari qi la o temperaturi de 50° se trec prin valturile gravate, s e a$azi
teanc pe o suprafatii netedi $i se fixeazi 5n rarne pe principiul geamurilor
de la ferestre. Astfel de faguri albinele Pi construiesc repede.
Rubio se ocupi s i desivfr$easci tehnica confectionirii de rarne fn-
tregi cu faguri din rnase plastice. Aceqti faguri se pot goli de miere pe
. principiul sugerii buretelui.
Raugus a mentionat frumoasele rezultate obtinute tn confectlonarea
d e stupi din rnase plastice poroase de polistiren (vinilbenzen N.R.).
Asemenea stupi se toarn5 in cfteva minute in forme gata f5cute; sint
ieftini, cintiresc 3-4 kg, nu tin umezeali, nu sfnt buni conduciitori de
c5ldurii. nu trebuie vopsiti, comozi la transport. In ei ierneazii bine
albinele.
S-au fiicut.comuniciri ~i asupra folosirii produselor apicole fn scopuri
medicinale.
Choven (Franta) , Prosperi (Italia), Iacoli (Italia), Curiopis (Grecia)
s-au oprit asupra folosirii Iiipti$orului de albini cu care se hrinesc m i t -
cile, ca un medicament foarte pretios. Diferite so!utii de liiptiqor, prin
introducerea in organismul omului, miresc fluxul puterei, frnbunlititeqte
apetitul qi se recomandii pentru vindecarea slzbirilor la copii, anemiei,
leucemiei, artritisrnul, furunculozei, diabetului, eczemei qi altele.
Rubio (Argentina) a vorbit despre insuqirile terapeutice ~i toxice ale
veninului de albine, iar Poghioli (Italia) despre fnsu~irileterspeutice ale
solutiilor de rniere. Trebuie de mentionat cii in multe tiri strgine s-a intro-
dus in practici largi, vindecarea oamenilor cu a$a zisele produse aplcole.
.In farmacii se pot g5si preparate standardizate din venin de albine $i
liptiqor de mitci.
Institufiile ~tiintificemedicinale din tara noastr5 nu pun destul-interes
pentru studierea propriet5tilor lecuitoare ale produselor apicole.
Dupi cererea cornertului international produsele apicole au fost luate
3n consideratie in referatele : Vilson (S.U.A.), Krein (Anglia) $i Alfanderf
(Franta). In prezent comertul se d e s f i ~ o a r iasupra urmiitoarelor produse
apicole : mierea, ceara, familiile de albine, rnitcile, propolisul, veninul d e
albine $i l i p t i ~ o r u lde rnatci. Baza comertului international, dup6 cum
s-a mentionat in referate, o formeazi diferentele de pret a acestor produse
in diferite tjri, sexonul de producere, diferentele de calitate (rnai multe
feluri de miere, rasele rnitcilor), specializarea in obtinerea acestor produse.
Tn multe tiri 'existi? un mare interes in achizitionarea m6tcilor cauca-
ziene. Primirea acestor m6tci din pepinierele S.U.A. nu rnulturnesc pe
oameni. Este neapirati nevoie s i se organizeze la noi comertul cu aceste
mitci din pepiniere specializate.
Expozitia apicoli organizat5 In perioada congresului in h c i p e r i l e
noii primgrii din Viena, a reflectat cu temei atft istoricul cit $i starea
actuali a apiculturii austriace.
La expozitie au fost expuse : diagrame, fotografii, literatura de ac-
tualitate, stupi, machete de pavilioane pentru albine, centrifuge, adiipi-
toare, afumitoare $i alt inventar, confectionate de diferite firme. I n stande
separate au fost demonstrate unele rnateriale apicole din tiri strGine,
intre care a intrat Franta ~i Jugoslavia. Tn expozitie au fost aduse $'i
prezentate cirtile noi qi jurnalele noastre apicole.
I n ce prive~teinventarul apicol, pe care 1-am vizut in expozitie ~i
in rnagazinele de apiculturi, a suscitat interes : un serviciu pentru mar-
carea mgtcilor, un serviciu pentru insirmarea electric5 a fagurilor artifi-
ciali, adipstoare. Pentru organizarea comerciali este de recomandat me-
toda de conditionare $i impachetare a rnierei in ambalaje de hirtie, care
dau un aspect atrggitor produsului. I n particular o firm5 suedezg a
expus maqina ,,TETRAu, care impacheta mierea intr-un ambalaj foarte
simplu, ieftin $i comod, in forrni de piramid5 triunghiulari cu laturi!e
egale.
Tn ultima zi a congresului spa tinut o ~ e d i n t 5a organizatiei interna-
tionale apicole ,,APIMONDAU, unde s-a dezbitut chestiunea locului viito-
rului congres. S-a luat hot5rirea ca cel de al XVII-lea congres internatio-
nal apicol s5 se tin5 la Rorna (Italia) in 1958.
La aceasti vedinti delegatia cehoslovaci, sustinut: de o serie de
delegatii din alte tiri, a f6cut propunerea de a se indlude ca limbs popu-
lar: la qedintele congresului qi lirnba rusk Cum fns6 aceasti flrobleni5
nu fusese fn prealabil Pnscrisg pe ordinea de zi, s-a luat hetirirea ca ea
s i fie predati pentru solutionare, comitetului de organizare a urmitoru-
lui congres.
Di~n~pla~ntea,naatsrtcri xicatinn c i imludmea I'imibii m s e in aa~lirbarte de
limb5 popular6 la congres este foarte de dorit. Aceasta permite oamenilor
din Uniunea Sovietici $i t6rilor slave, s i ia parte mai activ3 la lucririle
congresului $i s i foloseasci,pe deplin cele mai noi realiziri ale altor t i r i
in practica lor.

