Sunteți pe pagina 1din 300
CAMILLA LACKBERG a Ce) _ In neclintirea odaii se auzea doar zgomotul muste- _ Un b4zait constant, datorat batdilor frenetice din . irbatul de pe scaun nu se migca, si nici nu o fa- eune de multa vreme. De fapt, el nici macar nu mai pu- fi numit om. Atat timp cat prin ,om“ se intelege o na vie, care inca mai are suflare si care poate simti. jtul acela insa se prefacuse deja in furaj. Un paradis tru ganganii si larve. Mustele zumzaiau intr-un roi imens in jurul silue- neclintite. Uneori aterizau, dand din mandibule. Apoi igi luau din nou zborul, in cautarea altui loc de po- pas, Orbecdiau si se ciocneau unele de altele. Zona din _ rinii de pe crestetul barbatului prezenta pentru ele tin interes sporit, cu toate ca izul metalic de sange dis- _ plruse demult, fiind inlocuit de un miros mai statut si mai dulceag. Sangele se coagulase. La inceput, ii {agnise pe la cea- fi, peste scaun, pe podea, unde formase apoi o balta. Ini- {lal, fusese rogu, intesat de corpusculi vii. Acum igi schimbase culoarea, devenind pacuriu. Baltoaca nu mai pirea a fi compusa din acel lichid vascos care ii curge opt german Prin vene unui om. Se transformase intr-o masa in ied, O imagine familiara, un adevar incontes- cata s1 cleioasa. 4 diinulse de-a lungul anilor si pe care se pu- Mustele se saturasera. isi depusesera ouale. In cli Will, Poate ca avea sa fie confirmat. Ba poate Ie acelea, pline si multumite, nu voiau decat si iast Won si fle intarit. Dar dac& avea si fie submi- 14, In incercatile lor zadarnice de-a trece peste bariera ur fi fost daca s-ar fi trezit confruntata cu 0 vizibila, fluturau din aripi, in dreptul pervaz complet diferita? Pana acum, nu avusese des- izbindu-se de geam cu un zgomot surd sisec. intr-un. | IneAt sa afle. nal, capitulasera. Odat revenita foamea, se intor. mm os trea tas Diet osvidinigsutrazeriey la ceea ce fusese candva un om, dar care, in moment ygjlobiu al Maiei, care se juca impreund cu Pa- acelea, nu ajunsese decat un morman de carne, | acela o alina, iar femeia fcu un nou pas pe ‘avea inca cinci pana sus. Cat fusese vara de lungé, aceleasi ganduri eterne pinse chepengul si urca in pod, aerul se um- micinasera pe Erica. Tot céntarind argumentele pr |, lia gi Patrik discutasera despre o eventuala re- Contra, se trezea uneori ispititi si dea o fuga pan 4 spatiului, candva in vitor, pentru a servi Insa niciodata nu ajungea mai departe de baza scarilor refugiu tihnit pentru Maia, atunci cand aceas- duceau spre pod. Putea si puna totul pe seama fay ‘si mai creasca si sa isi doreasca putina intimita- ci ultimele cateva luni fusesera extrem de aglomerate, ‘amdata raménea un pod nefinisat, cu o du- toate lucrurile pe care le avusese de facut dupa nunta, sclinduri late si un tavan oblic, cu grinzi la si cu haosul ce domnise in casa pe vremea cand Ani un adevarat talmes-balmes. Decoratiuni de copiii ei inca locuiau acolo. ins& acela nu era adev: haine care nu ii mai erau bune Maiei si cutii cu complet. Pur si simplu, ii era fricd. Fricd de ce-ar fi putu ‘ult prea urate pentru a fi tinute la parter, insa Sisi. Fricd si riscoleasca si si scoata la iveali chestiuni scumpe, ori cu valoare sentimental mult prea care ar fi preferat si nu le afle. \iru a fi aruncate. Stia cd Patrik se intreba de ce sofia lui nu voia wrul se afla tocmai in spate, langa perete. Era se uite prin caietele gasite in pod. Ba chiar, de cat in lemn ferecat in fier. Erica avea 0 vaga idee ci ori, se gandise s&-i ceara imuriri, purta denumirea de ,cufir american". Se aseza Daca ar fi intrebat-o, ea n-ar fi fost in stare si-i r si igi trecu usor mana peste el. Dupa ce ins; punda. Cel mai tare o speria faptul cd ar fi fost nev | apucd zivorul si trase capacul in sus. Simti 4 sa-si schimbe optica. Imaginea pe care o avusese miros stitut, care o ficu sa strambe din nas. Se spre mama ei — ce fel de persoana fusese aceasta de unde venea izul vechi si apasator. Probabil cum isi tratase fiicele — nu era una tocmai poziti ul, gandi ea, dandu-si in acelasi timp seama ca insa chiar si-asa, aceea era imaginea pe care si-o fi ned pielea capului. 10 Camilla Lackberg CCopilul german ‘i Wiehidi capacul, insa Patrik insistase s4 o ducd la un ‘paper, pentru a afla mai multe detalii. Fari prea mult’ ‘{hayere de inima, Erica acceptase, simtind ins& niste voci ‘Jilevertitoare soptindu-i, avertizdnd-o si ascund& meda- ‘Wis ps8 dea totul uitarii. insa curiozitatea avusese castig ‘il (aud, La inceputul lui iunie, dusese medalia unui ex- 1 {1 artefacte din cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar pilin noroc, curand, aveau sa afle mai multe in lega- 4 originile piesei de metal. Dar pe Erica o interesau cel mai mult obiectele gi- tocmai la fundul cufarului. Patru caiete albastre. \noscuse pe coperti scrisul mamei sale. Acea cali- Wille elegant’, inclinaté spre dreapta, intr-o versiune fii Moderna si mai rotunjita. In momentul acela, Erica ‘oase din cufar caietele, trecdnd cu degetul arititor pilarie si lucrusoare facute la scoala. Mama lor, Elsy, le pistrase pe toate. Acea mami care nu se aritase nicioda- ta interesata atunci cand fiicele sale veniser& acasi si fi prezentasera cu neribdare creatiile lor. Erica relua aceleasi miscari, scotand obiectele unul cate unul si asezndu-le pe podea. Ceea ce ciuta ea se afla tocmai la fundul cufarului. Apuca grijuliu bucata de pan 24 $i o tinu din nou intre palme. Camasuta copilului fue sese alba cdndva, insa de indati ce-o ridica spre lumina, femeia descoperi cd era ingalbenita de timp. Nu isi putu lua privirea de la petele mici si brune de pe ea. La ince- Put crezuse ci era vorba de niste urme de rugina, ins jwate coperta celui de deasupra. Fiecare fusese etiche- mai apoi isi dduse seama ca probabil era sange uscat. jut drept ,Jurnal”, cuvant ce-i trezea Ericai sentimente Gisirea unor pete de singe pe cAmasuta copilului era iestecate. Curiozitate, freamat, nerabdare. ins si tea- ceva sfasietor. Cum ajunsese in pod? Cui apartinuse? $i “Wil, indoiala si puternica senzatie ca invada intimita- de ce o pistrase mama ei? {ea mamei sale. Avea oare dreptul de-a citi caietele ___ Erica asezd cu atentie cimasuta langi ea, pe podea, Jespective? Avea oare dreptul sa scormoneasca in gan- Cand o gasisera, avusese infasurat in ea un obiect, care Wurile si sentimentele cele mai profunde ale mamei ins& nu mai era acolo. Fusese unicul lucru pe care-I in- sole? Un jurnal nu e menit privirilor niciunei alte per- departase din cufar — 0 medalie nazista ce stituse as-_ soane. Mama ei nu scrisese acele pagini pentru a im- cunsa in panza murdard. Sentimentele trezite in adancul Pirtisi cu altii continutul. Poate ca i-ar fi interzis i sufletului ei la vederea medaliei fusesera surprinzitoare. le sii Je citeasca. Dar Elsy nu se mai afla printre ei, iar Inima i-o luase razna, gura i se uscase, iar prin fata ochi- lirica nu mai avea cum sa-i ceara voie. In ceea ce pri- lor i se derulasera scene din vechile jurnale de stiri si do- yeu caietele, se vedea nevoita sa decida de una singura cumentare despre al Doilea Razboi Mondial. Ce cduta 0 ce anume sa faca. medalie nazisti acolo, in Fjallbacka? in propria ei casa, Erica? Printre posesiunile mamei sale? intreaga situatie ii parea Vocea lui Patrik ii intrerupse contemplarea. absurda. Si-ar fi dorit s4 pund medalia inapoi in cufair si —Da? u 2 Camilla Lickberg ee — Sosese oaspetii! Erica arunci o privire spre ceas. Dumnezeule mare, se ficuse deja ora trei? Era cea dintai aniversare a Maiei, ‘drept urmare aveau si soseasca cei mai apropiati prieteni simembri ai familie. Pesemne ca Patrik isi imaginase c& Apolo asezi din nou pe podea si o impinse usor in di- feetia lui William. la uite ce ti-a adus William. Un cadou! Antul magic avu efectul scontat. Lacrimile Ma- Jol se evaporara atunci cand William veni clatinandu-se, sofia sa adormise acolo, sus. — Vin! isi scutura hainele de praf si, dupa o clip de ezitare, lua de jos caietele si cimasuta, apoi cobori scarile abrupte ale podului. pentru ai inmana un cadou legat cu panglica. Ajutata ile Patrik, fetita reusi si desfacd pachetul si sa scoata afa- _ ti un dragilas elefant gri, care se bucura de un succes felntarziat. fl stranse la piept, cuprinzandu-i trupuso- _ fil moale cu bratele si dand incantata din picioare, insa {entativa lui William de a mangiia elefantul fu respin- 4h printr-o cdutaturd sfidatoare. Ridicdndu-se la inalti- ‘Wea situatiei, micuful admirator isi spori de indata efor- - turlle. — Bine-ati venit! a Patrik se didu la o parte, facandu-le loc primilor in- vitati. Pe Johan si pe Elisabeth ii cunoscuse datorit& Ma- iei, cuplul avand un fiu de varsta acesteia. Baietelul o iue bea la nebunie pe Maia, ins& uneori igi exprima cam dur sentimentele. De indata ce o zari in hol, William se re- pezi la ea precum un jucator de hochei pe heat’. Dup cum era de asteptat, Maia nu se arata prea incantata de comportament, iar parintii baietelului furi nevoiti si 0 elibereze din bratele lui William. William, nu-i voie sa te porti asa! Trebuie sa fii mai juliu cu fetele. Chinuindu-se s&-1 tina in frau, Johan ii arunca fiului sdu o privire dojenitoare. — Cred c& metoda lui de agatat fete e similari cu cea pe care obisnuiai s& o folosesti tu, zise Elisabeth razind, cu toate c& sotul ei nu paru deloc amuzat. — Gata, gata, scumpo, n-a fost chiar asa de rau, fi spu- se Patrik Maiei. Hopa sus! isi lua in brate odrasla cuprinsa de jale si o imbrati- $4 pana cand plansetele ei se transformara in scancete, ton emacon ~~ Haideti si mergem in camera de zi, spuse Patrik, {windu-si fiica in brate, pentru a preveni un nou conflict. PArintii lui William il urmara si, cand baiefelul fu 18- sat in fata cutiei mari cu jucdrli, pacea fu restauratd. Cel | puitin, pentru moment. ~~ Salutare tuturor! zise Erica in vreme ce cobora scirile. isi imbratisa oaspetii si mangaie pe crestet baietelul. — Cine vrea cafea? strigi Patrik din bucatarie. ‘Toti trei rispunserd la unison: ,Eu“. — Asadar, cum e traiul de femeie maritata? intreba Jo- han zambind si luand-o pe dupa umar pe Elisabeth, in timp ce se asezara pe canapea. — Cam la fel. Cu exceptia faptului c& Patrik ma tot nu- meste ,,consoarta” lui. Ai vreun sfat cum sa-l fac sa ince- {oze? spuse Erica, intorcandu-se spre Elisabeth si facan- duel cu ochiul. — Mai bine te-ai da batut&. Nu va trece mult timp pana si inceteze cu ,consoarta” si si inceapi, mai degrabi, sa 4 Camilla Lackberg discute despre guvern, asa c& profit’ din plin. Apro unde-i Anna? — Acasa la Dan. S-au mutat deja impreuni, spuse a, ridicand cu subinteles din sprancean’. — O, da? Ce repede s-au miscat, rispunse Elisabeth, aceeasi migcare din spranceana. Furi intrerupte de sonerie, si Erica sari in picioare. — Probabil ca ei sunt. Ori Kristina. Printre silabele ultimului cuvant aproape ca se pu distinge zgomotul unor cuburi de gheafa ciocnindu-s intre ele. Dupa nunta, relatia dintre Erica si soacra sa venise si mai glacial, lucru datorat cu preciidere camy niei zeloase a Kristinei de a-1 convinge pe Patrik ci nu cadea ca un birbat adevarat si intre in concediu de ternitate vreme de patru luni. Spre cumplita ei dispe Patrik refuzase cu desavarsire si-si schimbe optica. fapt, el insusi fusese cel care insistase s& aiba grij de Mai de-a lungul intregii toamne. — Buni, avem pe-aici o sarbatorita? se auzi vocea nei, din holul de la intrare. Erica fu cuprinsa de bucurie, simtind fericirea din cea surorii ei mai mici. Timp de multi ani, nu exist urm de voiosie in glasul ei, dar acum revenise. Anna rea fericita, puternica si indrigostita. La inceput, Anna fusese ingrijorata la gandul ci Erica ar fi putut-o supara relatia ei cu Dan. ins aceast se amuzase pe seama grijilor pe care si le faicea sora s Avea senzatia ca trecuse 0 eternitate de cand ea si D. formasera un cuplu. $i, cu toate ca ii parea un pic sti jenitor, era dispusa sa-si lase deoparte propriile sentime te, doar pentru a o vedea din nou fericit’ pe Anna. — Unde e fetita mea preferata? Copitul german Inuit, blond si galagios, Dan igi facu aparitia, ciu- ) pe Maia, Cei doi aveau o relatie special, iar mi- 4 apropie de-ndata, impleticindu-se si intinzand iliele spre Dan. (adou? intreba ea, acum ca incepuse sa inteleaga ce WA © aniversare. Mineinjeles ci avem un cadou pentru tine, scumpe- 1 ficu semn din cap Annei, care ii intinse un pachet ambalat in hartie roz si legat cu o funda argintie. 4 trase din bratele lui Dan si incepu si desfaci ane- }eadoul, De data aceasta, in ajutor ii sari mama sa, ipreund ele scoasera la iveali o papusa mare, care din ochi. uusic’i, spuse Maia, zglobie, imbratisand strans ca- ')/ plecdind apoi sa i-1 arate lui William. “Se auzi din nou soneria, iar o clipa mai tarziu, in ca- ‘Jji ficu aparitia Kristina. Erica scragni din dinti. Ura | soucrei sale de a apasa pe sonerie cu un gest mai simbolic, inainte de-a da buzna in casa. tepetara prezentarea cadoului si desfacerea lui, data aceasta, succesul nu se dovedi la fel de risu- | Soviind, Maia ridici maiourile gasite in pachet, /cercet din nou ambalajul pentru a se asigura cA nu cut vederea vreo jucarie. Dupa care, cu ochii mari, {inti bunica. iKima data cind am fost aici, am observat ci flane- Corp ii rimasese mica si, cum Lindex avea o promo- la pret de doua, i-am cumparat cateva. Sunt sigu- {i vor fi de folos. Kristina ambi satisfacuta si nu paru si observe ex- la dezamagita a Maiei. Erica igi stapani impulsul de 15 16 Camiil la Lackberg eon a spune cat de stupid i se parea sé cumperi haine cu zia primei aniversari a unui bebelus. Pe ling’ faptul Maia era in mod evident dezamagita, Kristina reusise, asemenea, sd strecoare si una dintre obisnuitele sale alue ii rauticioase. Pesemne ca Erica si Patrik erau incapal si-si imbrace fiica asa cum se c&dea. — Haideti la tort! striga Patrik, cu un talent infailibil a gisi momentul potrivit pentru a-i distrage pe oame! dintr-o situatie stanjenitoare. De bine, de rau, Erica asisté Ja suflatul in lumanari, Incercarile Maiei de a stinge lumanarea solitari nu reu- sird decat si imprastie saliva peste intregul tort. Patrik stinse discret micuta flacara, dupa care toti cantara ,La multi ani“ si strigara Ura". Uitandu-se pe deasupra cape sorului blond al Maiei, Erica intalni privirea sotului ei, Simti un nod in gat si vazu ca si Patrik era la fel de in duiosat. Un an. Copilasul lor implinise un an. O fetif- care mergea singura, impleticindu-se, care bitea din pal- me ori de cate ori auzea genericul Bolibompa’, care putea manca singura, care impartea cele mai dulci sarutiri din tot nordul Europei si care iubea pe toati lumea. Erica ii zambi lui Patrik. Barbatul ii zambi, la randu-i. in momen- tul acela, viata era perfect’, Winte. Aproape s-ar fi putut spune ca merita ceea ce i se jitimplase. Ei bine, isi invatase lectia si nu intentiona sa somiti de doua ori aceeasi greseala; macar de atat putea Hi sigur. ~~ Wiertil? se auzi dinspre receptie strigatul imperios al Annikai. Cu un gest sigur, Mellberg isi dadu la o parte suvita (1 alunecase de pe crestetul aproape plesuv, apoi se ri- Wied, iri prea mult& tragere de inima. Existau foarte pu- - femei de la care era dispus sa primeasca ordine, iar ynika Jansson apartinea acelui club exclusivist. De-a Hiingul anilor, ajunsese chiar si o respecte si nu fi trecea jirin minte nicio alta femeie despre care sa fi putut spu- ‘fie una ca asta. Consecintele dezastruoase ale angajarii eelei tinere politiste, cu un an in urmé, nu facusera de- it sii-i consolideze punctul de vedere. Iar acum, echipei ea si se alature din nou o femeie. Ofta iar. Sa fi Jost chiar asa de greu s& gaseasca politisti de sex mascu- lin? De ce tot insistau s&-i trimita femei pentru a-l inlo- (ul pe Ernst Lundgren? Ce situatie nefericita! Se incrunta atunci cand dinspre receptie se auzi li- {iatul unui caine. S4-si fi adus Annika unul dintre cini Ja serviciu? Doar stia prea bine opinia lui cu privire la... potli. Avea sa fie nevoit si poarte o discutie cu ea in le- witura cu asta. insa vizita nu ii apartinea unuia dintre labradorii Annikai. in schimb, Mellberg se pomeni fati-n fata cu o corcitura zdrentaroasa, de culoare si de ras’ nedetermi- hate, care tragea cu putere lesa tinut de o femeie scun- ii, cu par negru. — L-am gisit in fata sectiei, zise ea cu un puternic ac- cent de Stockholm. ___ Bertil Mellberg oft adane — lucru pe care-| ficea des in ultima vreme. Lovitura din urma cu o primavara incd il ficea sd fie deprimat. Dar nu era surprins. isi ingidui- se sd piarda controlul, isi permisese s traiasci momen- tul si sd aiba sentimente. lar genul acela de lucruri nu sca pau nicicand nepedepsite. Ar fi trebuit si aib’ mai mult * Cunoscut emisiune suedeza pentru copil. 18 Camilla Lickberg Copitul german — Si ce cauta aici? intreba iritat Mellberg, vrand si Mi sunt obisnuiti cu alti caini, N-ar merge prea bine. intoarca in birou. Vi ebui si-1 iei tu, zise Paula, inmanandu-i lesa lui — Dansa e Paula Morales, se grabi Annika si spund, Mery. candu-l pe Mellberg sa se opreasci din drum, j Isuse! isi aminti atunci c& individa ce urma si li alature avea un nume spaniol. Cat de mici putea si Scundi si slabuta. insa privirea cu care-I fixase nu era te place, spuse Annika. pe departe slaba. Femeia ii intinse mana. Dior... dar nu pot... se balbai Mellberg. — imi pare bine de cunostinta. Cainele tot alerga ‘Mi ai alte animale de companie acasd. Promit si ma uunul singur pe-afara. $i judecénd dupa starea in care w/ daca apartine cuiva. Altminteri, va trebui si ga- afla, nu are stipan. Cel putin, nu unul care s& fie capal ‘pie eineva care sa-1 adopte. Nul putem 1asa sa alerge sa-I ingrijeasca. iN); © Sa-1 loveasca o masina. i Vorbele ei aveau un ton imperativ, iar Bertil se in nirar vointet sale, Meliberg simti cum incepe sa se ba care fi erau intentiile. ce, Se uitd in jos, spre caine, Acesta il privi, la ran- — Ei bine, duceti-l undeva. | cu ochi umezi si tanguitori, — Nu exista un loc pentru caini vagabonzi. Annika mi. Hine, bine, iau eu blestematul asta de caine. insa nu- Spus deja acest lucru. pentru cateva zile. lar tu va trebui s&-] speli inainte —Nu exist? se miri Mellberg. Jiu acasi. Annika dadu din cap. eu semn cu degetul spre Annika, iar aceasta paru — Atunci banuiesc ca va trebui si-l iei acasé la tine, zis wufle usurata, ‘ el, indepartand cainele, ‘Niclo problem, ii fac eu baie aici, la sectie, spuse ea, pantalonului sau. de zel. Ignorandu-i eforturile, patrupedul se asezi pe pici Apoi adauga: tul drept al lui Mellberg. j Multumesc mult de tot, Bertil. __ Nu pot. Avem deja un caine, cdruia nu i-ar pica bine, Mellberg mormai. e : raspunse calma Paula, tintuindu-l cu privirea. Dar bagi de seam, data viitoare cand mai vad cai- — Dar tu, Annika? Ar putea si... le tin companie cal- ‘ista, si fie curat ca lacrima! Altminteri nu pune pi- nilor tai, nu? zise Mellberg, deja resemnat. uil in casa mea! De ce era mereu nevoit si se ocupe de asemenea _ Ciilc’ apasat si nervos de-a lungul coridorului, apoi chestiuni banale? Doar el era sef acolo, pentru numele nti usa biroului in urma sa. Annika si Paula isi zambi- lui Dumnezeu! feciproc. Cainele scheuna si didu bucuros din coada, insa Annika didu din cap. BP redcaua. Ujuit de indrazneala femeti, acesta Iu cureaua, iar Je reaction’, impingandu-se si mai tare in piciorul {Wf poi scancind. care se tot impingea in cra Camilla Lickberg Copitul german = 4 familiara melodie de pornire. in luna februa- — Sa ai o zi bund, spuse Erica, facdndu-i Maiei cu m: ot termenul-limité pentru noul ei volum din seria insa aceasta igi ignori mama. ‘iii politiste inspirate din cazuri reale, insa Erica i: Fetita statea jos, pe podea, in fata televizorului, deja sa facd niste cercetari pe timpul verii, drept tandu-se la emisiunea pentru copii Teletubbies, Se simfea pregatita s4 inceapa. Deschise documen- — O si ne simtim bine impreuna, zise Patrik, sdrutan Word pe care-1 intitulase ,Elias", dup numele primei e Brica. Eu si domnisoara asta mica vom fi in regula ine # ucigasului, apoi isi aseza degetele deasupra tas- urmatoarele luni. , Fu intrerupta de un ciocanit discret in usa. — O Zici de parci as pleca peste mari si fri, spuse Seuze ci te deranje: a ca, rézdnd. ins& voi coat waar ae toh titi irik deschise usa, privind-o pe Erica dindaratul claii — Crezi ca va da rezultate? Si lucrezi acasi? i ce-i acoperea fruntea. — Putem micar si incercaim, Prefi-te doar cA nu sunt | ma intrebam unde anume ai pus costumasul cu — Nicio problemi. De indata ce inchizi usa camerei de lucru, vei inceta si mai existi pentru mine, spuse trik, fcndu-i cu ochiul. ‘Patrik scutura din cap $i inchise usa. s — Hmm! Ei bine, vom vedea noi, rispunse Erica, i Din nou, Erica isi asezd degetele deasupra tastaturii dreptandu-se ctre etaj. ins va merita; decat si inchiri jpspirk adanc. Urma o noua bataie in usa. un birou. Imi cer scuze, promit sa te las in pace, trebuie doar Intra in camera sa de luctu si inchise usa, cu indo ireb ce fel de haine ar trebui si poarte Maia astazi. 1i'in suflet. De-a lungul celor douasprezece luni petr te ricoros afara, ins& ei mereu i se face cald si poa- te acasa, ingrijind-o pe Maia, ravnise la ziua cand a Mel... si-i poata preda stafeta lui Patrik, pentru a se putea d Patrik zambi manzeste. 5 Uno monks dica iar unor chestiuni serioase. Se siturase pana peste ~ Neare nevoie decat de o camasuta subtire si niste pan- cap de terenuti de joac’, gropi cu nisip si programe TV pe sub costumasul cu fermoar. $i in mod normal destinate copiilor. Incropitul unei placinte de nisip per- Wii fesul subfire, din bumbac. i fecte nu prea se cataloga drept stimulare intelectuala $i, Multumesc, zise Patrik si inchise din nou usa. indiferent cat de mult isi iubea fiica, simtea ca ar fi lato Lirica se afla pe punctul de a scrie cea dintai propo- Tazna daca ar fi fost nevoita si mai ingane un cantecel_ le, cand auzi plansete de la parter. Acestea sporira in Pentru copii. Venise acum randul lui Patrik si se ingri- insitate, iar dupa ce le asculta vreo doud minute, Erica jeasca de odrasla. q ypinse scaunul si cobori. « Cu un oarecare sentiment de veneratie, Erica se ase- Si-ti dau o mana de ajutor. Incercarile de-a o imbra- 24 in fata computerului, apis butonul ,On" si asculta ‘th sunt fara speranta. tet conection 2 Camilla Lackberg — Mada, vad asta, zise Patrik, cu broboane de sud a picurandu-i pe frunte, in urma stridaniilor de-a imb o fetita incapatanata. Cinci minute mai tarziu, copila incd mai era urst dar si complet imbricata, iar Erica isi séruta pe buze fetita, cat si sotul, inainte de a-i impinge afari pe u — Sa faceti o plimbare lunga, pentru ca mama sa un pic de pace $i liniste, cat s4 poata lucra, zise ea. Patrik piru jenat. — Imi pare riu. Cred ca va fi nevoie de cateva zile tru a prinde ritmul lucrurilor, insa apoi vei avea parte toata pacea si linistea pe care fi le doresti. Promit. Near fi rau, {si turna o cana mare de cafea si se intoarse la in camera ei de lucru. intr-un final, putea incepe. vara. Pesemne ca au uitat sd 0 redirectioneze, asa mama le-a tot golit cutia de scrisori, incepdnd din i Stal linistit, putem sa facem cata gilgie vrem. Mattias pufni in ras, dar Adam inca paru scep' Casa aceea veche avea ceva care iti didea fiori. La fel si bitranii cu pricina, de altfel. Indiferent ce spunea tias, el nu intentiona si tiste. — Asadar, cum intriim? Ura faptul cd, de teama, vocea fi prea mai ascuti dar nu se putea abtine. Deseori isi dorea si- mai mult lui Mattias. Sa fie curajos, ba uneori chiar né sabuit, Dar si cu succes mare la toate fetele. Copilul german ‘Hi Vedea, Sigur exista o cale de-a patrunde ina- ‘$6 spui din vasta experienta pe care-o ai in intratul ‘wlractie? ‘Adin rise, dar se si asigura c& o face pe un ton po- Mseultii, am facut multe lucruri de care tu n-ai habar, Mattias, raspicat. Mu iu", gandi Adam, ins nu indrazni si-si contra- jetenul. Uneori, lui Mattias ii placea si faca pe ti- u, lar Adam ii canta in struna. Avea destuli minte si nu inceapa o asemenea discutie cu Mattias. erezi ca are pe-acolo? [ull Mattias ii sticlir’ ochii in vreme ce aruncd o pri- In jurul casei, cdutand o fereastri sau un chepeng, Jar fi putut permite accesul inauntru. Num idee, zise Adam, privind nelinistit peste umar. (Gu fiecare clipa ce trecea, se simtea din ce in ce mai \ullumit de intreaga situatie. Poate niste suveniruri naziste ca lumea. Daca o avea orme si chestii de genul asta? Hintuziasmul din vocea lui Mattias era evident. De ayuseser’ la scoala un proiect despre SS, cipatase 0 wie, citise tot cu privire la cel de-al Doilea Razboi dial si nazism, Toata lumea stia ca vecinul din capa- strizii era un fel de expert la capitolele Germania si visti, asadar, Mattias simtise un impuls irezistibil de a la ce fel de obiecte avea acesta. Dar poate c& nu tine nimic de genul asta in casa, in- el sa obiecteze Adam, cu toate ca isi dadea seama ca in van. Tata a spus ca era profesor de istorie inainte se pensioneze, asa ci probabil are doar o grimada de Camila Lickberg Copiul german arti si chestii de genu’ asta, Nu inseamna ci are $1 Ajuti-m’ s& ure. lucru ca lumea. Dar poate exist ceva ce-am putea folosi ca si ne ci- —Ne vom convinge cat de curand. | vreo scar sau un. Ochii lui Mattias sclipira triumfatori atunci cand Jas-o balta si ajutd-ma odata si urc, dupa care te trag t& spre o fereastri. tine, — Uite. Fereastra aia e intredeschisa. 