UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" BUCUREŞTI

Facultatea de Transporturi

Proiect
Logistica Transporturilor
-Proiectarea unui sistem de distributie depozit – clienti-

Student: Puiu Sorin

Program studiu: Logistica Transporturior

An de studiu: Master II

Numar de ordine: n=18

Bucuresti
2018
 Sa se studieze un sistem de distributie de la un depozit (D) central la 7 clienti (P1,P2, ...P7
repartizati conform hartii) care are urmatoarele caracteristici:
c. Depozitul functioneaza 7 zile pe saptamana si are un dispecerat care inregistreaza
zilnic cererile clientilor;

d. Cererea(pentru scenariul in care livrarile se efectueaza la 24 de ore) are urmatoarea

strucura:

Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica

P1   
P2     
P3     
P4    
P5   
P6   
P7   

e. Cantitatile zilnice necesare in fiecare destinatie sunt :

Q1=Q2=Q7=4000 + 50n=4900 [kg]
Q3=Q4=Q5=Q6= 3000 + 50n=3900 [kg]
f. Capacitatea unui mijloc de transport rutier este :
Qveh = 14000+ 200n = 17600 [kg]
g. Dimensiunile de incarcare ale mijlocului de transport rutier:
 latimea de incarcare : l inc = 2,44 [m];
 lungimea de incarcare : L inc = 13,6 [m];
 inaltimea de incarcare : h inc = 2,6 [m];
h. Dimensiunile de incarcare ale mijlocului de transport rutier:
i. latimea de incarcare : l inc = 2,44 [m];
ii. lungimea de incarcare : L inc = 13,6 [m];
iii. inaltimea de incarcare : h inc = 2,6 [m];
In calcule, tara paletei se va neglija.
 CERINTE:

Partea I – Piese scrise

1. Sa se stabileasca rutele care sa asigure servirea optima a celor 7 puncte de destinatie
folosind algoritmul comis voiajorului (parametrul de stabilire a rutelor este distanta).
2. Sa se dimensioneze parcul de vehicule care sa asigure servirea celor 7 puncte de destinatie.
3. Sa se faca o comparatie intre varianta in care livrarile se fac la 24 de ore si varianta in care
livrarile se fac la 48 de ore;

Pentru cele 2 scenarii de distributie se vor calcula si compara urmatorii parametrii:

1. Fluxul de trafic [veh –km/zi];
2. Fluxul de transport [veh.inc. – km/zi];
3. Procentul parcursului gol [%];
4. prestatia zilnica [tone-km/zi];
5. Gradul mediu de incarcare al mijlocului de transport rutier [%].
4. Sa se dimensioneze si proiecteze depozitul central.

Partea II – Piese desenate

 Harta zonei deservite;
 Schita de incarcare initiala (la plecare din depozit) a mijlocului de transport rutier, pentru
fiecare scenariu;
 Schitele de ansamblu ale mijloacelor de transport folosite (autocamion);
 Ciclogramele circulatiei mijlocului de transport rutier pentru fiecare scenariu in parte;
 Schitele la scara ale depozitului (planul, respectiv vederea depozitului).
 Matricea distantelor
Matricea distantelor (în m) aferenta punctelor stabilite este:
Pana la
1 2 3 4 5 6 7 D
De la
P1 - 6400 4000 6300 9500 15300 10600 13400
P2 8400 - 7400 5600 4300 10800 5300 15600
P3 5300 7900 - 3300 7200 12400 6500 15100
P4 8100 7500 3500 - 7600 13300 5900 13100
P5 10500 2500 7700 8300 - 7700 4200 19200
P6 16100 11300 15000 13700 7300 - 9100 29600
P7 11800 4700 7400 7100 5200 8700 - 19500
D 8700 15400 15100 13100 20300 26100 18900 -

Dimensionarea parcului de vehicule care asigurea servirea celor 7 puncte de destinatie

Pentru n=18 avem:

Determinarea numarului necesar de vehicule in functie de tonaj:

Cantitatile zilnice necesare in fiecare destinatie sunt:

 Q1=Q2=Q7=4000+50*n = 4000+50*17 = 4900 [kg];

 Q3=Q4=Q5= Q6= 3000 + 50*n = 3000 + 50*17 = 3900 [kg];
 QT luni = Q1+Q2+Q4+Q5+Q7 = 22500 [kg];
 QT marti = Q2+Q4+Q6 = 12700 [kg];
 QT miercuri = Q1+Q2+Q4+Q5= 12700 [kg];
 QT joi = Q3+Q5+Q7 = 16600 [kg];
 QT vineri = Q1+Q2+Q4+Q5=17600 [kg];
 QT sambata = Q3+Q4+Q6 =13700 [kg];
 QT duminica = Q1+Q3+Q5+Q7 =16600 [kg].
 Capacitatea unui mijloc de transport rutier este:
Qveh = 14000+200*n = 17600 [kg] ;
Numarul necesar de vehicule este:
 Nluni = QT luni / Qveh = 22500 / 17600 = 1.27 ≈ 2 [vehicule];
 Nmarti = QT marti / Qveh = 12700 / 17600 = 0.72≈ 1 [vehicul];
 Nmiercuri = QT miercuri / Qveh = 12700 / 17600 = 0.72 ≈ 1 [vehicul];
 Njoi = QT joi / Qveh = 16600 / 17600 = 0,943 ≈ 1 [vehicul];
 Nvineri = QT vineri / Qveh = 17600 / 17600 = 1 [vehicul];
 Nsambata = QT sambata / Qveh = 13700/ 17600 = 0,778 ≈ 1 [vehicul];
 Nduminica = QT duminica / Qveh = 16600 / 17600 =0.943 ≈1 [vehicul].

Conform variantei 1 parcul de vehicule se limiteaza la N=2 [vehicule].

II. Determinarea numarului necesar de vehicule in functie de volumul marfii:

a. Cantitatea maxima admisa de europaleta :Qeuropaleta = 265 [kg];
b. Volumul unei europalete: Veuropaelta = 1,152 [m3];
c. Numar de europalete de transportat:
 n luni = QT luni / Qeuropaleta = 22500 / 265 = 84.905 ≈ 85 [europalete];
 n marti = QT marti / Qeuropaleta = 12700 / 265 = 47,924 ≈ 48 [europalete];
 n miercuri = QT miercuri / Qeuropaleta = 12700/ 265 = 47.924 ≈ 48 [europalete];
 n joi = QT joi / Qeuropaleta = 16600 / 265 = 62.641 ≈ 63 [europalete];
 n vineri = QT vineri / Qeuropaleta = 17600 / 265 = 66,415 ≈ 67 [europalete];
 n sambata = QT sambata / Qeuropaleta = 13700 / 265 = 37.534 ≈ 38 [europalete];
 n duminica = QT duminica / Qeuropaleta = 16600 / 265 = 62.641 ≈ 63 [europalete];
d. Volumul marfii de transportat:
 Vmf luni = n luni * Veuropaleta = 85 * 1,152 = 97.92 [m3];
 Vmf marti = n marti * Veuropaleta = 48 * 1,152 = 55,296 [m3];
 Vmf miercuri = n miercuri * Veuropaleta = 48 * 1,152 = 55,296 [m3];
 Vmf joi = n joi * Veuropaleta = 63 * 1,152 = 72.576 [m3];
 Vmf vineri = n vineri * Veuropaleta = 67* 1,152 = 77.184 [m3];
 Vmf sambata = n sambata * Veuropaleta = 38* 1,152 = 43.776 [m3];
 Vmf duminica = n duminica * Veuropaleta = 63 * 1,152 = 72.576 [m3];
 e. Volumul unui vehicul:

- V veh = 2,44 * 13,6 * 2,6 = 86,278 [m3/veh];

- Numarul necesar de vehicule este:

o Nluni = Vmf luni / Vveh = 97.92 / 86,278 = 1,134 ≈ 1 [vehicul];
o N marti = Vmf marti / Vveh = 55,296 / 86,278 = 0,641 ≈ 1 [vehicul];
o N miercuri = Vmf miercuri / Vveh = 55,296 / 86,278 = 0,641 ≈ 1 [vehicul];
o N joi = Vmf joi / Vveh = 72.576 / 86,278 = 0,641 ≈ 1 [vehicul];
o Nl vineri = Vmf vineri / Vveh = 77.184 / 86,278 = 0,841 ≈ 1 [vehicul];
o N sambata = Vmf sambata / Vveh = 43.776 / 86,278 = 0,507 ≈ 1 [vehicul];
o N duminica = Vmf duminica / Vveh = 72.576 / 86,278 = 0,841 ≈ 1 [vehicul];

Conform variantei 2 parcul de vehicule se limiteaza la N=2 [vehicule].