N. M. GLU$KOV qi V. I. POLTEV
(Traducere din revista Pcelovodstvo No. 11) de Victor Panaitcscu
DIN ACTIVITATEA CERCULUI APICOL A .S. I. T.

f N CADRUL CICLULUI DE CONFERINTE LUNARE organizat de


cercul apicol A.S.I.T. Bucurevti, la 29 noiembrie 1956 a vorbit Ing. Agr.
Copaitici Mircea, cercetitor principal la Institutul de Cercetiri Zootehnice,
despre ,,Intretinerea famillilor de albine In stupii tipizati de Ministerul
Agriculturii". Conferentiarul a expus principiile care au stat la baza ela-
boririi tipurilor de stupi, treclnd apoi la descrierea metodelor de lucru
specifice fiecirui tip. Astfel, s-a aritat c i vechile calcule pentru dimensio-
narea volumului stupului nu mai corespunde nivelului actual a1 cunoa7-
terii biologiei familiei de albine. G. F. Taranov, in U.R.S.S., a stabilit
In cercetirile sale (1948) c i intr-un stup, numai pentru depunerea $i
creqterea ptiietului unei mitci bune sPnt necesari 12-13 faguri Dadant-
Blatt, plus faguri pentru depozitarea nectarului $i pisturei. De asemenea
experienta apicultorilor fruntavi din tar5 $i striinitate a ariitat c i stupii
cu 10 ~i 12 rgme plus magazin au fost conceputi prea mici $i e necesar5
ttecerea la intretinerea familiilor de albitle in stupi cu volum mare, care
permit cre~tereade familii puternice cu randament mare.
Bazat pe aceste considerente Ministerul Agriculturii a tipizat 3 stupi,
- : din care unul - stupul orizontal - a fost standardizat. \

Stupii tipizati sint :


