Teste Grila Fiziologie

TESTE GRILA- SANGELE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Sangele se caracterizeaza prin:

a. circula in interiorul arborelui cardiovascular;
b. impreuna cu limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. impreuna cu endolimfa face parte din mediul intern al organismului;
d. toate raspunsurile sunt corecte;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
2. Sangele constituie mediul intern al organismului impreuna cu:
a. lichidul interstitial;
b. lichidul cefalorahidian;
c. perilimfa;
3. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. stomacul;
b. tiroida;
c. ficatul;
d. rinichiul;
e. pancreasul.
4. Dintre organele de depozit pentru sange, fac parte:
a. duodenul;
b. timusul;
c. suprarenala;
d. colonul;
e. splina.
5. Volumul sangvin de rezerva reprezinta sangele:
a. care circula permanent;
b. stagnant;
c. care se gaseste in organele de rezerva;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si c.
6. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
a. diferite situatii fiziologice;
b. efort fizic;
c. hemoragii;
7. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat prin:
a. vasodilatatie;
b. sistola ventriculara;
c. vasoconstrictie;
d. sistola atriala;
e. nici un raspuns nu este corect.
8. Culoarea rosie a sangelui se datoreaza:
a. bilirubinei din plasma;
b. hemoglobinei din eritrocite;
c. hemoglobinei din leucocite;
9. Sangele arterial are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
c. rosu-inchis, datorita oxihemoglobinei;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b;
10. Sangele venos are culoarea:
a. rosu-deschis, datorita oxihemoglobinei;
b. rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
c. rosu-inchis, datorita hemoglobinei reduse;
1
11. Temperatura sangelui este de:
a. 34o C;
b. 35 o C;
c. 38o C;
d. 39o C;
e. 37o C.
12. Prin centrifugarea unei eprubete cu sange necoagulabil, se produce:
a. separarea sangelui in doua componente;
b. distrugerea hematiilor;
c. dezagregare leucocitelor;
13. Dupa centrifugare, elementele figurate se prezinta:
a. ca un lichid putin vascos;
b. de culoare rosu-inchis;
c. situate deasupra;
14. Dupa centrifugare, plasma sangvina se prezinta:
a. ca un lichid foarte vascos;
b. opac;
c. de culoare galben-deschis;
d. situata la baza eprubetei;
15. In volumul sangvin elementele figurate ale sangelui reprezinta:
a. 55%;
b. 60%;
c. 40%;
d. 45%;
e. 65%.
16. Volumul elementelor figurate ale sangelui constituie:
a. hematocritul;
b. volumul globular procentual;
c. volumul sangvin;
17. Hematocritul se caracterizeaza prin:
a. este mai mic la femei;
b. este mai mare la barbati;
c. este mai mic la persoanele in varsta;
d. este mai mare la persoanele tinere;
e. toate raspunsurile sunt corecte.
18. Elementele figurate ale sangelui sunt:
a. globulelele rosii;
b. globulele albe;
c. plachetele sangvine;
19. Globulele rosii:
a. se mai numesc eritrocite;
b. se mai numesc hematii:
c. nu au nucleu;
20. Globulele rosii au urmatoarele roluri:
a. transporta oxigenul;
b. transporta dioxidul de carbon;
c. participa la mentinerea echilibrului acido-bazic;
21. La femeie, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
2
a. 4500000;
b. 5000000;
c. 3500000;
d. 5500000;
e. 4000000.
22. La barbat, 1 mm3 de sange contine hematii in numar de:
a. 4500000;
b. 5000000;
c. 3500000;
d. 5500000;
e. 4000000.
23. Numarul hematiilor:
a. poate creste temporar;
b. poate creste pe o durata mai lunga;
c. este fix intotdeauna;
24. Cresterea temporara a numarului hematiilor se face prin:
a. diminuarea hemolizei;
b. scaderea volumului plasmatic;
c. mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
25. Cresterile de lunga durata a numarului de hematii:
a. sunt reprezentate de poliglobulia de altitudine;
b. apar in diverse situatii patologice;
c. se numesc poliglobulii;
26. Scaderea numarului hematiilor se numeste:
a. poliglobulie;
b. hiperglobulie;
c. anemie;
d. hemoliza;
e. eritroliza.
