Alfabetul Limbii Franceza

A a {a}
À à {a}
 â {a}
B b {be}
C c {se}
Ç ç {se}
D d {de}
E e {eu}
É é {e}
È è {ee - e lung}
Ê ê {ee - e lung}
Ë ë {e / ee}
F f {ef}
G g {ge}
H h {aș}
I i {i}
Î î {i}
Ï ï {i}
J j {gi}
K k {ca}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
Ô ô {o}
P p {p}
Q q {chiu}
R r {er}
S s {es}
T t {te}
U u {iu}
Ù ù {uu}
Û û {iu}
Ü ü {iu}
V v {ve}
W w {dublu ve}
X x {ics}
Y y {igrec}
Ÿ ÿ {igrec triema}
Z z {zet}

Ligaturile :

Æ æ {ii}
Œ œ {eo}

1
Reguli de pronuntie
Pentru inceput,vom incepe cu regulile esentiale de pronuntie:

1. OU=[U] 2. OI=[OA]

La poupée = papuşa la boite=cutia

La mouche=musca le mois=luna
Le loup=lupul la droite=dreapta
La cour=curtea noir=negru

3. AU=[O] 4. EAU=[O]

l’auto= maşina le gâteau= prăjitura

gauche=stanga le moineau=vrabia
jaune=galben l’eau=apa
la faute=greşeala l’oiseau=pasãrea

5. CH=[Ş] 6. EI=[E]

la bouche=gura la reine=regina
le chapeau=pălăria la baleine=balena
le chocolat=ciocolata seize=şasesprezece
le chiffre=cifra treize=treisprezece

7. AI=[E] 8. AIS, AIT,AIENT=[E]

le lait=laptele je marchais=eu mergeam

mai=mai (ils) étaient=(ei) erau
la laine=lâna (il) portait=el purta
l’air=aerul (elles) avaient=(ele)aveau

9. ILL=[II] 10. GE/GI=[J]

la fille=fiica la cage=cuşca
la famille=familia le genou=genunchiul
la feuille=frunza le gilet=vesta
je travaille=eu lucrez
la girafe=girafa

11.CE/CI=[S] 12. Ç=[S]

la noce=nunta le garçon=baiatul
descendre=a coborî la façade=faţada
merci=mulţumec le français=franceza
le cinema=cinematograful le maçon=zidarul

13. GN=[NI] 14. AIL=[AI]

la montagne=muntele le travail=munca
gagner=a caştiga le detail=detaliul
la champagne=la ţară
magnifique=mareţ 15. EIL=[EI]

16. TI=[SI] l’appareil=aparatul

le soleil=soarele
la patience=rãbdarea
la respiration=respiraţia 17. PH=[F]

2
18. IN =[EN] le phare=farul
le nenuphare=nufărul
intelligent=inteligent
inviter=a invita 20. QU=[C]

19. EN=[AN] que=care

qui=cine
l’enquête=ancheta magique=magic
entrer=a intra remarquer=a remarca

21. U=[IU] 22. Y=[I]

le mur=zidul le stylo=stiloul
l’huile=uleiul les yeux=ochii
la faculté=facultatea le sycomore=paltinul
la levure=drojdia la
pyramide=piramida

Diacritice in limba franceza - Descriere si exemple de cuvinte

In limba franceza se pun accente pe literele a, e, i, o, u, c, y, in plus se formeaza
ligaturile ae si oe. In acesta lectie veti invata mai multe despre fiecare tip de accent in franceza
impreuna cu exemple de cuvinte care contin aceste diacritice.

1. Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula inclinata inspre
dreapta "é". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din limba romana, in franceza
moderna este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost precedata de o consoana.

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent acut:

écouter {echiute} = a asculta

étudiant {etudian} = student
cinéma {sinema} = cinema
café {cafe} = cafea
prévenir {prevnir} = a avertiza

2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}

Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula inclinata inspre
partea stanga à, è, ù . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea
dintre omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: à {a} = la -> a {a} = are
; ou {u} = sau -> où {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.

Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent grav:

çà {sa} = aici
delà {de.la} = dincolo de
déjà {deja} = deja
là {la} = acolo

Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este où

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent grav:

fièvre {fievrâ} = febra

3
thème {tem} = tema
arène {aren} = arena
collège {colej} = colegiu

3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircumflex}

Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta intr-o gamalie

precum a literei "â" din limba romana â, ê, î, ô, û. Accentul circumflex are de obicei rolul de a
indica ca dupa el obisnuia inainte sa fie litera s ori o vocala. De mentionat faptul ca accentul
circumflex dupa literele i si u nu mai este obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea
pronuntiei sau pentru a face diferenta intre omonime.