4 Sipus, Adam se apropie de perete, impreunandu-si Adam observa ingrozit ci Mattias avea dreptate, Je pentru a forma o treapti care si-i serveascd lui sinea lui, sperase ci pitrunderea in casi avea si se is Se schimonosi atunci cdnd pantoful acestuia i se deasca imposibila. 1 in palme, dar ignora durerea si-si salt prietenul. — Ne trebuie doar ceva cu care si impingem putin \tlas se agéta de marginea ferestrei si izbuti si se Teastra. intratat incat sd puna intai un picior, apoi altul, Mattias arunca o privire in jur. Fu nevoit sa wz, Strmba din nas. Doamne, ce miros! Casa duh- descurce cu un zavor de geam, care se desprinsese si iidu la o parte jaluzeaua si arunca o privire in ca- Zuse pe jos. ‘Avea aspect de bibliotec’, ins& toate jaluzelele erau — In regula, sé vedem acum. ite, asa ci inc&perea era invaluita in umbra. Mattias ridica z4vorul deasupra capului si impinse ii, miroase ca naiba aici! unul din capete intr-un colt al ferestrei. Aceasta nu inindu-se de nas, se intoarse catre Adam. anos unei hai s-o lism balt&, zise Adam, cu o licarire — La naiba! Trebuie sa functioneze. 4 janta in priviri. Cu limba scoas’, concentrat, el incercd din nou. ici gind! Acum, cand am reusit si intrim! Acum in- era simplu sa tind z4vorul deasupra capului si, in a distractia! Poftim, prinde-ma de mana. timp, si impinga, iar incercarea il ficu si risufle din \indu-si mana de la nas, apuca pervazul cu stanga, intr-un final, reusi sa strecoare zivorul inca vreo doi \¢ ce dreapta i-o intinse lui Adam. timetri. ide, doar n-oi fi un papi-lapte! — Vor observa ci le-a intrat cineva cu forta in casa! ‘Prept rispuns, Adam il apucd de mani, iar Mattias test neputincios Adam, ins& Mattias nu paru si-I au stil trag& cu toata forta. Piru, pentru o clip, ca — O si fac fereastra asta nenorocita s& se deschida! 41 Si izbuteasca, ins apoi Adam se apuca de per- Cu chipul asudat, el mai impinse o ultima dati, ir Mattias sari pe podea, facandu-i loc. La aterizare, fereastra se deschise brusc. ini niste pardituri stranii, Privi in jos. Suprafata po- ee 1a acoperit’ cu ceva, ins’ lumina slaba il impiedi- ‘Mattias ii inclest pumnul, in semn de victorie, aj vadii ce anume. Probabil ca niste frunze uscate. se intoarse entuziasmat spre Adam. ’ Mis? cise Adamnisirind sich pa podess 2 — teton onecton 2s Camilla Lickberg Copilul german insa nu putu identifica sursa paraiturilor de sub > Mattias? pile sale. ? rispunse iritat amicul su, incercand sa calce — La dracu’, ce miroase aici? spuse el, sustinand ca se intre mustele moarte. sufoca din cauza duhorii. i Adam nu-i raspunse. in schimb, pasi incetisor spre — Doar an zis, fi raspunse Mattias, care se obignui \iN), Simtea ca ar fi trebuit si faci imediat cale intoar- cu mirosul. 4 sh 8 sin cash 2 | sl plece pe unde intrasera si si fuga cat ii tineau pi- — Ia sd vedem ce are batranul pe-aici. Ridica jaluzeat ele, ins curiozitatea pusese stipanire pe el, iar pi- —$i daca ne vede cineva? le pareau si i se miste sit andu-] — Cine s& ne vada? Ridicé naibii jaluzeaua! S Ba, sasbtaies sees AERA eAdamut dicuuascultars. Cu un fosnet ipluzeaita I bine, ce e? zise Mattias, dar ticu imediat cdnd il ruld in sus, permitand luminii si inunde camera I scit asttamiaen glia UAzoea — Faina camera, zise Mattias, privind coplesit fn ju Bi vca:c:jcmnftata dacinecpten tation, ean Toft peretit erau acoperiti de rafturi cu cArti, din. pod} ie mina. Bagi de seam& c& tremura. Centimetru cu pani-n tavan. Intr-un ungher erau doua fotolii din pi metru, Adam isi duse mana citre spatarul scaunu- le, de.oparte 31d alta a.unei mésute. In celalalt capa | Singurul zgomot din inc&pere era cel al parditurilor tnedperil tronau.un birowenorm.¢i un. scaun. de moda, fub tilpile sale. Cu degetele de la maini simti ricoa- chenipeddumpaiatestators, ase Sacat shan) eras tupiteriei de piele. Apasd mai tare, impingand scau- tat.spre el, Adam mai inaintd, un-pas, dar pargiturile mai spre stanga, pentru a-l face s& se roteasca. Se sub tilpi il facura si priveasca din nou in jos. De dat ipa thapdirscaiivanie meonsaticensertabaen aceea, baiatul vazu pe ce cdlcau. Ju-si treptat continutul. Undeva, in spatele sau, = Conaibarsah, 4 {i auzi pe Mattias varsind. Podeaua era impanziti de muste. Muste negre, d gust&toare, moarte cu toate. Acopereau si pervazul. I stinctiv isi sterseri amandoi mainile de pantaloni. — La dracu’, ce dezgustator! se stramba Mattias. — De unde-au aparut toate mustele astea? Adam privi uluit spre podea. Apoi, mintea sa ind trinata de CSI" puse lucrurile cap la cap. Muste moat Un miros dezgustitor... Incerci si-si alunge acel gai ins privirea ii fu inevitabil atrasi de scaunul de la bir Ochii ce-i urmareau fiecare miscare erau mari si |. Mellberg incerca sa ignore animalul, neavand insa sorti de izbanda. Cainele rimasese lipit de el, pri- l-1 cu veneratie. intr-un final, Mellberg se induple- ‘Truse in afara sertarul de jos al biroului, scoase o be- ‘(U nuca de cocos si o arunca pe podea. intr-o clipita, sta se evapora, iar pret de o secunda, Mellberg avu \\a ci patrupedul ii zmbi. Vedenii, far doar si poa- = colle Chine are ieaipedae Wade an ale a Micar avea blana curata. Annika facuse treabi bund ocul crimei, cunoscut serial politist american. yamponatul si uscatul. Ins& chiar si-asa, lui Bertil ii 26 7 8 Camilla Laickberg paruse usor dezagreabil sa se trezeasca in dimineata ac si sd descopere c4 in timpul noptii cainele sarise in pat se intinsese langi el. Nu fusese convins ci samponul sise s&-1 scape de purici si de te miri ce altceva. Daca pt blana animalului colcdiau o multime de paraziti care doreau nimic altceva decat si topaie pe trupul lui masi Ins 0 examinare mai am&nuntita nu scosese la iveala mic, iar Annika jurase ci nu daduse de niciun purice. Mellberg era oricum hotirat si nu-i mai permit pot sa doarma in pat. Trebuia sa existe o limita. — Asadar, cum si-ti spunem? rosti Mellberg, simtin: du-se de-ndata stupid fiindca i se adresase unei fiinte cuvantatoare. Insa cainele avea nevoie de un nume. Cazu pe duri, cdutand in acelasi timp ceva care sa-l inspire, nu-i trecurd prin minte decat nume stupide. Nu, nu se tea asa. Apoi Mellberg incepu sa chicoteasca. li veni o i geniala. Trebuia sa recunoasca foarte sincer ca, de ci fusese nevoit si-l concedieze pe Ernst Lundgren, acesta lipsise — nu foarte mult, dar oricum. Asadar, de ce nu |- boteza pe caine ,Ernst“? Alegerea sa avea 0 oarecare n umoristicd. Mellberg chicoti din nou. — Emst. Ce zici de asta, batrane? E-n regula ori ba? Trase iar de sertarul biroului si scoase 0 noua b Fireste cd Ernst trebuia sa mai capete una. Nu era probl ma lui daci se ingrasa cainele. Probabil ca peste cai zile, Annika avea si-i giseasca o familie adoptiva, asa nu conta prea mult daca intre timp primea 0 bezea doua. ‘Taraitul zgomotos al telefonului ii facu pe amand sa tresara. — Bertil Mellberg. Copilul german Vocea de la telefon era atat de stridenta si de isteri- WWeAt, pentru inceput, el nu intelese foarte bine ce wie | se spunea. MA scuzati, va trebui s& vorbii mai rar. Ce ati zis? Ageultit cu atentie, apoi ridicd din sprancene, odata Intelese. Un cadavru, ziceti? Unde? he ajezti mai drept in scaun. Ernst se ridica si el, ciulin- urechile. Mellberg not o adres in carnetul aflat di- sa, incheie conversatia spunand ,Ramianeti pe loc", siri in picioare. Cainele il urma indeaproape. al aici! - Yocea lui Mellberg cipatase un ton neobisnuit de au- $i, spre marea lui surpriz4, vizu cum cainele se opri | asteptand noi instructiuni. ‘tail se aventura el si comande, aratand cu degetul in- oyu pus de Annika undeva, intr-un colt al biroului. inst se supuse, ezitand, si merse tiptil spre cos, unde wi apoi cu capul pe labute, aruncandu-i o privire ri- stlipanului sau provizoriu, Incurajat de noutatea fap- i cl, in sfarsit, cineva fi respecta autoritatea, Bertil lherg navali de-a lungul holului, strigand in dreapta stinga: Ni s-a raportat gasirea unui cadavru! ‘Trei capete se ivira, la trei usi diferite: unul roscat, tinand lui Martin Molin, unul carunt, al lui Gésta we, si unul negru pana corbului, apartinand Paulei jales. Un cadavru? zise Martin, iesind pe coridor. Apiiru pana si Annika, de la receptie. ‘Yocmai a telefonat un adolescent, pentru a ne adu- Jn cunostinta. Se pare cé el si un amic pierdeau vremea 2 30 Camilla Lackberg Copilul german si s-au decis s& intre pe furis intr-o casi aflata in iwe intr-un final s& obtina o intrevedere cu persona- Fjallbacka si Hamburgsund. induntru au gisit un cada ‘Hole al cazului — ucigasul —, ins mai erau trei sip- — Proprietarul casei? intrebi Gésta. ni pind atunci. intre timp, se vedea nevoita sa se Meliberg ridici din umeri. ce cu materialul din arhiva. Problema era ci nu stia — Doar atat stiu. Le-am zis biietilor s4 ramana pe {inde sa inceapa, Cuvintele nu prea curgeau lin, iar in Vom porni chiar acum intr-acolo. Martin, tu si Paula Jp acelea se instalasera si indoielile. Cele cu care se Tua 0 masina; Gésta si cu mine o vom lua pe cealalta, | mereu scriitorii, Mai ramasesera oare si alte cuvin- — N-ar trebui si-l sunam pe Patrik? intreba Gésta Wyi fi scris oare ultima propozitie, s’-si fi consumat Precautie. { Intreaga rafie? $8 mai fi fost in stare de inca 0 car- — Cine-i Patrik? intreba Paula, privind cand la Gé: Matiunea ii spunea c& aproape de fiecare dat cand in- cand la Mellberg. f ‘sf scrie o carte noua, se simtea la fel, insi gandul — Patrik Hedstrom, explicd Martin. $i el lucreaza tiv nu o ajuta. Era o forma de tortura, un procedeu doar ca a intrat in concediu de Paternitate, incepand fare trebuia sa treaca de fiecare data. Aproape ca se- azi. cu o nastere. Dar in ziua respectiva, Erika se sim- — De ce naiba I-am suna pe Hedstrém? zise Mellbi mai inceata ca de obicei. pufnind dispretuitor. Doar sunt eu aici, aduga el po! ‘Absent, bagé in guri o caramea cu ciocolaté Dum- Pos si porni gribit inspre garaj. i, pentru a se consola, in timp ce arunca o privire — Uraaaa! facu Martin dup’ ce Meliberg disparu, caletele aflate pe birou, langa computer. Textul lim- Paula ridicd din sprancene, nedumerita. 4 al mamei sale fi cerea imperios atentia. Era dezbi- — Eh, nimic, se scuz’ Martin, ins nu se putu abtine intre teama de a se uita la cele scrise de Elsy si cu- adauge: vei intelege cat de curand. iatea legata de ce ar fi putut gisi. incetigor, se intinse Desi inca parea derutata, Paula nu mai insista. A primul caiet. fl cantari in mana. Era subtire, asema- si prinda cat de curand mersul lucrurilor. maculatoarelor folosite in scoala primara. Erica igi degetele peste coperti, Numele fusese scris cu sti- Erica ofta. Casa era cufundat in liniste. Mult pr ins’, odata cu trecerea anilor, cerneala albastri pali- multa liniste. Timp de un an, urechile i se deprins: Pisy Mostrom. Acela fusese numele de domnisoara al cu cel mai mic scdncet ori planset. insa in clipele acel nel sale. Luase numele de Falck in urma casatoriei cu domnea o liniste mormantali. Cursorul clipea in d | Ericdi. Erica deschise caietul cu precautie. Paginile mentul Word. Intr-o jumatate de ora, nu izbutise si \ liniate cu albastru. In partea de sus era trecuta data: ptembrie 1943. Citi prima propozitie: Nu se mai termina odata riizboiul acesta? Copitul german | cuptura era buna. Alteori nu. Pe farm, femeile isi ve- de sarcinile zilnice — aceleasi sarcini pe care le indepli- y/ mamele, si bunicile lor. Aveau copii de ndscut, rufe Wt, case de randuit. Era un ciclu nesfarsit, insa ra; wmenin{a sa le tulbure atat deprinderile obisnuite, cat q ea de zi cu zi. Incit din copildrie, ea fusese constien- Fjallbacka, 1943 ‘deed tensiune mocnita. Iar in clipele respective, razboiul cit venise peste ei. isi auzi mama strigand-o de la parter. Hise repede caietul, punandu-l in sertarul de sus al | siiu birou aflat langa fereastra. Isi petrecuse atat de ‘Nu se mai termina odati razboiul acesta? ‘re stéind la el, fticandu-si temele, insit odata incheia- Elsy ronai capatul stiloului, gandindu-se la ce ar ula scolii, biroul nu-i mai servea la nimic. Se ridici, fi putut scrie. Cum sa transpuna in cuvinte sentiment 4 fusta, apoi cobort la mama sa. care le avea in legéiturét cu acel riizboi care nu implica si hy, ma poti ajuta cu apa? bria ei tara, dar totusi o fticea? fi parea ciudat faptul ca ‘Chipul mamei parea sleit si cenusiu. isi petrecuseri in- un jurnal. Nu stia de unde-i venise ideea, insa era ca $i vardi locuind in catmaruta de la subsol, in vreme ce res- simtise nevoia de a-si formula toate gdndurile cu privire w/ il inchiriaserd vizitatorilor estivali. Pentru banii pri- traiul pe care il ducea, trai ce-i era atat familiar, cat si Webuiau sa spele, sé gdteasca $i sa-i serveasca pe cunoscut. | — un avocat din Gateborg, aldturi de sofia lui si de Din unele puncte de vedere, abia daca isi mai ami Wel copii neastémparati — cu tofii extrem de pretentiosi. vremurile dinainte de razboi. Avea treisprezece ani, ci ui lui Elsy, Hilma, fusese nevoita sd lucreze neincetat, urma sa implineasca paisprezece; avusese doar noud ani ziua de lunga, ba chiar si seara, spaland rufe, prega- izbucnirea conflictului. De-a lungul primilor ani, ei nu cosuri de picnic pentru excursiile lor cu barca $i fticand vaserdi prea mari diferente, cu toate cit adulfii paireau sci dupd ei prin casé. in acelasi timp, mai trebuia si se de lucrurilor o atentie sporitd, devenind brusc interesafi si de propriile ei treburi stiri, atat de cele din ziare, cat si de cele de la radio. A\ ‘Stai jos si te odihneste o clipa, mam, zise cu blandete cAnd stiiteau in sufragerie si ascultau radioul, pareau agit ) pundndu-i sovaitor mana pe uméa temtditori si, intr-un mod straniu, captivati. In ciuda situal Hilma tresciri cand ii simfi atingerea. Niciuna din ele nu evenimentele ce se desfésurau in lume erau captivante — ubisnuita cu atingerile, ins dupa o scurtd pauzit, femeia nintatoare, insé captivante. In rest, viata parea cam Ia fel ise propria-i mand peste cea a fetei sale si se cufunda, re- si pana atunci. Vasele plecau in larg, apoi se intorceau a wetitoare, intr-un scaun. 32 Camilla Lackberg Copitul german — Chiar era timpul sa plece. N-am mai intalnit blocadei. Vasele din Fjélbacka puteau continua sit pes- oameni asa de exigenti. ,Hilma, poti, te rog, sit... Hil al jl, cu toate ca uneori captura era mai slabé decit ina- superi daca... Hilma, ai putea oare sa...” “4 veniturile puteau fi suplimentate prin efectuarea unor Le immitét accentul de orasean, apoi isi duse, alarmata, arturi inspre si dinspre porturile norvegiene. Tatdl lui Ja gurd. Nu se céidea sé arate atat de multi: lipsa de respect veniea deseori acasa cu gheatd din Norvegia si, daca no- de oamenii avufi. Era important siti vada lungul nasului. wa de partea lui, aducea si marfii, la intoarcere. —E de infeles cat esti obosita. N-a fost simplu sit ai Ay vrea doar ca... face cu ei. ‘Hilma se cufunda in tiicere, dar apoi continu. Elsy turna si ultima ramdsita de apa intr-o cratita, ‘Ay vrea doar ca el sit fie mai prudent. 0 asezét pe aragaz. Cand apa clocoti, amestec niste ink ‘Wine? Tata? zise Elsy, cu toate ca stia prea bine la cine tor de cafea si puse pe masit 0 ceasci pentru Hilma si 1 mama éi. pentru sine. d Du, ii rispunse Hilma, flicand o grimasa, in vreme ce lua — Mai aduc apa intr-o clipa, mama, dar mai intéi, sé gure de cafea. il are cu el in calatoria asta pe baiatul niste cafea. lui si... ei bine, tot ce pot spune e ca nu-i a buna. — Esti o fata bund. ‘Axel e un batiat curajos; va face tot ce-i sta in putinta. $i Hilma sorbi din surogatul searbaéd. La ocazii speciale, ‘Sigurd cit tata ii va da tot ajutorul posibil. Placea si-si bea cafeaua tinand un cub de zahéir intre dit Dar riscurile..., zise Hilma, dand din cap. Riscurile pe Doar cdi in vrenurile acelea, zahdrul se gasea rar si, pe ji le asumd atunci cand ii are cu el pe fldctiu si pe prie- supra, nu era la fel cu erzat de cafea. lui... Nu pot sd nu mé gandesc citi vor atrage in cine — A dis tata cand se va intoarce? spuse Elsy, plecan (¢ primejdie pe tatél tu si pe ceilalti. Privirea. ‘Trebuie sa facem tot posibilul pentru a-i ajuta pe norve- Pe timp de rézboi, acea intrebare avea 0 incitrcitturdt opti Elsy. Gandeste-te cum ar fi fost sa ne afliim noi ‘mai puternica. Nu trecuse mult de cand Ockeré fusese at ul lor. Atunci, noi am fi avut nevoie de ajutorul lor. Axel cu tonpile si se scufundase, ludnd cu sine intregul echipaj tenii lui fac mult bine. a bord. De céind cu incidentul respectiv, un ton fatidic se Hai sit nu mai vorbim despre asta. Ai de gand si aduci curase in rostirea vorbelor de ,rimas-bun", dinainte de apa aia? noud plecare. Insit munca trebuia flicuta. Aveau mérfuri Pdrdnd necijitd, Hilma se ridica si merse pana la chiu- livrat si pesti de pescuit. Asa se scurgea viata lor, indife ‘pentru a-si clati ceasca de cafea. Dar Elsy nu se sim cdi era sau nu rizboi. Trebuiau meicar sa fie recunoscittori | Stia cai mama ei se purta asa din cauza grijilor. tru faptul ca se permisese continuarea deplasiirii de cargo (Cu o ultima privire ciitre spinarea mamei, gdrboviti ina- turi inspre si dinspre Norvegia. In plus, era considerat mai de vreme, Elsy apuct géleata si porni st aducii apd de la fin primejdios decat circularea cu salvconduct, desfaésuraté ina. ston cnmcton 35 Capitolul 2 36 Spre mirarea sa, lui Patrik fi facea plicere si me: Ja plimbare. in ultimii ani, nu prea avusese timp sa fé miscare, ins& daca ar fi putut sa se plimbe in fiecare pe durata concediului de paternitate, ar fi avut sansa scape de burta pe care-o capatase in ultima vreme. asemenea, faptul ca Erica taiase din dulciuri daduse de, ajutandu-l sa slabeasca vreo cateva kilograme. Trecu de benzinarie si continua s4 mearga, in rit alert, de-a lungul drumului spre sud. Maia stitea in & cior, cu fata inainte, gangurind fericita. fi placea la n nie s& fie afara si fi intampina pe toti cei care le ieseat cale cu un_,,Buna“ voios si un zambet larg. Era ca 0 taza de soare, desi putea fi si extrem de neastampi daca igi punea ambitia. ,,Pesemne a mostenit asta Erica“, se gandi Patrik. Mergand in continuare de-a lungul drumului, simtea din ce in ce mai satisfacut de viata sa. Astepta nerabdare s& capete o noua rutina zilnic’, in plus, placut sa aiba in sfarsit casa numai pentru ei. Nu ca fi deranjat Anna si copiii ei, dar incercarile de a locui preuni sub acelasi acoperis, luna de luna, se dovedi Copilul german oure, Singura problema era acum s& o multumeas- je mama lui. Mereu se simtise prins undeva la , Intre ea si Erica, Fireste cd-i intelegea frustrarea | Cauzati de obiceiul mamei sale de a le critica abi- ie de pirinti, ori de cate ori venea in vizita. insa jaya, ar fi dorit din partea Ericai o abordare simi- ‘4/4 lui, si anume, si nu-si plece urechea la spusele |, In definitiv, Kristina locuia singura, avand pu- {uri care sa-i ocupe timpul, printre ele numaran- ful ei si familia acestuia. Lotta, sora lui Patrik, lo- Goteborg si, cu toate ca distanta nu era mare, 4 ii venea mai usor s&-i viziteze pe Patrik si pe Eri- \e dovedise a le fi de mare ajutor. in cateva cel doi reusiseri si ia cina in oras, timp in care li Se ocupase de bebelus si... ei bine, Patrik si-ar fi sofia lui s vad’ mai des jumatatea plind a pa- ju! stig Maia, entuziasmata, aratand cu degetul ind trecura pe Langa caii ce pasteau pe izlaz. tia se opriri un moment, privindu-i; lui Patrik ‘eri prea dragi acele creaturi, dar se vedea nevoit \unoasci — intr-adevar, caii din rasa Fjord chiar imosi si pareau relativ inofensivi. isi propuse ca yrindtoare sa ia cu el céteva mere si niste morcovi. ¢¢ Maia se satura si-i priveasca, mersera pe ultima je de drum spre moar, de unde urmau sa se in- spre Fjaillbacka. lati ajunsi destul de aproape incat sa zireasca tur- cli ivindu-se peste culmea dealului, Patrik obser- wyin’ cunoscut&. Nu avea luminile albastre aprin- sirena pornita, asa ca nu putea fi o situatie de |. Cu toate acestea, isi simti pulsul accelerandu-i-se. 37 Camilla Lickberg Copiul german Abia ce trecu primul vehicul al politiei, cd aparu $i ‘Vo tog, zise Martin, inclinandu-si capul. Vino doar si de-al doilea. Patrik se incrunta. Ambele masini; ins j)o privire. Te duc eu acasé dupa aceea. Caruciorul ca era vorba de ceva grav. Facu semn cu mana at in portbagaj. cand primul vehicul ajunse cam la o suta de metri ‘Har n-ai masina echipata cu scaun pentru copii. tanta. Masina incetini, iar Patrik se duse sa stea de i, ai dreptate. Ce-ar fi sA mergi pe jos pana la locul cu Martin, care era la volan. Maia didu nerabdatoare / i. chiar dupa colt. Prima strada la dreapta, a doua miaini. in Jumea ei era mereu distractiv atunci cand partea stanga. Scrie ,,Frankel” pe cutia de scrisori. Tea ceva nou. 4 wik eziti, dar un nou claxon venit dinspre a doua — Buna, Hedstrém. Ai iesit la plimbare? zise M {i ficu sa ia 0 hotdrare. céndu-i Maiei cu mana. ‘Joguli, voi veni pe jos, doar cat si arunc o privi- — Ei bine, omul trebuie si se mentina in forma... va trebui s& ai grij de Maia, cat timp voi merge intampla? . $i sé nu cumva sa afle Erica. S-ar infuria Cea de-a doua masini a polifiei veni din urma, care opri. Patrik le facu semn cu mana lui Bertil si — Buna, sunt Paula Morales. ‘ it, zise Martin, ficdndu-i cu ochiul. Abia atunci, Patrik observa ca lang’ Martin se -u semn lui Bertil, apoi big’ magina in viteza intai. femeie imbricata in uniforma de politie. Dadu mé vedem acolo. ea si se prezent’, dupa care Martin ii raspunse la int Joguli, spuse Patrik, macinat de puternicul senti- — Am fost anuntati cd s-a descoperit un cadavru. ulterior avea s& regrete. aici, in zona. witatea ins& avu castig de cauza in fata instinc- — Banuiti vreun joc murdar? intreba el, incrunt utoconservare; intoarse c&ruciorul si se indrep- Martin dadu din umeri. spre Hamburgsund. — Momentan, nu stim nimic. Doi pusti au gisit vrul si ne-au sunat. © ¢ din pin trebuie s& disparal Mazina de politie din spatele lor claxona, fa stiitea cu mainile-n solduri, incercand s4 adop- pe Maia si tresara. sie pe cat se putea de severa, — Uite ce e, Patrik, zise Martin, grabit, N-ai putea ‘ceare pinul? zise Dan, scrpinandu-se in cap. si sd vii cu noi? Nu ma simt prea confortabil cu. it! Cum poti s& intrebi asa ceva? spuse Anna, iz- cine, spuse el, facdnd semn spre cealalté masina. in ris. Nu te speria, dragul meu... ins& chiar va — Nu stiu daci e o idee prea bund, rispunse Pattil insist. Nu exist& nimic mai urat decat mobilierul am cu mine pe asta mica... si, vezi tu, teoretic sul Jur patul acela le intrece pe toate. in plus, nu concediu. dorm in acelasi pat pe care |-ai impartit cu Ey Camilla Lackberg oe Pemnilla. Pot s& locuiesc in aceeasi casi, dar nu pot {iiven ca farfurille de pe masa s& se clatine $i sa zor- in acelasi pat. {i ritmul cdntecutui, — Asta e de inteles. Dar va fi costisitor si cump ja, zise Dan cu o mina crispata, uitandu-se catre grimada de mobili nou’. s Parea ingrijorat. Atunci cand el si Anna devenis hopaa” e cuvantul cel mai potrivit, spuse Anna, un cuplu, Dan renunfase la planul de a vinde casa, \du-se din imbratisarea lui. Chiar nu ii e usor tot le era greu sa o scoata la capit. — Am banii pe care mi i-a dat Erica, atunci cand a {axfuriile zomaitoare si le puse in