1. Stupul.vertica1 cu doui corpuri, cu 12 rame standard (4351300 mm)
In fiecare corp.
2. Stupul vertical multietajat, cu 10 rame de 4351230 mm in fie-
care corp.
3. Stupul orizontal, cu 20 rame standard.
In continuare au fost descrise metodele de lucru,. accesibile oric5rui
*
,. - .
api~dtor,.privind cre~tereaalbinelor in aceqti stupi.
'
I n di~cutiile, purtate +pe marginea kelbr expuse au fost dezbHtute o
serie de chestiuni privind urdinivurile superioare, formarea roilor artifi-
, ciali, pozitia a ~ e z i r i icorpilor la stupii multietajati, productivitatea celor 3
tipuri, posibilitatea transformirii actualilor stupi cu magazine fn stupi cu
doui corpuri, folosirea miitcilor ajutitoare la stupii orizontali, iernarea a
d 0 ~ 5familii ln stupii orizontali cu doui corpuri, aminunte asupra meto-
delor de 1ucru.si altele.

CONFERINTA ,,APICULTURA 0 RAMURA 1 RENTABILA A


AGRICULTURII" DIN CADRUL ACTIVITATII SECTORULUI
APICOL A.S.I.T.
f N CADRUL CICLULUI DE CONFERINTE TEHNICO-$TIIN-
TIFICE organizate de sectorul-apicoi A.S.I.T., Sectia ,,$tiintelor Agri-
cole" I. V. Miciurin", Pn ziua de 10 ianuarie 1957, orele 18, tn sala
A.S.I.T. str. Mihail Eminescu, 8 - Bucuregti, a vorbit tov. C. Antonescu
despre ,,Apicultura o ramuri rentabili a agriculttlrii" in fata a cca. 250
apicultori $i amatori de apiculturi.
Vorbitorul a aritat importanta cre~teriialbinelor In economia natio-
. .
.
'
8 .

. ., . . , , nal2 prin productiile suplimentare ce pot fi obtinute d e 1a.culturile de


....
;;":
:i- plianite entamorfille ~a unma~ae a palmbzHr.ii rational~e?'a o~llmri~lm
~nespec-
,'.,'-.
.. ~..
..,.-- . .
.- .
.
tive cu albinele, valoarea deosebitii a mierii $i cerii in alimentatie qi ca
.-..
.:..
..
.- d

,
,~

h
,. materii prime in industria alimentari qi u~oarii.Apoi a scos in evident6
;>;,;.,
..... .. . .. ..
.3.,r'-;.
. ,
cmdifjile $i misurile care au fost create i n anii puterii democrat popu-
1': ,': ,-.
,,:.. :
. lare pentru redresarea $i dezvoltarea continua a rarnurei apiculturii in
;;,;,.. ' \. sector socialist cft $i in gospodiiriile individuale ale taranilor rnuncitori,
..r..,,,
,., .
:..
:.?.,(,; ..:
x - . muncitorilor $i functionarilor din mediul satesc $i de la oraqe. Cea mai
,.
....
.-.... . . concludenta dovadi - a accentuat tov. C. Antonescu - in aceasta pri-
:-.
,,..?
.... vint6, sint prevederile hotirfrii Consiliului de Miniqtri nr. 89611955, in
.-. . '. <:,.
:i....
:.
.:
*.
.... -.
:

. baza cirora amatorii de apiculturii, printre altele, pot primi credite pe


::-
,i'
:
termen lung (3 ani) pentru fnfiintarea de stupini noi sau rnlrirea celor
'
.a,'.
....
.li_

>L7
i
existente.
:..
.
.
%
...
,-
Datoriti conditiilor $i rniisurilor care au fost luate, numsrul de
..:! stupi cu albine a crescut fn anul 1956 cu 99.102 f a t i de anul 1949, adics
I
..' f.
,.
. .
cu 20,g0/0. In prezent exist5 Pn tar5 571.414 stupi cu albine, din care
...
. ,
...... . 105.857 in sector socialist $i 465.577 fn sector particular, iar volumul de
-7.

i 4
.,
1
miere fn fondul central prin contractiri $i achizitii libere a crescut in
. ...
...
.r .
f-. anul 1956 cu peste 100 ori fat5 de anul 1950.
,121.
... . Cu toate acestea, a spus vorbitorul, dezvoltarea creqterii albinelor
+. .+
.!..._.
......
.,
Tn Republics Populari Romfni, nu a ajuns la' nivelul cerintelor natio-
;,; ;s
.. .
. nale $i cantititile de miere $i ceari de albine marf5, satisfac doar' in
.. mic3 rnisuf3 aprovizionarea oamenilor muncii $i a industriei cu aceste
. .