Cuvinte in franceza care contin litera "a" cu accent circumflex:

bâtir {batir} = a construi

pâle {pa.lâ} = pal, palid
âme {amh} = suflet
âcre {acră} = acru

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent circumflex:

fêlure {feliur} = crapatura

conquête {conchet} = cucerire
forêt {foree} = padure
extrême {estremm} = extrema

Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent circumflex:

une île {iun ilă} = o insula

Cuvinte in franceza care contin litera "o" cu accent circumflex:

côte {cott} = coasta (referire la mare)

hôtel {otel} = hotel
bientôt {bianto} = curand
ôter {oti} = a indeparta, a sterge

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent circumflex:

sûr {siur} = sigur

mûr {miur} = matur
fleûr {fliur} = floare

4. Accent tremă = accent tréma {acsan triema}

Accentul tremă in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i, u, y si consta in

doua puncte deasupra literei ë, ï, ü, ÿ. Acest accent este folosit atunci cand intr-un cuvant se afla
doua vocale una langa alta si ambele trebuiesc pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita
doar in unele nume proprii sau in cuvinte franceze moderne.

Cuvinte in franceza care contin litera "e" cu accent trema (umlaut):

ambiguë {abighiu} = ambigu

canoë {canoe} = canoe

4
Israël {Izrael} = Israel
Noël {Noel} = Craciun

Cuvinte in franceza care contin litera "i" cu accent trema (umlaut):

haïr {air} = ură

héroïne {eroinn} = eroină
archaïque {arca.ic} = arhaic
maïs {meis} = porumb
ambiguïté {ambiguite} = ambiguitate

Cuvinte in franceza care contin litera "u" cu accent trema (umlaut):

exigüe {egzighiue} = inghesuit

argüer {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cédille {sedile}

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula atasate literei in
partea de jos ç. Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori
acest accent la inceputul cuvintelor dar niciodata la final.

Cuvinte in franceza care contin litera "c" cu cedila:

garçon {garson} = baiat

leçon {leson} = lectie
ça {sa} = acesta, aceasta
français {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile œ si æ in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt folosite deseori in
cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o regula anume pentru cand se
folosesc.

Cuvinte in franceza care contin ligaturile œ sau æ:

œuvre {ovră} = munca

œil {oil} = ochi
sœur {soor} = sora

æquo {ecu} = cravata

curriculum vitæ {curiculum vitee} = curiculum vite (CV)

Numerele in Franceza de la 1 la 100

Cu ajutorul acestui articol veti invata numerele in franceza 1-100 impreuna cu pronuntia
acestora, astfel iti va fi mult mai usor sa te integrezi intr-o tara vorbitoare de limba franceza
deoarece la fel ca si in limba romana numerele in franceza sunt foarte importante pentru
dezvoltarea vocabularului, acestea fiind folosite in tot felul de situatii.

Mai intai invata numerele pana la 20 si cu ajutorul acestora vei invata toate numerele pana la
100.

5
Numerele in franceza 1-10
Cifra zero este scrisa la fel ca si in limba romana insa are un accent acut pe litera "e" si se
pronunta usor diferit, celelalte cifre pana la 10 se scriu si se pronunta total diferit.

0 - zéro {zeroo}
1 - un {an}
2 - deux {deo}
3 - trois {troa}
4 - quatre {catră}
5 - cinq {sanc}
6 - six {sis}
7 - sept {set}
8 - huit {u.it}
9 - neuf {neof}
10 - dix {diz}

Numerele in franceza 11-20

Numerele franceze 17, 18, 19 sunt formate foarte simplu zece + cifrele 7, 8, 9 => dix + sept,
huit, neuf

11 - onze {onzâ}
12 - douze {duzâ}
13 - treize {treezâ}
14 - quatorze {catorzâ}
15 - quinze {chenzâ}
16 - seize {sezâ}
17 - dix-sept {di-setâ}
18 - dix-huit {diz.uit}
19 - dix-neuf {diz-neof}
20 - vingt {va}

Acum este timpul sa afli cum se formeaza numerele in franceza dintre 21 si 69, nu este nevoie
sa te sperii pentru ca in realitate trebuie sa inveti doar numerele 20, 30, 40, 50 si 60, numerele
dintre se formeaza cu ajutorul numerelor invatate pana acum: numerele mari (20, 30, 40, 50, 60)
+ cifrele 1, 2, 3 ... 9