27. Scaderea numarului hematiilor este consecinta unei:
a. distrugeri exagerate a hematiilor;
b. producerii deficitare ahematiilor;
c. unei hematopoieze intense;
28. Forma si structura hematiilor:
a. reprezinta adaptari morfologice la functia de transport a gazelor;
b. este in functie de diametrul vasului sangvin;
c. depind de suprafata de sectiune a capilarului;
29. Hematiile au o forma:
a. rotunda;
b. biconcava;
c. cilindrica;
d. biconvexa;
e. piramidala.
30. Diametrul mediu al hematiei este de:
a. 7,5 mm;
b. 5 microni;
c. 10 microni;
d. 7,5 microni;
e. 5,5 microni.
31. Hematia se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. consuma foarte mult oxigen;
b. nu are nucleu;
3
c. nu are organite celulare;
d. nu este capabila de sinteza proteica;
e. metabolismul sau este foarte redus.
32. Hemoglobina este formata din:
a. o proteina;
b. globina;
c. o grupare neproteica;
d. hem;
33. Hemul contine:
a. calciu;
b. fier bivalent;
c. fier trivalent;
d. magneziu;
e. vitamina C.
34. Hemoglobina se poate combina cu:
a. azotul;
b. clorul;
c. heliu;
d. dioxidul de carbon;
e. hidrogenul.
35. HbCO2 reprezinta una din formele de transport ale CO2 de la:
a. plamani la tesuturi;
b. inima la tesuturi;
c. tesuturi la plamani;
d. plamani la inima;
36. Hb formeaza carboxihemoglobina prin combinarea cu:
a. CO2;
b. hidrogenul;
c. azotul;
d. CO;
e. fierul.
37. Methemoglobina se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este un derivat patologic al hemoglobinei;
b. se produce sub actiunea oxidantilor;
c. se produce sub actiunea unor droguri;
d. contine fier trivalent;
e. este produsa si de ATP.
38. Methemoglobina se caracterizeaza prin
a. este un compus labil;
b. in cazul cresterii concentratiei sale produce asfixie;
c. transporta oxigenul;
d. contine fier bivalent;
e. se gaseste si in leucocite.
39. Hematopoieza este procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
40. Durata medie de viata a hematiilor circulante este de:
a. 120 ore;
b. 4 luni;
c. 180 zile;
d. 2 luni;
e. 5 luni.
41. Sediul eritropoiezei la adult este:
a. maduva spinarii;
b. ficatul;
c. maduva hematogena;
d. timusul;
4
e. toate raspunsurile sun corecte.
42. Hemoliza reprezinta procesul de:
a. reinnoire continua a elementelor figurate ale sangelui;
b. distrugere a hematiilor imbatranite;
c. mobilizare a hematiilor din organele de rezerva;
43. Hemoliza se produce in sistemul monocito-macrofagic din urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. splina;
b. ganglioni limfatici;
c. ficat;
d. maduva rosie hematogena;
e. tiroida.
44. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. nu au mitocondrii;
c. sunt celule fixe;
45. Leucocitele se caracterizeaza prin:
a. au capacitatatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatatea de a fagocita;
c. prezinta proprietatea de diapedeza;
46. Diapedeza reprezinta capacitatea leucocitelor de a:
a. traversa peretele capilar;
b. distruge particulele straine;
c. se inmulti;
d. transporta dioxidul de carbon;
47. Leucocitele prezinta urmatoarele caracteristici:
a. reprezinta o grupare celulara omogena;
b. au aceeasi forma;
c. au afinitati tinctoriale diferite;
48. Leucocitele se clasifica in functie de:
a. marimea corpului celular;
b. aspectul nucleului;
c. marimea nucleului;
d. grosimea membranei celulare;
e. forma corpului celular.