;.. .. .. importante materii prime.


., ,
......,. ?.,
Pentru dezvoltarea creqterii albinelor in tara noastr3, se arat3 c5
,?
>!., ..
. ..
un rol hotiritor f l constituie atragerea maselor de oameni ai muncii de
la sate $i oraqe $i c i acest lucru este foarte uqor folosind creditele acor-
.
.....
-a,..'.,., ..,
. A
date de stat $i fondurile proprii.
-. .
, I n incheiere, s-a documentat rentabilitatea stupiritului amator pe
., .
... un ciclu de 3 ani luindu-se de b a z i 3 familii de albine In anul I. Dup3
- ..L ' . .
I ;.:::
1

. .calculele prezentate, In anul a1 IV-lea de stup3rit, apicultorul amator :;..-


.... poate achita din veniturile realizate fntregul Pmprumut gi sl-$i. asigure
:.\. .. .

?'
.- . un venit net anual - de la cele cca. 13 familii rezultate prin inrnultirp
i.. -
rationals - de cca. 7.500 lei.
;. .
.,. .,-..
Conferinta a fost urmati de intreb6ri gi discutii.
.. .
s,''<~.
. Tov. Dima Gh. (Ploeqti), Dabija, Bica (Bucure~ti) etc. au propus
- .
:;..
... s 5 se studieze posibilit5file organiziirii unor asociatii profesionale de
<'-
,.X'.*