I. Determinarea numarului necesar de vehicule in functie de numarul de europalete care

pot fi incarcate in vehicul
a. Necesarul de palete pentru fiecare client:
n P1 = n P2 = n P7 =18,49= 19 palete;
n P3 = n P4 = n P5 = n P6 =10,68= 11 palete;
b. Numarul de europalete de transportat pe zile:
 n luni = 71 [europalete];
 n marti = 41 [europalete];
 n miercuri= 41 [europalete];
 n joi = 60 [europalete];
 n vineri = 60 [europalete];
 n sambata = 41 [europalete];
 n duminica = 52 [europalete];
c. Numarul de europalete care pot fi transportate in vehicul:
Deoarece europaleta are urmatoarele caracteristici:
 latimea unei europalete : l paleta = 0,8 [m];
 lungimea unei europalete : L paleta = 1,2 [m];
 inaltimea unei europlete : h paleta = 1,2 [m];
si vehiculul :
  latimea de incarcare : l inc = 2,44 [m];
 lungimea de incarcare : L inc = 13,6 [m];
 inaltimea de incarcare : h inc = 2,6 [m];

Astfel vehiculul permite incarcarea a 3 paleti pe latime, 11 pe rand ca lungime si

suprapozarea a 2 randuri din inaltime ajungand astfel la numar palete permise pe vehicul:
nperm/veh=66 [ palete / vehicul];
d. Numarul necesar de vehicule este:
 Nluni = n luni / nperm/veh = 71/66 = 1.075 ≈ 2 [vehicule];
 N marti = n marti / nperm/veh = 41/66 = 0,621 ≈ 1 [vehicul];
 N miercuri = nmiercuri / nperm/veh = 41/66 = 0.621 ≈ 1 [vehicul];
 N joi = n joi / nperm/veh = 60/66 = 0,909 ≈ 1 [vehicul];
 Nl vineri = n vineri / nperm/veh, 60/66 = 0,909 ≈ 1 [vehicul];
 N sambata = n sambata / nperm/veh = 41/66 = 0,621 ≈ 1 [vehicul];
 N duminica = nduminica / nperm/veh = 52/66 = 0,787 ≈ 1 [vehicul];

Concluzie: Dupa efectuarea calculelor in functie de tonaj, volum si palete (varianta

I, varianta II, varianta III), pentru a se evita orice fel de eroare, se poate observa ca numarul
necesar maxim de vehicule este 2. Astfel se stabileste dimensiunea parcului de vehicule la 2
vehicule.
 Stabilirea rutelor care asigurea servirea optima a celor 7 puncte de destinatie.(24h)

Luni
Pentru deservirea clientilor sunt necesare 2 vehicule. Astfel pentru servirea optima a celor 5
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:
Vehicul 1 ( P1,P2 ):
D P1 P2
-
D ∞ 8700 15400  r1= 23500
8700
-
P1 13400 ∞ 6400
6400
-
P2 15600 8400 ∞
8400

D P1 P2
D ∞ 0 6700
P1 7000 ∞ 0
P2 7200 0 ∞  r2= 7000
-
7000
ω0= r1 + r2 = 30500
Ɵ1=w0+p1= 37200

D P1 P2 ̅̅̅̅̅̅)=6700
=>p1(𝐷𝑃1
D ∞ 0(6700) 6700
Se impune conditia C(P1D)= ∞
P1 0(200) ∞ 0(6700)
P2 200 0(200) ∞

D P2
P1 ∞ 0 =>r3=200
P2 200 ∞
-200
R4=0 => Ɵ2=w0+r3=30700

D P2
P1 ∞ 0
P2 0 ∞
 ̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ4(P1P2)= Ɵ5(𝑃2𝐷
Ɵ3(𝑃1𝑃2 ̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ6(P2D)= Ɵ2

R= D->P1-P2-D= 30700

P1 P2

ω0
30500

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=37200 θ2 = 30700

(𝑃1, 𝑃2) (P1,P2)

θ3 θ4

(𝑃2, 𝐷) (P2,D)
θ5 θ6

Vehicul 2:

D P4 P5 P7 r1=28400
D ∞ 13100 20300 18900 -13100
P4 13100 ∞ 7600 5900 -5900
P5 19200 8300 ∞ 4200 -4200
P7 19500 7100 5200 ∞ -5200

D P4 P5 P7
D ∞ 0 7200 5800
r2=7200
P4 7200 ∞ 1700 0
P5 15000 4100 ∞ 0
P7 14300 1900 0 ∞
-7200
ω0= r1+r2=35600

D P4 P5 P7 ̅̅̅̅̅̅)=7700
p1(𝐷𝑃4
D ∞ 0(1900+5800) 7200 5800
̅̅̅̅̅̅)W0 + p1= 43300
Ɵ1(𝐷𝑃4
P4 0 ∞ 1700 0(0)
P5 7800 4100 ∞ 0(4100) C(P4D)= ∞
P7 7100 1900 0(1700+1900) ∞

D P5 P7 r3=0
P4 ∞ 1700 0
r4=7100
P5 7800 ∞ 0
P7 7100 0 ∞ Ɵ2(DP4)=w0+r3+r4=42700
-7100

D P5 P7 ̅̅̅̅̅̅̅)=1700
p2(𝑃4𝑃7
P4 ∞ 1700 0(1700)
̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ2 + P2=44400
Ɵ3(𝑃4𝑃7
P5 700 ∞ 0(700)
P7 0(700) 0(1700) ∞ C(P7P4)= ∞
C(P7D)= ∞
D P5 r5=700
700 ∞ -
P5 700 r6=0
∞ 0 Ɵ4= Ɵ2+r5=43400
P7

D P5
0 ∞
P5
∞ 0
P7

̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ6(P5D)= Ɵ7(𝑃7𝑃5

Ɵ5(𝑃5𝐷 ̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ8(P7P5)= Ɵ4=434000

R=D->P4->P7->P5->D=43400

D P4

P5 P7
 ω0
35600

(𝐷, 𝑃4) ( D,P4)

θ1=43300 θ2 = 42700

(𝑃4, 𝑃7) (P4,P7)

θ3=44400 θ4=43400

(P5,D)
(𝑃5, 𝐷)
θ5=43400 θ6 =43400

(𝑃7, 𝑃5) (𝑃7, 𝑃5)

θ3=43400 θ3=43400

Calculul parametrilor pentru ziua de luni:

Parcurs total vehicul 1: 13.4+6.4 + 15.4 = 30.7 km

Parcurs total vehicul 2: 13.1+5.9+5.2+15.2 = 43.4 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP2 = 19 europalete
 nP1 = 19 europalete
 nP5 = 11 europalete
 nP4 = 11 europalete
 nP7 = 19 europalete

Ttotal circuit 1 = 38*2+13.4/0,25+19*2+5.9/0,25 + 19*2 + 15.4/0,25= = 290.8= 4.84 ore.

Ttotal circuit 2 = 41*2 +13.1/0,25 + 11*2 +5.9/0,25 + 11*2+5.2/0,25+19*2+15.2/0.25= 321.6=

5.36 ore
 Vehiculul 1 D

35

D
30
Dinstanta parcursa [km]

25

20

15
P7

10 P4

0 D
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19
Timp [h]

Fig 1. Ciclograma circulatiei vehiculului 1

 Vehiculul 2 D

50

45
D
40

35
Dinstanta parcursa [km]

30
P3
25

20

15 P1
10

5
D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16
Timp [h]

Fig2. Ciclograma circulatiei vehiculului 2

Fluxul de trafic pentru ziua de Luni este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 30.7 + 1 ∗ 43.4 = 74.1 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (30.7 − 15.4) + 1 ∗ (43.4 − 15.2) = 43.5 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖
Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.4
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 1 = ∗ 100 = 48.8 %
30.7
15.2
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 2 = ∗ 100 = 34.5 %
43.4
𝑃𝑔 𝑚𝑒𝑑 = 41.6 %

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 1 = 9800 ∗ 13.4 + 4900 ∗ 6.4 = 162680 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 2 = 7800 ∗ 13.1 + 3900 ∗ 5.9 + 4900 ∗ 5.2 = 150670 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑚𝑒𝑑 = 156675 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

162680 150670
𝐺î𝑛𝑐 = ( + ) ∗ 100 = 49 %
17600 ∗ 30.7 17600 ∗ 43.4
Marti

Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 3
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P2 P3 P5 r1=29100
D ∞ 15400 15100 20300 -15100
P2 15600 ∞ 7400 4300 -4300
P3 15100 7900 ∞ 7200 -7200
P5 19200 2500 7700 ∞ -2500

D P2 P3 P5 r2=7900
D ∞ 300 0 5200
P2 11300 ∞ 3100 0
P3 7900 700 ∞ 0
P5 16700 0 5200 ∞
-7900
w0=r1+r2=37000
D P2 P3 P5 ̅̅̅̅̅̅)=5500
P1(𝐷𝑃3
D ∞ 300 0(300+5200) 5200
P2 3400 ∞ 3100 0(3100) Ɵ1=wo+p1=42500
P3 0 700 ∞ 0 C(P3D)= ∞
P5 8800 0 5200 ∞

D P2 P5 R3=0
P2 3400 ∞ 0
R4=3400
P3 ∞ 700 0
P5 8800 0 ∞ Ɵ2(DP3)=w0+r4=40400
-3400

D P2 P5 ̅̅̅̅̅̅̅)6100
P2(𝑃5𝑃2
P2 0(5400) ∞ 0(0)
P3 ∞ 700 0(700) Ɵ3= Ɵ2+p2=46500
P5 5400 0(700+5400) ∞ C(P2P5)= ∞
 D P5 Ɵ4(𝑃2𝐷 ̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ7(P3P5)= Ɵ2=40400
̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ5(P2D)= Ɵ6(𝑃3𝑃5
P2 0 ∞
P3 ∞ 0 R=D->P3->P5->P2->D=40400

