Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 9 ( Rezumat).

Tematica cursului: Integrale curbilinii

Drumuri şi curbe.

Drum parametrizat ⇔ orice funcţie contiună γ = ( γ 1 , γ 2 ,..., γ p ) : [ a, b ] → R p .


def

Imaginea funcţiei γ notată ( γ ) = γ ( [ a, b ] ) se numeşte suportul drumului sau traiectoria


drumului.
Drumul γ admite reprezentarea parametrică
⎧ x1 = γ 1 ( t )

⎪ x = γ 2 (t )
γ: ⎨ 2 , t ∈ [ a, b ] .
⎪...
⎪ x = γ (t )
⎩ p p

Drumul γ se numeşte
închis, dacă γ ( a ) = γ ( b ) ;
simplu, dacă γ este o funcţie injectivă pe [ a, b ) ;

(
neted, dacă γ ∈ C1 [ a, b ] , γ ′ ( t ) ≠ 0, γ ′ ( t ) = γ 1′ ( t ) ,..., γ p′ ( t ) . )
Drum opus drumului γ : [ a, b ] → R este un drum γ : [ a, b ] → R p definit
p −

γ − ( t ) = γ ( a + b − t ) , t ∈ [ a, b ] .
Suma sau juxtapunerea drumurilor γ , μ unde
γ : [ a, b ] → R p , μ : [ c, d ] → R p , γ ( b ) = μ ( c ) este un drum notat
⎧γ ( t ) , t ∈ [ a, b ]

γ ∪ μ : [ a, b + d − c ] → R p definit ( γ ∪ μ ) ( t ) = ⎨ .
⎪ μ t − b + c , t ∈ b, b + d − c
⎩ ( ) [ ]
Drumul neted pe porţiuni este juxtapunerea unui număr finit de drumuri netede.
Drum de clasă C k [a,b] ⇔ γ : [ a, b ] → R p , γ ∈ C k [ a, b ] .
Drum rectificabil este un drum γ = ( γ 1 ,..., γ p ) : [ a, b ] → R p care are variaţia funcţiei γ asociată
unei diviziuni Δ = ( t0 , t1 , t2 ,..., tn ) , a = t0 , b = tn a intervalului [ a, b ]
n n p
VΔ ( γ ) = ∑ γ ( tk ) − γ ( tk −1 ) = ∑ ∑ (γ ( t ) − γ ( t ))
j k j k −1
2
mărginită, adică mulţimea
k =1 k =1 j =1

{V (γ )
Δ }
Δ ∈ D [ a, b ] mărginită.
Lungimea unui drum rectificabil se defineşte ca variaţia totală a funcţiei γ pe intervalul [ a, b ]
şi anume l ( γ ) = Vab ( γ ) = sup VΔ ( γ ) .
Δ∈D[ a ,b ]

Drumuri netede echivalente




⎪ γ : [ a , b ] → R p , μ : [ c, d ] → R p , γ ∈ C 1 [ a , b ] , μ ∈ C 1 [ c , d ]


γ ∼ μ def ⎨⎪
⎪ ( ∃) , ϕ : [c, d ] → [ a, b] , ϕ ∈ C1 [c, d ] , continuă, strict crescătoare ,
⎪ surjectivă astfel ca μ =γ ϕ

Relaţia ∼ este o relaţie de echivalenţăpe mulţimea drumurilor netede .


Curbă Γ din R p este o clasă de drumuri echivalente.
Orice drum aparţinând clasei respective se numeşte parametrizarea curbei Γ.
O curbă se zice rectificabilă ( simplă, închisă, netedă ) dacă este clasa de echivalenţăa unui drum
rectificabil ( simplu, închis, neted).
Teoremă. Dacă Γ este o curbă netedă care admite paramatrizarea netedă
γ : [ a, b ] → R p , γ = ( γ 1 , γ 2 ,..., γ p ) atunci Γ este o curbă rectificabilă cu lungimea

∑ (γ ′ ( t ) ) dt .
b b p 2
l ( Γ ) = l ( γ ) = ∫ γ ′ ( t ) dt = ∫ j
a a j =1

Integrala curbilinie de prima speţă.

Fie Γo curbărectificabilă din R p şi γ : [ a, b ] → R p o parametrizare a sa.