-'.,..
...,.
.. apiculturi.
...
......
..
, r ..
'.A:
.....
k,, ...
'mqz ap !!lel!n!pe eaadaauj n3 ~ ~ E P O
-~n$!u!p~nas-npu!%
-1gI '~o$!pod i d 1 ~ 3 1 1q~e q es. !nlaJeos
alazel puts$[ !S !nln~oS!pod e~dnst?apap
Fun! a p [n[e$aq3edt11&!S imedes pup!p
-11 lelnwlp !I q e o d aa!#e~na ap LnJoqZ
.qels )naeJ e-s nes g3ej as es le!zl!jtJ!
e loqz $sax? aaea e[ alar, $ p a p aulq
-JOJ qns ~o[!![!uej mnae ep E A 1j '$naaJ] '!ern !$ apadal !em ellohzap as ' p n d
InuE u j ualod J E ~ J ~ I OE ~ aJea 'n!lnl!la $lnu a s a ~ a '~!uJa$nd a ~ ! l e ~ n 3ap
[n~011n~!dv.glnjsed na a m 8 e j un !S ~ o q zun n!~ndtug 3 e ~ale3 a[!!I!urej '101
d pseas
g u e ~ q 21 9-p e ~ u a u e u ~ a ul -au!qle 1e a l d y n 3 a p p o q z urnw!xeur
e[ qnm!js en as a p p a a[!z alau!~;du~
[nqlna u~ '!ln;3ej u~ leulnl 'Inply Jeq .pielado !a$saae
-BZ a p e o 8 doqs ep a$eod as eauaurast?
lndur~l ad siqasap 31e1 [nS!u!prn u!~d
a a '!.mlej- u~ auIq !em nes lo)!upq uj ~ j e l n 3e A as elsase '~!qebe$ap Inpun4 n3
~ p ! q ~am!" l !a!l!uq e p BA as *al~!&n3 l!dnp e? .n!ldold Inpunj e i g ~ t nas putd
! ~ n s e j~ u j snu p e a 'epllr3 g ~ a m a 3o - 1 ) ~ ~ palazal ap pun1 un na alSa!naolu! as
Falazar eI ap a m p n3 !!~n8ej $!zlg3 !S !nl Inpunj ~zeabelapas 'tndn~s e x p
-u! 81 und as 'alzjnar ylseaa8 a3ej as -!I a s '1!qe$elap ajsa e~sa3e ale:, E[ !!d
e a p alo pz m a q u g u ~ *gAlazal ri ap -n)s 'aI '!nln@unj e a q l p ~ n aeI epaao~deA
aJallu n? !at&$n ~ pas g u e q ne nu as lnplaa dux!! un a d . ~ u m e quj JnAe
artla JOI;![!WEJ 1a~lsp' ' e z e ! p a m ~ a6 a)!s
1n301 ad eu!dnls u ezeSs as @ 3 o j 0 ~
u!p nes suae! ap l n ~ o d ~ pu!p 8 !!dn$s
103s as ape13 0 a ~ s a du!jnd n3 a!j gs
adaaul peo!lalxa elnle~adural pu!3
.apadal ap l p
!$ !aunt ale aseournlj al!z !jlu!p ala3 uj
aielmaxa a!nqaq lolau!qle ale ~ J ~ A ~ L U
.[a qns g~eza$e1o~qad -!~d ap !~!j!~Sujalaw!~d ~ ! l o u$sin8 u l a
.jaqduj ~e!ya !S B!JJ '!old n3 apeo!~ad
a~Sazlyauias nes !plea ede la u! e u ~ e o l ezeaurln aseournq a[!z ehaqp ednp !Jp
a s q u ~ !' ~~u ! d n ~ su j ~ n ~ o ~ e ddux!$
~pe 'eseo!a!rdea asul atsa eamalA ' p s e a z
u!p s1a)su! en a s .!n[nja!nd !aueJrl s a q -1yaul as es adaau! [ndrn!~a!+leuI eunI
- e % a ~ dnlluad gde ap a!oAau nv alaulqle U& '!!lei ~q!un!Sa~ eapl!~o[em
"1
Nucleele cu rnitci de rezervl care nu na, tot fn scopul rnentinerii cdldurii in-
au fost lolosite s e Pntiiresc cu 1-2 fa- terioare a farniliei $i dezvoltzrii ei.
guri cu albine, luati din iamiliile pu- Cre~terea puietului este in strtnsii le-
lernice, fn scopul favorizlrii ouatului gitur; cu cantitatea de polen' pe care 0
mitcii ; aceste nuclee pot deveni familii au albinele la dispoz~ifie. Acolo unde
normale fn cursul sezonului. C J ~ C posibil se recornand5 transportares
Stupii prea murdari de diaree vor f i stupilor la flora (poleniferii) de primi-
Inlocuiti de Tndat5 iar familiile trecute v a r i : piduri cu dilerite esente, silcii,
in stupi curafi, desinfectati. Familiile etc.
bolnave d e diaree s e hrlnesc cu sirop In zilele cfnd apicultorul nu poate lu-
d e zahir, la 3-4 zile, de 2-3 ori. 0 da- cra in stupin;, se va ingriji de pregl-
ta cu FncIlzirea timpului se face curl- tirea materialelor necesare Cn sezon. Se
tarea $i dezinfectia tuturor stupilor. vor insirma ramele, s e sorteazi fagurii
Cu ocazia acestei revizii, se scot din cllditi de care va fi nevoie pentru Iir-
cuih fagurii goi, neocupati de albine, . girea cuibului, etc.
sau cei mucegiiti. Cuibul se strtmtorea- In lotul apicol se s e a m h i timpuriu
zs, pcntru mentinerea ckldurii, l a at?- facelia, sulfina, coliandru, rnu~tarul alb,
*fia faguri citi pot ocupa bine albinele, etc. Parcelele arate din toarnni $i pe
avind grija s i r i m i n i hranH sulicientz care se va semzna in epoca a doua, se
in cuib. Dupi strtmtorare cuibul s e Prn- grlpeazl. Terenul nearat toamna, s e
pacheteazs laferal $i dsesspra, cn $i iar- arH cit de timpuriu.