D P2

P5 P3

ω0
37000

(𝐷, 𝑃3) (D, P3)

θ1=42500 θ2 = 40400

(𝑃5𝑃2) (P5,P2)
θ3=46500 θ4=40400

(𝑃2, 𝐷) (P2,D)
θ5=40400 θ6 =40400

(𝑃3, 𝑃5) (P3,P5)

θ7=40400 θ8 =40400

Calculul parametrilor pentru ziua de marti:

Parcurs total: 15.1+7.5+2.5+15.6 = 40.4 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP2 = 19 europalete
 nP3 = 11 europalete
 nP5 = 11 europalete

Ttotal circuit = 2*41+15.1/0,25 + 19*2 + 7.5/0,25 + 11*2 + 2.5/0,25 + 11*2 + 15.6/0,25 = 326,8
minute = 5,44 ore.
 45
D

40
D
35
Dinstanta parcursa [km]

30

25

20
P5

15 P3
10

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16
Timp [h]

Fig3. Ciclograma circulatiei vehiculului 1

Fluxul de trafic pentru ziua de marti este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 40.4 = 40.4 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (40.4 − 15.6) = 25,1 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖
Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.6
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 38,2 %
40.4

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 = 12700 ∗ 15.1 + (12700 − 4900) ∗ 7.5 + (12700 − 4900 − 3900) ∗ 2.5 = 260020 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

260020
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 36,2 %
17600 ∗ 40.4
Miercuri

Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 3
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:
D P1 P3 P5
D ∞ 8700 13100 20300 -8700
R1=25700
P1 13400 ∞ 4000 9500 -4000
P3 15100 5300 ∞ 7200 -5300
P5 19200 10500 7700 ∞ -7700

D P1 P3 P5 R2=11300
D ∞ 0 6400 11600
P1 9400 ∞ 0 5500
P3 9800 0 ∞ 1900
P5 11500 2800 0 ∞
-9400 -1900
W0=r1+r2=37000

D P1 P3 P5 ̅̅̅̅̅̅)=6400
P1(𝐷𝑃1
D ∞ 0(6400) 6400 9700
̅̅̅̅̅̅)=w0+p1=43400
Ɵ1(𝐷𝑃1
P1 0(400) ∞ 0(0) 3600
P3 400 0(0) ∞ 0(3600) C(P1D)= ∞
P5 2100 2800 0(2100) ∞

D P3 P5 R3=0
P1 ∞ 0 3600
R4=400
P3 400 ∞ 0
P5 2100 0 ∞ Ɵ2(DP1)=w0+r4=37400
-400

D P3 P5 ̅̅̅̅̅̅̅)=3600
P2(𝑃1𝑃3
P1 ∞ 0(3600) 3600
P3 0(1700) ∞ 0(3600) Ɵ3=Ɵ2+p2=41000
P5 1700 0(1700) ∞ C(P3D)= ∞
 D P5 R5=1700
P3 ∞ 0
R6=0
P5 1700 ∞
-1700
Ɵ4=Ɵ2+r5=39100
D P5 ̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ6(P3P5)= Ɵ7(𝑃5𝐷
Ɵ5(𝑃3𝑃5 ̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ8(P5D)= Ɵ4=39100
P3 ∞ 0
P5 0 ∞ R=D->P1->P3->P5->D

D P1

P5 P3
ω0
37000

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=43400 θ2 = 37400

(𝑃1, 𝑃3) (P1,P3)

θ3=41000 θ4=39100

(𝑃3, 𝐷) (P3,D)
θ5 θ6

(𝑃5, 𝑃3) (P5,P3)

θ7 θ8

Calculul parametrilor pentru ziua de miercuri:

Parcurs total: 8,7+4+7.2+19.2 = 39.1 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP1 = 19 europalete
  nP3 = 11 europalete
 nP5 = 11 europalete

Ttotal circuit = 2*41+8,7/0,25 + 19*2 + 4/0,25 + 11*2 + 7.2/0,25 + 11*2 + 19.2/0,25 =

301,6minute = 5,02 ore.

Vehiculul 1 D

45
D
40

35
Dinstanta parcursa [km]

30

25

20
P3
15
P1
10

5
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16
Timp [h]

Fig4. Ciclograma circulatiei vehicului

Fluxul de trafic pentru ziua de miercuri este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 39.1 = 39.1 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:
 ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (39.1 − 19.2) = 19.9 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

19.2
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 49,1 %
39.1
Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 = 12700 ∗ 8,7 + (12700 − 4900) ∗ 4 + (12700 − 4900 − 3900) ∗ 7.2 = 169770 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

169770
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 24,6
17600 ∗ 39.1
Joi
Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 4
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P1 P2 P4 P6
D ∞ 8700 15400 13100 26100 -8700
P1 13400 ∞ 6400 6300 15300 -6300
P2 15600 8400 ∞ 5600 10800 -5600
P4 13100 8100 7500 ∞ 13300 -7500
P6 29600 16100 11300 13700 ∞ -11300

R1=39400
D P1 P2 P4 P6
D ∞ 0 6700 4400 17400
P1 7100 ∞ 100 0 9000
P2 10000 2800 ∞ 0 5200
P4 5600 600 0 ∞ 5800
P6 18300 4800 0 2400 ∞
-5600 -5200
R2=10800
W0=R1+R2=50200
D P1 P2 P4 P6
D ∞ 0(4400+600) 6700 4400 12200
P1 1500 ∞ 100 0(100+4400) 3800
P2 4400 2800 ∞ 0(0) 0(600)
P4 0(1500) 600 0(0) ∞ 600
P6 12700 4800 0(2400) 2400 ∞

̅̅̅̅̅̅)=5000
P1(𝐷𝑃1
Ɵ1=w0+p1=55200
C(P1D)= ∞
 D P2 P4 P6
P1 ∞ 100 0(100) 3800
P2 4400 ∞ 0(0) 0(600)
P4 0(4400) 0(0) ∞ 600
P6 12700 0(2400) 2400 ∞

R3=0
R4=0
Ɵ2(DP1)=w0+r3+r4=55200
̅̅̅̅̅̅)=4400
P2(𝑃4𝐷
̅̅̅̅̅̅ )=Ɵ2+p2=59600
Ɵ3(𝑃4𝐷
C(P1P4)= ∞

P2 P4 P6
P1 100 ∞ 3800 -100
P2 ∞ 0 0
P6 0 2400 ∞

R5=100
R6=0
Ɵ4=Ɵ2+r5=55300
P2 P4 P6
P1 0(3700) ∞ 3700
P2 ∞ 0(2400) 0(3700)
P6 0(2400) 2400 ∞

P3(P1P2)=3700
Ɵ5=Ɵ4+p3=59000
C(P2P4)= ∞
P4 P6 R7=2400
P2 ∞ 0
Ɵ6=Ɵ4+r7=57700
P6 2400 ∞ -2400
 P4 P6 Ɵ7(P2P6)=Ɵ8(P2P6)=Ɵ9(P6P4)=Ɵ10(P6P4)=Ɵ6=57700
P2 ∞ 0
R=D->P1->P2->P6->P4->D
P6 0 ∞

D P1 P2

P6 P4

ω0
50200

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=55200 θ2 = 55200

(𝑃4, 𝐷) (P4,D)
θ3=59600 θ4=52700

(𝑃1, 𝑃2) (P1,P2)

θ5=66700 θ6 =52700

(𝑃2, 𝑃6) (P2,P6)

θ7 θ8

Calculul parametrilor pentru ziua de joi

Parcurs total: 8.7 + 6.4 + 10.8 +13.7+13.1 = 52.7 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP1 = 19 europalete
 nP2 = 19 europalete
 nP4 = 11 europalete
 nP6= 11 europalete
 Ttotal circuit = 2*52+8.7/0,25 +2*19+ 6.4/0,25+
2*19+10.8/0,25+11*2+13.7/0,25+2*11+13.1/0.25=333,32 minute = 5,55 ore.