Funcţia lγ : [ a, b ] → ⎡⎣0, +∞ ) definită lγ ( t ) = Vat ( γ ) , t ∈ [ a, b ] se numeşte parametrul natural
al curbei Γ. Dacă Γ este o curbă netedă atunci

∑ (γ ′ ( t ) )
p
lγ ′ ( t ) = γ ′ ( t ) = , t ∈ [ a, b ] .
2
j
j =1

⎧ x = x (t )

Dacă γ : ⎨ y = y ( t ) , t ∈ [ a, b ] este un drum neted în R3 atunci

⎩ z = z (t )
b
l ( γ ) = ∫ ( x′ ( t )) 2 + ( y′ ( t ) ) + ( z′ ( t ) ) dt .
2 2

⎧⎪ x = x
Dacă γ : ⎨ , x ∈ [ a, b ] este un drum neted în R2 atunci
⎪⎩ y = y ( x )
⎪⎧θ = θ
b
l ( γ ) = ∫ 1 + ( y′ ( x )) 2 dx iar dacă γ : ⎨ , θ ∈ [α , β ] este ecuaţia în coordinate polare a
a ⎪⎩ ρ = ρ (θ )
β
drumului γ atunci l ( γ ) = ∫ ρ 2 (θ ) + ρ ′2 (θ )dθ .
α

Considerăm funcţia continuă f : ( γ ) → R .


Integrala curbilinie de speţa I a funcţiei f de-a lungul curbei rectificabile Γ cu parametrizarea
b
γ este numărul real I = ∫f dl = ∫ f γ dlγ = ∫ f ( γ ( t ) ) dlγ ( t ) .
Γ γ a
Definiţia integralei curbilinii de speţa i este independentă de parametrizări.
Teoremă. Dacă γ : [ a, b ] → R p este un drum neted iar f : D ⊂ R p → R este o funcţie continuă
cu ( γ ) ⊂ D atunci

∑ (γ ′ ( t ) ) dt.
b b p 2

∫γ f dl = ∫ f ( γ ( t ) ) γ ′ ( t ) dt = ∫ f ( γ ( t ) ) j
a a j =1

Teoremă. Integrala curbilinie de speţa I are următoarele proprietăţi:


(i). ∫ f dl = ∫f dl + ∫ f dl dacă Γ1, Γ2 sunt rectificabile şi sumabile iar f : ( Γ1 ∪ Γ 2 ) → R
Γ1 +Γ 2 Γ1 Γ2

este continuă;
(ii). ∫ (α f + β g ) dl = α ∫ f dl + β ∫ g dl , α , β ∈ R dacă Γ este rectificabil iar
Γ Γ Γ

f , g : ( Γ ) → R sunt funcţii continue;


(iii). ∫ dl = l ( Γ ) , dacăΓ este rectificabil;
Γ

(iv). ∫ f dl = ∫ f dl , dacăΓ este rectificabil iar f : ( Γ ) → R este continuă.


− Γ
Γ

⎧⎪ x = ln (1 + t 2 )
Exemplu . ∫ ye dl , Γ : ⎨ −x
, t ∈ [ 0,1] .
Γ ⎪⎩ y = 2arctgt − t + 1

Integrala curbilinie de speţa a doua

Se considerăaplicaţiile liniare de proiecţie dxi : R p → R definite


dxi ( u1 , u2 ,..., u p ) = ui , i = 1, p, ( ∀ ) u = ( u1 ,..., u p ) ∈ R p şi mulţimea deschisă D ⊂ R p împreună cu
aplicaţiile continue Pi : D → R, i = 1, p.
Aplicaţia continuă ω : D → L ( Rp, R ) , ω = Pdx
1 1 + P2 dx2 + ... + Pp dx p cu L ( R , R ) spaţiul
p

aplicaţiilor liniare din Rp în R şi ω ( x ) = P1 ( x ) dx1 + P2 ( x ) dx2 + ... + Pp ( x ) dx p ,


x = ( x1 ,..., x p ) ∈ D se numeşte formă diferenţială de gradul I sau formă Pfaff.
Forma diferenţială ω se numeşte :
∂Pi ∂Pj
închisă dacăfuncţiile Pi sunt de clasă C1 pe domeniul D şi satisfac relaţiile , ( ∀) i ≠ j ; =
∂xi ∂x j
∂F
exactă dacă există o funcţie F : D →R de clasă C1( D ) astfel ca ω = dF , adică = Pi , i = 1, n
∂xi
pe domeniul D.
Definiţie. Integrala curbilinie de speţa a II –a a formei diferenţiale ω : D → L ( Rp, R) de-a
lungul unei curbe rectificabile Γ cu parametrizarea γ : [ a, b ] → D este numărul real
p b

∫ ω = ∫ ω = ∑ ∫ Pj (γ ( t ) ) d γ j ( t ) .
Γ γ j =1 a

Definiţia de mai sus este independentăde parametrizarea curbei.