chiuvetd. zitionat partea mea din casa parinteascd. Hai sé f , dar va trebui si accepte faptul ca exist cineva © parte din ei pentru a cumpaira lucruri noi, Putem mea, zise Dan, ‘pirand iritat.’: 0: ms asta impreuna sau imi poti da mana libera — d ich doar sa te pui in locul ei, Mai intai tu i Per- aventurezi, i Ail divortat, apoi o grimada de... — isi cantiri cu — Crede-m, as prefera si nu iau hotarari cu pri Yvorbele — iubite care s-au perindat pe aici, dupa mobili, zise Dan. Cat timp nu e prea fistichie, pott \ apar si eu in tablou, si ma mut la tine cu a orice iti trece prin minte. Ei, gata cu vorbairia, ia vin nel, Belinda abia daci are saptesprezece ani, bs aici si ia-ma in brate. @ orlcum e dificil, asta far si mai fie nevoita s Ca de obicei, lucrurile incepura si se aprinda, iar Muiasca si cu aparitia in cas& a trei straini. ee tocmai ii desfcea sutienul Annet, cénd usa de la int direptate, sunt constient de asta, oft Dan. ins se deschise si cineva igi faicu aparitia, Dat find ca idee cum s ma port cu 0 adolescenta. Adica... ar tia se vedea bine dinspre hol, era clar ce anume se si o las in pace, ori asta o va face si se simti ne- cea acolo. ? Sau ar trebui s@ incerc s4 stau de vorba cu ea, ris- — Isuse, ce dezgustitor! Nu-mi vine s& cred ca vi fastfel sa creada c& sunt prea insistent? Ar trebui s& de cap in bucatirie! un manual cu instructiuni pentru asemenea si- Rosie de furie, Belinda trecu in goand pe lang’ } se indrepta spre camera sa. Odat ajunsi in s na raise. - lor, se i stele te ed ‘Cred ci au omis si va imparta manualele, in sala de — Eu mi duc sa locuiesc cu mama — m-afi auzit? wnitate. Dar te-ai putea stradui sa discuti cu ea. car acolo nu va trebui sa va vad pe voi bigandu-vi Hil trdnteste usa-n nas, macar ai incercat. Dupi care bile in gura toata ziua! E scarbos! M-ati auzit? ul sa incerci iar. $1 iar. ie teama ca te va ne Poc! Usa de la camera Belindei fu trantita cu pul eam ci va pierde dreptul de a fi copil. ie team’ ce dupa care se auzi cheia intorcindu-se in broasca, © ‘mutati aici, vom pune noi stipanire pe tot. $i e de mai tarziu incepu sa duduie muzica, atat de 2gomot les. a Camilla Lackberg Copilul german — Ce-am facut sa merit o femeie asa de inteleaptil Dan, tragand-o pe Anna aproape. —Nu stiu, spuse Anna zimbind si cuibarindu-si la pieptul lui. Baga de seam, nu sunt prea inteles a se pare doar, prin comparatie cu fostele cuceriri, — Ai griji, rase Dan, strangand-o si mai puternic fe. Daci o fii tot asa, s-ar putea si pastrez pana la patul de pin. — Deci vrei s& stau aici sau nu? — Bine, ai cdstigat. E ca si disparut. Raser& amandoi si se sdrutara. La etaj, muzica continua si duduie la un volum asurzitor. Wine, aveam de génd sé mergem inauntru si sé arun- \) privire, din moment ce parea c& batranii plecasera. WWAnii? zise Martin. Deci locuiau aici dowa per- {ra{i, ti raspunse Mattias. Nu stiu cum ii cheama, abil ci mama stie. Ea le-a tot ridicat corespon- _Incepaind cu luna iunie. Unul din frati pleaci me- {impul verii, insa celalalt nu. Doar c’ de data asta, ii mergea sa ia corespondenta din cutie, deci laginat cd. fraza neterminata gi isi plecd privirea. inca mai ‘Muse’ moarta pe unul dintre pantofi. Scutura, i, din picior, in incercarea de a o indeparta. birbatul care zace mort in casi? zise apoi, ridi- | privirea, (ir) moment, tu stii mai multe decat noi, spuse | Dar continua. Va gandeati si mergeti inauntru, Martin ii vazu pe biieti de indati ce viri pe al fata casei. Stateau deoparte, cu bratele incrucisate la si dardaind, Aveau fefele palide si parura vizibil u la aparitia masinilor de politie. — Martin Molin, zise el, strangandu-i mana pri biiat care, bombinind, se prezenti drept Adam son. Wn. Pare amuzant acum, fiindc’ la iesire, am des- i usa principald era deschisa. Asa ci am fi putut ol, pur si simplu. in orice caz, Mattias a intrat Celilalt baiat f’icu doar semn cu mana dreapt’, zandu-se, cu o mina jenati. — Am vomat si m-am sters apoi cu... Aa, nu cred fi indicat sa va strang mana. Intelegitor, Martin ficu semn din cap. — in regula, ce s-a petrecut de fapt aici? Se intoarse spre Adam, care parea mai putin rat. Acesta era mai scund decat prietenul séu, cu. blond, zburlit, si cu o eruptie acneica agresiva pe ol — Ei bine, lucrurile stau in felul urmator... Adam se uita inspre Mattias, care doar didu umeri, facdndu-| astfel si continue. , dar nu am vazut ce era, din cauza intunericului. ineric? il intrerupse Martin. De ce era intuneric? coada ochiului, vazu ci Gésta, Paula si Bertil se 4m in spatele lui, ascultand. te jaluzelele erau lasate in jos, explica ribdator | Insti noi am ridicat jaluzeaua de la fereastra prin intrat si atunci am vazut ci podeaua era acope- muste moarte. lar mirosul era oribil. a a Camilla Lickberg Copilul german — Intr-adevar, era oribil, prinse curaj Mattias, we vi duc pe jos pana acasi, replica Gésta, ficn- se lupta cu o noua stare de great. q ‘join si-1 urmeze. — Si apoi? zise Martin, incercand si nu se abat& dol mersera agale in urma lui, ca niste adoles- discutie. 4 {ipicl — Mattias cu o expresie recunoscatoare, in — Apoi am patruns in camera, iar scaunul de la (@ Adam era vadit deceptionat de faptul ci avea era intors cu spatele la noi, asa cd nu ne-am putut, desfasurarea evenimentelor. ma ce era acolo. insa aveam sentimentul ci... ei in {i urmari cu privirea pana cind, odata trecuti m-am uitat si eu la CST si, avand in vedere mirosul ‘ flicuri nevazuti, apoi spuse, cam fara chef: nic si mustele moarte... nu trebuia si fii un geniu ine, haideti si vedem ce-avem aici. dai seama ca a murit cineva acolo. Asa ci m-am dus} || Mellberg isi drese vocea. la scaun si |-am intors. Iar el era acolo! ham nicio problema cu cadavrele, absolut nicio Pesemne ca tabloul era inca prea intens pentru i); am vazut destule la viata mea. ins& cineva ar tias; acesta se intoarse si voma pe iarbii. Se sterse verifice... imprejurimile. Poate ar fi bine ca eu gurd, soptind: cup de sarcina asta, avand in vedere cA sunt se- — Scuze! \\ $1 politistul cu cea mai vasta experienta, spuse — E-n regula, zise Martin. Cu totii am reactionat indu-si iar vocea. tic la un moment dat, cénd am fost confruntati cu (in si Paula schimbara cateva priviri amuzate, dar vale Si-1 rispunda, Martin se asigur& c& adoptase o — Eu nu! spuse artigos Mellberg. rloas — Nici eu, rosti Gésta, laconic. bine zici, Bertil. Cel mai indicat ar fi ca perime- — Si nici eu, adiuga Paula. le atent inspectat de o persoand cu experienta ta. Martin se uita la ei peste umar, cu o expresie | cu mine vom merge inauntru si aruncim o — Arata asa de scarbos, ii informa Adam. in ciuda socului, situatia Parea sa-i ofere biiat oarecare satisfactie. in spatele lui, Mattias se garl varsa din nou, ins& parea ci-si golise deja continutul ci asa ar fi cel mai intelept. Jiberg se balansi pe cAlcaie pentru o clipa, inain- neasci de-a lungul peluzei. macului. — Ar putea cineva sa-i duca pe baieti la casele lor? Ja doar incuviint& din cap. se Martin, intorcdndu-se spre colegii lui. ij’, ii spuse Martin, deschizand usa. Nu vrem si La inceput nu primi niciun rispuns, apoi Gésta m probele, in caz c& se dovedeste ca victima n-a —Ti duc eu. Haideti, baieti, urcati in masina. din cauze naturale. O si aruncdm o scurta privire, — Locuim foarte aproape, zise Mattias, vlaguit. ile de-a trimite specialistii inauntru. “4 4s Camilla Lickberg Copiul german — Am cinci ani de experienfa in divizia pentru violente, la Investigatii Criminalistice Regional Stockholm. $tiu cum si ma comport intr-un posil al crimei, replica Paula, cu blandete. — Ah, scuze, n-am stiut, zise jenat Martin, dar apoi pare sa fi murit din cauze naturale, zise Martin, drepta atentia asupra sarcinii pe care 0 avea de in \lui-si gura cuprinsa de un gust de fiere. tacere nefireasci domnea induntrul casei, fi hiti in sec de mai multe ori, concentrandu-se asu- trerupti doar de zgomotul pasilor pe podeaua din Inli pe care o avea de indeplinit si luptindu-se cu Martin se intreba daca linistea i s-ar fi parut la fel de ¢ | de a varsa. in ciuda starii deplorabile a cadavru- plita si fara sa fi stiut de prezenta cadavrului in Incipea indoiala. O contuzie pronuntat’ la una intr-un final, trase concluzia cd nu, nu ar fi fost la fe yple era cum nu se putea mai griitoare. Persoana — Pe-acolo, sopti el, apoi intelese ci nu avea niciun Win fusese victima unui atac brutal. tiv s& vorbeasca incet. tin se intoarse cu grija si parasi inc&perea. Paula Drept urmare, repeti pe un ton normal cuvint in urma lui, Dupa cateva guri de aer proaspit, grea- Sunetul acestora ricosa de pereti. tisipi. in clipa aceea, il vazu pe Patrik aparand de Paula il urma indeaproape, in vreme ce Martin coll, de-a lungul aleii pietruite. facu cativa pasi inainte, spre inciperea despre care Yorba de o crim, zise Martin de indata ce Patrik supuneau cd e biblioteca. Odat’ ajuns acolo, deschise # dlestul de aproape incat si-1 aud’. Torbjorn si echi- Se inteti mirosul straniu pe care-1 simtisera dupa ce Yor trebui sa vind si si se apuce de lucru. Momen- trunsesera in casa. Baietii avuseser dreptate. Podeat Jol nu mai avem ce face. intesatd de muste. Pe masuri ce inaintau, de sub injeles, ii raspunse Patrik, cu o mina sinistra. As résunau pardituri. Miasma era puternica, ins probal Cy mult mai slabii fata de cum fusese la inceput. ‘pri si se uit& spre Maia, aflata in carucior. — Fara indoiala c&é a murit cineva, cu destul de ite si aruncd o privire. Am eu grija de Maia, spu- timp in urma, zise Paula, dupa care ea si Martin da tin, plin de zel, dup& care merse la fetita si o lui Hidict un brat pentru a o atentiona pe Paula, care a- Aipus’i, in dreptul usii. Nu se simfea jignita. Cu cat \\ mai putini politisti prin incpere, cu atat mai cu ochii de ce se afla in cealalta parte a camerei \¢. Haide, scumpete, si mergem sa ne uitim la flo- — Fra doar si poate, spuse Martin, je de-acolo. Simfi un gust neplacut in gura. Se imbarbata si loricele, repet’ Maia, arditand cu degetul catre stra- se precaut de-a lungul camerei, inspre cadavrul asezat seaun. i ? o intreba Patrik pe Paula. — Stai aici. Temeia dadu afirmativ din cap. 46 ” Camilla Lackberg —N-arita deloc bine. Pare c& a stat acolo toata vara. putin, asta e parerea mea. — Presupun ci ti-a fost dat si vezi multe de-a lu anilor petrecuti in Stockholm. existat cdteva cazuri cumplite. — Hi bine, ma duc si arunc o privire. Eu, de fapt, in concediu de paternitate, insi... Paula ambi. — E greu si stai deoparte, nu-i asa? Te inteleg. insa tin pare s se descurce bine. Cu un suras, ea isi indrepti privirea catre strat de flori, unde Martin se lasase pe vine, alaturi de pentru a admira bobocii. —E cao stanca. Din toate punctele de vedere, zise I trik, in vreme ce se indrepta spre casi. Cateva minute mai tarziu, reveni. — Sunt de acord cu Martin. E cat se poate de limy avand in vedere contuzia pronuntat de la tampla vi — Nici urma de suspect, zise Mellberg, suflind din Asadar, cum arat&? Ai fost inuntru, Hedstrom? Patrik incuviint& din cap. — Da, fari indoiali avem de-a face cu o crima. Ai gand s& chemi specialistii? — Fireste, rispunse Mellberg, infoindu-se. Doar sunt ful acestui balamuc. $i, apropo, tu ce cauti aici? Ai i tat si-ti iei concediu de paternitate si acum, cA il ai, ay pe-aici, hodorone-tronc. Meliberg se intoarse catre Paula. — Bu nu inteleg noua generatie — birbatii stau ace schimba scutece, in vreme ce femeile se zbenguie in —Nu foarte multe cadavre in zona respectiva, ins opilul german WWuse, se risuci si porni apasat catre masina de poli- entry a-i chema pe specialisti. Win venit in Tanumshede, zise Patrik sec, primind | Hspuns un zambet amuzat. ‘Miri face griji, nu ma simt jignitd. Am mai avut de-a ‘(4 genul asta, Dac-as fi Lisat toate fosilele in unifor- sh ind supere, m-as fi dat batut de mult. | pare bine c& gandesti asa, zise Patrik. lar unicul © ci macar Mellberg da dovada de consecventi — ineaza pe toat& lumea la fel. ugurare si aflu asta, zise Paula, razdnd. »| asa amuzant? intreba Martin, care inca o avea i in brate. jellberg, rostira la unison Patrik si Paula. Cea mai zis acum? th, ca de obicei, spuse Patrik, intinzandu-se pentru pe Maia. Dar s-ar parea ci Paula fi va face fata, asa wile vor fi in regula. Acum, domnigorica asta si cu {webuie s ne indreptim spre casa. Fé-le cu mana, (Ce, ma parasesti, iubire? Credeam c4 noi doi avem special, zise el, bosumflandu-se si prefacandu-se ja nu va fi interesati nicicnd de alt barbat cu ex- Witicului stu. Nu-i asa, dulceati? Patrik isi feck nasul de gatul Maiei, facdnd-o sa ji si rad, Dupa aceea, o aseza in cdrucior si le ficu eu mana colegilor sai. Pe de-o parte, era usurat c& si plece, pur si simplu, Ins pe de alta, ar fi dat ori- poati rimane. Camilla Lackberg cop darmany * _ Un sentiment de panica o coplesi. Unde era Her- Era confuza. Sa fi fost luni? Sau sa se fi facut d / Avea sa fie plecat mult timp? Lasand-o pe ea aco- marti? Britta pasi agitatd de-a lungul si de-a latul sul Ponte chiar lisind-o de tot? Asta si fi soptit buzele seriei. Era atat de... frustrant. Avea senzatia cA cu cé jp acea vaga amintire ce-i trecuse prin minte? Tre- chinuia sa se agate de ceva, cu atat lucrul ii scapa si i se asigure ca nu era asa. Trebuia sé mearga si si mult. in clipele de luciditate, 0 voce launtric’ ii 5 ice ac’ lucrurile lui inca se aflau acolo. Britta sa ca ar fi putut controla i ii de pe canapea si fugi degraba la etaj. Panica te de sine. Ar fi putut recapata controlul asupra mit 1 in timpane, ca un val de reflux. Ce-i spusese, sale. in acelasi timp, stia c& mintea ji flicea feste, se uct, Herman? O privire aruncata in dulap 0 li- tada, pierzandu-si capacitatea de a memora, de a re ‘Toate lucrurile lui erau acolo: jachete, pulovere, momente, fapte, informat ij, Cu toate se aflau acolo. insa tot nu stia unde Luni. Era luni. Bineinteles. Cu o zi in urmi, o vi seri fiicele sale si familiile acestora, pentru a lua im] fivitta se arunca pe pat, se ghemui ca un copilas si na cina de duminica. in concluzie, era luni. Fara do: » In mintea ei, lucrurile continuau si dispara. Cli- poate. Cu un sentiment de ugurare, Britta se opri ¢lipi, minut cu minut, memoria vietii ii era stear- mers. fi prea 0 mica victorie. Macar avea idee ce zi i ca ea SA poata impiedica asta. Ochii ii furi n&paditi de lactimi si se aseza la un ¢ pat al canapelei. Tapiteria Josef Frank era frumoasa si ‘Mini! Ce mai plimbare ati facut. Sunteti plecati de-o miliaré. Cumparase materialul impreuna cu Herman, uli de timy mai bine zis, ea il alesese, iar el fusese de acord cu ica le iesi in intampinare, iar fetita ii didu mamei rea fAcutd, Orice, doar sa fie ea fericita. Ar fi acceptat Mrutare umeda. curos si 0 canapea portocalie cu buline verzi, daca Wi, ‘Tu n-ar trebui sa lucrezi? intreba Patrik, evitand si-ar fi dorit ea. Herman, da... Unde era Herman? {nc liveascd in ochi pe Erica. sd culeaga nelinistita scame de pe modelul floral al ila, pai... oft ea. Imi e greu s4 pornesc. Stau si ma feriei. Ba totusi stia unde se afla barbatul. Chiar tia, # la ecran si mananc ciocolata. Daca o tin tot asa, sinea ei, il vedea miscandu-si buzele, explicandu-i nouazeci de kilograme la finalul cartii. avea de gand s4 mearga. Ba chiar isi amintea cum i-o ‘Ajutii pe Patrik sa ii scoata Maiei costumasul. petase, de mai multe ori. ins& la fel cum uitase ce zi e1 m-am putut abtine si am aruncat o privire in jur- ii scdpase, in momentele respective, si acea ramasit& mamei. informatie, z4pacind-o si suparand-o. Apuci frustrati vit interesant? intreba Patrik, rasufland ugurat tul canapelei. Daca s-ar fi concentrat putin, ar fi ret {\ nu avea sa fie nevoit sa vind cu explicatii pentru si-si aminteasca. erea lor. so 31 32 Camilla Lickberg opitul german —Nu prea. in general e despre viata ei de zi cu zi. i Chibzuind asupra felului in care s&-i explice mai n-am citit decat vreo cAteva pagini. Trebuie si ma re: , Patrik sorbi din ceai pentru a mai castiga timp. Ja doze mi Mergeam spre moara lui Lersten, cnd au aparut Mar- Erica se indrepta spre bucatarie si, ca pentru a schi jl echipajul, pentru a verifica un raport primit. ba subiectul, zise: ‘Se ulti prudent spre Erica. Aceasta ridici din spran- — Bem un ceai? §/ astepta continuarea. — Ar fi grozav, spuse Patrik, atarnandu-si haina, iNeva sunase si raportase gasirea unui cadavru intr-o pe cea a Maiei in cuier. ‘le pe drumul catre Hamburgsund, asa c& ei se in- O urma pe Erica spre bucatarie, privind-o cum i intr-acolo ca s& arunce o privire. luia, punand apa la fiert si scotand plicurile de ceai si Jeg. Dar tu esti in concediu de paternitate, asa c& tile. Pe Maia o puteau auzi jucdndu-se in sufragerie. are de-a face cu tine. cAteva minute, Erica puse doua cesti aburinde pe ise, Erica tresari, ducdnd ceagca la buze. din bucitarie, iar cei doi se asezara fata-n fata. nu vrei sa-mi spui cd... — in regula, si auzim, spuse ea, examinandu-l pe privi cu neincredere. trik. da, zise Patrik, pe un ton putin cam strident si cu il cunostea prea bine. Expresia ochilor, felul in alintita asupra mesei. batea agitat din degete; fie nu voia sa fi spuna ceva 4 sii spui c& ai dus-o pe Maia intr-un loc unde s-a me, fie nu indraznea. ¢adavru? intreba ea, cu ochii tinta la Patrik. — Ce vrei si spui? intreba el, incercdnd si para ini , dla, insi Martin a avut grija de ea cat timp am — Nu mi privi asa cu ochisorii tai albastri. Ce ant iniuntru, si arunc o privire. A dus-o sa vada stra- ii ascunzi? flori. Lua o gura din ceaiul fierbinte si astepté amuzat ‘izni sa-i ofere un zambet impiciuitor, insa primi el sd sa se linisteasca si s& treacd la subiect. doar o privire glaciala. — Ei bine intru, si arunci o privire? — Da? zise Erica, intr-o incercare de a-l incuraja, wile de gheata din tonul vocii sale zornaiau ne- confirmand, in acelasi timp, faptul c& o latura a ei se ¥ fata, in mod sadic, observandu-i evidenta stingh« in concediu de paternitate. Cuvintele-cheie sunt — Ei bine, s-a intamplat ceva in timp ce eram la iu, ca si nu mai pomenesc de ,paternitate“! Cat bare cu Maia. © fi sa spui ,Nu lucrez momentan“? — Serios? Amandoi mi-ati venit acasa teferi si m m-am dus induntru ca si arunc o privire, spu- mati, deci ce-ar putea fi? uun ton jalnic, ins& constient ca sofia lui avea — Pai... Camilla Laickberg Era intr-adevar in concediu. Concediu de paternit Patrik o privi uluit. Cum de uitase? Frankel nu era te. Colegii lui puteau sa se descurce singuri. $i nici nu {1 cel mai obisnuit nume in Suedi fi trebuit si o duca pe Maia in preajma locului crimei. Nin sufragerie, o auzira pe Maia gangurind voioasa. ‘in clipa aceea, isi daduse seama ca mai exista un taliu nestiut de Erica. {si simti fata contractandu-se ni vos atunci cand inghiti in sec si adauga: — Apropo, s-a dovedit a fi o crima. Se flicuse deja tarziu dupa-amiaza cand ajunsera Hin final inapoi la sectie. Intre timp, aparuseri Tor- 1) Ruud, seful diviziei criminalistice, alituri de echi- — O crim! ‘4, lar impreuna isi facusera bine treaba, apoi plecase- Vocea ei capatd un ton de falset. De asemenea, cadavrul fusese luat si se afla in drum — Nw-i de-ajuns ca o duci pe Maia la o casi unde a Jaboratorul criminalistic, unde avea si fie supus tu- descoperit un cadavru — se mai dovedeste a fi si onm examinarilor posibile si imposibile. en Hi bine, a fost 0 zi de luni pe cinste, zise Mellberg of- Dadu din cap. Restul vorbelor pe care voia sd le 5] in vreme ce Gésta parcd masina. n& pirura si o inece. Aji ¢, spuse Gésta, dupa bunul lui obicei de a nu — Nu se va mai repeta niciodatd, zise Patrik, ridic: in zadar. miinile. Echipajul va trebui sa rezolve cazul fara mi _CAnd intrara in sectie, Mellberg abia daca avu timp Sunt in concediu pana in ianuarie si ei stiu asta. Ma dea seama ce se apropia, cu vitezA maxima, cand o devota suti la sut& Maiei. Pe cuvant de onoare! i zburlitd incepu sa sara pe el, aplicandu-i apoi o — Ar fi bine sa vorbesti serios, marai Erica. uumeda pe fata. Era atat de furioasa, incat voia sa se aplece peste Hei! Hei! Potoleste-te! si s’-l scuture bine. Apoi curiozitatea o coplesi. Dezgustat, Mellberg impinse la o parte cdinele. Cu — Unde a avut loc? Au aflat identitatea victimei? ile lisate, animalul merse dezamagit catre Annika, —N-am idee. Era 0 casi mare, alba, la vreo cateva lu-si picioarele. de metri de-a lungul drumului, pe partea stanga, la ‘(GOsta isi infrand impulsul de a rade, in vreme ce Mel- ma intersectie spre dreapta, dupa moar. terse cu podul palmei balele cainelui si isi refacu Erica il privi mirata. Apoi spuse: iniitura elaborata, mormaind nervos in tot acel timp. — 0 casi mare, alba, cu borduri gri? mnuzat, Gésta se pregitea sa intre in birou, cand fu Patrik se gandi o clipa si dadu afirmativ din ca de niste strigate: — Da, cred ca asa e. Scria ,,Frankel” pe cutia de s Hnst! Ernst! Vino aici, in clipa asta! — Stiu cine locuieste acolo. Axel si Erik Frankel. $tii, ‘recuse destul de multd vreme de la concedierea co- Erik Frankel pe care |-am consultat in legituri cu \ lor, Ernst Lundgren, si nu se pomenise deloc cum lia nazista. it reintoarce in politie. 54 Copitl german — 35 56 Camilla Lickberg CCopiul german Gésta pasi in coridor si il vazu pe Mellberg, cu o senuna parte din comunitatea Fjallbacka. Erau supranu- rosie ca racul, aritand cu degetul spre podea. Witt ,fiii doctorului“, cu toate ca trecusera cincizeci de —Emst, ce-i asta? ‘Whi de cand tatal lor practicase medicina in Fjallbacka si in vreme ce cainele aparu, mergand tiptil, cu caj uzeci de ani de cand murise. plecat de rusine, Mellberg urli dup’ Annika, iar ac {si aminti vizita pe care le-o ficuse in acea cas’, care veni si ea, o clip mai tarziu. \inuse odinioara parintilor acestora, si devenise apoi — Hopa, se pare c& am avut un mic accident aici. in pentru ambii frati. Fusese unica dati cdnd ii vizi- fi arunca o privire intelegatoare cainelui, iar a . Cei doi burlaci purii impartaseau o fascinatie pen- se didu recunoscator mai aproape de ea. Germania si nazism, fiecare in felul stu aparte. Erik, — Un mic accident? Ernst si-a facut nevoile pe pod profesor de istorie, colectiona artefacte din epoca na- mea. |. Axel, fratele mai mare, avea legituri cu Centrul Si- — Ce se intampla? intreb’ Martin, venind din Wiesenthal” — asta in caz ci memoria nu o insela alaturi de Paula. Hirica. in plus, isi amintea vag ci Axel avusese neca- Gésta, care abia daca isi mai putea stapani rasul,, timp de razboi. s articuleze: ‘Ii telefonase lui Erik si ii prezentase descoperirea fa- — Emst... si-a facut nevoile pe podea. , descriindu-i medalia. il intrebase daca ar fi putut si Martin isi muta privirea de la movilita de pe podeau e, cercetindu-i originile si explicandu-i poate de ce lui Mellberg spre cainele ce statea lipit de piciorul ese in posesia mamei sale. Reactia lui neintarziata —Nu-mi spune ci i-ai dat numele de Ernst! zise el si ticerea. Erica spusese ,alo” de cateva ori, crezind cepu sd chicoteasca, la randu-i. Inchisese telefonul in nas. intr-un final, barbatul ii — in regula, in regula, spuse Mellberg. Annika, fa pe un ton straniu si aduc& medalia, ca si 0 poata aici, ca si ne putem intoarce cu totii la munca. ina. Tacerea lunga si tonul ciudat o nelinistiserd, Merse cu pasi apasati pana la biroul su, unde se ii pomenise nimic despre asta lui Patrik. Se con- 24. Cainele privi ba spre Annika, ba spre Bertil, dupa singura c& probabil isi imaginase ea totul. lar hotrand c& trecuse deja ce era mai ru, didu din clind mersese acasa la cei doi frati, nu observase siise alitura noului sau stipan. 3 straniu. Erik o intampinase politicos si o conduse- Ceilalti schimbara priviri mirate, intrebandu-se biblioteca. Cu o mina precauté, el ii luase medalia anume vedea patrupedul la Bertil Mellberg, ceva care uliase atent. Apoi intrebase daca era posibil si 0 seme le scipase lor. in 1977 si numit dupa Simon Wiesenthal, supravietuitor al Holo- ad " Eri li, devenit un aga-zis vanator de nazisti, centrul reprezinté 0 orga- ee ‘honguvernamentala menita s8 sprijine drepturile comunitalor evre- cuse prea bine, insd el si fratele lui, Axel, facusera dint pretutindeni. 