Vehiculul 1 D

60
D
50
Dinstanta parcursa [km]

40
P6

30

20 P2

10
P1

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14 14:43 15:11
Timp [h]

Fig5.Ciclograma circulatiei vehiculului

Fluxul de trafic pentru ziua de joi este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 52.7 = 52.73 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

 𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (52.7 − 13.1) = 39.6𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

13.1
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 24,5 %
52.7
Prestatia zilnica:

𝑃𝑧 = 16600 ∗ 8.7 + (16600 − 4900) ∗ 6.4 + (16600 − 4900 − 3900) ∗ 10.8

𝑘𝑚
+ (16600 − 3900 − 4900) ∗ 13.7 = 410400 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

410400
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 44.2 %
17600 ∗ 52.7
Vineri
Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 4
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P1 P2 P4 P6
D ∞ 8700 15400 13100 26100 -8700
P1 13400 ∞ 6400 6300 15300 -6300
P2 15600 8400 ∞ 5600 10800 -5600
P4 13100 8100 7500 ∞ 13300 -7500
P6 29600 16100 11300 13700 ∞ -11300

R1=39400
D P1 P2 P4 P6
D ∞ 0 6700 4400 17400
P1 7100 ∞ 100 0 9000
P2 10000 2800 ∞ 0 5200
P4 5600 600 0 ∞ 5800
P6 18300 4800 0 2400 ∞
-5600 -5200

R2=10800
W0=r1+r2=50200
D P1 P2 P4 P6
D ∞ 0(600+4400) 6700 4400 12200
P1 1500 ∞ 100 0(1500) 3800
P2 4400 2800 ∞ 0(0) 0(600)
P4 0(1500) 600 0(0) ∞ 600
P6 12700 4800 0(2400) 2400 ∞

̅̅̅̅̅̅)=5000
P1(𝐷𝑃1
Ɵ1=w0+p1=55200
C(P1D)= ∞
D P2 P4 P6
P1 ∞ 100 0(100) 3800
P2 4400 ∞ 0(0) 0(600)
P4 0(4400) 0(0) ∞ 600
P6 12700 0(2400) 2400 ∞
R3=R4=0
Ɵ2=W0+r3+r4=50200
̅̅̅̅̅̅)=4400
P2(𝑃4𝐷
Ɵ3=Ɵ2+p2=54600
C(DP4)= ∞
C(P1P3)= ∞

P2 P4 P6
P1 100 ∞ 3800 -100
P2 ∞ 0 0
P6 12700 2400 ∞ -2400

R5=2500
R6=0
Ɵ4=Ɵ2+r5=52700

P2 P4 P6
P1 0(3700+10300) ∞ 3700
P2 ∞ 0(0) 0(3700)
P6 10300 0(10300) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)14000
P3(𝑃1𝑃2
Ɵ5=Ɵ4+P3=66700
C(P2P1)= ∞
C(P2P4)= ∞

P4 P6
P2 ∞ 0
P6 0 ∞
Ɵ6(P2P6)=Ɵ7(P2P6)=Ɵ8(P6P4)=Ɵ9(P6P4)=Ɵ4=52700
R=D->P1->P2->P6->P4->D

D P6
P4

P1 P2

ω0
50200

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=55200 θ2 = 50200

(𝑃4, 𝐷) (P4,D)
θ3=54600 θ4=52700

(𝑃1, 𝑃2) (P1,P2)

θ5=66700 θ6 =52700

(𝑃2, 𝑃6) (P2,P6)

θ7=52700 θ8 =52700
Calculul parametrilor pentru ziua de Vineri

Parcurs total: 8.7 + 6.4 + 10.8 +13.7+13.1 = 52.7 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP2 = 19 europalete
 nP3 = 11 europalete
 nP4 = 11 europalete
 nP6= 11 europalete

Ttotal circuit = 2*52+8.7/0,25 +2*19+ 6.4/0,25+

2*19+10.8/0,25+11*2+13.7/0,25+2*11+13.1/0.25=333,32 minute = 5,55 ore.

Vehiculul 1 D

35

30 D

25
Dinstanta parcursa [km]

20

P6
15

10
P2

5 P1
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14
Timp [h]

Fig6.Ciclograma circulatiei vehiculului

Fluxul de trafic pentru ziua de vineri este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖
 𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 52.7 = 51.7 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (52.7 − 13.1) = 39.6𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

13.1
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 24,5 %
52.7
Prestatia zilnica:

𝑃𝑧 = 17600 ∗ 8.7 + (17600 − 4900) ∗ 6.4 + (17600 − 4900 − 3900) ∗ 10.8

𝑘𝑚
+ (17600 − 3900 − 4900) ∗ 13.7 = 450000 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

450000
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 48.5 %
17600 ∗ 52.7
Sambata
Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 3
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P2 P3 P7 R1=31600
D ∞ 15400 15100 18900 -15100
P2 15600 ∞ 7400 5300 -5300
P3 15100 7900 ∞ 6500 -6500
P7 19500 4700 7400 ∞ -4700

D P2 P3 P7 R2=8600
D ∞ 300 0 3800
P2 10300 ∞ 2100 0
P3 8600 1400 ∞ 0
P7 14800 0 2700 ∞
-8600

Wo=r1+r2=40100

D P2 P3 P7
D ∞ 300 0(300+2100) 3800
P2 1700 ∞ 2100 0(1700)
P3 0(1700) 1400 ∞ 0(0)
P7 6200 0(300+2700) 2700 ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=3000
P1(𝑃7𝑃2
Ɵ1=w0+p1=43100
C(P2P7)
D P3 P7
D ∞ 0 3800
P2 1700 2100 ∞ -1700
P3 0 ∞ 0

R3=1700
R4=0
Ɵ2=w0+r3+r4=41800
 D P3 P7
D ∞ 0(400+3800) 3800
P2 0(400) 400 ∞
P3 0(0) ∞ 0(3800)

P2(DP3)=4200
Ɵ3=Ɵ2+p2=46000
C(P3D)= ∞
D P7
P2 0 ∞
P3 ∞ 0

Ɵ4(P2D)= Ɵ5(P2D)= Ɵ6(P3P2)= Ɵ7(P3P2)= Ɵ2=41800

R=D->P3->P7->P2->D
D P7

P2 P3

ω0
40100

(𝑃7, 𝑃2) (P7, P2)

θ1=43100 θ2 = 41800

(𝐷, 𝑃3) (D,P3)

θ3=46000 θ4=41800

(𝑃2, 𝐷) (P2,D)
θ5=41800 θ6 =41800

(𝑃3, 𝑃7) (P3,P7)

θ7=41800 θ8 =41800
Calculul parametrilor pentru ziua de sambata

Parcurs total: 15.1+ 6.5 + 4.7 +15.6= 41.8 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP2 = 19 europalete
 nP7 = 19 europalete
 nP3 = 11 europalete

Ttotal circuit = 2*49+15.1/0,25 +2*19+ 6.5/0,25+ 2*19+4.7/0,25+11*2+15.6/0,25=363,6 minute

= 6.06 ore.

Vehiculul 1 D

45
D
40

35
Dinstanta parcursa [km]

30

25

20

15 P7
10 P3
5
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45
Timp [h]

Fig7.Ciclograma circulatiei vehiculului

Fluxul de trafic pentru ziua de sambata este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 41.8 = 41.8 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (41.8 − 15.6) = 26.2 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.6
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 37.32 %
41.8
Prestatia zilnica:

𝑃𝑧 = 13700 ∗ 15.1 + (13700 − 4900) ∗ 6.5 + (13700 − 4900 − 3900) ∗ 4.7

𝑘𝑚
+ (13700 − 3900 − 4900) ∗ 15.6 = 363540 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

363540
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 63.4 %
13700 ∗ 41.8
Duminica
Pentru deservirea clientilor este necesar 1 singur vehicul. Astfel pentru servirea optima a celor 4
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P3 P4 P6 P7
D ∞ 15100 13100 26100 18900 -13100
P3 15100 ∞ 3300 12400 6500 -3300
P4 13100 3500 ∞ 13300 6900 -3500
P6 29600 15000 13700 ∞ 9100 -9100
P7 19500 7400 7100 8700 ∞ -7100

R1=36100
D P3 P4 P6 P7
D ∞ 2000 0 13000 58000
P3 11800 ∞ 0 9100 3200
P4 9600 0 ∞ 9800 2400
P6 20500 5900 4600 ∞ 0
P7 5300 300 0 1600 ∞
-5300 -1600

R2=6900
W0=r1+r2=43000

D P3 P4 P6 P7
D ∞ 2000 0(2000) 11400 58000
P3 6500 ∞ 0(3200) 7500 3200
P4 4300 0(2400+300) ∞ 8200 2400
P6 15200 5900 4600 ∞ 0(4600+2400)
P7 0(4300) 300 0(0) 0(7500) ∞

P1(P7P6)=7500
Ɵ1=wo+p1=50500
C(P6P7)
 D P3 P4 P7 R3=4600
D ∞ 2000 0 5800
P3 6500 ∞ 0 3200
P4 4300 0 ∞ 2400
P7 15200 5900 4600 ∞ -4600

D P3 P4 P7 R4=6700
D ∞ 2000 0 5800
Ɵ2=wo+r3+r4=54300
P3 6500 ∞ 0 3200
P4 4300 0 ∞ 2400
P7 10600 1300 0 ∞
-4300 -2400

D P3 P4

P7 P6

ω0
43100

(𝑃7, 𝑃6) (P7, P6)

θ1=50500 θ2 = 54300

Deoarece Ɵ2 > Ɵ1 impunem conditia C(P7P6)= ∞

 D P3 P4 P6 P7
D ∞ 15100 13100 26100 18900 -13100
P3 15100 ∞ 3300 12400 6500 -3300
P4 13100 3500 ∞ 13300 6900 -3500
P6 29600 15000 13700 ∞ 9100 -9100
P7 19500 7400 7100 ∞ ∞ -7100

R1=36100
D P3 P4 P6 P7
D ∞ 2000 0 13000 5800
P3 11800 ∞ 0 9100 3200
P4 9600 0 ∞ 9800 2400
P6 20500 5900 4600 ∞ 0
P7 5300 300 0 ∞ ∞
-5300 -9100
R2=14400
W0=r1+r2=50500
D P3 P4 P6 P7
D ∞ 2000 0(2000) 3900 5800
P3 6500 ∞ 0(0) 0(700) 3200
P4 4300 0(700+300) ∞ 700 2400
P6 15200 5900 4600 ∞ 0(2400+4600)
P7 0(4300) 300 0(0) ∞ ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=7000
P1(𝑃6𝑃7
Ɵ1=w0+p1=57500