21 - vingt et un {va e an}

22 - vingt-deux {van-dio}
23 - vingt-trois {van-troa}
24 - vingt-quatre {van-catră}
25 - vingt-cinq {van-sancă}
26 - vingt-six {van-sis}
27 - vingt-sept {van-set}
28 - vingt-huit {van-uit}
29 - vingt-neuf {van-neof}

30 - trente {trant}
31 - trente et un {trant e an}
32 - trente-deux {trant-dio}
33 - trente-trois {trant-troa}
34 - trente-quatre {trant-catră}
35 - trente-cinq {trant-sanc}
36 - trente-six {trant-siz}
37 - trente-sept {trant-set}

6
38 - trente-huit {trant-uit}
39 - trente-neuf {trant-neof}

40 - quarante {carant}
41 - quarante et un {carant e an}
42 - quarante-deux {carant-dio}
43 - quarante-trois {carant-troa}
44 - quarante-quatre {carant-catră}
45 - quarante-cinq {carant-sanc}
46 - quarante-six {carant-sis}
47 - quarante-sept {carant-set}
48 - quarante-huit {carant-uit}
49 - quarante-neuf {carant-neof}

50 - cinquante {sacant}
51 - cinquante et un {sacant e an}
52 - cinquante-deux {sacant-dio}
53 - cinquante-trois {sacant-troa}
54 - cinquante-quatre {sacant-catră}
55 - cinquante-cinq {sacant-sanc}
56 - cinquante-six {sacant-sis}
57 - cinquante-sept {sacant-set}
58 - cinquante-huit {sacant-uit}
59 - cinquante-neuf {sacant-neof}

60 - soixante {soasant}
61 - soixante et un {soasant e an}
62 - soixante-deux {soasant-dio}
63 - soixante-trois {soasant-troa}
64 - soixante-quatre {soasant-catrâ}
65 - soixante-cinq {soasant-sanc}
66 - soixante-six {soasant-sis}
67 - soixante-sept {soasant-set}
68 - soixante-huit {soasant-uit}
69 - soixante-neuf {soasant-neof}

Numerele in franceza dintre 70 si 79 se formeaza un pic diferit dar sunt la fel de usor de
memorat. Pastrezi 60 si adaugi numerele de la 10-19 => soixante + dix, onze ... dix-neuf

70 - soixante-dix {soasant dis}

71 - soixante et onze {soasant e onzâ}
72 - soixante-douze {soasant-duzâ}
73 - soixante-treize {soasant-trezâ}
74 - soixante-quatorze {soasant-catorzâ}
75 - soixante-quinze {soasant-chenzâ}
76 - soixante-seize {soasant-sezâ}
77 - soixante-dix-sept {soasant-diz-set}
78 - soixante-dix-huit {soasant-diz-uit}
79 - soixante-dix-neuf {soasant-diz-neof}

Numerele in franceza dintre 80 si 89 sunt formate un pic mai ciudat deoarece traducerea
numarului 80 in limba romana ar fi 4 de 20 => quatre (4) + vingt (20). La restul numerelor se
adauga si cifrele de la 1 .... 9

80 - quatre-vingt {catrâ-van}

7
81 - quatre-vingt-un {catrâ-va-a}
82 - quatre-vingt-deux {catrâ-van-deo}
83 - quatre-vingt-trois {catrâ-van-troa}
84 - quatre-vingt-quatre {catrâ-van-catrâ}
85 - quatre-vingt-cinq {catrâ-van-sanc}
86 - quatre-vingt-six {catrâ-van-siz}
87 - quatre-vingt-sept {catrâ-van-set}
88 - quatre-vingt-huit {catrâ-van-uit}
89 - quatre-vingt-neuf {catrâ-van-neof}

Numerele in franceza dintre 90 si 99 se formeaza foarte similar cu cele dintre 70-79 dar
inlocuiesti soixante (60) cu quatre-vingt (80) + numerele de la 10 ... 19

90 - quatre-vingt-dix {catrâ-van-dis}
91 - quatre-vingt-onze {catrâ-van-onzâ}
92 - quatre-vingt-douze {catrâ-van-duzâ}
93 - quatre-vingt-treize {catrâ-van-trezâ}
94 - quatre-vingt-quatorze {catrâ-van-catorzâ}
95 - quatre-vingt-quinze {catrâ-van-chenzâ}
96 - quatre-vingt-seize {catrâ-van-sezâ}
97 - quatre-vingt-dix-sept {catrâ-van-di-set}
98 - quatre-vingt-dix-huit {catrâ-van-diz-uit}
99 - quatre-vingt-dix-neuf {catrâ-van-diz-neof}

100 - cent {san}

Cat este ceasul in Franceza | Ora in Franceza

In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu ajutorul unor reguli si
expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi lectia Numerele 1-100 pentru a te putea
concentra doar pe regulile si expresiile noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi cuvintele 'du
matin' pentru a.m. si 'de l'après-midi' pentru perioada dintre pranz si ora 18:00 dupa care poti
folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de
mentionat faptul ca de obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute prin doua puncte
folosesti litera 'h' precum : 15h23

Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel mai des
expresia 'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o serie de raspunsuri posibile
pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in limba franceza.