7 38 Camilla Lickberg Copitul german pastreze pentru o vreme, ca si poata face mai multe ii jaf. In plus, cine s& fie interesat de o medalie na- cetari. Erica incuviintase. i veche? Nu sunt foarte rare. Am senzatia c& exist Apoi el ii ardtase colectia sa. Cu un amestec de | de multe... mi si interes, femeia privise artefactele ce aveau 0 1a, gtiu, insa. turd atat de stransa cu acea perioada intunecata si ‘Totuyi pe Erica o framanta ceva. ‘ta. Nu se putuse abtine sé nu intrebe cum de o Ai putea si-ti suni colegii maine, s4-i intrebi de me- ca el —o persoana atat de opusa nazismului si tut lucturilor pe care le simbolizase acesta — dorea si ‘iii ptiu ce s& zic, raspunse Patrik. Cred c4 au lucruri tioneze si si se inconjoare de obiecte ce aveau si-i Wine de facut decat sa-si petreacd timpul cdutand o teasca de acele vremuri ingrozitoare. Erik ezitase lie veche. Putem sta de vorba mai tarziu cu fratele de a-i rispunde. Ridicase 0 cascheté cu emblema . Sil rugtim pe el si ne-o giseasca. Probabil ca tinuse intr-o mani, formulandu-si, intre timp, r tindeva, prin casa. — Nu am incredere c4 oamenii vor tine minte, (lj, Axel. Unde e? De ce nu a descoperit el cada- intr-un final. Fara lucruri vizibile si palpabile, uitim felui su? de usor lucrurile pe care nu dorim sa ni le amintii (ik daidu din umeri. colectionez obiecte ce vor servi drept aduceri-amint sunt in concediu de paternitate, ai uitat? Va tre- probabil cd, pe de alta parte, nu vreau sa las aceste suni tu singura pe Mellberg si s&-1 intrebi. in mainile unor oameni care le-ar putea privi cu alti , ha, foarte amuzant, zise Erica, simtindu-se agita- Cu admiratie. itinuare. Nu fi se pare straniu c& Axel nu l-a Erica daduse din cap. intelesese oarecum, si nu pe deplin. Dupa aceea, se salutasera strangane , dar n-ai zis tu ca era plecat pe undeva atunci mainile, si ea plecase. r mers la ei acasi? Tar acum el nu mai era in viata. Fusese ucis. Poat | la. Erik mi-a spus c& fratele lui era in strainata- nu la mult timp dupa vizita ei. Conform spuselor lt asta se intampla in iunie. trik, stituse mort in casa intreaga vara. ce-ti faci griji in leg’tura cu asta? Din nou, se gandi la tonul straniu al lui Erik, irik isi muta privirea inapoi la televizor. Antligen pa in care auzise despre medalie. Se intoarse catre | ora pe cale sa inceapa. aflat langa ea pe canapea, butonand telecomanda. prea stiu, zise Erica, privind in gol spre ecranul — Sti cumva daca medalia se mai afla acolo? nului. Patrik ii arunca o privire uimita. — N-am idee. Nici macar nu mi-a trecut prin mi Ins nu s-au gasit dovezi cum ca ar fi fost ucis ca | case) — emisiune TV suedezé, in cadrul cdreia gazda, Martin Ti- ‘afer diferte dei si trucuri pentru amenajar si decoratiuniinterioare. 59 Camilla Lickberg Copitul german ‘Nu isi putea explica sentimentul de neliniste ce 0. {unctiona lumea. Lumea era dura si rece si neindu- prinse. Dar inca isi amintea tacerea de la telefon a lui (i) — numai cei puternici aveau sa iasa victoriosi. si inca putea auzi usoara ezitare din vocea Jui, a Ih acelasi timp, il iubea pe baiat si dorea sa-l prote- cand o rugase sa-i aduca medalia. Ceva ii declansase ‘iin calea rdului. Frans il cuprinse cu un brat pe dupa reactie. Ceva legat de medalie. |, surprins de slibiciunea acestora. Per ii mostenise Incerca sa-si scoaté din minte acele lucruri si lia. Inalt, desirat, cu umeri ingusti. Niciun antre- concentreze, in schimb, asupra ciopliturilor |ui Mi it la sala de forta nu avea si schimbe asta. Timell. ‘Trebuie si stai locului si sa te gandesti, zise Frans pe mai bland. Gandeste inainte sa actionezi. Folo- — Bunicule, si-1 fi vazut! Negrul ala nenorocit a {\ vorbele, nu pumnii. Violenta nu e cea dintai taie randul si — poc! Un gut, si s-a prabusit ca un IW, Este ultima. Apoi i-am tras una la oud si l-am lasat acolo schel Atrdinse mai tare de umeri. Pret de un moment, Per cel putin un sfert de ora. ii de el, aga cum faicea in copilarie. Apoi isi aminti — Si ce-ai castigat, Per? In afara de faptul c& ai pul vca si fie barbat. Ca lucrul cel mai important pe acuzat de atac si trimis la 0 cas de corectie, Nu vel era sd-1 faci mandru pe bunicul, drept pentru tiga deloc simpatie in felul asta. Doar se va strange gi | indrepta spinarea. multa lume impotriva ta. $i in loc sa-ti ajuti cauza, iy, bunicule. Doar ci m-am enervat asa de tare cand ajunge sa aduni si mai mult’ opozitie. wit, Flindc& asta fac mereu. Se bagi mereu in toa- Frans isi privi tint nepotul. Uneori nu stia cum ci lumea e a lor, c Suedia e a lor. M-a facut aga sd-i struneasci tofi acei hormoni adolescentini cu furios. era inundat baiatul. in plus, stia atat de PUutine. in iui, zise Frans, ludndu-si bratul de dupa umerii ne- atitudinii dure, cu pantaloni de armat, model cami \\ii su si batandu-l, in schimb, peste genunchi. Dar, cu bocanei grei, cu capul ras, nu era decat un copil , Stai si gandeste-te. N-o si-mi fii de ajutor daca riat, de cincisprezece ani. Nu stia nimic. N-avea i Ja puscarie. ce se manca nimic pe lumea asta, Nu stia cum s& igh nalizeze impulsurile distructive in asa fel incat sa fi folosite precum un varf de sulitd, pentru a stra direct structura societatii. Baiatul isi plecd rusinat capul si se aseza pe tn langa bunicul su. Frans stia c& vorbele sale dure sera la cap. Nepotul lui incerca mereu sa il impresion {nsa i-ar fi facut o defavoare lui Per dacd nu iar fi a Copitul german I) portul din Kristiansand puteau vedea aliniate toate va- Hwnfesti, fapt care servea drept aducere-aminte a ocupa- Milne. Panet atunci, Suedia fusese crutatit de soarta pe Indurase Norvegia, insa nimeni nu stia cat de mult Wi dureze norocul lor. Asa ci suedezii nu-si scapau din Wolnll de la vest, si nici avansarea germana prin restul | la drept vorbind. ocupa-te de problemele tale, iar eu mii voi ocupa de y aise Axel. ‘mai dur decat ii fusese intentia, dar il nelinistea ‘i fl expunea pe membrii echipajului la niste riscuri ce Avusese riiu de mare tot drumul spre Norvegia, desi it sil priveasci doar pe el. Cu toate acestea, nu lalfi nu parusera sa se confrunte cu aceeasi problema. ¢ pe nimeni. Elof incuviintase farét ezitare atunci obignuiti cu navigatul, crescuserti feicand asta. Aveau mared wl intrebase dacét putea sé navigheze uneori aldturi sdnge, dupa cum spunea tatal lui; se deprinsesera cu icnd cu sine anumite... bunuri. Nu fusese niciodata simu intdmpinau dificultiiti in a strabate puntea. $i WW explice natura transportului sctu, iar Elof si ceilalfi imuni la greata ce-i cuprinsese lui stomacul, ajungandu-i wl echipajului de pe Elftida nu intrebaserd. in gat. Axel se rezeméa greoi de balustrada. Nu voia ward in port si scoasera documentele ce trebuiau pre- se aplece peste bord $i si verse, dar refuzit sit se dedea Germanii erau minutiosi cénd venea vorba de hartit asemenea comportament injositor. tia cti tachindtrile din «ind se terminau toate formalititile le dadeau voie tea celorlalti nu ar fi fost malitioase, dar era prea md sit descarce piesele ce se numiirau pe lista incitrcit- sd ajunga de rasul lor. In curand urmau sa soseasc le, Norvegienii preluau bunurile, in vreme ce nem- destinatie, iar in clipa in care avea sa pund piciorul pe Wegheau indarjiti procedura, cu armele la indemand. greata i-ar fi trecut. $tia asta din experienté, fiindcdt mi Aijlepta randul panei seara, Marfa lui nu putea fi adu- cuse drumul respectiv de nenurdrate ori. decdt dupa lasarea intunericului. De cele mai mul- — Se vede féirmu! strige Elof, ciipitanul vasului. Aco eu vorba de produse alimentare. Mancare si vesti. In zece minute. ila $i inciircditura de acum. Elof aruncé o privire spre Axel, care i se aliiturase la ce ludt cin intr-o atmosferd tensionatii, Axel ince- ma. Fata cipitanului era parjolita de soare si de vant, iar tibddi ilitd. O bataie precauta in lea-i era tabacita, dupa ani intregi de expunere la el i pe tofi ceilalfi sa tresarit. Axel se aplecit naturii. ‘Inainte, ridict o portiune din scandurile podelei si in- — Totul in regula? intrebai el cu o voce joasdi, privind in scoatei lazi de len. Silentioase si atente, niste maini Kristiansand, 1943 8 Camilla Lickberg se intinserd iniiuntru pentru a apuca lizile, care mai apoi pasate altcuiva, pe doc. In tot acest timp, ii auzeau pe ‘mani discutand intre ei in cazarmé, la mica distana lo. Pandt la acea orit din noapte, trecuserii deja la tari, lucru care permitea activitatii primejdioase de pe treact neobservatd. Germanii beti erau mult mai usor de callit decat germanii treji. 4 Cu un ,multumesc” soptit in norvegiana, ultima t inceircitturii dispitru in intuneric. O noudi livrare decursese Buimac de usurare, Axel ficu cale intoarsit spre teugé, perechi de ochi il tintuira, insit nimeni nu spuse nimic. doar didu din cap, dupa care se intoarse pentru a-si pipa. Axel tri un coplesitor sentiment de recunostinté In regula, ce stim pana in momentul de fata? intre- de biirbatii care sfidau cu acelasi calm atat vijeliile, cat si berg, privind in camera de recreatie. zistii. Acceptaserd demult faptul ca nu detineau control ‘Cafeaua era gata, chiflele erau pe masi si toata lumea ra meandrelor vietii $i sortii $i incercau, pur si simplu, ele fat’. trdiascat viata pe cit puteau de bine. Restul se afla in Paula isi drese vocea. le lui Dumnezeu. { ‘Am luat legatura cu fratele, Axel. S-ar prea c& lucrea- Extenuat, Axel se intinse in culcusul lui, legeéinat de Paris, acolo unde igi si petrecea mereu verile. Se afli ra balansare a vasului $i de clipocitul apei ce se lovea in drum spre casa. Paérea suparat cand |-am anun- rend. In cazarmele de pe doc, vocile nemtilor se ridicau $i moartea fratelui sau. borau. Dupd 0 vreme, incepurii sa céinte. Atunci inset Axel §tim cand a parasit fara? intreba Martin, intorcan- dormea adanc. spre Paula, Femeia consulta caietul pe care-1 avea dinainte. ‘Trei iunie, dupa spusele lui. Fireste c& voi verifica Martin dadu din cap. ot /Am primit vreun raport preliminar de la Torbjérn § pa lui? intreb& Mellberg, miscandu-si cu grija pi- rele. Ernst se Késase cu toata greutatea pe picioarele nou- silu stipan, iar acesta incepuse sa simta ace peste tot, Co 66 Camilla Lickberg Copitul german insa din cine stie ce motiv, nu se incumetase s& imy i), Asigurati-va c& vine mai intai aici, inainte sa patrupedul la o parte. jee altceva. — Inca nu, zise Gésta, intinzandu-se dupa o chifla, (lipele acelea, Mellberg se vizu nevoit si-si mis- am vorbit cu el in dimineafa asta si s-ar putea si wurele, care incepusera si-i amorteasca. Ernst se ceva maine. | Ii wrunca o privire ofensata si plecd spre biroul — Foarte bine, sa sperm ca se va intampla dis-de. Wiberg, pentru a-si gsi consolarea in cosul lui neat, zise Mellberg, schimbandu-si iar pozitia pi ) lor, cu toate ci Ernst se muta odata cu el. 4 fi dragoste adevarata, observa Annika si rase, — Vreun suspect? Posibili inamici? Amenintari? ‘cum cdinele se indeparta. Martin dadu din cap. Wi, ei bine... zise Mellberg, dregandu-si vocea. — Nu avem niciun raport la dosar. Dar a fost un lam si te intreb: cdnd are si vind cineva si ia po- naj controversat. Nazismul starneste intotdeauna ? puternice, 4 1 tu, nu-i chiar asa de simplu, raspunse femeia, — Am putea merge si aruncim o privire la el aca: «i cea mai inocenta expresie. Am tot sunat in vedem daci exist scrisori de amenintare sau as jn dreapta, ins nimeni nu pare si poatd lua un lucturi prin sertare. ‘te talia lui, asa c& daca ai putea sa mai ai grija de Cu tofii se intoarsera uimiti spre Gésta. Colegit teva zile. tuia erau de pirere ci Gésta Flygare prindea viata m privi lung, cu ochii ei mari si albastri. pe terenul de golf. Se intampla rar ca el si dea doy berg mormai. inifiativa la lucru, | in regula, ar trebui si mai pot suporta haimanaua — la-I pe Martin cu tine si duceti-va acolo dupa inci vreo cateva zile. insa apoi va trebui si se in- 4, zise Mellberg, cu un zambet satisfacut. pe strizi, daca nu-i gasesti stapan. Gésta incuviinta, revenind iute la postura sa |umesc, Bertil. Dragut din partea ta. O si fac tot gicd. Jul, — Paula, afla cand trebuie s& soseasca fratele — vreme ce Mellberg se intoarse, Annika le ficu ce- parca il chema, nu? Avand in vedere ca nu stim semn cu ochiul. Dandu-si seama ce pusese la cale, murit Erik, e posibil ca Axel sa fie cel care i-a sfar se chinuira sa nu rada, il prinsese in plasa pe Ber- teasta, pentru ca apoi si fuga din fara. Trebuie si-1 doar si poate. {am de indata ce pune piciorul pe pamant suedez. ine, bine, zise Mellberg. Acum, inapoi la treaba! Paula igi ridica privirea din caiet. ijcdindu-se greoi, pardsi camera. — Soseste pe aeroportul Landvetter maine-dimine regula, lati auzit pe sefu’, zise Martin, ri \du-se Ja nou si un sfert. Joare. Mergem, Gésta? a 68 Camilla Lickberg Copilul german Gésta deja parea sd regrete sugestia facut, care ‘Yoemai isi inchise browserul de internet, amintin- si atragi dupa sine mai mult munca pentru el; cu «i nu avea deloc timp pentru aga ceva, cand la usa te acestea, dadu obosit din cap si merse in urma lui spatele ei se auzi o bataie sfioasa. tin, spre usd. Trebuia doar sa reziste pana la sfarsit ‘euize, te deranjez? lelor de lucru. Odata cu weekendul, avea si fie pe itrik deschise usa, dupa care isi vari capul. de golf incepand de la ora sapte dimineata, atat Ni, deloc. ta, cat si duminica. Pana atunci, se mentinea doar jivlea se intoarse cu scaunul, dand ochii cu el. nia de plutire. qd Wn venit doar s&-ti spun ci Maia doarme si eu tre- fug putin afara, cu niste treburi. Ai putea s& tii Pe Erica o bantuiau in continuare gandurile cu | cat timp sunt plecat? Vire la Erik Frankel si la medalie. Izbutise s8-si scoat didu monitorul pentru bebelusi pentru a putea din minte pret de cateva ceasuri, timp in care in ie se trezea Maia, luctul la carte, dar, de indata ce isi pierduse con |... ar cam trebui s& lucrez, oft Erica. Ce ai de fa- ea, reluase in minte scurta intalnire avuta cu Erik. aris? se un om bland si curtenitor, dornic si-si impart: ‘huie si merg la banca, in plus, am ramas fara Ne- vastele cunostinte cu privire la subiectul care il int 4 ci m-am gandit s dau o fuga si pana la farma- cel mai mult: nazismul. pai care ag putea sa iau un bilet la loto si sa fac si Dandu-se batuta, Erica inchise manuscrisul si mparaturi. pe Google numele lui Erik Frankel. Aparu o serie isc, Erica se simti extrem de ostenita. Se gandi la g8 de rezultate, unele referindu-se clar la alte per {reburile pe care le avusese de facut de-a lungul ul- care aveau acelasi nume. ins& existau destule infor ji an, de fiecare data cu Maia in carucior sau in si cu privire la acel Erik Frankel care o interesa pe De cele mai multe ori, odata terminate comisioa- c& petrecu aproape o ord navignd pe site-uri. N: junsese acasa uda-leoarca de transpiratie. Nu avu- 1930 in Fjallbacka, avea un frate pe nume Axel, ca ielodata pe cineva care sa fi stat cu Maia, in vreme cu patru ani mai mare decat el. Tatil lor fusese dos sii poata merge la cumparaturi. Dar isi scoase din Fjallbacka din 1935 pana in 1954. Multe link-uri du acele ganduri; nu voia sa pari meschina sau aryi- spre bloguri despre nazism, insa Erica nu gisi nimic sa indice ca barbatul era un simpatizant al doctri Dimpotriva. Cu toate ca unele bloguri dideau in wimbind $i incercdnd si dea dovada de putin en- 0 admiratie sovaitoare fata de anumite aspecte ale . Pot continua sa luctez, in vreme ce ea doarme. mului, se prea ca interesul lui Erik era datorat unei rozav, spuse Patrik, sérutand-o pe obraz, inainte fascinatii pentru subiectul respectiv. inti usa in urma sa. ste cA pot avea grija de ea cat timp esti plecat, ii Camilla Lackberg »Da, e grozav, n-am ce zice“, gandi Erica in sine deschizand apoi manuscrisul, gata si si-l scoat c din minte pe Erik Frankel. Abia daca isi puse degetele deasupra tastaturii, monitorul pentru bebelusi emise un carait. Erica {4 pe loc. Probabil ca nu era nimic. Se migca doar in tut; uneori monitorul didea dovada de prea multa cizie. Auzi sunetul unei masini pornind, dupa care disparu. Cand isi mut’ iar privirea asupra ecranului, nuindu-se sa elaboreze o propozitie, ea auzi din n raitul. Privi monitorul pentru bebelusi de parca 1+ putut convinge, prin puterea mintii, si nu mai scoa nete, ins drept risplati pentru eforturile sale pi tipat zgomotos, ,Uaaaaaa". Urmat de un strident , maaaaa... Tataaaaa...” Resemnata, Erica se impinse in scaun si se ridic’ pic! Merse de-a lungul holului, spre camera Maiei, si chise usa. Fetita era in picioare, urland ca din gu sarpe. — Maia, scumpo, ar trebui s4 dormi. Maia dadu din cap. — Ba da, e timpul s& faci nani, zise cu fermitate asezandu-si fiica in p&tut, dar Maia sari ca ars. — Mamaaaaa! urla ea, cu o voce att de stridenta, it ar fi putut sparge un geam. Erica igi simti furia clocotindu-i in piept. De cai facuse ea asta? Cate zile petrecuse hranind-o, duc: in brate, jucdndu-se cu ea, apoi lisand-o in patut, tru un pui de somn? isi iubea fiica, dar simtea o n disperata de-a avea un ragaz de la intreaga responsal tate. De a redescoperi cum e sa fii adult si si faci luc corespunzatoare varstei — exact asa cum Patrik avu: Copilul german ipilitatea si facd de-a lungul intregului an pe care ea wecuse cu Maia, acasa. Abia ce-o aseza pe fetita inapoi in pat, c& aceasta se ‘iin inapoi, mai inversunata. tebuie sé dormi acum, zise Erica, dand sa iasi din Wi 9i inchiznd usa. Jurioas’, lua telefonul si, apdsand un pic cam vio- pe butoane, forma numarul de mobil al lui Patrik. cum suna o data, apoi tresari cand igi didu seama \etul venea de la parter. Mobilul lui Patrik se afla din bucatarie. lama naibii! ‘Trinti receptorul, cu ochii napaditi de lacrimi. In- adiine de cateva ori, apoi isi spuse c’, desi nu pa- ji, nu avea sa fie un capat de tara daca isi mai adu- ji ca contributia din cand in cand. intelese ca ji chestiune se lega de faptul ci ea nu era in sta- Ae detaseze si si aiba incredere in Patrik, cdruia ii ie stafeta. psi nu avea cum s& schimbe lucrurile, Iar cel mai unt era si nu isi verse naduful asi liv, nu era vina micutei. Erica inspi -4¢ intoarse in camera fiicei sale. Maia plangea in We, cu fata rosie ca racul. Un miros inconfunda- cepuse sA se raspandeasca prin incdpere. Miste- ‘fuisese rezolvat. Acela era motivul pentru care Maia ia si se culce. Cu un oarecare sentiment de vi- le si unul de extrema stanjeneala, Erica igi ridica fetita si o alia, apasand la pieptul siu cpso- fo a, gata, scumpo, mama o si-ti schimbe uratul ala ec. Gata, gata. n 2 Camilla Lackberg Copitul german Maia pufai incetisor in vreme ce se gudura la ‘iloare si bogat ornamentata, locul ei pirand a fi mami. Jos, in bucitarie, mobilul lui Patrik suna 4in conac englezesc, Blatul de lucru era foarte cu- motos. vind pe el doar un stilou si o cutie cu agrafe, ali w Intr-o perfect simetrie, Cativa stropi de sange pi- — Pare... infiorator. un carnetel acoperit cu mazgalituri, iar Martin se Martin inca se afla pe holul de la intrare si a mai aproape, pentru a distinge inscrisurile. Se re- sunetele caracteristice tuturor caselor vechi. Mici Jn nesfarsit , /gnoto militi*. Cuvintele nu fi spuneau turi si cArdituri, vagi risunete de protest, atunci cand . Incepu sa traga cu grija sertarele, unul dupa ce- tul se intetea. i pentru a le parcurge sistematic continutul. Nimic Gésta dadu din cap. Cu siguranta exista ceva sirni interesul. Singurul lucru de care isi putea da rator in atmosfera din acea casi, ins& el era de era ca Erik si fratele siu pareau s& fi impirtit bi- asta se datora mai putin locului in sine si mai mult cl amandoi aveau o predilectie pentru ordine si tului ca stiau ce se intamplase acolo. 7 nie. — Asadar, ai zis ci Torbjérn ne-a dat unda verde i nu e cumva la granita cu obsesia? trim, da? 1 ta ridicd un dosar $i ii arta lui Martin documen- Martin se intoarse cu fata spre Gésta. 4 {mos aranjate dinauntru, la care se adduga si un — Da, criminalistii si-au terminat treaba aici. , in care Axel si Erik detaliaserd meticulos fiecare Gésta facu semn inspre bibliotecd, unde se de hartie. distinge cu usurint4 urmele de praf pentru amprente. ce pot s spun e ca fisierele mele nu arat& asa, ticule negre, asemanatoare funinginii, care tulburau fartin. ginea unei inciperi altminteri frumoase. iwotdeauna i-am considerat stranii pe cei care sunt — in regula, atunci. ‘ordonati. Probabil c& are de-a face cu educarea de- Martin isi sterse picioarele pe covorasul din pri iwi @ mersului la toaleta sau te miri ce. se indrepta spre biblioteca. |, era si asta 0 teorie, zambi Martin. Ai gasit ceva? — Sa incepem de aici? € nimic interesant. — De ce nu? ofta Gésta. ise ultimul sertar prin care se uitase. — Eu mi ocup de birou, tu parcurge fisierele si do: |, nimic momentan. Sunt mai ales facturi si ches- — Sigur. nul lista. iti dai seama c& au pistrat fiecare factu- Gésta oft’ din nou, ins Martin nu-i didu ate rent, de-acum un car de ani? Toate aranjate in Gésta ofta mereu atunci cand se confrunta cu 0, ‘eronologica. Martin se apropie cu grija de biroul masiv. ta didu din cap. piesa de mobilier impresionanta, facut din lemn , ja nul din fisierele astea. B 7” Camilla Lackberg De pe raftul din spatele biroului, scoase un d mare, gros, cu spiral neagra si i-1 inmana cole; sau. Martin se indrepta spre unul dintre fotolii si se z4 pentru a-l citi. Gésta avea dreptate. Toate erau aré te sistematic. Le parcurse punct cu punct si, dispe! giseasci orice lucru de interes, ajunse la litera ,P“. O. vire rapida ii releva faptul ci ,P“ venea de la ,Prie Suediei“. Curios, incepu si frunzareasca prin hartii, se dovedira a fi scrisori. Fiecare avea tiparit in coltul dreapta-sus un logo ce reprezenta 0 coroana, pe fun unui drapel suedez fluturand. Toate fusesera scrist aceeasi persoana: Frans Ringholm. — Ia asculta aici, spuse Martin, citind cu voce: dintr-o scrisoare ce se numira printre primele si c conform datei, era si printre cele mai recente: win ciuda trecutului nostru comun, nu mai pot i faptul cit sunt manifestate indeletniciri active contra tivelor $i tintelor Prietenilor Suediei, fapt care va mod inevitabil, repercusiuni. Am flicut tot posibilul, de gul unei vechi prietenii, insit exista in cadrul organii forte proeminente care nu privesc cu ochi buni asi chestiuni, si va veni o vreme cand nu voi mai putea protectie..." Martin ridic& din spranceana. — Si continua cam pe-acelasi ton. Frunzari repede prin alte scrisori si vazu ci mai tau inca patru. — Sar piirea ci domnul Erik Frankel a reusit s& st vreun grup neonazist, insa paradoxal, era acoperit neva care féicea parte chiar din gruparea cu pricina. — Un protector care a dat gres, in cele din urma, Copitul german Apa s-ar prea. Hai si parcurgem gi restul documente- | i vedem dac& mai putem gasi ceva. insa fara doar si ie va trebui sa stm de vorba cu acest Frans Ringholm. Ningholm... spuse Gésta, c’zdnd pe ganduri si pri- fix inainte. $tiu de undeva numele asta. Se incrunt’, chinuindu-se si giseasci 0 conexiune, fini sorti de izbanda. in vreme ce frunzarira celelal- ¢, el ramase ingandurat. pu aproximativ o ori, Martin il inchise pe ultimul, fi bine, eu n-am gasit nimic care sd ne intereseze. Dar Gosta dadu din cap. ‘Nu, $i nu mai exist’ alte referinte la acel grup numit Nii Suediei. wisira biblioteca si cdutara in restul casei. De pretu- | reiesea fascinatia lui Erik Frankel pentru Germa- eel de-al Doilea Razboi Mondial, ins& nimic nu le ochi. Era 0 casa frumoasi, dar se parea ca fratii o cam la fel ca atunci cand o mostenisera. Prezen- ii{ilor era palpabila: fotografi alb-negru de-ale lor, ini cu alte rude, stateau agatate pe pereti ori expu- une grele, asezate pe birouri sau bufete. Mobilierul moda veche si incepuse sa dea semne de uzura; Intregul loc domnea un sentiment de maturare. Sin- core tulbura ordinea era un strat subtire de praf. ii intreb daca stergeau ei singuri praful ori aveau pe are si le faci menajul? zise Martin, trecand cu | peste suprafata scrinului aflat intr-unul dintre | dormitoare de la etaj. | vine greu sa-mi imaginez cum doi barbati trecuti saptezeci de ani stdteau sa stearga praful, zise “ Doilea Razboi Mondial. $i eu am citit multe pe tema je, Poate c& ar fi fost bine si sune acasi, doar 76 Camilla Lackberg opilul german Gésta, deschizind usa de la sifonier. Ce parere ai? camera lui Erik sau a lui Axel? Se uit’ la sirul de jachete maro si cimasi albe, ce teau aliniate in sifonier. Mala, pe de alta parte, ii era greu sa se obisnuiascd. Nu (Wi ci nu ar fi avut destule de facut toata ziua — se Winsese foarte