D P3 P4 P6
D ∞ 2000 0(2000) 3900
P3 6500 ∞ 0(0) 0(700)
P4 4300 0(700+300 ∞ 700
P7 0(4300) 300 0(0) ∞

R3=0
R4=0
Ɵ2=w0+r3+r4=50500
 ̅̅̅̅̅̅)=4300
P2(𝑃7𝐷
Ɵ3=Ɵ2+p2=54800
C(DP6)= ∞

P3 P4 P6
D 2000 0(2000) ∞
P3 ∞ 0(0) 0(700)
P4 0(2000+700) ∞ 700

̅̅̅̅̅̅̅)=2700
P3(𝑃4𝑃3
Ɵ4= Ɵ2+p3=53200
C(P3P4)= ∞
P4 P6
D 0 ∞
P3 ∞ 0

Ɵ5(DP4)= Ɵ6(DP4)= Ɵ7(P3P6)= Ɵ8(P3P6)= Ɵ4=53200

R=D->P4->P3->P6->P7-D
D P7
P6
P3 P4
 ω0
43000

(𝑃6, 𝑃7) (P6, P7)

θ1=50000 θ2 = 50500

(𝑃7, 𝐷) (P7,D)
θ3=54800 θ4=53200

(𝐷, 𝑃4) (D,P4)

θ5 θ6

(𝑃3, 𝑃6) (P3,P6)

θ7 θ8

Calculul parametrilor pentru ziua de Duminica

Parcurs total: 13.1+ 3.5 + 12.4 +9.1+19.5= 53.2 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP7 = 19 europalete
 nP3 = 11 europalete
 nP4 = 11 europalete
 nP6 = 11 europalete

Ttotal circuit = 2*52+15.1/0,25 +2*19+ 12.4/0,25+

2*11+13.1/0,25+11*2+3.5/0,25+2*11+9.1/0.25+11*2+19.5/0.25=520.8 minute = 7.68 ore.
 Vehiculul 1 D

70
D
60

50
Dinstanta parcursa [km]

40
P6
30

20 P3

10 P4
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14 14:43 15:11
Timp [h]

Fig8. Ciclograma circulatiei vehiculului

Fluxul de trafic pentru ziua de Duminica este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 53.2 = 53.2 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (53.2 − 19.5) = 33.7 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖
Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

19.5
𝑃𝑔 = ∗ 100 = 36.65 %
53.2
Prestatia zilnica:

𝑃𝑧 = 16600 ∗ 13.1 + (16600 − 4900) ∗ 12.4 + (16600 − 4900 − 3900) ∗ 13.1

+ (16600 − 3900 − 4900) ∗ 3.5 + (16600 − 3900 − 4900 − 3900) ∗ 9.1
𝑘𝑚
+ (16600 − 3900 − 4900 − 3900 − 3900) ∗ 19.5 = 585281𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

585281
𝐺î𝑛𝑐 = ∗ 100 = 66.2 %
16600 ∗ 53.2
 Parametrii obtinuti pentru scenariul cu desfasurare in 24 de ore

Media
Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica
zilnica
Fluxul de 74.1 40.4 39.1 52.73 51.7 41.8 53.2 50.43
trafic
Fluxul de 43.5 25.1 19.9 39.6 39 26.2 33.7 36.01
transport
Procentul 41.6% 38.2% 49.1% 24.5% 24.5% 37.32% 36.65% 35.98%
parcursului
gol
Prestatia 156675 260020 169770 410400 450000 363540 585281 342240,85
zilnica
Gradul 49% 36.2% 24.6% 44.2% 48.5% 63.4% 66.2% 47.44%
mediu de
incarcare

Stabilirea rutelor care asigurea servirea optima a celor 7 puncte de destinatie.(48h)

Luni-Marti

Pentru deservirea clientilor sunt necesare 2 vehicuel. Astfel pentru servirea optima a celor 6
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

Vehicul 1(P1,P2,P3,P5)

D P1 P2 P3 P5
D ∞ 8700 15400 15100 20300 -8700
P1 13400 ∞ 6400 4000 9500 -4000
P2 15600 8400 ∞ 7400 4300 -4300
P3 15100 5300 7900 ∞ 7200 -5300
P5 19200 10500 2500 7700 ∞ -2500

R1=24800
 D P1 P2 P3 P5
D ∞ 0 6700 6400 11600
P1 9400 ∞ 2400 0 5500
P2 11300 4100 ∞ 3100 0
P3 9800 0 2600 ∞ 1900
P5 16700 8000 0 2200 ∞
-9400

R2=9400
W0=r1+r2=34200
D P1 P2 P3 P5
D ∞ 0(6400) 6700 6400 11600
P1 0(400) ∞ 2400 0(2200) 5500
P2 1900 4100 ∞ 3100 0(1900+1900)
P3 400 0(400) 2600 ∞ 1900
P5 7300 8000 0(2200+2400) 2200 ∞

̅̅̅̅̅̅)=6400
P1(𝐷𝑃1
Ɵ1=w0+6400=40600
C(P1D)= ∞
D P2 P3 P5
P1 ∞ 2400 0 5500
P2 1900 ∞ 3100 0
P3 400 2600 ∞ 1900 -400
P5 7300 0 2200 ∞

R3=400
R4=0
Ɵ2=w0+r3+r4=34600
D P2 P3 P5
P1 ∞ 2400 0(2400+2200) 5500
P2 1900 ∞ 3100 0(1900+1500)
P3 0(1900+1500) 2200 ∞ 1500
P5 7300 0(2200+2400) 2200 ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=4600
P2(𝑃1𝑃3
Ɵ3=Ɵ2+p2=39200
C(P3P1)= ∞
C(P3D)= ∞
D P2 P5
P2 1900 ∞ 0
P3 ∞ 2200 1500 -1500
P5 7300 0 ∞

R5=1500
R6=0
Ɵ4= Ɵ2+r5=36100
D P2 P5
P2 1900 ∞ 0
P3 ∞ 700 0
P5 7300 0 ∞
-1900
R7=0
R8=1900
Ɵ5= Ɵ4+1900=38000

D P2 P5
P2 0(5400) ∞ 0(0)
P3 ∞ 700 0(700)
P5 5400 0(700+5400) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=6100
P3(𝑃5𝑃2
Ɵ6= Ɵ5+ p3=44100
C(P2P5)= ∞
D P5
P2 0 ∞
P3 ∞ 0

Ɵ7(P2D)= Ɵ8(P2D)= Ɵ9(P3P5)= Ɵ10(P3P5)= 38000

R=D->P1->P3->P5->P2->D
D P5 P3

P1 P2

ω0
34200

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=40600 θ2 = 34600

(𝑃1, 𝑃3) (P1,P3)

θ3=39200 θ4=38013.00

(𝑃5, 𝑃2) (P5,P2)

θ5 θ6

(𝑃2, 𝐷) (P2,D)
θ7 θ8

Vehicul 2( P4 P7)
D P4 P7
D ∞ 13100 18900 -13100
P4 13100 ∞ 5900 -5900
P7 19500 7100 ∞ -7100

R1=26100
D P4 P7
D ∞ 0 5800
P4 7200 ∞ 0
P7 12400 0 ∞
-7200
R2=7200
Wo=r1+r2=33300
 D P4 P7
D ∞ 0(5800) 5800
P4 0(5200) ∞ 0(5800)
P7 5200 0(5200) ∞

̅̅̅̅̅̅)=5800
P1(𝐷𝑃4
Ɵ1=w0+p1=39100
C(P4D)= ∞
D P7
P4 ∞ 0
P7 5200 ∞
-5200
R3=0
R4=5200
Ɵ2=w0+r3+r4=38500
D P7
P4 ∞ 0
P7 0 ∞

̅̅̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ4(P4P7)= Ɵ5(𝑃7𝐷

Ɵ3(𝑃4𝑃7 ̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ6(P7D)= Ɵ2=38500

R=D->P4->P7->D

D P4

P7
ω0
33300

(𝐷, 𝑃4) (D, P4)

θ1=39100 θ2 = 38500

(𝑃4, 𝑃7) (P4,P7)

θ3=38500 θ4=38500

(𝑃7, 𝐷) (P7,D)
θ5 θ6
Calculul parametrilor pentru ziua de luni-marti:

Parcurs total vehicul 1: 8.7+7.2+2.5+15.6=38 km

Parcurs total vehicul 2: 13.1+5.9+19.5=38,5 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP3 = 11 europalete
 nP1 = 19 europalete
 nP7 = 19 europalete
 nP5 = 11 europalete
 nP2 = 19europalete
 nP4 = 11 europalete
Ttotal circuit 1 = 60*2+8.7/0,25+11*2+7.2/0,25+11*2+2.5/0,25+19*2+15.6/0.25 =338
minute=5,63 ore

Ttotal circuit 2 = 30*2+13.1/0,25+11*2+5.9/0,25+19*2+19.5/0,25=274 min = 4,56 ore