Stupiirit pastoral in muntii Zlatnei.


Foto C. A.
P O P A GHEORGHE - corn. Cirligqjl, rii naturalle, cg~tre sffr$iZul lunii iulie,
raionul H q i , reglunesr I q i . cele doui faunillii se unesc. ornm-tnd
matca bgttnfni. Perrtru celdalte ftntreb3ri
Descrimea Itlpurillor de stupi r m a n - urmlriti rispulnrsuri,le date dn revissti.
dati d l Mdnisitarul Agricult~mii o gbiti
In ,,Carrtea wtupa~ului", ap2nuG recent
i n B d i k r a Agm-Silaici d e Stat. Trata-
mentul ldiawii albinelor const5 Fn blles- PANTELIMON OH. -
corn. Bod, raio-
nirea albinelor ,de a (face un zbm de nul ~1 regluneu S t a h .
curgtire $i mutarea lor frrtr-un s t w m- Canlditiibe climatenice djin tars noastr3i
rat, p e flalguri cu miwe \d,e bun2 cail,i.ta.te nu ueola~rni falosirea s t u p i h au pereti
sau simp tde m h i r (cancerutratie 2 lpirti dubli. Toate cele trei tipuri de stupi
zahgr $i 1 p a d e ,api). Daci dkareea a recornandate de Mhilsiterul Agricul~burii
fost com,ta.tati in @mpu'l liemii, Bans- au pereti mplli, cu grc&mea de 33 man ;
vanapea qi nborul de allritire se execntl In stupii vabiodi gmsimea per~+lw din
Tntr-o c,ambr5 trr&lziti, d n p i ~ t e h i o ace f a t i gi ~ d h.spate a t e & 43 m. Multi-
. ..:*.... f a -li,at .&%tat5 fa aevisti. D a c i dia'reea plicarea ,de &re ldv. a lfftiilor Ilitogra-
a fost o b ~ e r v ~ a t ld, q i ce a!l,binele au fiate, tiwk h m m 1 luruidor ianuari-
f k u t zborul de cur3itire ide ~primlvarl maptie la c e m j a e a p i d e A.S.I.T. nu
deajuns a ~se,lua ~mlsumipentru sohimba- este $ng&duiti. L w l ales d e dv. penhu
rea .cui;rnhi. iinuta~larea ~faml~liilar~ d e~ l b i n e$atisface
Cea mai elticace an5sur5 ~p-&vi,ndcom- cerinble m e i vetre de stupin&
baterea roirii maturale este folosirea TIMOFTE IOAN - corn. Dragalina, ra-
- ,
roirilor artificiale. ionul Birlad, regiunea l q f .
d;. Se pucedeaz2 laatfell: fin ,luna ma1
ctnd faanilia ~ d ebaz8 amper5 cel putin
CIORNEI PETRU - corn. Plrfqtii de
sus, raionul Guru Humorului, regiu-
8-10 faguri ~ d i acare 6--7 cu 'puliet se
nea Suceiaoa.
formeaz5 un roi ~a~thiicial pe 3 4 ifaguri
din care 2--3 cu puiet clpicit qi clruia $i allti m a d ce au cerut ~ l h w i r ipri-
i se d i o botcl ctipioitg, ~ d eha o oltii vind anodal ~ d ec a b w l ~ ea impzituRui
lamilie ce a fast silirt5 s5 inttre fn fri- a g ~ i c u lpe venitulrile reallzate din p~cti-
gurile roltului (vezi articoluil , , R h e a ar- carea apicultmii, Ile a d ~ e mla c u n g -
tificiali a a,lbindarU{din nr. 4111956). tiinti cg &li~listerul Finantelor tarvpreuni
Roivl M avazl Mnga f1ami0ia de bazi, cu &J.i~nishl Agridburii v w elabora
ajutfad~u-1 la intervale ~ d e 1 0 4 2 zile imtrwtiuni d e ap1:&re a h e t n a l d pri-
cu oite un lagure I M ~puiet c i p X t luat vind a F z m a a impozihlui a m i d , ins-
tnuctiuni cc Ie vom pubCica fn urn1 din
din aceasta. Dupi h e m e a peri~a~dsi roi- numerele v i i h m ak revidei noadre.
4
DCIRNEANU SPIRIDON, cornurn Bur- BOCU GHEORGHE, comuna Chetry,
dujenf, ~aionul g i regiunea Suceaca. raionul Fi regiunea Bacbu. Mierea de
Vinul de miere, preparat d z ~ p ireteta pu- mana oulkasii de albine in timpul Loam-
