Universitatea „vasile alecsandri” din BacaU

Facultatea de Inginerie

Proiectarea
Frigiderului Ecologic

Proiect

Coordonatori Studenti

S.I.Dr.Ing Tomozei Claudia Dobos Andrei

Conf.Dr.Ing.Panaite Lehadus Mirela Rau Valentin

1
 CUPRINS
CAP I. ISTORICUL FRIGIDERELOR ...................... 3
I.1. Istoric ................................................................... 3
I.2. PREELIMINARI-PRINCIPII TERMODINAMICE ....... 4
II.Elemente componente ............................................... 5
III.FUNCTIONAREA FRIGIDERULUI ...................... 6

2
 CAP I. ISTORICUL FRIGIDERELOR
I.1. ISTORIC
Un frigider este un aparat sau o instalație pentru producerea și
menținerea frigului , adică a termperaturii mai joase decât a mediului ambiant,
principiu descoperit de Carl Von Linde .Se compune de obicei dintr-o incintă
izolată termic (un dulap) și răcită de o instalație producătoare de frig, o pompă de
căldură care scoate căldura din interior, aducând incinta la temperatură mai mică
decât cea a mediului ambiant. Folosirea frigiderelor este larg răspândită în
domeniul casnic, fiind folosite în bucatarie pentru conservarea alimentelor.
Instalațiile mai mari, folosite în industrie și în alimentația publică sunt cunoscute
ca instalatii frigorifice .
Frigiderele sunt cea mai mare categorie de aparate de uz casnic de
astazi care consuma foarte multa energie- aproape 13,7%- aflandu-se imediat
dupa aparatele de aer conditionat- care folosesc 14,1% din totalul cheltuielilor de
energie de uz casnic. Din momentul in care tehnologia frigiderelor a inceput sa
apara pe piata la mijlocul secolului XX, oamenii au reusit sa administreze si sa
rafineze cheltuielile de energie cauzate de acestea de la 1400 kWh/an la 350
kWh/an, in medie, inregistrand astfel o reducere impresionanta a energiei de 75%.

3
 I.2. PREELIMINARI-PRINCIPII TERMODINAMICE

Într-un lichid, atomii şi moleculele sunt dispuse mult mai aproape unele
de celelalte, în structuri mult mai stabile, prin comparaţie cu un gaz. Pentru a
schimba lichidul în gaz, deci pentru realizarea fenomenului de vaporizare
(evaporare), este nevoie de energie pentru a înfrânge rezistenţa datorată forţelor
care ţin atomii şi moleculele lichidului în structura de fluid. Această energie, sub
formă de căldură, este extrasă din volumul din jurul oricărui lichid atunci când se
petrece ceea ce numim evaporare, astfel apărând efectul de răcire din timpul
acestei transformări. Aşadar, evaporarea unui lichid răceşte volumul învecinat
zonei în care se produce fenomenul. Frigiderele folosesc această proprietate, adică
absorb căldura din compartimentul cu alimente prin evaporarea lichidului
refrigerent.
Punctul de vaporizare al unui lichid creşte odată cu presiunea la care
acesta se găseşte. Aceasta înseamnă că multe substanţe care la temperatura
camerei sunt gaze, pot fi transformate în lichide prin comprimare. La scoaterea de
sub presiune, lichidul revine foarte repede la starea gazoasă prin evaporare,
fenomen însoţit de consecinţele termice anterior menţionate. Frigiderele utilizează
pentru răcire ceea ce se numeşte un agent frigorific - o substanţă cu temperatura
de vaporizare (fierbere) scăzută, putând deci să absoarbă căldură la temperaturi
mai mici decât ale mediului ambiant. Frigiderele mai noi folosesc drept agent de
răcire propanul, preferat freonului folosit mai demult, deoarece s-a dovedit că
acesta din urmă are un efect distructiv asupra stratului de ozon care ne protejează
de efectele nocive ale radiaţiilor ultraviolete.
Prin comprimarea sau mărirea volumului unui gaz, acestuia i se poate
ridica, respectiv coborî temperatura.
Căldura circulă într-o singură direcţie, de la cald la rece.

4
 II.ELEMENTE COMPONENTE

In figura 1 se observa, o vedere laterală, în componenţa unui frigider intră

următoarele (temperaturile sunt aproximative):

Fig.1
Acesta este compus din:
un compresor electric care acţionează asupra agentului frigorific. Este acţionat
electric şi transferă frigiderului energie sub formă de lucru mecanic, în schimbul
energiei electrice utilizate;
o reţea de conducte de lichefiere montate în exterior pe partea din spate a
frigiderului, vopsite de obicei în negru ţi care fac parte dintr-un subansamblu
denumit condensator;
un circuit interior de răcire, format din canale (ţevi) interioare prin care curge
agentul frigorific, circuit denumit uneori şi vaporizator;
o valvă de expansiune.
lichidul de răcire, denumit şi agent frigorific sau agent refrigerent, despre care
am vorbit anterior.

5
 III.FUNCTIONAREA FRIGIDERULUI

Frigiderul este echipat aşadar cu o reţea etanşă de ţevi şi conducte dintre

care primele sunt dispuse în interiorul său (circuitul de răcire), iar celelalte în exterior,
pe peretele posterior (condensatorul). Prin acest sistem continuu de ţevi şi conducte
curge agentul frigorific. În funcţie de locaţia sa în cadrul reţelei de ţevi la un moment
dat, refrigerentul este fie în stare lichidă, fie în stare gazoasă.
La momentul surprins în fotografia de dedesubt, când circulă prin circuitul
de răcire, lichidul de răcire se află în stare gazoasă, la temperaturi scăzute. Atunci
când aerul încălzit de alimentele proaspăt introduce în frigider ia contact cu ţevile reci,
se produce un transfer de căldură dinspre alimente spre gazul refrigerent, rezultând o
răcire a compartimentului pentru depozitarea alimentelor, respectiv încălzirea
refrigerentului, care curge spre compresor.