repede cA ingrijirea unui bebelus in var- ie un an era treaba serioasa. li era rusine si recunoas- — A lui Erik, zise Martin. jeviiratul motiv: intreaga chestiune nu i se parea in- Lua o carte aflata pe noptiera si, in clipele ac lins de... antrenanta. $i era de necrezut cat de tinu in sus pentru a-i arata prima pagina, pe care it se simtea. Nici la toalet& nu se putea duce linis- notat, cu creionul, numele Erik Frankel. Era o bios finde’ Maia cépatase obiceiul de a sta la intrare, lui Albert Speer. ,Arhitectul lui Hitler“, citi Ma »tata, tata, tata, tata” si batand cu pumnigorii in voce tare, de pe coperta din spate, dupa care puse ni cnd el se indupleca si ii ddea voie sa intre. inapoi unde o gisise. feti{a statea si se holba la el, curioasa, in timp ce Pa- — A petrecut douazeci de ani in inchisoarea Spar ‘ocupa de chestiuni pe care, pana atunci, le facuse dupa rizboi, murmura Gosta, iar Martin ii arunc’ 0 {ntimitate mult mai mare. vire uimita, 4 simti oarecum vinovat pentru c& o lasase pe Eri- — De unde stii asta? eirmé, in vreme ce el era pe-afara, cu treburi. Poa- ii Frankel nu sunt singurii interesati de cel Maia dormea, permitandu-i astfel si lucreze in con- de-a lungul anilor. $i am vazut documentare pe a verifica sia fi sigur. Baga mana in buzunar, covery. mobil, apoi isi ddu seama cé il uitase pe masa din — Serios? intreba Martin, inca surprins. i iba! Bi nimic, probabil ca totul era in toti anii de cand lucrau impreuna, nu-l vi Gosta si arate interes pentru orice altceva in afara de. Mai petrecura inci un ceas uitandu-se prin nu gisira nimic. Cu toate acestea, in drum spre si politie, Martin se simti multumit de eforturile lor. mai bine. Lua cinci borcdnase. Poate ca ar fi fost mele Frans Ringholm avea s& le dea o preocupare. ‘si inceapa s8-i prepare in casi mancarea Maiei. Bund igeta el, si puse la loc trei dintre borcinele. Putea Supermarketul nu era foarte aglomerat, iar pe marele bucatar, in vreme ce Maia avea si stea merse agale printre rafturi. Ce usurare si scape de ol gi... din cand in cand, ce usurare s& aiba putin timp ima si ghicesc. Comiti greseala tipicd a incepa- abia a doua zi din concediul su de paternitate, inst |, care crede ci poate gati de unul singur toate ches- pe de-o parte, era extaziat fiindcd avea sansa sa stea a. 7” 78 Camilla Lickberg Copilul german Vocea era cunoscut’, ins& parca nu-si avea locul. lo. Patrik se intoarse. — Karin? Buna! Ce cauti aici? Patrik nu se asteptase si dea nas in nas cu fost spatele lui, iar Patrik ii zimbi, sim- sotie in supermarketul Konsum din Fjallbacka. Nu se cu musca pe caciula. zusera de cand aceasta parasise casa lor din Tam Vivica are grija de ea pentru moment. Eu a trebuit si si se mutase impreuna cu barbatul cu care Patrik 0 #4 niste treburi. sese in asternut. O imagine a scenei respective fi ‘Aha. Ei bine, imi este cum nu se poate de cunoscut brusc prin minte, dar si disparu iute. Se intampl: Jenomen, zise Karin, facdndu-i cu ochiul. Pare uni- atat de multi vreme in urma. Vorba aceea, cursese lipsa de abilitate a masculilor de a face mai mul- t& apa pe garla. url in acelasi timp. — Leif si cu mine am cumpirat o casa aici, in Fj iiulesc ci da, admise Patrik, stdnjenit. in zona Basket. ‘Dur ce-ar fi si ne intalnim candva, cu tot cu copii? — A, da? zise Patrik, incercand s& nu para surprins. ‘pie usor s&-i finem ocupati de unii singuri, in plus, Serlos? Asta e a doua mea zi din concediul de pater- aise Patrik cu o oarecare mandrie. — Da, am vrut si ne mutim mai aproape de print si noi doi sansa de a sta de vorba cu un alt adult. Leif, acum ca il avem pe Ludde. care intotdeauna reprezinta un plus! Arita spre caruciorul de cumparituri si abia at i ochii peste cap si il privi intrebatoare pe Patrik. observa Patrik pe baietelul care stitea acolo, zambit , ar fi grozav. Unde si cand? gura pani la urechi. obicei, eu si Ludde facem o plimbare lunga in fie- — Ca sa vezi, ce potrivire, spuse Patrik. $i eu am 0 limineat’, in jurul orei zece. Esti bine-venit si ni te 8 acasi, de varst asemanitoare. O cheama Maia. | Ne-am putea intalni in fata farmaciei, pe Ia zece — Auzisem eu zvonuri de genul asta, zise Karin, r Mert, Ce pirere ai? Esti casditorit cu Erica Falck, nu? Spune-i c&-mi plac ii bine. Apropo, ai idee cat s-a facut ceasul? Mi-am bunie cirtile ei! “sti mobilul si il folosesc si pe post de ceas. — O si-i transmit, incuviinta Patrik, facdndu-i cu in. verificd si spuse: lui Ludde. $i cu ce te ocupi acum? o intreba pe Karin, wilt si un sfert. timul zvon pe care I-am auzit era c& lucrai la 0 fi naiba! Trebuia si fiu acasi acum doua ore! contabilitate. Ini spre casa, impingand caruciorul. —A, da, asta se intampla acum ceva vreme. Mi vedem maine! demisia in urmé cu trei ani. Lucrez pentru o fin ce si un sfert. in fata farmaciei. $i sa nu vii cu consultanta care se ocupa cu servicii financiare, dar intarziere, ca pe vremuti, strigi femeia sunt in concediu de maternitate. 80 Camilla Laickberg Copitul german —N-o voi face, strigt Patrik la randu-i, in vreme o ©\. 0 bufnitura a rofilor, avionul ateriza. nea cumpératurile pe banda. Hosise. Spera din tot sufletul ca Maia si doarma in nuare. ‘Jemandu-se de un alt ,accident’ in birou, Mellberg lesa pe care o agatase intr-un carlig si o atas4 apoi Un strat gros de ceaté matinala se arti pe la 4 lui Ernst. in vreme ce avionul isi incepu coborarea spre Got Hide, si terminam si cu asta, bombani el, in vre- Odat& actionat, trenul de aterizare incepu si hurui Hirnst fugi voios catre usa principal’, miscdndu-se sandu-se pe spate in scaun, Axel inchise ochii. Mare emenea vitez4, incat il obligd pe Bertil sa alerge seali! Imaginile incepura din nou sa apara, asa ci el. intamplase de multe ori. Deschise ochii, epuizat. Nu presupune ca tu plimbi cainele si nu viceversa, re- mise prea mult cu o noapte in urma. Statuse treaz in amuzata Annika, vazandu-i trecdnd in goana. in apartamentul lui parizian, intorcandu-se de pe-o {i fericit s& te las pe tine sa-l duci afara, i-o reteza te pe alta. ’ , continuandu-gi insi drumul spre usa. Femeia de la telefon ii diduse vestile cu privire la haibii potaie! fl dureau bratele de la cum il tot tri- pe un ton atat compatimitor, cat si distant. isi inele. Dar, odat& ce Ernst ridica piciorul intr-un tu- seama, din stilul ei, cé nu era prima data cand jacterul urgent al actiunii disparu, iar cei doi avura anunta pe cineva in legatura cu un deces. -si continue plimbarea intr-un pas mai molcom. Capul ii vajai, in timp ce mintea fi zbura la nent W Mellberg se trezise fluierand. ,Nu-i asa de rau“, ratele ocazii in care asemenea vesti fusesera oferite, el, lar Ernst, mai calm ca niciodata, incepuse s& lungul istoriei. Discutii cu politia, un preot aflat wece poteca impadurita de-a lungul c&reia se plim- drul usii, un plic cu sigiliu militar. Toate acele ntocmai ca un om, cainele putea simti cand era si milioane de oameni care pierisera. $i, de fiecare de © mand ferma. Nu avea de ce si intampine di- cineva trebuia si comunice vestea. in dresarea haimanalei. Axel se trase de lobul urechii. De-a lungul anil ¢lipa aceea, Ernst se opri, ciulind urechile si incor- venise un tic involuntar. Era aproape surd de ur | fiecare muschiulet din trupul su viguros. Apoi sting’, iar faptul ci o mai atingea din cand in ca | bruse la goana. rea sa-i calmeze vajaiala permanenta. inst? Ce nai...? {si muta privirea asupra ferestrei, dar nu vazu |iberg fu smucit inainte asa de repede, incat aproa- propria reflexie. Chipul cenusiu si brazdat al unui ui in nas, dar in ultima clipa reusi sa-si recapete de optzeci de ani, cu ochi tristi si adnciti in obi ul si s& se mentina pe pozitie, in vreme ce cainele atinse fata. Pentru o clip’, isi imagina ca il privea pe 0 0 sageata. 8 Camilla Lackberg Coby caret — Exnst! Ernst! Stai! Opreste-te, in clipa asta! La Nu sunt obignuit cu cainii, Iar el oricum nu-mi apar- Mellberg gafai din cauza efortului cu care nu era : : nuit, motiv pentru care ii fu si greu si mai strige. Ci 1 pare si fie de o cu totul alta parere, zise ea, araitand le ii ignora comenzile. Cand dadura colful, ca o @ Linst, care statea lipit de piciorul Iui Mellberg, Mellberg observa motivul pentru care gonisera in slindu-i acestuia o privire idolatrizanta. acela. Ernst se arunca in fata unui caine mare, cu Pil... se fastaci Mellberg. de culoare deschisa, ce parea a fi dintr-o rasa simil ‘Mi continudim plimbarea impreuna’? Numele meu e amandoi incepura s alerge unul dupa celilalt, in J ce stipanii ii trigeau de lese. Ii intinse mana, pe care Mellberg o scutura intr-un — Sefiorita! Inceteaza! Sezi! ; dup’ o usoara ezitare. Femeia scundi, cu par negru, vorbi pe un ton avut cdini toata viata mea, deci sunt sigura cd va fiind ascultata imediat de cainele sau, care pleci de | | cateva ponturi. in plus, e mult mai plicut si ma ga Ernst. Acesta ins continua sa ignore protestele u cineva care si-mi tind companie. mente ale lui Mellberg. Nu astepti un raspuns si porni de-a lungul potecii. — CAine rau, Sefiorita! N-ar trebui si te comporti. (pi da seama cum se intamplase, Mellberg se trezi Parand rusinata, asa cum se caidea, Sefiorita igi pasul cu ea, de parca picioarele l-ar fi dus singu- atenti stipana dindaratul unui breton mitos. it despre Ernst, acesta nu avea obiectii. Dand vigu- — Eu... eu... trebuie sa-mi cer scuze, se balbai Mel 1 coada, el igi croi loc pe langa Seftorita. tragand de lesa pentru a-l impiedica pe Ernst s& se ce asupra celuilalt c4ine care, judecand dupa nume, buia sa fie femela. — Se vede ci nu aveti deloc control asupra cai dumneavoastra. Tonul ei aspru il facu sa se lupte din greu cu imy sul de a sta in pozitie de drepti. Femeia avea un a vag, lucru care, impreuna cu ochii sai negri, scantei didea lui Mellberg impresia ca ea provenea dintr-o sudic’. — Ei bine, nu e chiar cainele meu. Eu doar am grija el pana cand... j Mellbeg se auzi balbaindu-se ca un adolescent, drese vocea si incerca sa para un pic mai autoritar. 82 |s Copitul german oj sa imprumui cateva, dacit vrei, zise Erik cu genero- poi adauga: insa doar cu conditia cit vei avea grijti de Tula este foarte minutios cand vine vorba de cirfile lui. Mineinfeles, rosti fericita Elsy, devordnd din priviri cele Winduri de carti. Ii plicea la nebunie sa citeasca. Frans ru o sciipa din pri- Fjallbacka, 1943 — Erik? Frans? Britta si Elsy peisind cu grija induntru. Ciocnirt dar nu cipeitard niciun rispuns. Privirié nelinistite in jur. babil ct doctorul si sofia lui nu aveau sa fie bucurosi seascit douc fete in vizité la fiii lor, in timp ce ei erau De reguli, se intélneau in Fjdllbacka, dar, dintr-un i moment, Frans sugerase ca fetele si vind acasi la frati, av in vedere cit parintii acestora aveau sé fie plecafi int — Erik? Elsy il strigtt putin mai tare, apoi sri in sus cand pe cineva soptind , $ttt”, din camera aflatis chiar in fa Erik apdiru in pragul usii, flicdndu-le semn sit intre. — Axel e sus, doarme. S-a intors in dimineata asta. — Vai, ce curajos e, ofta Britta, lumindndu-se apoi la atunci cind didu cu ochii de Frans. — Buna! — Bund, zise acesta, privind insa peste umdrul fetei. Elsy. — Bunti, Frans, fi rispunse Elsy, indreptandu-se apoi rafturile cu carti. Vai, cate carti ail zise ea, trecindu-si tele peste cotoarele acestora. ‘miicar o clipa. le sunt o pierdere de vreme, zise Britta, E mult mai ‘Mi treci tu singur prin anumite lucruri, decat sa citesti experientele altor oameni. Nu esti de acord, Frans? asezti pe scaunul de langa el, inclinandu-si putin ca- nu acl putea privi in ochi. trebuie neapeirat st se excluda reciproc, rosti el aspru, sit se uite la ea. rea lui inci era atintita asupra lui Elsy. Fruntea Brit- izdei usor, iar fata sari din scaun. we vreunul din voi, sdmbata, la seara de dans? intre- ‘ind cativa pasi de dans. ered ci mama si tata imi vor da voie st merg, zise ‘ufundatit in continuare in lumea cirtilor. w credeti cit va fi acolo? zise Britta, dansand mai de- ci sit-l ridice in picioare pe Frans, dar acesta rima- tin fotoliu. afi cu prosteala. spuse pe un ton rastit, dar apoi nu se putu abtine din lta, esti nebundi, stii asta? plac fetele nebune? Daci nu, pot fi si serioasa, adoptand 0 expresie neinduplecatit. Sau pot fi ferici- Winud fata, razdnd asa de tare, incat sunetul ricosti de 8s Camilla Lickberg Copitul german — Sttt, spuse Erik, privind spre tavan. Hivik isi privi fratele, flamand parcit dupa orice vorba a — Sau pot fi extrem de ticutis, sopti Britta, mel a, iar Frans rase din nou, trgand-o in poala sa. ‘Pypresia senind a lui Axel se sterse de indata. — Nebunit e de-ajuns. Hine, replica el, taios. A mers bine. Ii intrerupse o voce dinspre ust. 4 ‘Puypei aceea, se intoarse pe-un citleai — Ce mai taraiboi puteti face! : Mit duc sé ma mai intind un pic. Vai rog, incercagi sit nu Sprijinindu-se de tocul usii, zambind obosit, ay ‘prea mare géildgie, in regula? — Scuze, n-am vrut sa te trezim, spuse Erik, cu 0 i isi privi fratele plecdnd. Pe langa veneratia si man- bordand de veneratie fata de fratele situ. care le simfea, mai exista $i 0 oarecare cantitate de In acelasi timp insé, piirea nelinistit. h — Nu conteazd, Erik, pot sa trag un pui de somn mai Frans era plin numai de admiratie. Axel isi incrucisa bratele si spuse: ele tiiu e asa de curajos... As vrea sa pot ajuta si eu. — Ei bine, s-ar pire cit voi profitati de faptul ci ‘eas fi cu cativa ani mai mare. nostri sunt plecati in vizita la familia Axelsson, ca sd |ee-ai face atunci? intreba Britta, inca bosumflata deoa- niste domnisoare pe-acasi. yidiculizase in fata lui Axel. N-ai avea nicicénd cura- — Pai... nu stiu daca am putea spune asta, murmt ce-ar zice tatél tau? Din cate-am auzit, el ar prefera sa Frans izbucni in ras, avand-o incit pe Britta in inci de ajutor nemtilor. — Tu vezi pe undeva domnisoare? Nici picior de di oleste-te, zise Frans, amérat, impingand-o din poala rat prin zon. Doar doua fetite nizdrivane. 4 ita. Lumea zice atat de multe lucruri. Nu credeam cit — Ia mai taci din gurii! tu urechea la asa ceva. Britta il lovi pe Frans cu pumnul in piept. Nu prea , care intotdeauna jucase rolul de mediator in grup, zata. brusc gi spuse: — lar Elsy e prea ocupatit cu ciirtile, nici n-a venit em asculta o vreme discurile tatei, daca vrefi. fl are pe salute, zise Axel. Basie. Fata se intoarse, jenatit. Indreptt spre gramofon pentru a pune discul. Nu-i pla- — Imi cer scuze. Bund, Axel, Jumea se certa. Nu fi placea defel. — Haide, glumeam! Intoarce-te la carfi. Ti-a spus Poti imprumuta cateva, dace vrei? — Da, mi-a zis. Incit imbujorata, ea isi indrepta repede atentia rafturi. — Cum a mers ieri? 86 ton ercton 87 88 Copilul german iin arta spre un barbat de aproximativ optzeci | care tocmai trecuse de controlul pasapoartelor. i, cu par cdrunt si purta un trenci bej. Foarte sti- ili imediat Paula. | si aflaim, zise ea, mergand inainte. Axel Frankel? wbatul dadu din cap. Capitolul 4 efi de la politie? Credeam c& trebuia s& vin eu la i Istovit. Wn gandit c& totusi ar fi mai bine sé venim noi vi intampinam. Dintotdeauna iubise aeroporturile: avioanele in il saluta prieteneste, dnd din cap, dupa care tizau si decolau, cdlatorii cu privirile lor nerabdat yentirile. vreme ce plecau in excursii ori in deplasari de Jeg. Ei bine, in acest caz, va sunt recunoscitor intreaga verva, oameni gandindu-se ori ludn cf ma luati cu masina. De obicei, trebuie si ma mas-bun. isi amintea de un aeroport in urma cu ise cu mijloacele de transport in comun, drept mult timp. Imbulzeala, mirosurile, culorile, zumzi a va fi o placere. cilor. Tensiunea pe care mai degrabi o simtise vreo valizi? intreba Paula, aruncand o privire vazuse pe chipul mamei sale $i felul in care aceast ida cu bagaje. nuse strans de mana pe Paula. Valiza pe care si-0 | nu, doar atét am adus. chetase si reimpachetase, si apoi iar de la capat. T semn spre bagajul de mana pe care il trigea in buia sa iasa bine, fiindcd din acea calatorie nu ar se mai intoarca. {si amintea si toropeala, apoi ra la destinatie. N-ar fi crezut c& era posibil sa fie atat Si aeroportul unde aterizasera era diferit. Mai lini sit intr-un cenusiu glacial. Nimeni nu vorbea tare, seala de pe chipul barbatului disparu pentru o nu gesticula frenetic. Fiecare parea a fi inchis intr-t Jar acesta se binedispuse, la randu-i. lon propriu. Nimeni nu le privea in ochi. Li se ubiri despre starea vremii pana cand se urcara in 14 documentele, apoi o voce stranie le trimise mai lar Martin porni spre Fjallbacka. te, intr-un grai la fel de straniu. lar mama ei 0 .. ati mai gisit si altceva? strns de mana in tot acel timp. cea lui Axel tremura si barbatul fu nevoit si se —He? ‘0 clipa din vorbit, pentru a-si reveni. eu cailditoresc cu o incarcaturd redusa. wrt cu care eu nu m-am deprins niciodata, rase 90 Camilla Lickberg Copilul german Paula, aflata langa el pe bancheta din spate, di 4 jjutat la punerea bazelor unei gruy cap. ‘\ediei. Probabil ci multe dintre idei le-a cpatat — Din picate, nu. Speram ca dumneavoastra si 4) loate cd, pe vremea cand il stiam eu, nu arata- tefi ajuta. De exemplu, trebuie sa stim daca fratel jolatdi asemenea inclinatii. insi oamenii se schim- neavoastri avea dusmani. Exista cineva care si-i Axel, dand din cap. riul? ar fi simtit organizatia o amenintare din par- Axel dadu din cap. lirik? Din cate inteleg, nu activa pe plan politic. — Nu, nu, n-as zice. Fratele meu era cea mai pa’ |storic specializat in cel de-al Doilea Rizboi Mon- mai calm persoani si... nu, e absurd si ma gan a? ar fi vrut cineva s&-i facd rau lui Erik. oft. — Ce stiti despre implicarea lui intr-o grupare © chiar asa de simplu s& rimai neutru. Nu poti si Prietenii Suediei? nzi cercetari cu privire la nazism si, in acelasi Martin rosti intrebarea de pe locul siu, din ‘sii nimai — ori sa fii considerat — apolitic. De pil- soferului, intalnind privirea lui Axel in oglinda ite organizatii neonaziste disputa existenta lagi- zoare. fj ‘tle concentrare, iar toate incercarile cuiva de a de- Asadar, ai parcurs corespondenta lui Erik cu voste lagare si de a investiga cele intamplate sunt Ringholm. (rept o amenintare sau un atac fata de grupul lor. Inainte de-a mai spune ceva, Axel igi frect punt eum am zis, e complicat. sului. Paula si Martin asteptard, staruitori. rimane cu propria dumneavoastra implicare in — Eo poveste complicata, care a inceput cu fo: ea respectiva? Ati primit vreodata amenintari? ti vreme in urma. Paula, studiindu-1 indeaproape. — Avem timp berechet, zise Paula, sul je cd am primit. intr-o masura mult mai mare tul ca asteptau un raspuns din partea lui, Iiik. Misiunea vietii mele a fost si lucrez pentru — Frans e un prieten din copilarie de-al meu si | Simon Wiesenthal. Erik. Ne cunoastem de o viata. Dar... cum si ma eu ce se ocup& mai exact acest centru? intrebi Noi am ales un drum, iar Frans, altul. ; — Frans e extremist de dreapta? j inizatia le d& de urma nazistilor care au disparut, Din nou, privirea lui Martin se intersect cu ind nedescoperiti. in plus, se asigura ca sunt adusi Axel in oglinda retrovizoare. Acesta didu afirmat justitiei, explic& Paula, cap. el incuviinta. — Da, nu prea mi-e clar in ce fel sau in care mast ¢, printre multe alte aspecte. Deci, da, mi-am pri- el toata viata a fost amestecat in cercurile respectit ia de amenintari. a 92 Camilla Lackberg Copitul german — Mai aveti vreo scrisoare? intreba Martin. 4 tu mi-am trait viata proprie, iar fratele meu a — Sunt toate la Centru. Toti cei care lucrim acolo (0 pe-a lui. $i abia in urma cu trei ani ne-am sta- mitem orice scrisoare primit&, pentru a fi pusa la i Impreuna in Fjallbacka, permanent — mi rog, Daca fi veti contacta, va vor oferi acces la toate a permanent, in ceea ce ma priveste. Erik a avut un cruri, jament in Géteborg in anii cand a lucrat acolo, iar Tiintinse Paulei cartea de vizita, iar femeia o I ‘ibam petrecut timpul, mai mult sau mai putin, ca- puse in buzunarul de la haina. 4 ind in jurul lumii. Fireste, dintotdeauna am folo- — Dar Prietenii Suediei? De la ei ati primit vreo pt cartier general casa de aici, iar daci ma intrea- nintare? eodata cineva de unde sunt, fi raspund ca din —Nu... Nu cred. Nu, nu-mi aduc aminte si se fi jicka. Dar pe timp de vara fug mereu in aparta- plat asta. Dar, dupa’ cum am spus, ar trebui s4 ver | meu din Paris. Nu fac fata intregii tevaturi crea- la Centru. Ei au totul. turisti. in cea mai mare parte a timpului, fratele — Frans Ringholm. Unde-i locul lui in tabloul #/ cu mine ducem o viata destul de linistita si izo- Afi zis c& era un prieten din copilarie? intreba Menajera este singura care ne mai viziteaza. Pre- — Mai precis, amicul din copilarie al lui Er . preferam lucrurile asa, spuse Axel, cu 0 voce cu cativa ani mai mare, asa cé nu prea aveam a } de prieteni. jquila se uit& la Martin, iar acesta didu usor din cap, — insa Erik il cunostea bine pe Frans? care isi reintoarse privirea asupra soselei. Niciunul Ochii ciprui ai Paulei il studiara din nou int | stia ce s& intrebe. Petrecurd restul calatoriei spre Axel. ka discutand chestiuni triviale, intr-o atmosfe- —Da, dar asta se intémpla cu multi vreme in w lonata. Axel parea a fi pe cale si se piarda cu fi- zicem, saizeci de ani. intr-o clipa in alta, si rasufla vizibil usurat cand, Lui Axel nu fi convenea tema discutiei. isi tot in final, masina se opri in fata casei. ba pozitia, pe bancheta din spate. \ deranjeaza si... stati aici? intreba Paula. — Chiar si far semne de dementi, memoria in | rimase ticut pentru o clip’, cu bagajul in mana se incefoseze, odata cu trecerea timpului. i privirea tinta spre casa mare si alba. In cele din Zambi crispat in vreme ce-si batu cu degetele spuse: — insa au existat contacte mai recente, avand in |. Acesta e cAminul meu. $i al lui Erik. Aici e locul te scrisorile pe care le-am gisit. Frans a luat legat . Al amandurora. repetate randuri cu fratele dumneavoastra — cel mmbi amar si le scutura mana, dupa care se indrep- prin intermediul scrisorilor. @ usa de la intrare. Privindu-l cum se indeparta, Axel igi trecu: mana prin pir, cu un gest de frustr vu senzatia ca barbatul radia singuratate. 93 94 Camilla Lickberg Copitul german * (rozav. Vreau si spun, e placut si am companie, asta — Asadar, te-a luat la rost ieri, cand ai ajuns acas&?) {imp cat nu ifi creeaz’ probleme acasa. Karin, impingand caruciorul in care se afla Ludde. (Ge face Leif? intreba Patrik, dornic si schimbe su- Mergea sprintend, iar Patrik gafai, incercand s& il, pasul. 