blicati En nr. 611966 Is pagina ,46, a- nei nu se poate separa de celulele iagu-
lunge sa albh 14-15% ,alcool. rilor. Fagurii cu astfel d e rnlerc sc in-
depzrteazi din cuiburik familiiior de al-
bin% la p~egitirea lor pentru lernat. Ei
BARNA IOTA, corn. Covt+inl, riaiorzul se inlocuiesc cu f a g w cu miere strTns2
Arad, reg. Timigoara gi altl stupari. Ho- din primele culesuri de v a r l (salcim, tei, ,
t8firea Consiliului de Mijni+tri nr. 896 IIneati), care este cea mai bunit pentru
din 21 mai 1955 privind mlsurile ce tre- iernat. Fagurii ce cuprind miere de ma-
buie ludk pentru dezvoltarea alpieulturii, ni * trec la extractor, mierea extrasi
publicati f n revista noastri ni. 711955 putind f i comercializati, ea nefiind v i -
este in vigoare. Pentru contractarea pro- !imCtoare pentru sinitatea omului. In-
duselor apicole v5 veti 'adresa coopera- locuirea fagurilor cu miere de inan5 se
tivei din localitatea sau Uniunii raio- face in a doua juhitate a lunli septem-
nale a cuoperativelor de cansum din o- bric, cfnd in familia de albine a incetat
ragul rewdinti de raion. cre~icrca puietului. In aeeasta perioad5 .
Hrlnirea stimukntI de toarnng se n u mai e pericol c5 albinele vor mai cu-
poate face $i prin agezarea fagurilor cu legc miere de man5 pe care s-a depus in
putin5 miere (dupg descipkirea Im) in cuib.
poz~tieorizontali, direct deasupra rame-
lor. Intre fagurele agezat culcat deasu-
pra cuibului '$i rame se introduc ~ i p c u - T:JNASESCL VINTILA, cornw~aCorbii
life de I.ernn, de grosimen anui creion Ma-I, raionut Titu regiunea Ertcuresti.
(8-10 mm) pentru ca albinele s i aiba Zaharul de care aveti nevoic pentru hri-
aceas $1 pe fata de jas a fagurelul. Acest nirea familiilor de albine il puteti pro-
mod de hrgnire se paa'te practlca $i In cura de la coopcra~tivadin localitate sau
- Y -
Itimpul iernii pentrzt salvarea familiilor de le magazinele ,Alimcntara" din ora-
de albine care au i g p r h i t rezervele de $ul cel mai apropiat. Preparate de zah5r
hrang. In acest caz cuibul familiei nu se (~erbeturi,marmeladi, etc.) oarc se g i -
mai deranjeazi sub podiyr; se introduce s e x in comert nu sint indicate pentru
fagurele cu miere desclp5citi, avind
hrggirea albinelor In timpul iernii de-
griji a mentine frnpachebarea de deasu-
pra a aiibului. Lucrarea se executi afa- 0arec.e cuprind multe mbstanfe neasimi-
rg, pe locul de iernare. labile ce s t r a g supraincgrcarea in.:esti-
nului grOS Si duc astfcl la aparitia dja-
reei.
GEORGESCU VASILE, str. ExerciJiu
176 Pitepti. elbinele nu consumi p i s t u r i
mucegiiti. In,aiIllte de topirea fagurilor POPESCU CONSTANTIN, Morer~i -
au astfd de pisturi tiiati-i ffgii gi fre- ralonul Ctmplna, reigunea Ploe~ti.Ceara
oati-i tatre palme, penbu a irrdepgrta o puteti valorifica prin cooperativa lo-
pistura din celule. P~ivitor la metodele calk Pretul ai edte fixat de HotirIrea
cele mai simple de roire artificiali, care Consiliulvi de Minivtri nr.896/955. Cali-
pot fi prLad:lcate cu succes de stu'parii tatea I-a 60 lei k g qi calitatea II-a 50
hcepgtorl, cititi rubrica ,,Coltul lncepi- lei kg. Ceara curati de bovtini 30 lei
ZoruluIu din nr. 4japrilie. kg.
COMUNICARE