6
 Agentul frigorific trece acum printr-un proces în urma căruia este extrasă
căldura pe care acesta a absorbit-o din alimentele depozitate în frigider, revenind astfel
la o temperatură scăzută. Ce se întâmplă de fapt in această etapă?
La început compresorul presurizează gazul, proces care îl încălzeşte
asemenea felului în care o pompă de bicicletă se încălzeşte în timpul umflării unei roţi.
Acum un gaz foarte fierbinte, agentul frigorific traversează reţeaua de conducte de
lichefiere a condensatorului, care se găseşte, după cum am menţionat anterior, în
exteriorul frigiderului, în partea din spate a acestuia. Pe măsură ce traversează
conductele de lichefiere, gazul eliberează căldura acumulată, motiv pentru care aerul
este cald în spaţiul din spatele frigiderului. De-a lungul reţelei de conducte, agentul se
răceşte suficient pentru a trece prin condensare în formă lichidă. Practic are loc un
proces de lichefiere, care este întotdeauna însoţit de cedare de căldură (vezi figura de
mai jos).

7
 6.VALVA DE EXPANSIUNE

Lichidul, încă destul de cald şi sub presiune, trece prin valva de

expansiune şi se transformă într-un amestec lichido-gazos aflat la o presiune mai
mică , ceea ce duce la vaporizarea şi răcirea sa considerabilă, în cadrul unui proces
asemănător cu ceea ce simţim când folosim spray-ul unui deodorant. La ieşirea din
valva de expansiune, agentul este un amestec suficient de rece pentru a fi capabil să
îngheţe hrana din congelatorul frigiderului d-voastră. Dar la momentul când revine în
reţeaua de ţevi din interiorul frigiderului, ajunge la o temperatură optimă pentru răcire
şi care nu mai produce şi îngheţarea alimentelor. Ciclul reîncepe apoi cu agentul
frigorific absorbind căldura alimentelor de-abia introduse în frigider, permiţând astfel

8
păstrarea lor pentru perioade mai lungi de timp decât ar fi posibil la temperatura
camerei.

Aşa cum am descris anterior, efectul de răcire se obţine în cazul frigiderului

printr-un ciclu de condensări şi vaporizări ale unui compus chimic, freon sau propan.
Etapele acestui ciclu de refrigerare, explicate dintr-o perspectivă termodinamică în cele
ce urmează, sunt numerotate în figura următoare de la 1 la 6 (în cadrul figurii punctele
albastre simbolizează că agentul frigorific este în stare gazoasă, iar zonele complet
albastre semnifică faptul că agentul este în stare lichidă la acele momente. De
remarcat şi zonele de tranziţie între lichid şi gaz, unde avem de-a face cu un amestec
între cele două):

9
1. În exteriorul containerului frigiderului, compresorul electric efectuează
lucru mecanic asupra gazului frigorific, mărindu-i presiunea, ceea ce, conform
principiilor termodinamicii, îi creşte şi temperatura.
2. În continuare, acest gaz la presiune mare şi temperatură ridicată
pătrunde în conductele de lichefiere ale condensatorului din spatele frigiderului.
3. Căldura (q) circulă dinspre gazul aflat la o temperatură ridicată spre
zona de temperatură mai scăzută din jurul condensatorului. Această pierdere
de căldură face ca gazul aflat la presiune mare să condenseze într-un lichid
(mişcarea moleculelor de gaz ale agentului de răcire este încetinită în momentul
pierderii de căldură, ceea ce permite formarea legăturilor între moleculele
substanţei specifice stării de agregare lichide - vezi acest articol despre stările de
agregare). Astfel, lucrul mecanic efectuat asupra gazului de către compresor este
urmat de o transformare de stare de agregare a agentului frigorific în cadrul unei
reacţii cu cedare de căldură, căldură cedată aerului din mediul imediat apropiat
condensatorului. Dacă aţi atins vreodată ţevile din spatele frigiderului aţi simţit
căldura eliberată la condensarea agentului de răcire.
4. Apoi, lichidul de răcire trece printr-o valvă de expansiune intrând în
circuitul de răcire din interiorul frigiderului. În aceste momente lichidul este la
presiune scăzută datorită expansiunii şi are o temperatură inferioară celei a
mediului în care se află (aerul din frigider).
5. Căldura se transferă dinspre zonele cu temperatură mai mare (unde
sunt depozitate alimentele) spre circuitul de răcire, reducând temperatura din
frigider. Energia absorbită sub formă de căldură învinge forţele de atracţiile dintre
moleculele lichidului de răcire, favorizând vaporizarea acestuia.
6. Când tot lichidul de răcire a vaporizat, ciclul poate reîncepe.
Ciclul acesta nu continuă la infinit, ci este controlat de un termostat. Atunci
când temperatura din interiorul frigiderului creşte peste valoarea setată, termostatul
porneşte compresorul. În momentul în care interiorul frigiderului a fost adus sub
temperatura de răcire dorită, compresorul este oprit. Acest mecanism de control
permite economisirea energiei electrice.

10
 8.BIBLIOGRAFIE
1. http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-functioneaza-lucrurile/78-cum-
functioneaza-frigiderul.html
2. https://deinspiratie.info/frigiderul-ecologic/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Frigider
 Liviu Stoica– Arhitectura locuintei, Bucuresti, 2012, ISBN 978-973-0-13583-1

11