1:00
- Il est une heure {Il et iun oor} = Este ora unu
- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si cuvantul 'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi precum in limba
romana 'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind corect si daca contine direct
ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de l’après-midi

1:10
- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece

8
- Une-heure dix de l’après-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece dupa-amiaza
- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30
- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate
- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45
- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de ora pana la ora 5
- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canză} = Este ora 5 fara 15 minute
- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catră oor carant sanc} = Este ora 4 si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plaît ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi spuneti ora, va rog?
C'est à quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment, ceva ce urmeaza a
se intampla)
Le concert est à quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce ora este?
Il arrive dans trois quarts d’heure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de minute

Il est cinq heures pile / cinq heures précises {Il et sanc oor pilâ / sanc oor presisâ} = Esta ora
5 fix
Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

Animale domestice si salbatice in Franceza

Numele de animale in franceza este un alt exercitiu bun de ati imbogati vocabularul. In aceasta
lectie vei invata denumirea in franceza a animalelor domestice (crescute la ferma), animale de
companie, animale salbatice si chiar pasari si insecte.

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la vaș}
porc = le cochon {le coșon}
oaie = le mouton {le moton}
capra = la chèvre {la șevrâ}
cal = le cheval {le șeval}
soarece = la souris {la sori}

gaina, pui = le poulet {le pulee}

rata = le canard {le canaar}
gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}
catel = le chien {le șian}
hamster = le hamster {le amster}

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}
porc spinos = le porc-épic {le porc epic}
lup = le loup {le lu}
elefant = l'éléphant {elefan}
girafa = la girafe {la jirafâ}

9
leopard = le léopard {le leopaar}
leu = le lion {le lio}
urs panda = le panda {le pandaa}
pantera = le panthère {le panteer}
tigru = le tigre {le tigră}
zebra = le zèbre {le zebră}
antilopa = l'antilope {antilop}
castor = le castor {le castoor}
caprioara, cerb = le cerf {le ceer}
vulpe = le renard {le renaar}
vidra = la loutre {la lutr}
iepure = le lapin {la lapan}
raton = le raton-laveur {le raton laver}
veverita = l'écureuil {echiureil}
maimuta = le singe {le saanj}
bivol = le buffle {le buflâ}
camila = le chameau {le șamo}
ghepard = le guépard {le ghepaar}
gorila = la gorille {la goriie}
cangur = le kangourou {le cangaruu}
rinocer = le rhinocéros {le rinocerosâ}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}
delfin = le dauphin {le dofaan}
rechin = le requin {le rechian}
balena = la baleine {la belenâ}

Reptile in franceza :
crocodil = le crocodile {le crocodilâ}
broasca = la grenouille {la gronuil}
soparla = le lézard {le lezaar}
sarpe = le serpent {le serpo}
broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :
furnica = la fourmi {la furmi}
albina = l'abeille {labee}
fluture = le papillon {le papi-ion}
gandac = le cafard {le cafaar}
melc = l'escargot {lescargo}
paianjan = l'araignée {larainee}

Familia in franceza | Membrii familiei in limba franceza

In aceasta lectie vei invata cuvinte si fraze uzuale despre familia ta in limba franceza, de la rude
foarte apropiate precum mama, tata pana la rude indepartate
precum unchi, verisor sau cumnat. Am considerat de asemenea ca este foarte important sa stii
sa pui intrebari referitoare la familia altcuiva precum 'Cati frati ai?'. O metoda foarte eficienta de
a retine toate denumirile si expresiile este sa creezi un arbore geanologic in franceza cu toti
membri familiei tale, poti face acest exercitiu singur sau impreuna cu un prieten.

Obs!!! Toate cuvintele in franceza sunt impreuna cu articol si pronuntie.