Ministerul Cornertului Interior a hotiirit Pnfiintarea pe data de


1 ianuarie 1957 a unei unitiiti cornerciale specializatg pentru rarnura
~apicurliturirn urnitoarale ait~ibLLtii:
- Organizarea unui rnagazin de prezentare $i desfacere a mie-
rii, produselor derivate din miere, utilajului $i materialelor apicole.
- Aprovizionarea aqicultorilor cu materialele necesare stups-
ritufltui, p r d i i r i de semicii (loonfmtianarea (de fiaguri ' tailttilf iciati o~ ,
ceara stuparilor, consultafii econornice pentru arnatorii de apicul-
turii etc.), stimularea dezvoltirii apiculturii prin difuzarea de mate-
rial propagandistic $i educativ $i altele.
Pinii la deschiderea pentru public a unitstii APICOLA, dat3
care se va anunta ulterior, producitorii care dispun $i vor sii-$i va-
lorifice produsele prin aceastii unitate (larnilii de albine, faguri,
cearii, rniere, poliflori, rniere pe calititi, miere in faguri etc.) pre-
cum $i aceia care au nevoie s s fie aprovizionati cu diferite rnate-
riale ~i utilaje, seminte de plante rnelifere etc., inclusiv familii de
albine $i roi, se pot adresa in scris $ i telefonic Pn vederea progra-
rnirii necesarului de aprovizionare $i desfacere a acestei unitiiti.!
Apicultorii individuali, asociatiile de apicultori, gospodsriile
agricole colective etc., se pot adresa pentru informatii la sediul ad-
rninistrativ provizoriu a1 unititii APICOLA Pn Bucurevti, str. Lips-
cani Nr. 29, raionul T. Vladimirescu, telelon: 3.26:10 int. 32.

-- - -- .--
- - .

'1 APICULTORI ! I
1
Aplicafi Pn practicti rnetodele inaintate fn cre~terea$i lngrijirea *

albinelor.
Scrieti rednctiei care articolev-au'plicut $i cum v-au folosit ele.
fn practicg $i comunicafi-ne ce doriti s i gisiti in viitor fn paginile ' . ,

revistei ,,ApiculturaCC.
Trirniteti-ne corespondente cu realiz5ri din apiculturi din gospo-
d2riile agricole de stat $i colective, asociatii apicole, intreprinderi .. . .
anexe $i din gospodiriile individuale.
Scrieti-ne diln experienfa ciipitats, In scopul sprijinirii actiunii
.nePncetate de rnirire a procluctiei de miere, cearii gi roiuri. . ... .. ..)..
. :i
. .I'
. .
'

L~..
. . . .-. . .~. .~- .---- .
..
~~ ~

.
. .
COPERTA I - Un lot experimental de stupi cu albine de la statlunea ..,: :
zootehnici I.C.Z. Ruqetu -
Raionul Fllimon Slrbu Reg. Galafl
.
..
* :1
.?

COPERTA IV-a - Stuparul exkcuti diferlte lucrgrl in cupea de plasg .s . , . .,.

de strmg pentru a evita furtiaagul intie slbine I - .. ...,


:i
! . I
. . ,, ,
. .. .:. . , ..
I. ,.:* ?, ,