4 Se apleca peste carucior pentru a-i indrepta fiicei sale — Ai putea zice si asa. 44, care-i cézuse intr-o parte. Maia nu ii didu aten- ‘Tresiri cu gandul la primirea pe care 0 avusese ‘lind ocupata si comunice cu Ludde, aflat in cirutul ajuns acasa. Erica nu fusese in cea mai strailucit’i Mituri. tie. $i pana Ja un punct, Patrik ii intelesese motivel }eif? pufni Karin. Ai putea spune cd e un miracol fap- presupunea ca el trebuia s& aiba griji de Maia pe Juclde il recunoaste macar. Mereu e plecat in turnee. zilei, pentru ca sofia lui sA poata lucra. In acelasi timp Patrik daidu compatimitor din cap. Noul sot al lui Ka- ill sacaia senzafia cA Erica exagerase putin. Doar nu i Solist intr-o formatie numita Leffes. Pesemne era se in cine stie ce expeditie amuzant§; era ocupat cu lant pentru Karin si fie o ,vaduva“ de formatie dance. ce tineau de casa. $i de unde sa fi stiut ci Maia nu ‘Sper ca nu sunt probleme serioase intre voi doi. doarméa, asa cum faicea de obicei? fi prea usor inju: ‘Nu, ne vedem mult prea rar ca si apara dificultati, tul cd intreaga zi fusese cizut in dizgratie. Ins lucrul ise Karin, razand. la Erica era c& nu obignuia sa poarte cuiva pica timp Nisetul insd pirea amar si pustiu. Patrik simti cd fe- lungat. Drept urmare, in dimineata aceea il s&rutase, ii dezvaluia intregul adevar, si nu stiu ce si-i mai obicei, iar evenimentele de cu o zi in urma paruri si . li parea usor straniu s& discute probleme conju- date uitarii. insd el nu indraznise si-i spun ca u fosta lui sotie. Din fericire, fu salvat de {arditul te- aiba companie la plimbare, in dimineata respectiva. ilu. te cA intentiona sa-i zici la un moment dat; doar c& Patrik Hedstrom. sho facd in acele clipe. Cu toate c& Erica nu era 0 Huni, aici Pedersen. Te-am sunat in legituri cu re- na tocmai geloasa, Patrik nu dorea si abordeze sul itele autopsiei lui Erik Frankel. Am trimis raportul plimbarii alaturi de fosta lui nevast’, cat timp era fax, ca de obicei, dar m-am gandit cd ai dori si auzi dizgratie. De parca i-ar fi citit gandurile, Karin intrel ‘efon punctele principale. — Erica e de acord cu faptul ci petrecem timp imy Sigur, zise Patrik, sovaitor, aruncandu-i o privire lui na? Au trecut multi ani de cand am divorfat, ins& in, care-si incetinise pasii, asteptandu-l. Insa proble- oameni sunt un pic mai... sensibili. © ci... eu, de fapt, sunt in concediu de paternitate. Sigur, bineinfeles ci e in regul4, zise Patrik, far Serios? Felicitari! Vai, ce vremuri grozave te asteapta. aiba curajul sa-si recunoasca lasitatea. E in regula. am stat acasa timp de sase luni cu ambii copii si au nu are nicio problema cu asta. cele mai frumoase luni din viata mea. 9s 96 Camilla Lickberg Copitul german Patrik rémase cu gura cascata. Niciodata nu Lar yoo muchie ascutita. Rana arata mai degraba ca o zut in stare de asa ceva pe timidul, extrem de efi nlc. ‘oarecum glacialul medic legist. Brusc, si-l imagin& Ih regula, macar avem cat de cat un punct de ple- dersen imbricat in halat alb de laborator, stand la ; pa cu nisip, lucrand incet, cu meticuloziate si cu ‘Avem? zise Pedersen, pe un ton oarecum sarcastic. mare precizie, la crearea unor placinte de nisip pel ‘yiceni c& esti in concediu de paternitate? Patrik nu se putu abtine din ras, lucru care declan ili, ba da, raspunse Patrik, faicdnd apoi o pauzi, ina- plicé brusca din partea barbatului: si continue. Ei bine, presupun cé vei suna la sectie — Ce-i asa amuzant? a le oferi toate informatiile. — Nimic, zise Patrik, facdndu-i apoi semn nela Winuiesc c& asa ar trebui si fac, avand in vedere cir- Karin ca avea sa-i explice mai tarziu. Te-ar deranja wntele, replica amuzat Pedersen. S& iau taurul de oferi o scurta prezentare? continua el, pe un ton si si-l sun pe Mellberg? Sau ai alta sugestie? tios. Am fost la locul crimei alaltaieri si as vrea sa jartin, zise Patrik, instinctiv, iar Pedersen chicoti. curent cu noutatile. ja luasem hot&rarea, dar multumesc pentru pont, — Fireste, zise Pedersen, inca pirand ofensat. E. lee caz. Dar s& stii cA ma surprinzi: nu vrei s4 ma in- de evident. Erik Frankel a primit o lovitura in cap, cid a murit Frankel? obiect contondent. Probabil ceva facut din piatra, ‘Ab asa e. Cand a murit? ca exist mici fragmente in ran4, indicand faptul ¢ Vocea lui Patrik isi rec4p&ta acel ton nerabdator. Bar- teria cu pricina trebuie sa fie extrem de poroasa. A. ji arunca din nou o privire lui Karin. pe loc, fiindca lovitura a fost deasupra tamplei st imposibil de stabilit cu exactitate. Corpul lui a stat i-a cauzat o hemoragie cerebral masiva. mult timp acolo, in canicula. Dar estimarea mea cea — Aveti idee din ce directie i-a fost aplicata I precise c& a murit in urma cu dou’-trei luni. Adi- Din spate? Din fata? leva prin iunie-iulie. — Parerea mea e cA autorul se afla exact in fata vi $1 mai exact de atat nu se poate? Si sunt sanse mari ca acesta si fie dreptaci. fi vine Patrik stiu rispunsul la acea intrebare, inainte si-1 resc unei persoane dreptace sa loveasca din partea ; ta. Ar fi extrem de ciudat ca o persoana stangace si Nu suntem magicieni. Nu avem globuri de cristal. Tu- aga ceva. , Asta e cel mai bun raspuns pe care-| vei primi, in si- — Cat despre obiectul folosit, aveti idee ce ar pute i le fata. 11 bazez, pe de-o parte, pe specia mustelor Patrik fu constient de nerabdarea din vocea sa. ile, iar pe de alta, pe cate generatii de muste si larve — Asta va trebui sa stabiliti voi. Un obiect greu, | prezente. Luand in considerare toate acestea, plus sta- Piatra. Desi se pare ca victima n-a fost lovita in cr avansata de putrefactie a corpului, as zice ci probabil 97 Camilla Laickberg Copilul german a murit in iunie. E treaba voastra sa stabiliti o dat Karin ficu semn spre c&rucior si Kristina se apleca precisa a mortii. Sau, mai bine zis, e treaba colegil {0, rostind vorbele dragalase pe care se presupune rase Pedersen. ule si le emiti la vederea unui bebelus de-un an. Patrik nu-si amintea si- fi auzit vreodata ‘Ali, ce dragut, zise Kristina pe un ton care-i intoarse pana atunci. $i totusi, pe parcursul acelei com ‘Patrik stomacul pe dos. lefonice, se intamplase chiar de mai multe ori. $i ‘Apol un gand ii amplificd mai mult senzatia. Faria care data, pe seama lui Patrik. ins& poate de asta §) afle raspunsul, Patrik igi intreba mama: voie pentru a-i aduce zimbetul pe buze lui P iii rog, incotro mergi? Patrik ii oferi obignuitele vorbe de multumire, aj jin in drum spre casa voastra. A trecut ceva vreme chise telefonul. i nu v-am mai vizitat. Am adus cu mine niste bu- — De la munca? intreba Karin. . — Da, 0 ancheta de care ne ocupim momentan, \\i voioas4 spre punga cu chifle si pandispan, afla- — Batranul care a fost gasit mort luni? jeaunul din dreapta ei. — Vad ci telefonul fara fir e la fel de eficient ca lucreaza... se aventura Patrik sa spun’, cdtranit, deauna, zise Patrik. | or constient de inutilitatea vorbelor sale. Karin prinsese din nou viteza, asa c& el trebui si jstina big in viteza intai. ge pentru a o ajunge din urma. Pe langi ei trecuo ne, Atunci se va bucura de-o pauza de cafea. $i vei na rosie. Dupa vreo suta de metri, aceasta incetini, 4) tu acasa in curand, nu? ferul paru s&-i priveasca in oglinda retrovizoare. fiicu semn Maiei, care dadu si ea fericita din ma- masina dadu usurel cu spatele, iar Patrik injura in lui. Abia in acele momente isi didu seama ca vel , fireste, zise Patrik, incercand cu disperare sa gi- ii apartinea mamei sale. un mod de a-si ruga mama s& nu pomeneasca de — Ce se intampla aici, voi doi ati iesit impret . Ins mintea ii era complet goala si, resemnat, el plimbare? intrebi Kristina. mndna pentru a-si lua ramas-bun. Cu un gol in sto- Cu geamul coborat pana jos, ii privi uimita pe igi privi mama gonind spre Salvik. Urma sé aib& si pe Karin. explicatii de dat. — Bun, Kristina! Ce placere sa te revad! Karin se aplec spre geamul deschis. ‘Iuerul la carte decurgea bine. in dimineata respecti- —M-am mutat in Fjallbacka si am dat, din int jsese patru pagini, iar in clipele acelea, se intinse cu peste Patrik. Am aflat cd suntem amandoi in conc luctie si se ageza la birou. Mania de cu o zi in urma cA avem nevoie de companie. Eu am un biietel pe m ‘potolise si, in retrospectiva, ii trecu prin minte ca Ludvig. ie exagerase. Trebuia sa se revangeze in seara aceea 98 Camilla Lickberg Copilul german fata de Patrik, gitindu-i ceva bun la cina. inainte de yn despre Erik si Axel Frankel. Parcurse nerabda- ti, amAndoi facusera eforturi mari s skibeasca, dar | jntregul pasaj referitor la vizita, dandu-si seama ca timp se reintorsesera la vechile obiceiuri. $i era Isy si Erik, alaturi de alti doi, pe nume Britta tant s-si faci poftele din cand in cand. Poate un petrecusera mult timp impreuna. Erica se Porc, cu sos de gorgonzola. fi placea lui Patrik, \i-gi aminteascd. Nu, nu o auzise niciodata pe Erica nu se mai gandi la cind si se intinse di i pomenindu-i. Era destul de sigura. Cat despre ietele mamei sale. Chiar ar fi trebuit sa stea odat _juirnalul fetei il zugrvea ca pe un personaj aproa- le parcurga pe toate insd, pur si simplu, nu-si put le, eroic. Elsy il descrisese ca fiind ,nemaipomenit inima-n dinti. Trebuia sa lucreze cu doze mici. §/ aproape la fel de stilat precum Errol Flynn“. Fu- veasca pe furis in universul mamei sale. isi rez @ mama ei indragostita de Axel Frankel? Nu, Eri ‘ioarele pe birou si incepu sarcina laborioasa de a- alti senzatie atunci cand citi fragmentele din jur- cifra caligrafia de moda veche, cu inflorituri. P: 4e piru, mai degraba, ci Elsy nutrise fata de el 0 momentele acelea, citise mai ales despre viata de pretuire. zi din cAminul mamei, despre treburile la care ea aseza jurnalul in poala, chibzuind asupra lucru- mand de ajutor, despre cugetirile cu privire la viit care tocmai le citise, De ce nu pomenise Erik spre ingrijorarea lor in cea ce-I privea pe tatil lui | de faptul c& se cunoscusera in tinerete? Erica fi care isi petrecea tot timpul pe mare, chiar si la sf unde gasise medalia nazista si cui apartinuse. insa saptimana. Zugravirea traiului lor era incitcat’ cu joptise o vor’. Din nou, Erica igi aminti strania ta- jenea naivitate si inocenti adolescentina, incat in cadrul discutiei lor. Nu se ingelase. Barbatul chiar venea greu si asocieze vocea sfioasa din text cu nsese cevi pe care si-o amintea ea. fi paruse atat de distant, Gindurile ii furd intrerupte de zgomotul strident al pra, de ostila; Anna si Erica nu isi aminteau ca ea jel, Oftand, ea igi daidu jos picioarele de pe birou si fi spus 0 vorba banda sau sa le fi aritat vreo dov. pinse cu scaunul inapoi. Cine sa fi fost? intrebarea afectiune. Nitti imediat raspunsul, atunci cand cineva striga Dupa ce parcurse pana la jumitate cea de-a d iN" pe hol. Erica oft’ si mai adanc. Kristina. Soacra gina, Erica isi indrepta brusc spatele. Aparuse un pita acanc, deschise usa, apoi merse in capul sca- cunoscut. Sau, mai degrab’, doua nume. Elsy notase Buna", se auzi din nou, pe un ton din ce in ce mai ca ar fi fost acasa la Erik si Axel, in timp ce paringii unt. Iritata, Erica igi simti falcile inclestandu-i-se. erau plecati. Avand in vedere ca fusese extrem de indi, zise ea, cat mai zglobiu cu putinta, desi isi didu sionata de biblioteca tatalui celor doi, textul era cu lw de falsitatea tonului. 0 cadere o descriere emfatica a acesteia. insi atentia Slava cerului c& soacra ei nu distingea prea bine fu acaparati doar de cele doud nume. Clar ca trebt tele. 100 101 Camilla Lackberg eras — Am trecut pe-aici sa te salut! rispunse Kristi ioasa, in timp ce igi atarna haina in cuier. Am adu te prajiturele pentru cafea. Singura le-am facut, gandit ca o sa le apreciezi, avand in vedere ca voi, Je de cariera, nu aveti timp de asemenea chestii. jdunasera in buc&tarie pentru a parcurge din nou Erica scrasni din dinti. Kristina avea un talent’ | Se apropia ora pranzului, iar stomacul lui Mellberg voalate. Sa fi fost o inclin: ii zgomotos. turali sau o aptitudine perfectionata prin ani si feguli, ce avem pana in momentul de fata? antrenament? intinse spre platoul cu chifle, aranjat de Annika. — A, ce dragut, spuse ea cu politete, intrand in gustare, inainte de pranz. tie, unde Kristina facea deja cafeaua, de parca ar la gi Martin? At casa ei. ineata asta — ati aflat ceva interesant? — Ia loc. Fac eu cafeaua, zise ea. $tiu unde sunt ii. imbucatura de chifla in timp ce vorbi, impras- — Asa s-ar pirea, spuse Erica, constienta ci soacra firimituri pe masa. avea s simt nota de sarcasm. Patrik si Maia sunt la | ¢, am luat de la aeroportul Landvetter, zise Pau- bare. Nu cred ca se vor intoarce prea curand, ada iF NU pare sa stie prea multe. L-am intrebat in lega- sperand sa-i scurteze astfel vizita soacrei. ‘ scrisorile de la Prietenii Suediei, insa singurul lu- — Stiu, zise Kristina, masurand cantitatea de care la putut clarifica a fost cd Frans Ringholm s-a Doua, trei, patru. ut printre amicii din copilarie ai lui Erik. Axel nu Puse o lingurita inapoi in cutia metalic’, duy {i existat ameninfari clare din partea organizatiei isi indrepta atentia asupra Ericai. piirea c& intimidarile reprezentau un oarecare risc — Vor veni dintr-o clipi-n alta. Am trecut pe la ional, avand in vedere lucrurile cu care se ocupau in drum spre tine. Ce bine ca s-a mutat inapoi c& Patrik are pufina companie de-a lungul zilei. B sitor si mergi de unul singur la plimbare, mai ales i ji mai multe firimituri pe masa. va ca Patrik, obisnuit si lucteze $i si faci mereu cé ‘Destul de multe, conform spuselor lui. Toate sunt in- Teau sa se simta bine impreuna. incercand din greu si proceseze informatia re va, Erica o privi lung pe Kristina. Ce anume tot A primit vreuna de la Prietenii Suediei? acolo? Karin? Karin si mai cum? Paula dadu din cap. in clipa in care Patrik intra pe usa, Ericdi i se Nea fost in stare s{ ne spuna dac& da sau nu. $i se beculetul. Ah, acea Karin! ini e greu sa inteleg de ce. Probabil c& primeste atat (vik zimbi, cu musca pe caciula si, dupa o pauza iW), gise intr-un final: bine — cafea! 102 os Camilla Lickberg CCopitul german de multe porcarii de-astea prin posta — de ce I ‘Jv cred si eu, pufni Mellberg. Ce idee tampita: bar- importanta? ji) toati firea, schimband scutece si pregitind man- — Ce piirere v-a facut? Am auzit cd in tinerete a ‘pentru bebelusi! Generatia mea n-a trebuit si inghi- stiu ce erou, zise Annika, privindu-i curioasi pe jnenea porcarii. Ne-am putut devota lucrurilor si Paula. care eram facuti, in vreme ce femeile se ingrijeau — Stilat, distins, dar foarte abatut, lucru no! Sle. prezenta situatie, rispunse Paula. Pirea evident ‘{\) ay fi schimbat bucuros scutece, opti Gésta, cu pri- rat de moartea fratelui su. Nu fi-a Lisat aceeagi Misata in jos. sie? zise ea, intorcdndu-se spre Martin, care ‘irik si Annika se uitara la el; abia de curand afla- mativ din cap. c Gosta si raposata lui sotie avusesera un fiu, care — Da, si mie mi s-a parut la fel. 4 la scurt timp dupa nastere. Alti copii nu mai — Banuiesc ci aveti de gand sa-1 interogati din n er, Cu tofii rimasera ticuti pentru o clip’, evi- Mellberg, cu privirea indreptata spre Martin. $i Mil priveasca in ochi pe Gésta. Dupa care, Annika les c& ai luat legaitura cu Pedersen, nu? intreba el, q du-si vocea, Cam straniu ca nu a vrut si discute cu bine, mie mi se pare un lucru bun. Asa aflati si voi, Martin tusi. \\ii, cat munca implica. Eu, personal, nu am co- — Cred cé erai afar, plimbai cainele atunci can spuse Annika, mahnindu-se, la randul ei — insi nat. Sunt sigur ca te aflai in fruntea listei sale. prietenele mele au, si doar pentru ca stau acasi cu bine, probabil ai dreptate. in regula, inseamn c& lenevesc si m&nanci bomboane cat e . i ‘Je lunga. Asa c& probabil fi va prinde bine lui Patrik. Martin ii ficu un rezumat cu privire la desc Ye mine nu ma vei convinge niciodat’, zise Mellberg, lui Pedersen. Dupa care spuse: 4 se incrunta nerabdaitor si arunca o privire spre har- — Din cate am infeles, Pedersen i-a telefonat mai ilate pe masa, dinaintea sa, Dupa ce indeparta firi- lui Patrik. S-ar parea ca nu e pe de-a-ntregul fericit tutul sau de tata casnic: l-a convins pe legist si-i lata aici raportul lui Torbjorn si al baietilor portul complet. Avand in vedere cit de usor a fost §hal fetelor, ad&ug’ Annika. pitim pana la locul crimei, pun pariu cd foarte cur Mellberg ofta zgomotos. tile, citi cateva fraze, inainte de a lua cuvantul. in vom intalni pe el si pe Maia la sectie. $h-al fetelor. Tu chiar ai pornit azi intr-un fel de cru- Annika rase, feminista! Vreti s4 continuim odat& ancheta sau ati — Da, am vorbit ieri cu el. incerca sa fie diplot jera s{ inganam cAntece de tabard si si dezbatem cea ca probabil avea si dureze un timp pana s& se la feminista? modeze. Diidu din cap si continua: 104 105 Camilla Lickberg Copitul german Jed ca ar trebui si vorbim cu Frans Ringholm. S& ini multe cu privire la amenintirile respective. Mi stiim de vorba cu vecinii din cartier, si vedem WW) @ observat cineva ceva, in jurul orei la care s-a crima, adiug’ Paula. Aiinika ridica privirea din caietul sdu. ‘asemenea, cineva ar trebui si discute cu menaje- Jucra pentru cei doi frati. Sa aflim cand a fost aco- fost lovita in cap, era oarecum greoaie si boanta, WW oar’, daca a vorbit cu Erik si de ce nu a facut — Deci nu au existat alte rani? Doar o ingura | jie toata vara. in cap? intreba Paula. i, incuviinta Mellberg. Atunci de ce stati cu totii — Uf, da, asa e: o lovitura, si eu i-am pus aceeasi / Haideti, la treaba! bare lui Torbjorn si s-ar parea cd e posibil si dete privi cu dusmanie pe politisti si continua sa o fact asta prin studierea petei de sange de pe pereti. in ‘tind acestia parasira inc’perea. Apoi se intinse dupa caz, concluzia e cum nu se poate mai clari: o lovit ih chifla. ternica in cap. egarea sarcinilor. Aceea reprezenta marca unui li- — Asta se potriveste si cu rezultatele autopsiei, zise cient. tin, dand din cap. Cum mane cu arma? Pedersen a c& e un obiect greu, din piatra. — Dupa cum am spus, avem aici raportul lui Te si-al echipei sale. $i va pot face sumarul in doud »Nimic surprinzator". Au gisit un numar de am urme de pantofi si bineinteles ca va trebui si ve cotro indica. Gésta, asigura-te ci fi vom amprenta ieti, dar si pe frafi, ca sa ii putem elimina din suspectilor. Apropo — eziti el, citind in gand cat ragrafe — pare-se ca arma crimei, cea cu care vi ‘Pilizusera cu totii de acord ca ar fi fost o pierdere de — Exact! rosti Mellberg, triumfator, impungand sii mearga la ore, drept urmare, apareau la scoala in deget documentul. Sub birou au gasit un bust sporadic, atunci cénd le mai venea cheful. Lucru piatra. Avea pe el urme de sange, pir si fragmente {iu se intampla foarte des. in ziua respectiva, se adu- ier, si sunt sigur c& bucatile de piatra gasite in rand ii in jurul orei zece. Nu prea era mare lucru de facut potrivi cu materialul din care e facut bustul. ynumshede. De cele mai multe ori, stateau la tacla- — Asadar, avem arma crimei, E si asta ceva, zise fumau. mohorat si lua o gura de cafea, care intre timp se Ai auzit de bosorogul ala din Fjallbacka? Mellberg isi privi subordonatii stand in jurul m Nicke pufai din tigara si rase. — Vreo sugestie in legitura cu viitorul plan de Mobabil ca i-au facut de petrecanie bunicd-tu si ami- ne? adresa el intrebarea pe un ton mai degraba for ju. de parca ar fi avut deja stabilita o intreaga list cu Vanessa chicoti. bile masuri de luat in ancheta lor — fapt care nu Asculti — replica Per, supirat, dar cu o oarecare urma adevarat. lindrie — bunicul n-a avut nimic de-a face cu asta. 106 107 Camilla Lackberg Copitul german N-ar risca el si facd puscarie doar pentru a om ‘ (otul, ca, intr-un final, sa rman’ un ik tal- 14 invechita. Prietenii Suediei au lucruri mai bune imes. Isi privi apatic amici garboviti langa el, pe cut si feluri mai importante. f le fi cunoscut oare cu adevarat arborele genea- — Ai vorbit cu batranul? Sa ne lase si venim la Cine stie de ce fusesera in stare tarfele din famili- ae Poate ca si lor le curgea prin vene un singe im- Nicke se opri din ras, cu o expresie nerabdat . — Inca nu, sovai Per. t eke ii arunca o privire mirata. {gi savura acel statut special din cadrul grup | cu tine? Zici ca te-ai amarat de tot. torat faptului cd era nepotul lui Frans Ringh im nimic, pufni Per. ore intr-un moment de slibiciune, le promisese cel y gindul si sentimentul de repulsie nu-i diduri avea si-i ia cu el la una din intrunirile Prietenil Ipi stinse tigara. ‘i " Uddevalla. ins& nu gasise ocazia prielnicd de ai lefi, sé mergem la o cafea. Ma deprim dacd mai asta bunicului. in plus, stia ce rispuns avea sa-i ult aici. a Frans. Erau prea tineri. Aveau nevoie de inci vreo jel semn cu capul spre cladirea scolii, dupa care ani pentru a-si_,atinge potentialul complet“, Ce ‘eu pasi repezi intr-acolo, fard a mai astepta si vadi na de fapt asta, nu avea idee. El si prietenii sai int amicit sai. Stia.ch aveau si-]urmeze., a acele chestiuni la fel de bine ca oamenii mai in fentru o clipa, se gandi la barbatul ucis. Apoi dadu cei care erau deja membri. In definitiv, era simplu, eri, Batranul era important. fi fost asa complicat? j Acela era si lucrul care-1 atrigea: totul era simpl sau negru. Far urme de gri, Per nu intelegea de ce nii complicau totul, de ce studiau lucrurile mai dintr-un unghi, apoi din altul, cand de fapt intreaga, tiune era foarte, foarte simpla. Noi impotriva lor ta tot. Noi si ei. Daca cei din urma si-ar fi vazut de ba lor, nu ar fi existat probleme. insa ei tot insi patrunda in teritorii ce nu le apartineau, s& treaci fe care ar fi trebuit s& fie evidente. Nici c-ar fi putut ta diferente mai clare. Alb sau galben. Alb sau tu Alb sau acea dezgustatoare piele neagra-vinetie, a Sositi din cele mai intunecate jungle africane. Al de simplu! Asta pana cand au inceput si amestece 108 Fjallbacka, 1943 no Copilul german ) Frankel fi aruncit o privire aspra sofiei sale. Insa si Will spre scaunul gol. Mil gdndeam cit va avea cateva zile de pace si liniste i depinde de el. Nimeni nu ii poate spune lui Axel ce | Nimeni in afari de el insusi. seu lui Hugo era plind& de mandrie, iar Erik simti un In plept, ca de fiecare data cand mama $i tata il po- pe Axel. Uneori bitiatul avea senzatia ci era aproa- I, 0 biata umbré a sclipitorului Axel, care intotdea- cea in centrul atentiei, chiar si atunci cand nu dorea Tacémurile zorndiau pe farfuriile din care luau isi indesa in gurd o alta furculifa plind. De s-ar fi trei se chinuiau st nu priveascei spre scaunul gol de ‘odattt cina, ca sd poate merge la el in camerit, sti ci- ‘insdi nu prea reuseau. In special carti de istorie. Faptele, numele, datele si — Nu-mi vine sa cred cit iar a trebuit sit plece asa aveau ceva care il fascina. Erau lucruri constante; se Gertrud se incrunté si-i dadu vasul lui Erik, care lnul pe ele, ti inspirau incredere. incit un cartof in farfurie, cu toate ca aceasta era nu fusese niciodata interesat de citi si totusi trecu- na. Era mai simplu sit procedeze asa, altminteri dle toate examenele de la scoala. $i Erik primea note fi indemnat sa ia mai multa mancare, pané cand, trebuia sé munceasca din greu pentru ele. lar final, el ar fi capitulat. Privind insét la farfuria sa il batea cu palma pe spate si nici nu radia de man- se intreba cum avea st poatd manca tot. Mancarea Weme ce le povestea prietenilor si cunoscugilor despre teresa. Se hrinea doar pentru ci era obligat sito fact. i nu se Weiuda cu Erik. tru ca mama ii tot spunea cat de rusinata era de sil toate acestea, nu era in stare sa-i poarte pica fratelui costeliva. Zicea cit lumea avea sd creada cit il iny on si-ar fi dorit sit 0 poatés face. Sti fl poatit urt si dis- inadins. Indepairtandu-si astfel durerea usturdtoare pe care 0 Nu era precum Axel, care manca totul cu 0 foame In piept. Adeveirul insa era cét il iubea pe Axel — mai Erik aruncii o privire ciitre scaunul gol, apoi ridict Ait orice. Axel era cel mai zdraviin si mai neinfricat; fltra prea multa tragere de inimé. Mancarea parea sit ¢ la sci te flllesti. Nu ca Erik. Acela era adeveirul. Pre- fle in suri. Sosul transforma cartofii intr-un terci cirtile de istorie. La fel de adeviirat ca data béitiliei baiatul mestect mecanic, pentru a scéipa mai repede Wings. Nu se putea indoi de asta, nu putea aduce ar- avea in suri ji nici nu putea schimba ceva. Pur si simplu, asa — Trebuie si-si faci treaba. Jucrurile. 2 Camilla Lickberg Erik isi privi farfuria. Spre uimirea sa, aceasta — Tati, pot sc mii ridic? Vocea ii era plind de speranta. — Deja ai terminat de méncat? Ei, ia te uité... In oti pleca. Mama ta si cu mine vor mai zétbovi un In vreme ce se indrepta spre camera lui, de la isi auzi parintii discutand in sufragerie. — Nu crezi cit Axel riscat prea mult? — Gertrud, trebuie sa incetezi cu toata cocoloseala definitiv, are noudsprezece ani... Ar trebui sit fim vem un asemenea... “o Vocile se estompari ciind Erik inchise usa in w spun decat cd ai fi putut lua atitudine. Am rimas aruncéi in pat $i lud cartea din varful maldérului, ce (0 0 proasta, atunci cand Kristina a zis c& tu si Ka- Alexandru cel Mare. $i acesta fusese viteaz. Intocmai {i impreund la plimbare. ... bine, stiu. lirik isi plecd fruntea. Ceasul petrecut de Kristina la {usese inc&rcat de aluzii si priviri cu subinteles, iar iti ce femeia trantise usa in urma sa, Erica izbuc- ma deranjeaza faptul ca iesi la plimbare cu fosta (i, Nu sunt o fire geloasa, stii asta. insi de ce nu wis? Asta ma supara. 