10
Obs!!! Membri familiei sunt trecuti in ordinea importantei, nu alfabetic.

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}
parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mère {la meer}
mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}
tata = le père {le peer}
tata vitreg = le beau-père {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bébé {le be.be}
frate = le frère {le freer}
sora = la sœur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-père {le gran peer}
bunica = la grand-mère {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {lonclă}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nièce {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}

cumnat = le beau-frère {le boo freer}
soacra = la belle-mère {la bel meer}
socru = le beau-père {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}

iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este 'mon' pentru
masculin (mon frère), 'ma' pentru feminin (ma mère) si pentru plural folosesti
intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}

11
Ai frati? = Avez-vous des frères ? {Ave-vu de freer?}
Da, am un frate = Oui, j’ai un frère. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}

Da, am copii. = Oui, j’ai des enfants. {Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) = Êtes-vous marié ? {Ete vu ma.ri.e?}

Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis marié {Ui, je suii ma.ri.e}
Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas marié {No, je ne suii pa ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis célibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcés. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mère et mon grand-père {Ilz son ma
grand-meer e mon grand-peer}

Invata sa numeri in franceza 100+

In lectia Numerele in franceza ai invatat sa numeri pana la 100 acum e timpul sa inveti sa scrii si
sa citesti corect numerele de la 100 la un miliard.

Numerele in franceza 100 - 10 000+

Daca ai invatat sa numeri corect pana la 100 iti va fi foarte simplu sa numeri pana la o mie
deoarece nu trebuie sa inveti decat structura cu ajutorul careia vei forma restul numerelor.

Iti reamintesc ca 100 se scrie in limba franceza 'cent' {san}, restul numerelor din suta in suta
pana la 1000 se formeaza adaugand denumirea cifrelor 1-9 in fata cuvantului 'cent' + 's'

100 - cent {san}

200 - deux cents {dio san}
300 - trois cents {troa san}
400 - quatre cents {catră san}
500 - cinq cents {sanc san}
600 - six cents {sis san}
700 - sept cents {set san}
800 - huit cents {uit san}
900 - neuf cents {neof san}

In limba franceza numerele de genul 101-999 se formeaza la fel ca si in limba romana, mai intai
spui cuvantul pentru sute si dupa adaugi restul numarului. De retinut faptul ca atunci cand
cuvantul 'cent' se afla la sfarsitul numarului primeste un 's' dar atunci cand se afla in interiorul
numarului 's'-ul dispare.

101 - cent un
102 - cent deux
103 - cent trois
.......................
125 - cent vingt-cinq
.......................
182 - cent quatre-vingt-deux
.......................
206 - deux cent six
207 - deux cent sept
.......................
211 - deux cent onze

12
.......................
267 - deux cent soixante-sept
.......................
305 - trois cent cinq
306 - trois cent six
.......................
399 - trois cent quatre-vingt-dix-neuf
.......................
416 - quatre cent seize
417 - quatre cent dix-sept
.......................
545 - cinq cent quarante-cinq
546 - cinq cent quarante-six
.......................
608 - six cent huit
.......................
732 - sept cent trente-deux
733 - sept cent trente-trois
.......................
820 - huit cent vingt
821 - huit cent vingt et un
.......................
998 - neuf cent quatre-vingt-dix-huit
999 - neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
1000 - mille

Numerele in franceza peste 1000 se formeaza la fel ca si in limba romana, spui mai intai miile,
sutele si dupa zecile. Spre deosebire de sute la cuvantul 'mille' nu se mai adauga un 's'.

2000 - deux mille

.......................
2500 - deux mille cinq cents
2501 - deux mille cinq cent un
.......................
3000 - trois mille
.......................
3231 - trois mille deux cent trente et un
.......................
9998 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-huit
9999 - neuf mille neuf cent quatre-vingt-dix-neuf
10 000 - dix mille

In limba franceza atunci cand scrii numere peste 1000 folosesti fie punctul fie un mic spatiu intre
cifre precum in exemplul: 9.998 / 9 998

Numerele peste 10.000 se formeaza la fel ca cele peste o mie, zecile de mii, sutele si zecile.

10 578 - dix mille cinq cent soixante-dix-huit

.......................
13 045 - treize mille quarante-cinq
.......................
100 000 - cent mille
.......................
1 000 000 - un million
.......................
2 000 000 - deux millions
.......................

13
2 800 107 - deux million huit cent mille cent sept
.......................
un miliard - un milliard
doua miliarde - deux milliards

Observati ca denumirea pentru milion si miliard preia acel 's' atunci cand se afla la capatul
numarului.

O mica recapitulara pentru numerele 100, 1000, 10 000+ in limba franceza

100 - cent
1000 - mille
10 000 - dix mille
100 000 - cent mille
1 000 000 - un million
1 000 000 000 - un milliard

Lunile anului in franceza

In aceasta lectie vei invata lunile anului in franceza impreuna cu pronuntia acestora. Denumirea
lunilor anului in franceza sunt de genul masculin si nu se scriu cu majuscula decat daca se afla la
inceputul propozitiei.