Vehiculul 1 D

40
D
35

30
Dinstanta parcursa [km]

25
P5
20

15 P3

10
P1
5
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14
Timp [h]

Fig9.Ciclograma circulatiei vehiculului 1

 Vehiculul 2 D

45

40 D
35
Dinstanta parcursa [km]

30

25 P7
20
P4
15

10

5
D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52
Timp [h]

Fig10.Ciclograma circulatiei vehiculului 2

Fluxul de trafic pentru ziua de luni-marti este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 38 + 1 ∗ 38,5 = 76.5 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (38 − 15.6) + 1 ∗ (38,5 − 19.5) = 41.4 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖
Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.6
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 1 = ∗ 100 = 41.05 %
38
19.5
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 2 = ∗ 100 = 50.64 %
38,5
𝑃𝑔 𝑚𝑒𝑑 = 45.84 %

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 1 = 22500 ∗ 8.7 + 4900 ∗ 7.2 = 231030 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 2 = 12700 ∗ 13.1 + 3900 ∗ 5.9 = 189380 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑚𝑒𝑑 = 210205 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

231030 189380
𝐺î𝑛𝑐 = ( + ) ∗ 100 = 61 %
17600 ∗ 38 17600 ∗ 38,5
Miercuri-Joi
Pentru deservirea clientilor sunt necesare 2 vehicule. Astfel pentru servirea optima a celor 6
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

D P1 P2 P3
D ∞ 8700 15400 15100 -8700
P1 13400 ∞ 6400 4000 -4000
P2 15600 8400 ∞ 7400 -7400
P3 15100 5300 7900 ∞ -5300

R1=25400

D P1 P2 P3
D ∞ 0 6700 6400
P1 9400 ∞ 2400 0
P2 8200 1000 ∞ 0
P3 9800 0 2600 ∞
-8200 -2400
R2=10600
W0=r1+r2=36000
D P1 P2 P3
D ∞ 0(4300) 4300 6400
P1 1200 ∞ 0(200) 0(1200)
P2 0(1200) 1000 ∞ 0(0)
P3 1600 0(200) 200 ∞

̅̅̅̅̅̅)=4300
P1(𝐷𝑃1
Ɵ1=w0+p1=40300
C(P1D)= ∞
D P2 P3
P1 ∞ 0 0
P2 0 ∞ 0
P3 1600 200 ∞ -200

R3=200
R4=0
Ɵ2=w0+r4=36200
D P2 P3
P1 ∞ 0(0) 0(0)
P2 0(1400) ∞ 0(0)
P3 1400 0(1400) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=1400
P2(𝑃3𝑃2
Ɵ3=Ɵ2+p2=37600
C(P2P3)
D P3
P1 ∞ 0
P2 0 ∞

Ɵ4(P1P3)= Ɵ5(P1P3)= Ɵ6(P2D)= Ɵ7(P2D)= Ɵ2=36200

R=D->P1->P3->P2->D

D P3

P1 P2

ω0
36000

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=40300 θ2 = 36200

(𝑃3, 𝑃2) (P3,P2)

θ3=37600 θ4=36200

(𝑃2, 𝐷) (P2,D)
θ5 θ6
Vehicul 2( P4,P5,P6 )
D P4 P5 P6
D ∞ 13100 20300 26100 -13100
P4 13100 ∞ 7600 13300 -7600
P5 19200 8300 ∞ 7700 -7700
P6 29600 13700 7300 ∞ -7300

R1=35700
D P4 P5 P6
D ∞ 0 7200 13000
P4 5500 ∞ 0 5700
P5 11500 600 ∞ 0
P6 22300 6400 0 ∞
-5500

R2=5500
W0=r1+r2=41200
D P4 P5 P6
D ∞ 0(600+7200) 7200 13000
P4 0(6000) ∞ 0(0) 5700
P5 6000 600 ∞ 0(600+5700)
P6 16800 6400 0(6400) ∞

P1(DP1)=7800
Ɵ1=w0+p1=49000
C(P4D)= ∞
D P5 P6
P4 ∞ 0 5700
P5 6000 ∞ 0
P6 16800 0 ∞
-16800

R3=0
R4=6000
Ɵ2=w0+r4=47200
 D P5 P6
P4 ∞ 0(5700) 5700
P5 0(10800) ∞ 0(5700)
P6 10800 0(10800) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=10800
P2(𝑃6𝑃5
Ɵ3= Ɵ2+p2=58000
C(P5P6)= ∞
D P6
P4 ∞ 0
P5 0 ∞

̅̅̅̅̅̅ )= Ɵ7(P5D)= Ɵ2=47200

̅̅̅̅̅̅̅)= Ɵ5(P4P6)= Ɵ6(𝑃5𝐷
Ɵ4(𝑃4𝑃6
R=D->P4->P6->P5->D
D P4

P6 P5
ω0
41200

(𝐷, 𝑃4) (D, P4)

θ1=49000 θ2 = 47200

(𝑃6, 𝑃5) (P6,P5)

θ3=58000 θ4=47200

(𝑃4, 𝑃6) (P4,P6)

θ5 θ6
Calculul parametrilor pentru ziua de miercuri-joi:

Parcurs total vehicul 1: 8.7+4+5.3+15.6=36.2 km

Parcurs total vehicul 2: 13.1+13.3+7.3+19.2=47.2 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP3 = 11 europalete
 nP1 = 19 europalete
 nP6 = 11 europalete
 nP5 = 11 europalete
 nP2 = 19europalete
 nP4 = 11 europalete

Ttotal circuit 1 = 41*2+8.7/0,25+19*2+4/0,25+11*2+5.3/0,25+11*2+15.6/0.25

=298.4minute=4.97 ore

Ttotal circuit 2 = 41*2+13.1/0,25+19*2+13.3/0,25+11*2+7.3/0,25+11*2+19.2/0.25=375.6 min =

6.26 ore

Vehiculul 1 D

40
D
35

30
Dinstanta parcursa [km]

25

20
P3
15

10
P1

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45
Timp [h]
 Fig11.Ciclograma circulatiei vehiculului 1

Vehiculul 2 D

60
D
50
Dinstanta parcursa [km]

40

30

20 P6
P4
10

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14
Timp [h]

Fig12.Ciclograma circulatiei vehiculului 2

Fluxul de trafic pentru ziua de luni-marti este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 36.2 + 1 ∗ 47.2 = 83.4 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (36.2 − 15.6) + 1 ∗ (47.2 − 19.2) = 48.6 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖
Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.6
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 1 = ∗ 100 = 43.09 %
36.2
19.2
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 2 = ∗ 100 = 40.67 %
47.2
𝑃𝑔 𝑚𝑒𝑑 = 41.88 %

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 1 = 12700 ∗ 8.7 + 4900 ∗ 4 = 130090 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 2 = 12700 ∗ 13.1 + 3900 ∗ 19.2 = 241250 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑚𝑒𝑑 = 185670 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

130900 241250
𝐺î𝑛𝑐 = ( + ) ∗ 100 = 49.45 %
17600 ∗ 36.2 17600 ∗ 47.2
Vineri-Sambata

Pentru deservirea clientilor sunt necesare 2 vehicule. Astfel pentru servirea optima a celor 6
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:
Vehicul 1( P1,P2,P3 )

D P1 P2 P3
D ∞ 8700 15400 15100 -8700
P1 13400 ∞ 6400 4000 -4000
P2 15600 8400 ∞∞ 7400 -7400
P3 15100 5300 7900 ∞ -5300

R1=25400
D P1 P2 P3
D ∞ 0 6700 6400
P1 9400 ∞ 2400 0
P2 8200 1000 ∞∞ 0
P3 9800 0 2600 ∞
-8200 -2400
R2=10600
W0=r1+r2=36000
D P1 P2 P3
D ∞ 0(4300) 4300 6400
P1 1200 ∞ 0(200) 0(0)
P2 0(1200) 1000 ∞∞ 0(0)
P3 1600 0(200) 200 ∞

P1(DP1)=4300
Ɵ1=w0+p1=40300
C(P1D)= ∞
D P2 P3
P1 ∞ 0 0
P2 0 ∞ 0
P3 1600 200 ∞ -200

R3=200
R4=0
Ɵ2=w0+r3=36200
D P2 P3
P1 ∞ 0(0) 0(0)
P2 0(1400) ∞ 0(0)
P3 1400 0(1400) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=1400
P2(𝑃3𝑃2
Ɵ3=Ɵ2+p2=37600
C(P2P3)= ∞
D P3
P1 ∞ 0
P2 0 ∞

Ɵ4(P1P3)= Ɵ5(P1P3)= Ɵ6(P2D)= Ɵ7(P2D)= Ɵ2=36200

R=D->P1->P3->P2->D

D P3

P1 P2

ω0
36000

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=40300 θ2 = 36200

(𝑃3, 𝑃2) (P3,P2)

θ3=37600 θ4=36200

(𝑃1, 𝑃3) (P1,P3)

θ5 θ6
(P2,D) (P2,D)
θ7 θ8
Vehicul 2 ( P4, P6, P7 )
D P4 P6 P7
D ∞ 13100 26100 18900 -13100
P4 13100 ∞ 13300 5900 -5900
P6 29600 13700 ∞ 9100 -9100
P7 19500 7100 8700 ∞ -7100