1, inteleg asta. itrik evit si o priveasca. \elegi?! Doar atat poti spune? Fara nicio explicatie? care credeam c& ne putem spune orice! ca isi didu seama c& ajunsese la granita dintre o normal si una exageratd. Ins toate frustrarile din le zile isi gasiser& atunci o supap’, iar ea nu se putu am crezut c& e clara impartirea muncii intre noi ‘Tu urma s&-ti iei concediu de paternitate, iar eu fo 4 Camilla Lickberg Copitul german Wiapea. insa Erica prefera acea perioada a anului. | \@ plirea suparator de zgomotoasa. in momente- , domnea calmul asupra Pietei Ingrid Bergman. §| Mats aveau sa tin’ deschis chiogcul Centrum inci vreo cateva zile, dupa care il inchideau si eau la afacerea lor din Salen, asa cum ficeau de aveam si lucrez. in schimb, tu mi tot intrerupi, pede fuga sus in camera mea de lucru, de parca usi batante, ba ieri ai avut si tupeul s pleci de de doua ore, lisindu-ma pe mine sa am grija Cum crezi c-am facut eu fafa in anul pe care cut acasd cu ea? Crezi ci aveam menajera care sa in rol ori de cate ori trebuia sa fug afari cu niste | lixact asta iubea Erica mai mult la Fjallbacka: to- Sau cd imi spunea cineva unde erau manusile Mail previzibil. Acelasi lucru in fiecare an, aceleasi ci- crezi? ‘Iptocmai cum fusese si in urma cu douasprezece Erica fu constienta de tonul strident al vocii se intreba daca intr-adevar vorbise ea. Se intre guri, la mijlocul frazei, dupa care spuse, pe un potolit: i — imi pare rau, n-am vrut si... Stii ceva? Cred merge la o plimbare. Trebuie s& ies din casa pent me. — Asa si faci, zise Patrik, privind-o dindaratul J atunci cand trecu de benzinarie, isi didu seama lui, precum o {estoasa care isi scoate prudent& se indrepta. afar, pentru a vedea daca drumul ¢ liber. $i foarte rau ci nu am... aduga el, aruncandu-i o staruitoare. \watil diverse. insi nicio condamnare legata de pro- — Ah, mai lasi-mé cu privirea aia, spuse Erica, \ja impotriva grupurilor etnice, zise Paula, trantind un zimbet. 4 masinii de politie. Am mai dat si de un dosar al Steguletul alb fusese ridicat. Regret’ faptul ca: Jndivid pe nume Per Ringholm, insi nu avea decat duse cumpatul. Urmau sa discute mai tarziu. in minore. pectiva, avea nevoie de niste aer proaspat. nepotul lui, zise Martin, inchizind usa din partea Merse cu pasi repezi. Cu vara incheiata si ui. plecati pe la casele lor, Fjallbacka parea straniu d jerseserd cu masina in Grebbestad, acolo unde lo- tie, Era precum o sufragerie, in dimineata de dupa. trans Ringholm, intr-un apartament vizavi de Hotel trecere: pahare murdare, purtand ramasite de bere, o pancarta mototolita, intr-un colt, un n avut destule nopti de betie in locul asta, zise Mar- petrecere asezat cig pe capul vreunui musafir a fiicind semn in directia hotelului. 4 salut pe toata lumea care-i iesise in cale si tre- Piata Ingrid Bergman, in sus, spre Galirbacken. 41 sau micar auzise despre aproape fiecare persoa- oras. Ins prindea viteza ori de cate ori cineva pa- nic de discutii. Pur si simplu, nu avea chef de asa | instante de atac, doua jafuri de banci, plus cate- us Camilla Lickberg Copilul german — imi imaginez. Dar sunt demult apuse acele ‘Avem cateva intrebari pe care am dori sa vi le adre- nu? Witem intra? — Ba bine ca nu. N-am mai pus piciorul intr-o Midiciind din spranceand, Frans se dadu la o parte, dans de mai bine de-un an. ‘s comenteze. Martin arunca uimit o privire in jurul Nu parea s sufere prea mult din cauza res} Nu stia la ce anume s-ar fi asteptat; probabil ceva att de indragostit de Pia, incdt nu voia si mai \urdar si mai dezordonat. in schimb, apartamentul c& decat in caz de fort majora apartamentul in de curat incat, prin comparatie, casa lui Martin locuiau impreuna. Dar pana sa-si gaseasca print Hirlogul unui drogat. tin fusese nevoit si dea sarutiri nenumaratelor i loc. — Dar tu? o intreba el pe Paula. ins indic& spre doua canapele din sufrageria afla- — Ce-i cu mine? se prefaicu ea c& nu intelege pta holului. rea. ai ce-am pus de cafea. Lapte? Zahir? inainte ca barbatul si o poata iscodi mai ea ii era calma si amabila, iar Martin si Paula ajunsera la usa apartamentului detinut de Frans. ini o privire. batu cu putere in usd, fiind apoi recompensat cu { una, nici alta, multumesc, ii raspunse Martin. pasilor ce se apropiau. w lapte, fra zahdr, zise Paula, intrand in sufrage- —Da? P ntea lui Martin. Le deschise usa un barbat carunt, tuns foarte ayezari unul Langa celalalt pe canapeaua alba si Era imbracat cu blugi si o cimasa cadrilata, o ti in jur. incaperea era luminoasa si spatioasa, cu fe- genul celei purtate mereu de catre autorul sus Inalte, ce dadeau inspre mare. Apartamentul nu pa- Guillou, dovedind astfel un dezinteres total fata wavagant, ci doar confortabil si bine intretinut. rentele din moda. 4 titi, serviti niste cafea. — Frans Ringholm? 15 intra, purtand pe brate o tava incarcatd. Ageza Martin il studie cu o neingradita curiozitate. \Wea lor trei cesti de cafea aburinda, apoi o farfurie tul era cunoscut prin partile locului — si nu nt eu biscuiti. cum descoperise Martin in urma cercetarii online iti, serviti-va. prinse acasa. Se parea ci Ringholm era fondatorul ie semn catre masuta de cafea, apoi ridicd una dintre cele mai rapid dezvoltate organizatii xeno! cesti si se lis’ pe spate, intr-un fotoliu mare. conform discutiilor de pe forumurile online, gruy lar, cu ce va pot ajuta? cepea sa devina o fort considerabi a aula sorbi putina cafea. Apoi spu: — intocmai. Cu ce va pot ajuta... stimati politist siguranta ati auzit despre barbatul gasit decedat, treba el, masurandu-i din priviri pe Martin si Paula, Ja intrarea in Fjallbacka. 116 17 Camilla Lickberg Copitul german — Erik, da, zise Frans, dand cu tristete din cap, ik sl cu mine am fost prieteni incd din copilarie, de a-si sorbi cafeaua. Da, am fost extrem de \inose sincer faptul c& de multi ani ne rupsesem am auzit vestile. E groaznic pentru Axel. Pesemi ¢elilalt si nu mai exista intre noi o prietenie rea- e usor in perioada asta. .. ales cai diferite in viata, zambi Frans. insa nu ii — Da, ei bine... zise Martin, dregandu-si vocea. sul lui Erik, drept urmare, cand am avut ocazia Fusese luat pe nepregitite de atitudinea vin, am facut-o. Unora le vine greu sa inteleaga barbatului si de faptul ci Ringholm era exact ‘of recurgerea la fort’ fizici nu e intotdeauna cea najului pe care si-] inchipuise. Dar isi veni in fire i solutie. — Motivul pentru care am dori si stim de lumneavoastra nu v-ati dat in laturi de la... fo- dumneavoastra este legat de scrisorile pe care I Jor{el fizice, zise Martin. Trei condamnari pentru sit in casa, scrisori adresate lui Erik Frankel. va pentru jaf de banci si, din cate mi-e dat si — Ah, deci a pistrat scrisorile alea, zise Frans, nici nu v-ati trait traiul precum vreun Dalai in vreme ce se intinse dupa un biscuit. Erik iul bunie sa colectioneze lucruri. Probabil c& voua, te dle-a se simti ofensat, Frans zimbi doar la au- vi se pare extrem de invechit si trimiti scrisori. f ‘Ntariilor lui Martin, intr-o maniera ce amintea celor din generatiile trecute, ne vine greu si ne | Dalai Lama. de obiceiurile vechi. \\ un timp pentru toate. Inchisoarea isi are pro- Facu prieteneste cu ochiul in directia Paulei, uli si un singur limbaj pe care il intelege lu- ta aproape ci-i zambi, la randu-i, dar apoi isi uzit, de asemenea, c& intelepciunea vine oda- barbatul aflat dinaintea sa isi devotase intre: sta, si mi-am invatat lectia pe masura trecerii incercarilor de a se opune si a combate oam lM cum ea. i jul dumneavoastra si-a invatat lectia? — In scrisorile dumneavoastri vorbeati despre {imp ce puse intrebarea, Martin se intinse dupa ninfare... zise ea, adoptind o mina aspra. it, Intr-o clipita, mana lui Frans fasni spre el, in- — Ei bine, n-as numi-o chiar o amenintare. (vei puternic incheietura. Tintuindu-l pe politist Frans o privi calm, lasindu-se iar in fotoliul fea, Frans mardi: asezi picior peste picior inainte sa continue. Jotul meu n-are nimic de-a face cu asta. intele- — Ma gandisem doar s’-i pomenesc lui Erik fe existau anumite... forte in cadrul organizatiei, Ain il privi fix timp indelungat, dupa care igi tra- comportau intotdeauna intr-un mod — cum si \ prim? — rational. a ‘i\i mai repetati asta, zise el pe un ton grav, rezis- — Si v-ati simfit obligat si-l informati pe Erik de ypulsului de a-si masa incheietura dureroasa. 8 ns 120 Camilla Lackberg CCopitul german Frans izbucni in ras si se lisa pe spate. sai, zise el, batandu-si propriul stomac volumi- acea persoand amabila, prietenoasa. insa pent {portant s’-ti mentii o oarecare solemnitate. secunde, paravanul se fisurase, fiicdnd sa se dis | corule, asa e, rase femeia. tie mocnita indaratul acelui exterior calm. intrel sombinatie cu accentul Ritei, acea exclamatie oa- daca Erik cizuse prada acelei dezlantuiri. ile moda veche paru fermecitoare. ‘ ‘uuza asta si am grija si-mi reincarc bateriile. Emst trase nerabdator de les, incapabil sa ‘pri in fata unor blocuri si Seforita incepu sa tra- motivul pentru care stapanul lui insista brusc s& cltre una din intrari. ici ss ia pauze, pentru a privi Inapoi, din cand 1 oferi niste cafea? $i prajiturele pentru cafea? Cu cat Mellberg se lupta si-si stipaneascai berg nu mai avea mult si sarea in sus de bucu- Emnst igi smucea mai tare lesa, hottirat s4 marea: Miieu o pauza, ca si cum ar fi pus oferta in balan- Parcursera aproape intreaga ruti pana ca nse: lui Mellberg sa-i fie rasplitite. Era pe punctul de ‘uljumesc, ar fi minunat. Nu pot lipsi prea mult dona, cand auzi pasi in urma h Ja serviciu, insi... te de bucurie ca se apropia un tovariis de joaca. ‘foguli, atunci. — Deci si voi afi iesit la plimbare. forma codul de la intrare, dupa care il indruma Vocea Ritei sun la fel de veseli precum ad . Ernst, nedovedind autocontrolul stapanului tea Mellberg, iar barbatul simti un zambet miji | incdntat de perspectiva de-a o acompania aca- buze. jorita. — Da, asa e. Adica, am iesit la plimbare. ul cuvant care-i trecu prin minte lui Mellberg la Lui Mellberg ii veni sa-si dea palme. Ce fel de in apartamentul Ritei fu ,confortabil". Nu avea tampit mai era si ala? Tocmai el, care de obicei minimalist’ pe care © preferau suedezii; casa fe- de delicat cu doamnele. Cu toate acestea, iatd-1 salmente scdnteia de culoare si cildur’. Mellberg facea de ras. Luandu-si cea mai autoritari voce, Jesa, iar Ernst o lua la fuga dupa Sefiorita. Barba- — inteleg importanta miscarii pentru caini. Asa ‘irna apoi haina in cuier, isi scoase pantofii, pu- cerc si-1 plimb pe Ernst cel putin o ori, in fiecare Jin rastelul special, dupa care se lis condus spre — $i nu numai cainii au de castigat de pe urma le de vocea Ritei exercitii fizice. $i noua ne-ar prinde bine. ; ci se plac unul pe celalalt. Rita chicoti, lovindu-se usurel peste pant ie? intreba stupid Mellberg, a cérui minte era mai tund. Mellberg gisi gestul extrem de degajat. in preocupata de posteriorul durduliu al Ritei, atu femeie care infelegea cA putin’ carnifa pe oase nu er femeia il indreptase catre el in timp ce statea la aparat un lucru negativ. de lucru, punand masuri de cafea in cafetiera. ton conection 121 122 Camilla Lackberg Copal german — Sefiorita si Ernst, fireste, zise ea, intorcandu- (e strangere sindtoas’, chitai el, in vreme ce fata ii bucnind in ra vi mana. Mellberg rase jenat. Johanna il privi amuzati, dupa care se asezi la masa — 0, da, desigur. Par sa se placa intr-adevar, nu-i Wwuciitarie. fi lua ceva vreme pana s& gaseasci 0 pozi- privire inspre sufragerie ii confirma spusele: ‘ule sii-i permita accesul si la ceasca, si la farfuria cu tocmai se indeletnicea cu adulmecatul pe sub , ins’ odata gasité, femeia atac bundtatile, plina de Sefiorit plac chiflele? intreba Rita. i Ohnd trebuie si nasti? — Doarme Dolly Parton pe spate? intreba el, ‘Tei siptamani, raspunse ea abrupt, cu intentia de a ins igi regret imediat cuvintele. ina si ultima firimiturd din chifl’, dupa care se in- Rita se intoarse ctre el, cu o privire mirata. si mai ia una. — Nu stiu. Asa doarme? Ei bine, cu sanii aia, bi ‘Vid ci mannci cat pentru doi, rase Mellberg, dar fu a da. 4 | edlus la ticere de o privire acri din partea Johannei. Mellberg rase. ‘Nu era prea simplu sa flirteze cu dama respectiva, isi — E doar o expresie. Ceea ce vreau s spun e c& el seama. plac chiflele. primul meu nepofel, spuse Rita cu mandrie, atin- Privi surprins cum femeia aseza trei cesti si {andru burtica Johannei. furioare pe masa din bucatarie. Misterul fu d pul fetei se lumina cand isi privi soacra, iar in mo- atunci cand Rita se intoarse cu fata spre camera | urmaitor, isi puse si ea mana pe pantecele Ritei. t8 gi striga: ai nepoti? intreba Rita, dupa ce le umplu cestile — Johanna, cafeaua! Wt si li se altura la masa. — Vin! se auzi din cealalta camera, iar o clipa jy, inci nu. Dar am un fiu. fl cheam& Simon si are ziu aparu in bucatarie o blonda incdntitoare, cu ezece ani, se fli Mellberg. tece imens. enitura aparuse trziu in viata lui, iar vestea exis- — Ea nora mea, Johanna, zise Rita, facdnd s sole nu fusese intémpinata cu prea mult entuziasm. tanara insarcinata. lar acesta e Bertil. E st{panul lui 4 doi se obignuisera treptat unul cu celalalt, iar in L-am cunoscut plimbandu-ne prin padure, chi \, Mellberg era uluit in mod constant de sentimen- ‘Mellberg ii intinse mana pentru a se prezenta, pe care le nutrea faté de Simon. Era un flaciu pe clipa urmatoare, aproape ca fu sagetat de durere, lungul timpului, diduse noroc cu cativa insi d plesprezece ani? Ei bine, atunci nu-i graba. Dar as- niciodaté nu avusese parte de o strangere de mai mine, nepotii sunt desertul vietii, spuse ea, man- de puternic precum cea a Johannei. f din nou pantecele Johanne. 123 124 Camilla Lackberg CCopiul german isi baura cafelele si sporovaira binedispusi, Wimase ticuta, nestiind cum sa continue. ce cainii se zbenguiau prin apartament. Pe Mel Pilea lui Elsy. cina sentimentul de fericire pur si autentic pe care Hipuizarea lui Axel paru sa dispara in vreme ce 0 exa- stand acolo, in buc&taria Ritei. Dupa toate de: cu o privire stranie pe Erica. trite in ultimii ani, crezuse ci nu avea si mai 1a, acum vad. Semanati mult, mama ta si cu tine. cand interesat de vreo alta femeie. Cu toate acest ‘Du? rosti Erica, surprinsa. acolo. Ba chiar simtindu-se bine! ‘Nimeni nu ii mai spusese asa ceva pana atunci. — Asadar, ce parere ai? 1)a, la privire. $i la forma gurii. Rita il privea insistent, iar Mellberg isi dadu c& ratase intrebarea la care i se cerea un raspuns. clipe. a — Poftim? — Te intrebam daca vrei s& vii in seara asta la aici, vom merge pe veranda. meu de salsa. Este pentru incepatori. Nu-i deloc ‘Pipi gribit inainte, ca si cum ar fi asteptat ca femeia ora opt. meze. Aceasta isi atarna haina in cuier si se grabi Mellberg o privi neincrezator. Curs de salsa? | piind’ din urma. Barbatul fi facu semn spre cana- idee complet ridicola. ins’ dup’ aceea, privi mai aflata pe o minunata veranda cu pereti din sticla, in ochii negri ai Ritei si, spre uimirea lui, se wii celei pe care o aveau acasa ea si Patrik. nand: F iti loc. — Curs de salsa? La ora opt? Grozav. imasera acolo in tcere, pentru o vreme. Dandu-si el el nu avea de gand sa-i ofere o cafea, Erica isi Pasind pe aleea pietruita, spre casa lui Erik yocea, apoi spuse: Axel, Erica incepu deja si-si regrete decizia. Nu ii bine, motivul pentru care e rea o idee atat de buna si ridica abia dup’ multe lua fraza. ezitare pumnul cu care voia s& bata in usa. La it tivul pentru care am trecut pe-aici este medalia nu primi niciun raspuns si se simti ugurata, cre: {-am Lisat-o lui Erik. nu era nimeni acasi. Apoi auzi pasi inauntru, iar | ‘pi didu seama cat de neasteptate ii fusesera vorbele i se stranse la deschiderea usii. gh: —Da? Ah, fireste, doream s& va prezint si condoleantele Axel Frankel prea extenuat. fi arunca femeii | Ru am... vire mirata. Devenind din ce in ce mai stanjenita, se foi agitata, — Bun ziua, sunt Erica Falck si sunt... f area unui mod de a continua. 125 126 Camilla Lackberg Axel ii indeparta stinghereala cu o fluturare | nii, apoi rosti pe un ton prietenos: — Ati pomenit ceva de o medalie. — Da, asa e, zise Erica, recunoscatoare ci preluase iele. Primavara trecut am gisit o medalie printre tile mamei. O medalie nazisti. Nu stiam de ce a si ma rodea curiozitatea. $i, fiindcd auzisem c& dumneavoastr: D&du din umeri, lésandu-si propozitia nete — A reusit si va ajute Erik? — Nu $tiu. Adica, am vorbit la telefon in p1 aceea, ins apoi am fost extrem de ocupata si, ef Intentionam sa iau din nou legatura cu dansul, Vorbele i se stinser’. — lar acum va intrebati daci medalia inci mai Erica didu afirmativ din cap. — Da. imi cer scuze. Poate ci e complet nepotri deranjez in legatura cu asta exact acum, cand.. mama nu a pastrat multe obiecte, asa ca. F Se foi din nou. Chiar ar fi fost mai nimerit foneze. Ceea ce facea in clipele respective ii parea vada de sange rece. 4 — Inteleg. Va inteleg cu adevarat, Credeti-ma, bine decat oricine cit de important e sa ai legituri cutul. $i atunci cand sunt bazate pe niste obiecte flefite. Iar Erik ar fi infeles cu siguranta, avand in toate lucrurile, toate informatiile pe care le col Pentru el, acestea nu erau moarte, ci traiau, spunk poveste, ne invatau ceva... 4 Privi in gol pe fereastri, iar pentru o secunda, c& se afl undeva, departe. Apoi se intoarse din now Erica. Copitul german HMineinteles ci o voi cduta. ins’, mai intai, spuneti-mi ceva despre mama dumneavoastri. Cum era ea? Ce viata avea? Wicti i se parura destul de ciudate acele intrebari. confruntata fiind cu privirea staruitoare a lui Axel, {ot posibilul s&-i raspunda. Him... cum era mama mea? Sincera sa fiu, nu prea ‘ici cu. Mama ne-a avut pe mine si pe sora mea la o mai inaintata si... nu stiu... n-am fost niciodata in bune cu ea. Cat despre viata ei... webarea 0 n&ucise pe Erica. Pe de-o parte, fiindc’ jelegea pe deplin ce anume dorea si afle birbatul, We alta parte, fiindcd nu stia ce sa-i rispunda. cred ca i-a fost usor. in viata, ma refer. Era intot- Wi asa de rezervaté. Mie nu mi-a parut nicicand... ica Se stradui s& giseasci o modalitate mai buna de ica, ins mai aproape de-atat nici ca s-ar fi putut a de adevar. Nu igi amintea s& o fi vazut vreodata sti pe mama ei. pare riu si aud asta. el privi din nou in gol, pe fereastra, de parca nu putut indura sa se wite la Erica. Femeia se intreba | pentru care ii pusese acele intrebari. mera mama cAnd ati cunoscut-o dumneavoastra? firica nu isi putu masca nerabdarea din voce. ‘Axel se lisa in fata si chipul paru a i se inmuia. ie fapt, fratele meu fusese prieten cu Elsy, ei fiind de aceeasi varsta. ins& faceau parte dintr-un grup ik, Elsy, Frans si Britta. Un adevarat trifoi cu Mise — un ras bizar si searbad. 127 Camilla Lickberg Copilul german — Da, a scris despre ei in jurnalele pe care le-am De fratele dumneavoastra stiu, dar cine erau Britta? inci. Vedeti dumneavoastra, erau timputi diferite, {use el Ericdi, fAcdndu-i semn cu ochiul si aruncan- un zambet stramb. —Jumale? Dar Frans? Axel tresdri uimit, ins reactia aparu si dis Hirica il privi pe Axel, pregatit si inmagazineze toa- de rapid, incat o clip’ mai tarziu, Erica se gandi {nlormatiile pe care acesta le avea despre Elsy. Cu cat babil isi imaginase ea totul. ‘mai mult, cu atat intelegea cat de putin isi cunoscu- — Frans Ringholm si Britta... spuse Axel, p fapt, mama. degete. Care era numele de familie al Brittei?, rans Ringholm era un alt personaj cu care mi se pa- Inchise ochii, de parca si-ar fi scotocit prin i fratele meu nu ar fi trebuit sa aiba de-a face. Un le intunecate ale mintii, dar apoi dadu din cap, in yament aprig, o latur’ marsava si... nu, nu era ge- bil sa gaseasca informatia. le om pe care si-l ai drept prieten. Nici atunci, nici — in orice caz, cred ca ea inca locuieste aici, in 5 Ibacka. Are doua sau trei fiice, nu sunt sigur, ins Ou ce se ocup’ momentan? sunt mai mari decdt dumneavoastré. Hmm... imi Jocuieste in Grebbestad. $i am putea spune ci noi limba, dar... Probabil cd si-a schimbat numele ‘im apucat-o pe niste carari foarte diferite in viata, cand s-a casitorit. Stati, imi amintesc. © chema inse Axel, pe un ton plin de dispret. sson, iar pe sof il chema tot la fel, asa ca, pana la vreti s4 spuneti? nu a fost nevoita si-si schimbe numele de familie. \lici eu mi-am dedicat intreaga viata luptei impo- — Deci ar trebui s& o pot gasi. Ins nu mi-ati rasy nazismului, in vreme ce Frans ar vrea si vada isto- intrebare. Cum era mama? Pe vremea aceea? jpetiindu-se, si preferabil aici, pe taram suedez, Axel rimase ticut vreme indelungati, apoi Ayacar, cum apare in tablou medalia nazista pe care — A fost o fata linistita. Un spirit contemplativ, isit-o eu? niciodata posomorat. Nu asa cum o descrieti di neribdarea sa, Erica se aplect inspre Axel, ins avu voastra. Avea un gen de veselie tacuti, care vi ia c& figura acestuia se impietri brusc. adancul su. Nicidecum ca Britta, pufni el. i A, asa e, medalia... zise barbatul, ridicandu-se in pi- — $i Britta cum era? si mergand repejor spre usa. Cred c& ar trebui sa —Niciodati nu mi-a plicut de ea. Nu puteam int Im in c&utarea ei. cum de fratele meu dorea si-si petreaci timpul cu jergand in urma lui, Erica se intreba ce anume spu- gasculité proastd, zise Axel, dind din cap. Nu, ineat s’-i produc acea repliere, dar hotiri ci nu era era o fata cu mult diferita, Britta era superficiala si jentul potrivit si-1 descoasa. Afara, in hol, vazu ci bada, si tot alerga dupa Frans, intr-un mod ina witul se oprise dinaintea unei usi pe care ea nu 0 128 Camilla Lickberg observase pana atunci. Aceasta era inchisd, iar ti, cu mana pe clanta. — Cred ca ar fi mai bine sa intru singur, spuse cea fi tremura usor. Erica isi didu seama ca probabil se aflau in bliotecii, inc&perea unde murise Erik. Putem face asta cu alt ocazie, spuse ea, sim| lbacka, 1943 din nou vinovata fiindca il deranjase pe Axel in’ sale cele mai grele. — Nu, 0 vom face acum, spuse el, brusc. Apoi isi repetai vorbele, de data aceasta pe un buabdstntereani parca s& arate cA nu neal infeleg cum Per Albin Hansson poate fi atat de las! aspru. Vilgot Ringholm izbi cu purnnul in masa, ficdnd sit sal- — MA intorc imediat. § fa dle coniac. fi spusese lui Bodil sit aducit gustirile pen- Deschise usa, psi induntru, apoi inchise usa si se intrebai de ce dura asa mult. Tipic pentru ea — sa, Erica statu pe hol, ascultandu-l pe Axel cum r yu vremea de pomandl Nimic nu era flicut vreodati prin interior. Suna de parca ar fi tras afara se irebuia, decat daci se ocupa el insusi. sera obiectul cdutat fu gasit dupa foarte putin timp, dill urld el in directia bucittariei, ins nu primi niciun nu duri mai mult de un minut, dou’, pana la Is. pic e rea sa. Seuturd iute scrumul trabucului, apoi urla inca 0 data, —Iat-o. Cu 0 expresie impenetrabila, el depuse m i palma is a Eric ne : E Sua pierdut nevasta in drum spre bucittarie? glumi Egon —Multumesc. Eu. n, iar Hjalmar Bengtsson se altura hohotelor de ras. Negasindu-si cuvintele, femeia isi stranse de; Lucrul acesta il manie si mai rau pe Vilgot. Acum, feme- jurul medaliei si repet: mai ficea si de ras in fata posibilului sau partener de — Multumesc. _ wi, Trebuiau luate masuri. Insa chiar atunci cand era pe in vreme ce parcurse aleea pietruita, cu me Sit se ridice, pentru a vedea ce anume se intampla, sofia buzunar, ea simti privirea lui Axel urmarind-o. fi Veni din bucitirie, purtand pe brafe 0 tavit plind-ochi. brusc prin minte sa-si ceara scuze pentru deranj, dar; Imi cer scuze ca a durat asa de mult, zise ea, cu privirea auzi usa de la intrare inchizindu-se. Mil, in vreme ce asezit tava pe masa din fata lor. Frans, tea si..? BI Camilla Lickberg ee Feicu semn inspre buciitirie, dar Vilgot fluturit cheméndu-l inapoi pe bitiat. — N-are Frans ce sé caute in buciitérie, si-si bat munci femeiesti. E batiat mare acum, poate sta aict ‘mai invete ciite ceva. Ji ficu semn cu ochiul fiului sau, care stiitea fotoliul din fata lui. Era prima data cand i se Ziboveascit in cameri, dupa una dintre cinele de tatélui siu. De regula, trebuia sit se scuze de indat minau masa si sa se retraga in camera lui, dar in ectivi, tatal lui insistase ca el sii rémana. Pieptul flase de méndrie, mai-mai sé i se rupaé nasturii dela I, draga mea mama. : fundalul unor rasete zgomotoase, femeia se intoarse Wiirle, inchizénd usa in urma sa. “ jy, unde eram? zise Vilgot, ficandu-le sem invitatilor asclt sandviciurile cu hering de pe tava de argint. A, 0 fi in mintea prim-ministrului Per Albin? Bineinfeles le sii oferim Germaniei sprijinul nostru! — i si Hjalmar deidurd din cap. Fireste, cei doi erau per- word. — faptul ci, in aceste vremuri de restriste, Sue- poate sé fie darza si si-si sustindt idealurile suedeze, mar. impritstiindu-se in toate directiile. lar seara avea sa harbatié incuviintard, sorbindu-si coniacul. grozava. 