In limba franceza lunile anului se numesc 'Les mois de l’année' {le moa del anee}

Lunile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}
februarie = février {fevrie}
martie = mars {mars}
aprilie = avril {avril}
mai = mai {me}
iunie = juin {jun}
iulie = juillet {juile}
august = août {ut}
septembrie = septembre {septambră}
octombrie = octobre {octobă}
noiembrie = novembre {novebră}
decembrie = décembre {desambră}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza impreuna cu diverse
prepozitii sau structuri:

'en' + numele unei luni = ' în ' + numele unei luni

Ex: en mars {an mars} = in martie

O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ...
' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie

Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti
prepozitia 'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octobă} = dupa octombrie (din octombrie incoace)

un mois {an moa} = o luna

ce mois {se moa} = luna aceasta
le mois prochain {le moa proșan} = luna viitoare
ce janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)
en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)

14
en janvier prochain {an javie proșan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)
de janvier à avril {de javie a avrilă} = din ianuarie in aprilie
le 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuarie
le mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuarie
du vendredi 10 janvier {du vandrădi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

In exemplele de mai sus puteti inlocui luna ianuarie, aprilie si ziua de marti cu ce alte luni sau zile
doriti.

Zilele saptamanii in Franceza

In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in franceza, pronuntia acestora si cateva observatii
folositoare. Denumirea zilelor in franceza nu ar trebui sa-ti lipseasca din vocabular deoarece
sunt deseori intalnite in conversatii zilnice uzuale.

In limba franceza zilele saptamanii se numesc 'les jours de la semaine' {le jur de la semenâ}.

Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}

luni = lundi {landii}

marti = mardi {mardii}
miercuri = mercredi {mercrădi}
joi = jeudi {jodii}
vineri = vendredi {vandrădi}

sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semenâ}

sambata = samedi {samdii}

duminica = dimanche {dimanș}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla la inceputul
propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se termina in ' -di ' cu exceptia zilei
de duminica. Calendarele franceze incep saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se
termina cu ziua de duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi = un jour {an jur}
o saptamana = une semaine {iun semenâ}
ieri = hier {ier}
azi = aujourd'hui {ojurdui}
maine = demain {dema}
saptamana aceasta = cette semaine {set semenâ}
saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proșenâ}
saptamana trecuta = la semaine dernière {la seman dernier}

Anotimpurile in Franceza
In aceasta lectie vei invata anotimpurile in franceza impreuna cu pronuntia acestora. Denumirea
anotimpurilor in franceza nu se scriu cu majuscula decat daca se afla la inceputul propozitiei.

15
In limba franceza anotimpurile se numesc 'les saisons' {le sezon}

Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara = printemps {prantam}

vara = été {etee}

toamna = automne {otonâ}

iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse
prepozitii sau structuri:

in timpul primaverii = au printemps {o pranta}

in timpul verii = en été {an ete}
in timpul toamnei = en automne {an otonâ}
in timpul iarnii = en hiver {an iver}

in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}

in aceasta vara = cet été {set ete}
in aceasta toamna = cet automne {set otonâ}
in aceasta iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l'été dernier, en été dernier {lete dernie, an ete dernie}
vara viitoare, in vara viitoare = l'été prochain, en été prochain {lete proșan, an ete proșan}
in timpul verii = pendant l'été {pandaa lete}
in vara anului 2013 = pendant l'été de 2013 {pandaa lete de 2013}
in timpul lunilor de vara = pendant les mois d'été {pandaa le moa dete}
o vara ploioasa = un été pluvieux {iun ete pliuvio}

Partile corpului in Franceza (corpul omenesc)

In aceasta lectie vei invata totul despre corpul omenesc si anume toate denumirile
pentru partile corpului in limba franceza. Sunt cuvinte importante pentru vocabularul tau
deoarece le poti auzi zilnic in conversatii uzuale.

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}
corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza:

cap = la tête {la tet}

păr = les cheveux {lez șovoo}
față = le visage {le visaj}
ureche = une oreille {iun oreii}
urechile = les oreilles {lez oreii}
frunte = le front {le fron}
ochii = les yeux {le io}
un ochi = un œil {an oie}
nas = le nez {le ne}