R1=35200
D P4 P6 P7
D ∞ 0 13000 5800
P4 7200 ∞ 7400 0
P6 20500 4600 ∞ 0
P7 12400 0 1600 ∞
-7200 -1600
R2=8800
W0=r1+r2=44000
D P4 P6 P7
D ∞ 0(5800) 11400 5800
P4 0(5200) ∞ 5800 0(0)
P5 13300 4600 ∞ 0(4600)
P7 5200 0(0) 0(5800) ∞

̅̅̅̅̅̅)=5800
P1(𝐷𝑃4
Ɵ1=w0+p1=49800
C(P4D)= ∞
D P6 P7
P4 ∞ 5800 0
P6 13300 ∞ 0
P7 5200 0 ∞
-5200
R3=0
R4=5200
Ɵ2=w0+r4=49200
 D P6 P7
P4 ∞ 5800 0(5800)
P6 8100 ∞ 0(8100)
P7 0(8100) 0(5800) ∞

P2(P6P7)=8100
Ɵ3=Ɵ2+p2=57300
C(P7P6)= ∞
D P6
P4 ∞ 5800 -5800
P7 0 ∞

R5=5800
R6=0
Ɵ4= Ɵ2+r5=55000
D P6
P4 ∞ 0
P7 0 ∞

Ɵ5(P4P6)= Ɵ6(P4P6)= Ɵ7(P7D)= Ɵ8(P7D)= Ɵ4=55000

R=D->P4->P6->P7->D

D P4

P7 P6
 ω0
44000

(𝐷, 𝑃4) (D, P4)

θ1=49800 θ2 = 49200

(𝑃6, 𝑃7) (P6,P7)

θ3=57300 θ4=55000

(𝑃4, 𝑃6) (P4,P6)

θ5 θ6
(P7,D) (P7,D)
θ7 θ8

Calculul parametrilor pentru ziua de vineri-sambata:

Parcurs total vehicul 1: 8.7+4+7.9+15.6=36.2 km

Parcurs total vehicul 2: 13.1+13.3+9.1+19.5=55 km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP3 = 11 europalete
 nP1 = 19 europalete
 nP6 = 11 europalete
 nP7 = 19 europalete
 nP2 = 19europalete
 nP4 = 11 europalete

Ttotal circuit 1 = 49*2+8.7/0,25+19*2+4/0,25+11*2+7.9/0,25+19*2+15.6/0.25

=340.8minute=5.68 ore

Ttotal circuit 2 = 41*2+13.1/0,25+19*2+13.3/0,25+11*2+9.1/0,25+11*2+19.5/0.25=384 min =

6.4 ore
 Vehiculul 1 D

40
D
Dinstanta parcursa [km] 35

30

25

20
P3
15

10 P1
5

0 D D
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45
Timp [h]

Fig13.Ciclograma circulatiei vehiculului 1

Vehiculul 2 D

60
D
50
Dinstanta parcursa [km]

40

30 P6

20
P4
10

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14
Timp [h]
 Fig14.Ciclograma circulatiei vehiculului 2

Fluxul de trafic pentru ziua de vineri-sambata este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 36.2 + 1 ∗ 55 = 91.2 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (36.2 − 15.6) + 1 ∗ (47.2 − 19.5) = 48.3 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

15.6
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 1 = ∗ 100 = 43.09 %
36.2
19.5
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 2 = ∗ 100 = 35.45 %
55
𝑃𝑔 𝑚𝑒𝑑 = 39.27 %

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 1 = 17600 ∗ 8.7 + 4900 ∗ 4 = 172720 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 2 = 13700 ∗ 13.1 + 3900 ∗ 19.5 = 255520 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
 𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑚𝑒𝑑 = 214120 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

172720 255520
𝐺î𝑛𝑐 = ( + ) ∗ 100 = 53.49 %
17600 ∗ 36.2 17600 ∗ 55

Duminica-Luni

Pentru deservirea clientilor sunt necesare 2 vehicule. Astfel pentru servirea optima a celor 7
puncte de destinatie folosim Algoritmul Comis Voiajorului dupa cum urmeaza:

Vehicul 1( P1,P2,P3,P4 )

D P1 P2 P3 P4
D ∞ 8700 15400 15100 13100 -8700
P1 13400 ∞∞ 6400 4000 6300 -4000
P2 15600 8400 ∞∞ 7400 5600 -5600
P3 15100 5300 7900 ∞ 3300 -3300
P4 13100 8100 7500 3500 ∞ -3500

R1=25100
D P1 P2 P3 P4
D ∞ 0 6700 6400 4400
P1 9400 ∞∞ 2400 0 2300
P2 10000 2800 ∞∞ 1800 0
P3 11800 2000 4600 ∞ 0
P4 9600 4600 4000 0 ∞
-9400 -2400
R2=11800
W0=r1+r2=36900
 D P1 P2 P3 P4
D ∞ 0(2000+4300) 4300 6400 4400
P1 0(600) ∞∞ 0(1600) 0(0) 2300
P2 600 2800 ∞∞ 1800 0(600)
P3 2400 2000 2200 ∞ 0(2000)
P4 200 4600 1600 0(200) ∞

P1(DP1)=6300
Ɵ1=w0+p1=43200
C(P1D)= ∞

D P2 P3 P4
D ∞ 0 0 2300
P2 600 ∞ 1800 0
P3 2400 2200 ∞ 0
P4 200 1600 0 ∞
-200
R3=200
R4=0
Ɵ2=w0+r3=37100
D P2 P3 P4
D ∞ 0(1600) 0(0) 2300
P2 400 ∞ 1800 0(400)
P3 2200 2200 ∞ 0(2000)
P4 0(400) 1600 0(0) ∞

P2(P3P4)=2000
Ɵ3= Ɵ2+p2=39100
C(P4P3)= ∞
D P2 P3
P1 ∞ 0 0
P2 400 ∞∞ 1800 -400
P4 0 1600 ∞

R5=400
R6=0
Ɵ4= Ɵ2+r5=37500
D P2 P3
P1 ∞ 0(1600) 0(1400)
P2 0(400) ∞ 1400
P4 0(1600) 1600 ∞

P3(P1P2)=1600
Ɵ5= Ɵ4+p3=39100
C(P2P1)= ∞

C(P2D)= ∞
D P3
P2 ∞ 1400 -1400
P4 0 ∞

R7=1400
R8=0
Ɵ6= Ɵ4+r7=38900
D P3
P2 ∞ 0
P4 0 ∞

Ɵ7(P2P3)= Ɵ8(P2P3)= Ɵ9(P4D)= Ɵ10(P4D)= Ɵ6=38900

R=D->P1->P2->P3->P4->D

D P4 P3

P1 P2
 ω0
36900

(𝐷, 𝑃1) (D, P1)

θ1=43200 θ2 = 37100

(𝑃3, 𝑃4) (P3,P4)

θ3=39100 θ4=37500

(𝑃1, 𝑃2) (P1,P2)

θ5=39100 θ6=38900
(P2,P3) (P2,P3)
θ7 θ8
(P4,D) (P4,D)
θ9 θ10

Vehicul 2 ( P5, P6, P7 )

D P5 P6 P7
D ∞ 20300 26100 18900 -18900
P5 19200 ∞ 7700 4200 -4200
P6 29600 7300 ∞ 9100 -7300
P7 19500 5200 8700 ∞ -5200

R1=35600
D P5 P6 P7
D ∞ 1400 7200 0
P5 15000 ∞ 3500 0
P6 22300 0 ∞ 1800
P7 14300 0 3500 ∞
-14300 -3500
R2=17800
W0=r1+r2=53400
 D P5 P6 P7
D ∞ 1400 3700 0(1400)
P5 700 ∞ 0(0) 0(0)
P6 8000 0(1800) ∞ 1800
P7 0(700) 0(0) 0(0) ∞

̅̅̅̅̅̅̅)=1800
P1(𝑃6𝑃5
Ɵ1=w0+p1=55200
C(P5P6)= ∞
Ɵ2=53400
D P6 P7
D ∞ 3700 0(3700)
P5 700 ∞ 0(700)
P7 0(700) 0(3700) ∞

̅̅̅̅̅̅)=3700
P2(𝐷𝑃7
Ɵ3=w0+p3=57100
C(P7D)= ∞
D P6
P5 700 ∞ -700
P7 ∞ 0

R3=700
R4=0
Ɵ4= Ɵ2+r3=54100
D P6
P5 0 ∞
P7 ∞ 0

Ɵ5(P5D)= Ɵ6(P5D)= Ɵ7(P7P6)= Ɵ8(P7P6)= Ɵ4=54100

R=D->P7->P6->P5->D
D P5

P7 P6

ω0
53400

(𝑃6, 𝑃5) (P6, P5)

θ1=55200 θ2 = 53400

(𝐷, 𝑃7) (D,P7)

θ3=57100 θ4=54100

(𝑃5, 𝐷) (P5,D)
θ5 θ6

(P7,P6) (P7,P6)
θ7 θ8

Calculul parametrilor pentru ziua de vineri-sambata:

Parcurs total vehicul 1: 8.7+6.4+7.4+3.3+13.1=38.9 km

Parcurs total vehicul 2: 18.9+8.7+7.3+19.2=54.1km

Viteza de circulatie a mijlocului de transport = 15 km/h = 0,25 km/ min.

