Sunteți pe pagina 1din 4

OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

Tema 2
Subiectul al II-lea
Evaluare 30 puncte

Citiţi, cu atenţie, textele de mai jos:


A.. „Din 1934, nimic nu mai stătea în calea instalării unui regim totalitar în [Germania]. Cen-
tralizarea este împinsă până la limita extremă. Hitler stăpâneşte, perfect, Partidul Naţionalist [al
Muncitorilor Germani]. (...) Aparatul poliţienesc este învestit cu putere redutabilă. (...) Cât despre
politica rasială, punctul central al sistemului, aceasta se manifestă prin măsuri de protejare a rasei
şi printr-o legislaţie [antisemită].”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei)

B. „[...] După adoptarea legilor fastiscisime [...] Esenţa puterii aparţine în fapt „Ducelui” [Mussolini]. În
principiu acesta nu dă socoteală decât în faţa regelui şi are mari atribuţii economice în calitate de min-
istru al corporaţiilor şi militare ca şef suprem al armatei. El numeşte şi revocă miniştrii care nu sunt
decât simpli executanţi şi poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. Mussolini este asistat
de Marele Consiliu al Fascismului care adună în jurul său, pe lângă foştii săi camarazi, miniştri şi câţiva
înalţi funcţionari. Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea populaţiei, mobili-
zarea permanentă a acesteia în serviciul regimului răspândind în raidurile sale cuvintele de ordine ale
puterii care veghează la aplicarea lor. El participă la menţinerea ordinii cu ajutorul miliţiei, organizaţie
paramilitară ale cărei efective ating în 1940, 700.000 de membri. [...] ”
(S. Bernstein, P. Milza, Istoria Europei)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiţi legislaţia totalitară menţionată în sursa B. 2 puncte
2. Numiţi partidul totalitar menţionat în sursa A. 2 puncte
3. Formulaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la partidul unic din Italia, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 6 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei B, două atribuţii ale Ducelui. 4 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei A, un punct de vedere referitor la regimul politic din Germania,
susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 6 puncte
6. Prezentaţi o caracteristică a regimurilor politice democratice în secolul al XX-lea. 6 puncte
7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia ascensiunea unor ideologii
totalitare este o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte
(Se punctează coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant,
respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE 30 puncte


1. 2 puncte pentru numirea legislaţiei totalitare menţionată în sursa B
2. 2 puncte pentru numirea partidului totalitar precizat în sursa A
3. 2 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la partidul unic din Italia
câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat. (2 p. x 2 = 4 p.)
4. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două atribuţii ale „Ducelui” din sursa B (2 p. x 2 = 4 p.)
5. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărui punct de vedere referitor la regimul politic
din Germania
câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin punctul de
vedere formulat (2 p. x 2 = 4 p.)
6. 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a regimurilor politice democratice în secolul al XX-lea
4 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate
7. 1 punct pentru pertinenţa argumentării afirmaţiei conform căreia ascensiunea ideologiilor totali-
tare este o caracteristică a Europei în prima jumătate a secolului al XX-lea
2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine afirmaţia dată
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitate (deoarece, pentru că etc.), respectiv a
conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

6
2. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

Răspunsuri

1. Legile „fastiscisime”.
2. Partidul Naţionalist al Muncitorilor Germani.
3. Rolul partidului unic în Italia fascistă era de a înfiinţa organizaţii de tip fascist destinate
populaţiei, de a supraveghea populaţia, de a organiza acţiuni de propagandă.
„Partidul unic are drept misiune înregimentarea şi supravegherea populaţiei, mobilizarea
permanentă a acesteia în serviciul regimului, răspândind în raidurile sale cuvintele de ordine ale
puterii care veghează la aplicarea lor.”
4. „are mari atribuţii economice în calitate de ministru al corporaţiilor şi militare ca şef suprem
al armatei”.
5. Regimul politic din Germania sub conducerea lui Adolf Hitler era unul totalitar, care con-
trola societatea prin intermediul aparatului poliţienesc şi avea ca idee centrală antisemitis-
mul. „Aparatul poliţienesc este învestit cu putere redutabilă; Cât despre politica rasială, punctul
central al sistemului, aceasta se manifestă prin măsuri de protejare a rasei şi printr-o legislaţie
[antisemită]”.
6. Crearea Statelor Unite ale Americii, revoluţiile din Europa secolului al XIX-lea şi, în secolul
al XX-lea, destrămarea imperiilor multinaţionale au dus la creşterea numărului de democraţii în
lume.
O caracteristică a regimurilor politice democratice în secolul XX este reprezentată de consem-
narea principiilor de organizare a statului în cadrul unor legi fundamentale numite constituţii.
Există şi excepţii de la regulă, spre exemplu Marea Britanie, un model al democraţiei în întregul
secolul XX, care nu are o constituţie propriu-zisă, ci o serie de legi cu caracter constituţional.
Regimurile politice democratice au avut o evoluţie sinuoasă în secolul al XX-lea.
7. În anii ’30, Marea criză economică a dus la destabilizarea democraţiilor europene formate după
Primul Război Mondial. În Germania, acest fapt a fost accelerat de nemulţumirile populaţiei
faţă de pacea încheiată la Versailles. În acest context, în anul 1933, Adolf Hitler devine cancelar
al Germaniei, susţinând o nouă ideologie, cea nazistă. Caracterul totalitar al ideologiei este dat
de prevederi precum nevoia înregimentării rasei „superioare” germane (ariană), cu scopul de a
obţine aşa-numitul „spaţiul vital” în Europa, absolut necesar pentru dezvoltarea Germaniei.
Apariţia şi consolidarea ideologiei totalitare naziste în Germania după anul 1933 ne permite
să afirmăm faptul că ascensiunea unor ideologii totalitare este o caracteristică a Europei în prima
jumătate a secolului al XX-lea.