16
obraz = la joue {la ju}
obraji = les joues {le ju}
gură = la bouche {la buș}
buză = la lèvre {la levrâ}
buze = les lèvres {le levrâ}
dinte = la dent {la dahn}
dinți = les dents {le dahn}
limbă = la langue {la langâ}
bărbie = le menton {le manto}
gât = le cou {le cu}
ceafă = la nuque {la nucâ}
interiorul gâtului = la gorge {la gorjâ}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}

umeri = les épaules {lez epolâ}
umăr = une épaule {iun epolâ}
piept = la poitrine {la poatrinâ}
sâni = les seins {lez san}
sfârc = le mamelon {le mamelon}
abdomen = l'abdomen {labdomenâ}
buric = le nombril {le nombrilâ}
stomac = un estomac {an estoma}
șold = la hanche {la anș}
brațe = les bras {le bra}
braț = le bras {le bra}
subraț = aisselle {eselâ}
coate = les coudes {le cudâ}
cot = le coude {le cudâ}
incheietura mâinii = le poignet {le poa.ne}
mâini = les mains {le mahn}
degete = les doigts {le dua}
degetul mare = le pouce {le pus}
arătătorul = l'index {landex}
degetul mijlociu = le majeur {le majoor}
inelarul = l'annulaire {lanuleir}
degetul mic = le petit doigt {le petit dua}
unghii = les ongles {lez onglâ}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fesâ}

picior = la jambe {la jambâ}
picioare = les jambes {le jambâ}
coapse = les cuisses {le chiuis}
genunchi = le genou {le jenu}
genunchii = les genoux {le jenu}
gleznă = la cheville {la șevi.ie}
glezne = les chevilles {le șevi.ie}
călcâie = les talons {le taloon}
călcâi = le talon {le taloon}
talpă = le pied {le pie}
tălpi = les pieds {le pie}
degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

17
Salut si La revedere in Franceza - Formule de salut in franceza
Fie ca vrei sa vizitezi Franta sau poate planuiesti sa te muti definitiv in aceasta tara este esential
sa inveti toate formele de salut in franceză pentru a te putea integra mai usor in diverse situatii.
In aceasta lectie vei invata toate saluturile in franceză, atat formule de salut formale cat si
cele informale impreuna cu traducerea si pronuntia acestora.

Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour! {bonjur}
insemnand 'salut', 'bună dimineata', 'bună ziua' asadar poate fi folosit pentru toate perioadele
din zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti spune Bonsoir! {bon.suar} care practic
inseamna 'bună seara'.

Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera informala, potrivita doar
pentru prieteni sau cunostinte apropiate folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana
inseamna 'bună', 'salut', 'hi'.

Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie

folosesti Bienvenue! {Bien.veniu} care inseamna 'bine ai venit'.

Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu care tocmai te-ai
intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a spune la revedere in franceză:

bonne journée {bon jurnee} = o zi bună

bonne soirée {bon soaree} = o seară / dupa-amiază bună

bonne nuit {bone nuii} = noapte bună

au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere in franceza)

à bientôt {a biantoo} = pe curând

Legume in franceza
In aceasta lectie vei invata denumiri de legume in franceza, astfel iti va fi mult mai usor sa
comanzi mancarea preferata la restaurant sau sa intelegi o reteta pe care vrei sa o incerci de
ceva timp. Atunci cand vrei sa spui 'o leguma' in franceza vei spune 'un légume', iti va fi foarte
simplu sa retii acest cuvant deoarece este asemanatoare cu limba romana.

Legumele in franceza:
o legumă = un légume {a leghiumă}

legume = les légumes {le legiumă}

ardei gras = le poivron {le poavroo}

cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}

castravete = le concombre {le concombră}

ceapă = un oignon {a oni-o}

ciupercă = le champignon {le șampinion}

conopidă = le chou-fleur {le șo-flior}

18
dovlecel = une courgette {iun curjet}

dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}

mazăre = les petits pois {le petit poa}

morcov = la carotte {la carot}

porumb = le maïs {le maisă}

praz = le poireau {le puaro}

ridiche = le radis {le radi}

roșie = la tomate {la tomat}

spanac = les épinards {lez epinaar}

țelină = le céleri {le seleri}

usturoi = l’ail {lail}

varză = le chou {le șo}

vânătă = l'aubergine {l'oberjină}

Fructe in franceza
In aceasta lectie vei invata denumiri de fructe in franceza cu pronuntie pentru ati fi mai usor cand
te duci in piata sa cumperi fructele favorite pentru un suc delicios sau o prajitura gustoasa.