Teoremă.
( i.) ∫ ω = ∫ ω + ∫ ω;
γ ∪μ γ μ

( ii.) ∫γ (αω 1 + βω2 ) = α ∫ ω1 + β ∫ ω2 ;


γ γ

( iii.) ∫ ω = − ∫γ ω.
γ−

Teoremă. Dacă γ = ( γ 1 ,..., γ p ) : [ a, b ] → D este un drum neted iar


p
ω = ∑ Pj dx j : D→L ( Rp, R) o formădiferenţială atunci
j =1
b

∫ ω = ∫ (( P1 (γ ( t ) ) )γ 1′ ( t ) + ( P2 (γ ( t ) ))γ 2′ ( t ) + ... + ( Pp (γ ( t ) ))γ p′ ( t ))dt .


γ a

Cazul p=3.
∫ P ( x, y, z )dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz =
γ
b
= ∫ ( P ( x ( t ) , y ( t ) , z ( t ) ) x′ ( t ) + Q ( x ( t ) , y ( t ) , z ( t ) ) y′ ( t ) + R ( x ( t ) , y ( t ) , z ( t ) ) z′ ( t ))dt
a

⎧ x = x (t )

unde γ : ⎨ y = y ( t ) , t ∈ [ a, b ] .

⎩ z = z (t )
⎧⎪ x = et
Exemple. ∫ xdy, (γ ) : ⎨ , t ∈ ⎡⎣0, ln 2 ⎤⎦ ,
γ ⎪⎩ y = ln (1 + e t
)
dy ⎧ x = 3cos t ⎡ π⎤
∫γ x + 3 , (γ ) : ⎨⎩ y = 2sin t , t ∈ ⎢⎣0, 2 ⎥⎦ .
( )

Independenţa de drum a integralei curbilinii de speţa a II-a.

Teorema. Fie D ⊂ R p o mulţime conexăşi deschisă iar ω = Pdx


1 1 + ... + Pp dx p o formă diferenţială

de gradul I definită pe D. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:


(i). pentru oricare două drumuri rectificabile γ 1 şi γ 2 având suporturile în D şi având aceleaşi
extremităţi avem ∫ ω = ∫ ω ;
γ1 γ2

(ii). pentru orice drum închis γ cu suportul în D avem ∫ ω = 0;


γ

(iii). ω este o formă diferenţiabilă exactă. În acest caz , dacă ω = dF pe domeniul D iar γ este un
drum rectificabil cu suportul în D ce uneşte punctele A , B ∈D atunci
B

∫ ω = ∫ ω = F ( B ) − F ( A) .
γ A

În cazul p=3 avem pentru B( x, y, z ) şi A ( x0, y0, z0)


xo y z

( )
F ( x, y, z ) − F x0 , y0 , z0 = ∫ P ( x, y0 , z0 )dx + ∫ Q ( x, y, z0 ) dy + ∫ R ( x, y, z ) dz.
x y0 z0
p
Teorema. Dacă ω = ∑ Pj dx j este o formă diferenţiabilă cu Pj ∈ D , D mulţime deschisăşi conexă
j =1

atunci ω este exactă dacăşi numai dacă este închisă.

În cazul p= 3 condiţiile ca ω = P ( x, y, z ) dx + Q ( x, y, z ) dy + R ( x, y, z ) dz să fie închisă sunt


∂P ∂Q
=
∂y ∂x
∂Q ∂R
= .
∂z ∂y
∂R ∂P
=
∂x ∂z
Exemple.
1). Să se determine funcţiile a căror diferenţială totalăexctă este
⎛ 1 y⎞ ⎛x x ⎞ xy
dF = ⎜1 − + ⎟ dx + ⎜ + 2 ⎟ dy − 2 dz.
⎝ y z⎠ ⎝z y ⎠ z
2). Să se calculeze
xdy − ydx
B

∫A ( x − y )2 , A ( 0, −1) , B (1, 0 ) .

S-ar putea să vă placă și