Numărul de europalete pentru fiecare client:

 nP3 = 11 europalete
 nP1 = 19 europalete
 nP6 = 11 europalete
 nP7 = 19 europalete
 nP2 = 19europalete
 nP4 = 11 europalete
 nP4 = 11 europalete

Ttotal circuit 1 = 60*2+8.7/0,25+19*2+6.4/0,25+19*2+7.4/0.25+11*2+3.3/0.25

+11*2+13.1/0.25=321.2minute=5.35 ore

Ttotal circuit 2 = 41*2+18.9/0,25+19*2+8.7/0,25+11*2+7.3/0,25+11*2+19.2/0.25=375.6 min =

6.26 ore
 Vehiculul 1 D

45
D
40

35
Dinstanta parcursa [km]

30

25 P4
20

15
P2

10
P1

5
D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16 13:45 14:14 14:43
Timp [h]

Fig15.Ciclograma circulatiei vehiculului 1

 Vehiculul 2 D

60
D
50
Dinstanta parcursa [km]

40

P7
30

P5
20

10

D D
0
7:59 8:28 8:57 9:26 9:55 10:23 10:52 11:21 11:50 12:19 12:47 13:16
Timp [h]

Fig16.Ciclograma circulatiei vehiculului 2

Fluxul de trafic pentru ziua de duminica-luni a este:

ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ 𝑑𝑖

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐 = 1 ∗ 38.9 + 1 ∗ 54.1 = 93 𝑣𝑒ℎ ∗
𝑧𝑖
Fluxul de transport:

ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = ∑ 𝑛𝑖 ∗ (𝑑𝑖 ∗ 𝑑𝑖∗ )

𝑘𝑚
ф𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝𝑜𝑟𝑡 = 1 ∗ (38.9 − 13.1) + 1 ∗ (54.1 − 19.2) = 60.7 𝑣𝑒ℎ 𝑖𝑛𝑐ă𝑟𝑐𝑎𝑡𝑒 ∗
𝑧𝑖

Procentul parcursului gol:

 ∑ 𝑑𝑖∗
𝑃𝑔 = ∗ 100
∑ 𝑑𝑖

13.1
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 1 = ∗ 100 = 33.67 %
38.9
19.2
𝑃𝑔 𝑣𝑒ℎ 2 = ∗ 100 = 35.48 %
54.1
𝑃𝑔 𝑚𝑒𝑑 = 34.57 %

Prestatia zilnica:

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 1 = 22500 ∗ 8.7 + 4900 ∗ 6.4 = 227110 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑣𝑒ℎ 2 = 16600 ∗ 18.9 + 3900 ∗ 8.7 = 347670 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖

𝑘𝑚
𝑃𝑧 𝑚𝑒𝑑 = 287390 𝑘𝑔 ∗
𝑧𝑖
Gradul mediu de încărcare al vehiculului:

𝑃𝑧
𝐺î𝑛𝑐 = ( ) ∗ 100
𝑄𝑣𝑒ℎ ∗ 𝑑𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡

227110 347670
𝐺î𝑛𝑐 = ( + ) ∗ 100 = 69.68 %
17600 ∗ 38.9 17600 ∗ 54.1
 Parametrii obtinuti pentru scenariul cu desfasurare in 48 de ore

Luni Miercuri Vineri Duminica Media

Marti Joi Sambata Luni zilnica
Fluxul de 76.5 83.4 91.2 93 49.15
trafic
Fluxul de 41.4 48.6 48.3 60.7 28.42
transport
Procentul 45.84% 41.88% 39.27% 34.57% 23.08%
parcursului
gol
Prestatia 210205 185670 214120 287390 128197.85
zilnica
Gradul 61% 49.45 53.49% 69.68% 33.37%
mediu de
incarcare

Alegerea variantei optime de dezvoltare a livrărilor

În prima parte a proiectului s-au stabilit rutele care să asigure servirea optimă a celor 7 clienți
dispuși în teritoriu conform hărții. Astfel, după obținerea variantelor pentru livrările care se fac la 24
ore și livrărilor la 48 ore; trebuie să comparăm cele 2 variante.

Parametrii

Variante Fluxul de Fluxul de Procentului Prestatia Gradul mediu de

trafic transport parcursului gol zilnica încărcare

24h 50.43 36.01 35.98 342240.85 47.44

48h 49.15 28.42 23.08 128197.85 33.37

 Vom folosi 2 metode de comparare a celor 2 variante pentru livrări:

I. Metoda reunirii criteriilor

II. Metoda ELECTRE

I. Metoda reunirii criteriilor

Se consideră varianta decizională caracterizată prin 2 variante de decizie ( livrări la 24 ore sau 48
ore) cinci criterii de decizie cantitative și un criteriu calitativ. Se admite că matricea rezultatelor este
cea reprezentată în tabelul de mai jos.

Parametrii

Variante Gradul
Fluxul de Fluxul de Procentului Prestatia
mediu de Penalizare
trafic transport parcursului gol zilnica
încărcare
livrări

24h 50.43 36.01 35.98 342240.85 47.44 Nu

48h 49.15 28.42 23.08 128197.85 33.37 Nu

Se estimează utilitățile pe o scară 0-1 pentru fiecare criteriu (parametru) în parte. Astfel se
obține următoarea matrice a utilităților:

Parametrii

Variante Gradul
Fluxul de Fluxul de Procentului Prestatia
mediu de Penalizare
trafic transport parcursului gol zilnica
încărcare
livrări

24h 0 1 1 0 0 0

48h 1 0 0 1 0 0

Se adoptă coeficienții de echivalare a utilității cu următoarele valori:

k1 = k3 = k4 = k6 = 2,5
k2 = 1,5
k5 = 2
 Valorile utilității pentru criteriul global vor fi:
Uc1 = 0*2,5+1*1,5+1*2,5+0*2,5+0*2+0*2,5 = 1,5+2,5+2,5 = 4
Uc2 = 1*2,5+0*1,5+0*2,5+1*2,5+0*2+0*2,5 = 2,5+2,5 = 5

Varianta optimă este cea cu livrări la 48h deoarece acesteia îi corespunde o utilitate maximă.

Dimensionarea depozitului

Datele necesare calculului dimensionării depozitului sunt:

 spațiile de siguranță: l = 150 mm

 dimensiunile unității de încărcătură : Linc * linc * hinc = 1200*800*1200
Celula de depozitare este un spațiu egal cu dimensiunile de gabarit ale unității de încărcătură la
care se adaugă spațiile de siguranță dintre structura metalică și conturul de gabarit al unității de
încărcătură.

Dimensiunile celulei de depozitare sunt:

 lungimea celului de depozitare ∆x = Linc + 2 * l = 1500 mm

 lățimea celulei de depozitare ∆y = linc + 2 * l = 1100 mm
 înălțimea celulei de depozitare ∆z = hinc + l = 1350 mm

Qa = 0,3 * n * 104 [t/an]

Qa = 0.3 * 18 * 104 = 54.000 [t/an]

unde:

Qa - cantitatea anuală de unități de încărcătură realizate [uî/an]

n – numărul de ordine;18

Capacitatea necesară de depozitare:

𝑄𝑎
𝐶𝑁𝐷 = ∗ 𝑇𝐷 ∗ 𝐾𝑛 ∗ 𝐾𝐷 [𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒]
𝛾∗𝑧

54000
𝐶𝑁𝐷 = ∗ 2 ∗ 1.15 ∗ 1 = 872 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒
0.57 ∗ 250
unde:

 Qa - cantitatea anuală de unităţi de încărcătură realizate , [u.î./an] ;

 z - numărul anual de zile lucrătoare , ;
 Td - timpul mediu de depozitare ,
 kd 2 zile ;
 - reprezinta masa incarcaturii stivuitorului
 kN - coeficient de neuniformitate a aprovizionarii depozitului cu marfa , kN
(1.151.3)
 kD - coeficient ce ţine seama de ponderea livrărilor directe , kD 1.

𝐿 𝐻 100 3 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒
𝑁𝐶𝑆 = [ ]∗[ ]=[ ] ∗ [ ] = 67 ∗ 2 = 134
∆x ∆x 1.5 1.3 𝑠𝑡𝑒𝑙𝑎𝑗

𝐶𝑁𝐷 872
𝑁𝐵𝑆 = = = 7
𝑁𝐶𝑆 134

𝐻 3
𝑁𝑉 = [ ] + 1 = [ ] + 1 = 4 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑒
𝑧 1.2

134
𝑁𝐶𝑉 = = 34 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑒 𝑝𝑒 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙
4

Lățimea depozitului este: l = NBS * lS + (NBS+1) * lc = 7*1,2+7*2,25 = 24.15 m

Lungimea depozitului este : L = lc + LS = 3,35 + NCV * lp = 3,35 + 34 * 0,8 = 30,55 m

 Modul de dispunere al rafturilor

4150mm

Intrare Depozit 3
4150mm 0
Spatiu de manevrea pentru utilajele de manipulare a marfurilor 5
5
0
m
m

4150mm
Spatiu de manevrea pentru utilajele de manipulare a marfurilor

4150mm

24150 mm

Fig.17 Configuratia depozitului