7
OAMENII, SOCIETATEA ŞI LUMEA IDEILOR

Evaluare

Subiectul al III-lea 30 puncte

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre democraţia românească interbelică având
în vedere:
- menţionarea a două evenimente care au influenţat evoluţia democraţiei în Europa, în peri-
oada interbelică;
- menţionarea unei reforme democratice adoptată în România interbelică;
- prezentarea a două caracteristici ale democraţiei româneşti din perioada interbelică;
- formularea unui punct de vedere cu privire la evoluţia democraţiei româneşti în perioada
interbelică şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei
cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării
elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi con-
cluzia), respectarea succesiunii cronologice-logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu
precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE 30 puncte

Informaţia istorică – 24 de puncte, distribuite astfel:


- câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două evenimente care au influenţat evoluţia
democraţiei în perioada interbelică (2 p. x 2 = 4 p.)
- 3 puncte pentru prezentarea oricărei reforme democratice adoptate în România interbelică
- câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale democraţiei româneşti în
perioada interbelică (2 p. x 2 = 4 p.)
- câte 4 puncte pentru prezentarea coerentă a caracteristicilor menţionate, prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu (4 p. x 2 = 8 p.)
• câte 1 punct doar pentru utilizarea unui exemplu referitor la caracteristicile menţionate
(1 p. x 2 = 2 p.)
- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia democraţiei româneşti
în perioada interbelică
- 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere
formulat
- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), res-
pectiv concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte, distribuite astfel:


- 2 puncte pentru utilizarea linbajului istoric adecvat;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
- 1 punct pentru structurarea textului (introducere – cuprins – încheiere);
0 puncte pentru text nestructurat;
- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice, logice a faptelor istorice;
- 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.

8
2. Secolul XX - între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

Rezolvare

Introducere. Regimurile politice democratice au avut o evoluţie sinuoasă în secolul al XX-lea.


În Europa interbelică, regimurile politice democratice s-au menţinut în statele în care democraţia
era suficient de consolidată pentru a face faţă problemelor economice, tensiunilor sociale, ca ur-
mare a marii crize economice din 1929 şi ascensiunii extremismului de stânga sau de dreapta.
Aceste opţiuni politice extremiste se manifestă în U.R.S.S. mai ales după 1924, odată cu ascen-
siunea lui Stalin, în Germania nazistă şi în Italia fascistă.
• În spaţiul românesc, oficial, începuturile unui regim democratic se afirmă din 1866, când este
redactată prima constituţie organizată după principiile liberale. Democraţia românească a fost
consolidată după Marea Unire din 1918, prin emiterea Constituţiei din 1923. Aceasta avea prin-
tre prevederi şi votul universal, egal, secret şi obligatoriu, cu excepţia reprezentanţilor armatei,
justiţiei şi a femeilor.
• Toate regimurile democratice prezintă o serie de caracteristici, printre care: existenţa unei
constituţii în care sunt consemnate principiile de organizare a statului, respectarea principiului
suveranităţii, conform căruia sursa puterii politice este naţiunea. De regulă, democraţiile mo-
derne sunt reprezentative, adică cetăţenii desemnează prin vot reprezentanţi care să guverneze
în numele lor.
În România interbelică, una dintre caracteristicile democraţiei este cea a separaţiei puterilor
în stat. Acest principiu presupune divizarea puterii în mai multe compartimente, de regulă după
o formulă tripartită: puterea executivă, legislativă şi cea judecătorească. Conform Constituţiei
din 1923, puterea executivă aparţinea Regelui şi Guvernului, puterea legislativă Parlamentului
bicameral şi Regelui, iar puterea judecătorescă instanţelor şi Înaltei Curţi de Casaţie. Rolul este
de a se evita concentrarea autorităţii în mâinile unui singur individ sau ale unui grup restrâns.
O altă caracteristică a democraţiilor este sistemul politic pluripartidist, esenţial pentru a repre-
zenta interesele tuturor categoriilor sociale. În România, cele mai importante partide politice
interbelice au fost Partidul Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc, alături de o serie de partide ale
minorităţilor naţionale.
• Regimul democratic românesc a început să se degradeze începând cu anul 1934, în timpul
domniei lui Carol al II-lea, ajungându-se, în 1938, la regim politic autoritar. În perioada 1866-1938
au fost folosite practicile politice democratice. După 1944, când puterea revine în mâinile monarhiei
şi partidelor istorice, democraţia românească reapare, dar este, încetul cu încetul, înlocuită cu
totalitarismul comunist.
Concluzie: Ca şi în restul Europei, şi în România, regimul politic democratic interbelic este
afectat ca urmare a cauzelor economice şi ascensiunii totalitarismului european.