Fructe in Franceza :
fruct = le fruit {le fruii}

fructe = les fruits {lez fruii}

ananas = l'ananas {lananas}

banana = la banane {la bananâ}

caisa = l'abricot {labrico}

capsuna = la fraise {la frezâ}

cireasa = la cerise {la serizâ}

coacaze = la myrtille {la mirtiie}

grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}

lamaie = le citron {le sitron}

lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}

mar = la pomme {la pomâ}

19
mure = la mûre {la miur}

nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}

para = la poire {la puar}

pepene galben = le melon {le meloon}

pepene verde = la pastèque {la pastec}

piersica = la pêche {la peș}

portocala = l'orange {loranj}

prune = la prune {la priuun}

stafide = le raisin sec {le rezan secâ}

strugure = le raisin {le rezan}

zmeura = la framboise {la frambuazâ}

Culorile in Franceza
Nu este foarte greu sa inveti culorile in franceza indiferent daca te pregatesti sa te muti intr-o
tara vorbitoare de limba franceza si ai vrea sa-ti imbogatesti vocabularul sau poate ai in plan o
excursie de cumparaturi la Paris atunci fiind obligatoriu sa stii denumirile culorilor in franceza
pentru ati lua pantofii negri favoriti!

Culorile principale in franceza:

culorile = les couleurs {le culioor}

Culori Masculin sing Feminin sing Masculin plural Feminin plural

alb blanc {blaa} blanche {blanș} blancs blanches
negru noir {nuar} noire {nuar} noirs noires
gri gris {gri} grise {griz} gris grises
maro marron {maruu} marron {maruu} marron marron
rosu rouge {ruuj} rouge {ruuj} rouges rouges
roz rose {rooz} rose {rooz} roses roses
portocaliu orange {oranj} orange {oranj} orange orange
galben jaune {junâ} jaune {junâ} jaunes jaunes
verde vert {veer} verte {vert} verts vertes
albastru bleu {bleo} bleue {bleo} bleus bleues
violet violet {viole} violette {violet} violets violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut faptul ca la forma de
plural culorile se pronunta ca la singular.

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau genul si numarul
substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte important sa inveti forma de

20
masculin singular al culorilor in franceza deoarece pentru forma de feminin singular sau formele
de plural trebuie doar sa adaugi niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca
raman la fel precum 'orange'.

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin singular se adauga
un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru nuantele mai
deschise si 'foncé' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul ca aceste doua cuvinte nu se
modifica in functie de gen si numar.

albastru deschis = bleu clair {bleo cler}

albastru inchis = bleu foncé {bleo fonse}

In aceasta lectie vei invata cuvinte si fraze uzuale despre familia ta in limba franceza, de la rude
foarte apropiate precum mama, tata pana la rude indepartate
precum unchi, verisor sau cumnat. Am considerat de asemenea ca este foarte important sa stii
sa pui intrebari referitoare la familia altcuiva precum 'Cati frati ai?'. O metoda foarte eficienta de
a retine toate denumirile si expresiile este sa creezi un arbore geanologic in franceza cu toti
membri familiei tale, poti face acest exercitiu singur sau impreuna cu un prieten.

Obs!!! Toate cuvintele in franceza sunt impreuna cu articol si pronuntie.

Obs!!! Membri familiei sunt trecuti in ordinea importantei, nu alfabetic.

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}
parinti = les parents {le paraan}
sot = le mari {le marii}
sotie = la femme {la faam}
mama = la mère {la meer}
mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}
tata = le père {le peer}
tata vitreg = le beau-père {le bo peer}
copil = l'enfant {lanfa}
bebel = le bébé {le be.be}
frate = le frère {le freer}
sora = la sœur {la soor}
baiatul = le fils {le fis}
fica = la fille {la fiie}
bunici = les grand-parents {lez gran paraan}
bunic = le grand-père {le gran peer}
bunica = la grand-mère {la gran meer}
nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}
unchi = l'oncle {lonclă}
matusa = la tante {la taant}
nepot = le neveu {le nevoo}
nepoata = la nièce {la nies}
verisor = le cousin {le cuzaan}
verisoara = la cousine {la cuzin}

21
Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}

cumnat = le beau-frère {le boo freer}
soacra = la belle-mère {la bel meer}
socru = le beau-père {le bo peer}
nora = la belle-fille {la bel fiie}
ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}

iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}
relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen este 'mon' pentru
masculin (mon frère), 'ma' pentru feminin (ma mère) si pentru plural folosesti
intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}

Ai frati? = Avez-vous des frères ? {Ave-vu de freer?}

Da, am un frate = Oui, j’ai un frère. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}

Da, am copii. = Oui, j’ai des enfants. {Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) = Êtes-vous marié ? {Ete vu ma.ri.e?}

Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis marié {Ui, je suii ma.ri.e}
Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas marié {No, je ne suii pa ma.ri.e}
Sunt singur(a) = Je suis célibataire. {Je suii selibateer}
Suntem divortati = Nous sommes divorcés. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}
Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mère et mon grand-père {Ilz son ma
grand-meer e mon grand-peer}

22