0 fiin capul meu? Nu se poate sa stim aici, band co- — In regula, fiule, ce-ai zice sa (Susti si tu citeva hering. Frans, dé fuga jos si adu-ne niste beri reci. coniac? Dommnilor, ce peirere aveti? A implinit tre cl minute mai tarzi, ordinea fu restabilta, iar sand sdptiména asta. N-ar fi cazul sa guste primul lui ‘cu hering alunecard mai bine dupa cateva guri séind- — Sti fie cazul? rase Hjalmar. As zice cet trebuia s-0' ie bere Tuborg rece, din pina. Frans se afla din now demult. Baiefii mei au gustat prima oaré la unspre ul din fata tail situ si zambi cu gura plants la urechi $i, afld de la mine, le-a prins tare bine, 4 cdnd Vilgot, firdé a spune nimic, deschise una dintre — Vilgot, chiar crezi ca Hl 1-0 intinse. sei Bodil privi necajit cum soful ei turna dinadins am contribuit cu niscaiva coroane pentru a sprifini ‘har mare de coniac si i-1 intinse lui Frans, care i wiz nobild. $i v-as sugera $i dumneavoastra, domni- seascit de la prima inghititura. imi urmati exemplul. Hitler are nevoie de partea sa de — In regula, baiete, ia-o usurel — trebuie sorbit, nu | multi oameni de niidejde. qa Jiucerile sunt infloritoare, asta fuirit doar si poate, zise — Vilgot... zise din nou Bodil. { lat, ridicandu-si sticla. Abia dactt mai facem fata — Tu ce mai cauti aici? isi ardta coltii Vilgot, de minereu pentru export. Ziceti ce vreti despre riiz- du-se la chip. N-ai nimic de curdtat prin buctitiirie? Insit dintr-o perspectiva de afaceri, nu-i deloc 0 idee Pentru 0 secundai, para cé Bodil dorea sa spunds intoarse catre Frans, dar acesta nu fiicu decat sé-si triumféitor paharul si sa spuna, zambind: (nb, suede). 132 133 Camilla Lickberg — Ai dreptate in legatura cu asta, lar dacit in a Putem sit ne descotorosim $i de nenorocifii dia de mai bine. Egon se intinse dupa alt sandvici cu hering, maseserd decat vreo cateva. Lud 0 imbucittura, apoi s ‘se in directia lui Frans, care asculta captivat in Satie. — Ar trebui sa fii mandru de tatéll tu, baiete. Ni ‘multi ca el in Suedia, in zilele noastre. — Da, dommule, murmura baiatul, bruse stanje atentia indreptata asupra lui. — Sit-l asculti pe tata tau si sa-i ignori pe tofi cei Ww oft adanc. Locul veri avea si fie luat de toam- damnd Germania $i rézboiul. Vezi tu, cei mai mul ce in termeni practici insemna scurtarea drasti- sunt corciti. Umbla pe-aici multi tigani si valoni, indelor sale de golf. inca era destul de cald si, cat vor sit deformeze realitatea. Insa tatdl tau, ei mai avea cam o lund la dispozitie. $tia insa, din noaste adevitrurile fundamentale, lar noi, Ia fel. Am -i experienta amara, cum aveau si decurgi lucru- tofii cum evreii si strétinii au incercat sei preia pul eva jocuri aveau s& se desfagoare in ploaie. Alte tot posibilul si distruga ceea ce era suedez si pur, Ni \irmau s& fie anulate din cauza furtunilor cu tras- este pe drumul cel bun, asculta la mine. , poi temperaturile aveau sa scada rapid, de la 0 zi Egon se intirdtase bine si improsca firimituri {reciind de la gradul de ,placut* la cel de ,intole- vorbea. Frans era vréjit. _ Acela era dezavantajul traiului in Suedia. lar Gés- — Domnilor, acum cred cé ar trebui sd discutam putea gasi prea multe avantaje care si compenseze Vilgot isi puse zgomotos sticla de bere pe masd, asta, cu exceptia accesului la surstrémming, acel te privirile se indreptard asupra lui. baltic fermentat, ce reprezenta delicatesa lui pre- Frans stéitu si i i tir i Insti daca avea s& se mute in strainatate, putea si borcane cu el, in bagaj. Atunci, i-ar fi mers bine, yent cum o dadea, (car lucrurile erau linistite la sectia de politie. Mel- ‘era la plimbare cu Ernst, iar Martin si Paula pleca- In Grebbestad pentru a-l interoga pe Frans Ringholm. se intreba din nou de ce numele fi parea asa cu- { si, spre grozava sa usurare, ceva ii fulgera prin 135 136 Camilla Laickberg minte. Insfaca de pe birou editia din acea zi a gen sio rasfoi pana cand, triumfator, isi puse deg pra numelui — Kjell Ringholm. Irascibilul edit publicatiei era osanda politicienilor locali sia cuiva aflat la putere. Putea fi o coincident, ins& le nu era unul comun. Sa fi fost oare fiul lui Fre ta isi inmagazina informatia in minte, in caz a se dovedeasca utild mai tarziu. Pentru moment, se confrunta cu treburi mt presante. Ofti din nou. De-a lungul anilor, r transforme suspinatul intr-o adevarata arta, P fi fost bine s& astepte pana la intoarcerea lui felul acela, ar fi putut imparti cu el volumul de Ba chiar, asta i-ar fi oferit un ceas liber, poate daca Martin si Paula hotarau sa se opreasca pent de pranz, inainte de-a se intoarce la sectie. Insa chibzuind mai adanc, decise cd poate mai bine si scape odata de povara, in loc ca a tot atarne deasupra capului. Gésta igi inhata hi se Annikai incotro se ducea, lua o masina din, indrepta spre Fjallbacka. Abia atunci cand suna la usa ii trecu prin stupida fusese decizia sa. Trecuse de amiazi: buiau sa fie la scoali. Tocmai se pregiitea si pl usa se deschise, lsd sa se intrezdreasci un A fanit, cu nasul rogu si cu o privire incetosata. — Esti bolnav? intreba Gésta. 4 Baiatul dadu din cap si, de parca ar mai fi f ie de o confirmare, stranuta puternic, apoi isi su in batista pe care o avea in mana. — Sunt ricit, zise el, cu 0 voce care arita clar cat fundat ii era nasul. i Pot intra? Adam se didu la o parte. Hine, dar pe riscul tau, zise el, stranutand din nou. (G0sta simi improscndu-I in palma o ploaie marun- suliva purtatoare de virusuri, pe care o sterse mai | cu calm, pe maneca de la cimasa. Cateva zile de ‘iu medical n-ar fi fost de lepadat. Ar fi indurat bu- si ii curga nasul, pentru sansa de a se intinde pe ua de acasa sia se uita la un DVD cu ultimul tur- lasters. Tot asteptase sansa de a studia cu incetini- Jovitura lui Tiger’. jiba nu-i abasa, fonfani Adam. la se incrunt’, mergand in urma baiatului, spre rie, Apoi isi ddu seama. Pesemne ca Adam dorise wi ,Mama nu-i acasa”. fi trecu prin minte ci n-ar it si intervieveze un minor in lipsa prezentei unui legal, dar gandul fu iute respins. Daca ar fi fost Limst — Ernst, fostul lui coleg, nu cainele — aces- {i sprijinit pana la capat pe Gésta. Gandul il facu pteasca, atrigand astfel o privire mirata din par- Adam. ayezara impreund la masa din bucatarie, care inca {4a semnele micului dejun al diminetii respective iri, urme de unt si o mica baltoaca de ciocolata O'Boy. lat, zise Gésta, batand cu degetele in masa si re- il imediat gestul, fiindca se trezi cu firimituri lipi- pe maini. slerse de pantaloni si o lua de la capat. dar. Cum... faci fata intregii situatii? Woods, faimos juctitor american de golf a7 Camilla Lickberg Copitul german intrebarea ii paru stranie pana si lui. Nu era te Yo trebui s&-ti iau amprentele, ca sa verific cele spu- priceput la a sta de vorba cu copiii sau cu asa~ line. Dar si ca s& va taiem de pe list’. Te deran- soane traumatizate. Nu ca ar fi crezut el prea mt it aiureli. Doamne sfinte, batranul era mort cand Nu, deloc, zise Adam, cu ochii sclipindu-i. Mereu ma sit, ct de rau putea sa fi fost? Vazuse cateva ca¢ OS, Stiu cat de important e asta — sa elimini pe ci- lungul carierei sale in politie si niciodata exy dle pe lista cu suspecti. Apoi se bagi toate ampren- il traumatizase. jy computer, ca sa afle cine altcineva a fost indun- ‘Adam isi sufla nasul, apoi se indrepta de — Pai, presupun ca in regula. Toata lumea de zice c& e grozav. — Chiar, ce v-a venit si mergeti pe-acolo? sinea lui, se amuza copios. Auzi, sd bage toate am- — A fost ideea lui Mattias. a le in computer. Da, sigur. Adam ii bolborosi numele, insi Gésta se se echipamentul de care avea nevoie pentru a-i deja cu felul in care vocea ii fusese afectata de ri prentele lui Adam: o tusierd si un carton cu zece c& putu descifra cele spuse de biiat. , in care apasa cu grija, unul cate unul, degetele bi- — Toatad lumea de pe- aici stie ca batranii dia i. a, spuse el multumit. Am terminat. dial si chestii de genul asta, iar cineva de la scanati sau cum faceti? intreba Adam. ci aveau multe lucruri grozave prin casi, asa c& ct, le scantim, zise Gésta, apoi le confruntim cu s-a gandit sa intrim si si aruncim o privire. dle date, cea de care ai pomenit. Avem in ea fiecare Suvoiul de cuvinte ii fu brusc intrerupt de un 1 suedez cu varsta peste optsprezece ani. $i avem atat de puternic, incat Gésta tresari. straini. Prin Interpol, vezi tu. Suntem conectati — Asadar, a fost ideea lui Mattias sa ii spargeti \u Interpolul, vreau si zic. Avem o legituri direc- treba, aruncandu-i o privire aspri lui Adam. cu FBL-ul, si cu CIA-ul. —Nu stiu dac& as putea numi asta ,,spargere”... sozav! spuse Adam, privindu-l cu admiratie pe se Adam incurcat. Nu planuiam sd furim nimic, 5 doar si aruncim o privire. $i credeam ca erau Wirbatul rase tot drumul inapoi spre Tanumshede. amandoi, asa ca nici n-ar fi observat ci am fost — Ei, banuiesc ca va trebui sa te cred pe cuvant, evi totul cu multa grija, folosind fata de masa gal- Gésta. Mai fuseserati in casi pana atunci? a care stia c4-i place atat de mult Brittei. Portelanuri- —Nu, pe cuvant de onoare, zise Adam, afectat. eu model in relief. Sfesnicele primite ca dar de nun- ma oara cand intram acolo. iteva flori intr-o vaza. Indiferent de anotimp, femeia Exact asa operim, zise Gésta, cu o mina so- 138 139 140 Camilla Lackberg avusese mereu flori in casa. Era client veche la fle sau, cel putin, fusese pe vremuri. in prezent, He atunci. Poate c& dac& lucrurile rimaneau nesch jurul ei, spirala descendent’ ar fi putut fi incetini dac& nu era posibil si fie oprita in intregime. Greul avusese loc candva mai la inceput. inaint diagnostic. Britta fusese intotdeauna o persoana tip Niciun membru al familiei nu putea intelege brusc, ea nu isi mai putea gisi cheile de la masin de ce i se adresa unui nepot strigandu-l pe alt num de ce ii era imposibil s& tin’ minte numere de te unor prieteni pe care-i cunoscuse aproape intre, Dadeau cu tofii vina pe oboseala si stres. Incep multivitamine si si bea Blutsaft’, crezand ca asta combati deficientele nutritionale de care pesemn ferea. ins veni un moment cand nu mai putura in ochii la gravitatea situatiei. Diagnosticul ii lisase pe amandoi mi Apoi Britta suspinase. Atata tot: un singur suspin. Ils sese de mana pe Herman, iar el repetase gestul. A stiau ce insemna asta. Viata de care se bucurasera na timp de cincizeci si cinci de ani era pe cale schimbe, intr-un mod neiertitor. Boala avea si zeasca treptat mintea, faicand-o si-si piarda din mai mult propria identitate: amintirile, personali Pripastia se cisca dinaintea lor, intinsa i adanca. ‘Trecuse un an de-atunci. Amintirile frumoase d sera din ce in ce mai rare. Mainile lui Herman * Marca suedeza de supliment lichid, recomandat persoanelor cu di te de fier. Yreme ce impituri servetelele. Britta obisnuia mereu H) le aranjeze in forma de evantaie, insa cu toate ca o ur- Wise de nenuméarate ori, tot nu reusea s& faci asta de Wil singur. Dupa cea de-a patra incercare, mania si frus- cel care cumpira florile. Voia ca totul si fie la fel ca | CCopitul german \\ Incepura s@ i se strecoare in suflet, iar barbatul facu Mele servetelul, dandu-i drumul sa cada pe farfurie. wyezti pe un scaun si, stergandu-si o lacrima din coltul lui, incerc& si-si vind in fire, izeci si cinci de ani impreund. Ani fru- . Fireste c& avusesera si ei parte de su i cobordguri, ca in orice c&snicie. insa temelia ra se solida. El si Britta se maturizasera impreund. Mai dupa ce-au avut-o pe Anna-Greta. Atat de mandru de Britta! Trebuia si recunoasca faptul ca, inain- nasterea fiicei lor, Britta ii paruse uneori cam sear- §i superficiala. Dar schimbarea ei avusese loc din Wi zi in care o tinuse la piept pe Anna-Greta. Ca si faptul cd devenise mami ii oferise un fundament ce ‘atunci ii lipsise. Au avut trei fiice. Trei fiice binecu- lar dragostea fata de sotia lui crescuse cu fiecare ‘Simti o mana pe umar. ‘Pati? Ce s-a intamplat? N-ai rispuns cand am batut , asa cA am hotirat s& intru singura. Herman igi sterse repede lacrimile si afiga un zambet iol cand observa ingrijorarea de pe chipul fiicei sale mari. insi nu o putu picali. Fata il cuprinse in bra- pisindu-si obrazul de al lui. fi una din zilele proaste, tata? Wirbatul d&du din cap si, pentru o clip, isi ingidui simta precum un copil, in bratele fiicei sale. © edu- i bine, el si cu Britta. Anna-Greta era o persoana 141 va. Camilla Lickberg afectuoasi si atenti, si o bunica iubitoare pentru dintre strinepoatele lor. Uneori nu putea pricepe lucrurile se petrecusera atat de repede. Cum se pul acea femeie cérunt, in varsti de cincizeci de ani, odrasla lor, care umblase de-a busilea prin casa sic sese pe el la degetul mic? —Trece vremea, Anna-Greta, zise el intr-un final, gaind-o peste bratul pe care si-] pusese la piept. — Da, tat, trece vremea, spuse ea, imbratisandul tare, apoi eliberandu-l din stransoarea ei. impatu servetelele, tu ia cutitele si furculitele. Cred ca mai bine, tinand cont de ce mi-e dat si vad Arata spre bucitile de servetel, risfirate ca fetti pe masa, dupa care fi facu semn cu ochiul. — Ai dreptate, pesemne ca ar fi mai bine, spuse el, bindu-i recunoscator fiicei sale. Pesemne cA ar fi mai — Cand trebuie si ajunga? strig’ Patrik din di unde, la cererea sotiei lui, se schimba intr-o tim potrivita decat blugi si tricou. Protestele lui — ,,Dar vin la cin& doar sora ta Dan...“ — nu avura niciun efect. Se parea c& invit cina a unor musafiri presupunea ceva mai mult finut’ lejerd. $i cu asta, basta! Erica deschise usa cuptorului pentru a arunca’ vire la friptura de pore. O chinuia un sentiment de vtie de cdnd fipase la Patrik, in urma cu o zi, asa, tru a se revansa, ea fi gitise unul din felurile de preferate: file de porc, copt in aluat fin, cu un sos. de Porto si cartofi piure. Era felul pe care i-l pregai ma data cand il invitase la ea acasé. Prima noaj care... Se amuza in sinea ei, apoi inchise usa cuy Copitul german iirea atat de demult, cu toate cd nu trecuserd decat (ini ani. Indiferent cat de mult il iubea pe Patrik, era niu cu cata rapiditate rutina si responsabilitagile pe ue le presupunea cresterea unui copil puteau asasina nta de a face dragoste de cinci ori la rand, dupa cum petrecuse in acea prima noapte. in prezent, gandul in 0 faicea s& se simtd sleit’ de puteri. O dat pe sapti- inii ii parea o veritabila realizare. O si ajunga intr-o jumatate de or’, striga ea spre etaj, | incepu sa prepare sosul. Deja se schimbase in pantaloni negri si o bluza lila — din preferatele ei, de pe vremea cand locuia in Stock- in si inci avea un numér considerabil de magazine re sa aleaga. Ca sa fie sigur, isi puse si un sort, iar ko fluiera laudativ atunci cand intra in bucitarie. ¢ mi-e dat si vad aici? O revelatie. O divina creatu- le-un farmec misterios, insa cu o nota simpla de sic si inaritate. Nu exist un asemenea cuvant, ,culinaritate”, rase 4, in timp ce Patrik ii saruta ceafa. Iixisti acum, spuse el, facdndu-i cu ochiul. Apoi se didu un pas inapoi si facu o pirueti in mijlo- hucitariei. 1 bine? Sunt prezentabil? Sau trebuie si merg ina- Ja etaj, si ma schimb in altceva? Inceteaza, ma faci s4 par o adevarata pistloaga. Prica il scruta din priviri, cu o mina serioasa, dar apoi ienl in ras si spuse: Foarte frumos. Numai bun si-ti clatesti privirea. i), daca vrei tu s aranjezi masa, poate o si-ncep | aduc aminte motivul pentru care m-am mritat cu 143 144 Camilla Lickberg Copitul german Seoase telefonul din buzunarul hainei, incruntan- pac atunci cand se uita la ecran, de parca nu ar fi cu- — Sa aranjez masa? E ca si facut! © jumatate de ori mai tarziu, la ora sapte cand {arai soneria, mancarea era gata, iar masa, aré cult numarul care il apela. Anna si Dan aparura la usi, aldturi de Emma si de Alo? Da, aici Dan, zise el. Cine e la telefon? imi pare acesta din urma dand buzna imediat, in ciutarea’ |, nu aud ce... Belinda? Unde? Poftim? Dar am baut Verigoara lor cea mica era extrem de populara. {nu pot... Urc-o intr-un taxi si trimite-o imediat aici. — Cine e drigilasul ala, Erica? intreb& Anna, $i ¢lipa asta! Da, plitesc eu taxiul cand ajunge. Tu asigu- cut cu Patrik? Era si cazul sa-l schimbi cu un mo ch o trimiti aici. fistichiu. Spuse adresa lui Patrik si a Ericai, apoi inchise. Patrik o imbratis pe Anna. Nu-mi vine sa cred! — $i eu ma bucur sa te vid, cumnata drag’! ‘Ce se intampla? intreba Anna, ingrijorata. cum va merge, turturelelor? Erica si cu mine suntem Helinda. Se pare ci a mers la nu stiu ce petrecere si rati ca va puteti rupe din dormitor indeajuns cat si 4") ¢ beat. M-a sunat una dintre prietenele ei. O vor ceti o vizita in umilul nostru cémin. ‘ ite aici cu un taxi. — Inceteazi, spuse Anna, imbujorandu-se si lo - Dar credeam ca va sta la Pernilla, in Munkedal. pe Patrik peste piept. Da, si eu credeam la fel, ins e clar ci nu acolo s-a Insa privirea pe care i-o arunca lui Dan scoase la » Amica ei suna din Grebbestad. 14 faptul c& Patrik nu se afla departe de adevar. Dan incepu si formeze numere pe mobil. Parea s&-i Petrecura impreuna o seara extrem de pli \verupt somnul de frumusete al fostei sale sotii. Mer- Emma gi Adrian se bucurara sa o distreze pe Maia In bucatarie, iar ceilalti nu putura sé auda decat fran- cand se facu ora ei de somn, apoi adormira a din conversatia care nu parea intocmai prietenoasa. la capete opuse ale canapelei. Mancarea capa minute mai tarziu, el se intoarse in sufragerie si dele pe care le si merita, vinul fusese excelent Joc la masa, dand frustrat din cap. paruse rapid din sticle, iar Erica se delectase cu ‘Se pare ca Belinda i-a spus mamei ei cd 0 sa petreacd pania la masa a surorii ei sia lui Dan, fara prezer ‘a la o prietena. Tar mai mult ca sigur, prietena a orizont a norilor negri, far ganduri la cele int: © va petrece noaptea la Belinda. in schimb, aman- te in trecut. Doar conversatie placuta si distr: Mi s-au dus la o petrecere din Grebbestad. La naiba! agreabila. 4 leam ci pot conta pe ea sd stea cu ochii pe fata! Atmosfera fu brusc spulberati de taraitul insist ‘Ve referi la Pernilla? zise Anna, mangaindu-i bratul, telefonului lui Dan. ru a-l calma. Nu e asa de simplu, Dan. E cel mai ses Satize/trebilieisicysd:cineuntisundilacrn ast Ini truc posibil, insé pana si tu i-ai fi putut cidea spuse Dan. Mi. 14s 146 Camilla Lackberg — Ba nu! rispunse el, manios. Le-as fi telefor parinfilor fetei, s4 vid cum stau lucrurile. N-as at odata incredere intr-o fata de saptesprezece ani. Prost sa fii? N-ar trebui sa pot conta cd are griji d — Calmeazi-te, replica’ Anna, cu asprime. Cel portant lucru in momentul de fat& e si avem grijii linda, atunci cind va ajunge aici. Dan deschise gura pentru a spune ceva, ins il opri, inainte si poata vorbi. 4 — $i nu vom tipa la ea in seara asta. Vom discut neat, cind o sa fie treaza. In regula? Toti cei de la masa, inclusiv Dan, intelesera exista loc de negocieri. Barbatul didu din cap. — MA duc sa pregatesc camera pentru oaspeti, a, ridicdndu-se de la mas’. — lar eu mi duc sa iau o gileata, zise Patrik, sper: ardoare si nu fie nevoit sa rosteasc acelasi lucru gi cand Maia avea sa fie adolescent. Dupa cateva minute, auziri o masina trigand casei, iar Dan si Anna se repezira la us. Anna pliti tul, in vreme ce Dan o ridica din masina pe Belin cea pe bancheta din spate precum o pipusi de — Tata... zise ea, abia articuland. Apoi il cuprinse cu bratele pe dupa gat, a chipul la pieptul sau. Mirosul de vomi il ficu pe ingretoseze, dar, in acelasi timp, sa simta si o uriasa fe fata de fiica sa, care brusc fi pairu atat de mica si gila. Trecusera ani buni de cand nu o mai purtase in Sunetul varsaturilor il facu sa-si miste instin pul, indepartandu-l de piept. O mazga rosiatic’, ur rositoare, se revarsa pe treptele de la intrare ale casei, dent c& bautura preferat a seri fusese vinul rosu. Aduceti-o induntru. Nu va faceti gri ia, 0 spalém mai tarziu cu furtunul, zise Erica, fa- jv-le semn sd intre. Bagati-o sub dus. Anna si cu mine mn spala si-i vom da niste haine curate. 1a dus, Belinda incepu sa plang. Sunetul era sfasie- | Anna o mangaie pe par, in vreme ce Erica o sterse juliu cu un prosop. Spt, totul va fi bine, nu-ti face griji, spuse Anna, tri- \-i Belindei peste cap un tricou curat. Kim trebuia s& fie acolo... $i eu am crezut ca... Dar ¢| (-a zis Lindei c& sunt... urata.. Abia daca putu ingaima cateva cuvinte, printre su- rile de plans. Anna o privi pe Erica, peste umarul Belindei. Niciu- inte ele nu ar fi vrut sa fie in locul fetei, pentru ni- in lume. Nimic nu era mai dureros decat o adoles- (cu inima franti. Amandoua trecusera prin asta si Jegeau de ce, in situatia respectiva, fata alesese si-si amarul cu vin rosu. ins& aceea nu era decat 0 pa- ie temporara. A doua zi, Belinda avea si se simta si niu — daca era posibil asa ceva —, lucru pe care su- le il cunosteau din proprie experienta. Insi nu puteau pentru ea mai mult decat si o aseze in pat, la culca- ‘De restul lucrurilor aveau s& se ocupe in dimineata ur- pare. Mellberg stitu cu mana pe clanta, cdntirind argu- tele pro si contra. Era de netigiduit faptul ci aveau ig clar de cauza cele din urma. insa venise totusi, si istau doua motive pentru asta. Primul, nu avea nimic bun de facut in seara aceea. Al doilea, ochii negri ai ( il bantuiau. Se intreba daca asta era indeajuns pentru var Camilla Lackberg a-l determina si faci un lucru atat de absurd pr tarea la un curs de salsa. Probabil c& locul avea sa de femei disperate, femei care credeau c& pot fi barbat prin simpla participare la un curs de dans. jalnic. Pentru o clip, fi trecu prin minte s& se int pe-un clcai si si porneasci inspre benzinarie, de v s&-si cumpere niste chipsuri, iar apoi si se indrey cas, pentru a se uita la emisiunea lui preferata, met Stefan & Krister’. Gandul in sine il amuza teril simpatici nevoie-mare indivizii aia doi! Tocmai ce se hotiri si urmeze planul B, cind. deschise in fata sa. — Bertil! Ce plcere sa te revad! Intra, Tocmai gateam si incepem. Si nici nu apuca sa se dezmeticeasca putin, c& silua de mand, trigandu-1 in sala. Un casetofon aflat pe jos trambita muzica latino, in vreme ce pat pluri il privird cu interes atunci cand isi facu apari numiar egal de femei si barbati, observa surprins Me stergandu-si ca prin minune imaginea anterioara pe post de os apetisant, ce avea sa fie sfartecat de’ ta intreag’ de catele nesatule. — Va trebui si dansezi cu mine. MA poti ajuta sez niste migcari, spuse Rita, conducandu-l spre incaperii. Se aseza in fata lui, ii lua una dintre mini int dupa care ii aseza celalalt brat in jurul taliei sale. fu nevoit sa reziste impulsului de a-i ingfica mim trup durduliu. Pur si simplu nu-i putea intelege batii care preferau femeile costelive. * Figideral pin, cu Stefan si Krister — emisiune suedeza de divert 148 ple informafii, ca de exemplu, care ii era piciorul Copilul german in regula, Bertil, acum fiti atenti, zise Rita, sindu-l si ia pozitie de drepti. Priviti cum facem eu si il, le spuse ea celorlalte cupluri. Pentru doamne: pi- | drept inainte, va treceti greutatea pe stangul, dupa lar cu dreptul. Pentru domni: aceeasi miscare, ins& piciorul opus; stangul inainte, greutatea pe dreptul, iar cu stangul. Vom repeta pasii pana cand intelege ih lumea. _ Meliberg se stradui s8-si insuseasca pasii. La inceput, tea ii parea programata sa steargi pana si cele mai it si care ii era stangul. insa Rita era o profesoara | li conduse cu fermitate pasii, facdndu-l si-si miste uirele inainte si-napoi, iar in scurt timp, Bertil ince- Mii se obisnuuiasca. Jar acum... vom incepe si ne miscam soldurile, zise | privindu-si incurajator elevii. Noi, suedezii, suntem de {epeni. Dar salsa inseamna ritm, senzualitate si dere. Demonstra cele spuse, leginandu-si soldurile pe ritm: ind ca miscarile acestora si se asemene unui val. berg o privi fascinat, Facea totul sa para atat de usor. wit s& o impresioneze, se apuca si-i imite miscarile, indu-si picioarele cAnd inainte, cand inapoi, dupa lul pe care crezuse ca-1 memorase. ins& nimic nu | plirea si functioneze. Soldurile ii erau impietrite, iar Incercarile de a coordona miscarea lor cu cea a pi- jlor il fAcura s& se scurtcircuiteze complet. Se opri , cu o expresie frustrata pe chip. $i, pentru a inrau- jai mult situatia, chiar in momentul acela, parul siu si i se pleosteasc& peste urechea sténgi. fl aranji | sperand ca nimeni s& nu fi bagat de seama. insi o 149