49. Nucleul leucocitelor poate fi:
a. in numar de ordinul zecilor;
b. absent;
c. lobat;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
50. Leucocitele se clasifica in functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, in:
a. granulocite;
b. agranulocite;
c. poligranulocite;
51. Numarul total al leucocitelor variaza intre:
a. 5000-10000/mm2;
b. 3000-4000/mm3;
c. 10000-14000/ mm3;
d. 10000-20000/ mm3;
52. Principala functie a leucocitelor consta in:
5
a. participarea la reactia de aparare a organismului;
b. transportul oxigenului;
c. transportul dioxidului de carbon;
d. hematopoieza;
e. sinteza proteinelor.
53. Granulocitele sunt reprezentate prin:
a. neutrofile;
b. eozinofile;
c. bazofile;
54. Agranulocitele sunt reprezentate prin:
a. monocite;
b. limfocite;
c. neutrofile;
55. Polinuclearele neutrofile se caracterizeaza prin:
a. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
b. au nucleu cu 3-5 lobi;
c. se deplaseaza rapid cu ajutorul pseudopodelor;
56. Polinuclearele neutrofile au urmatoarele caracteristici:
a. au viteza mare de diapedeza;
b. ajung primele la locul infectiei;
c. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
d. se mai numesc microfage;
57. Polinuclearele neutrofile raman in sange:
a. cateva ore;
b. cateva zile;
c. o luna;
d. cateva luni;
e. 120 zile.
58. Numarul polinuclearelor neutrofile creste in:
a. cancer;
b. infectii acute;
c. boli parazitare;
59. Puroiul se formeaza din:
a. microbi;
b. leucocite moarte;
c. exudat din vase;
60. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
a. granulatiile lor contin histamina;
b. au rol in reactiile alergice;
c. numarul lor creste in boli parazitare;
61. Bazofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in hemostaza;
b. au granulatii ce contin substante anticoagulante;
c. au granulatii ce contin heparina;
62. Monocitele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt leucocite capabile de fagocitoza direct;
b. sunt leucocite capabile de fagocitoza prin transformare in macrofage;
6
c. numarul lor creste in boli alergice;
d. se transforma in macrofage dupa ce ies din vase in tesuturi;
e. fagociteaza microbi si resturi celulare mari (leucocite, hematii).
63. Limfocitele se caracterizeaza prin:
a. au rol in reactia de aparare specifica;
b. au un nucleu mare;
64. Nucleul eozinofilelor este:
a. cu 3-5 lobi;
b. bilobat;
c. absent;
d. variabil ca forma;
e. unic si rotund.
65. Organismul uman vine permanent in contact cu:
a. agenti patogeni;
b. antigene libere;
c. purtatori de antigene;
66. Antigenul:
a. este o macromolecula proteica straina organismului;
b. este o macromolecula polizaharidica straina organismului;
c. patruns in mediul intern determina producerea de anticorpi;
67. Anticorpii:
a. sunt proteine plasmatice;
b. sunt gamaglobuline;
c. neutralizeaza antigenul;
d. distrug antigenul;
68. Apararea se realizeaza prin urmatoarele mecanisme:
a. specific;
b. nespecific;
c. electric;
69. Apararea nespecifica:
a. este innascuta;
b. nu este prezenta la toti oamenii;
c. se realizeaza numai prin mecanisme celulare;
70. Apararea nespecifica se realizeaza prin:
a. mecanisme celulare;
b. fagocitoza;
c. mecanisme umorale;
71. Apararea specifica:
a. se dobandeste numai artificial;
b. se dobandeste numai activ;
c. este o imunitate dobandita;
72. Apararea specifica se dezvolta:
a. in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun;
b. in urma expunerii la agenti imunogeni;
c. este innascuta;
7
73. Apararea specifica poate fi:
a. dobandita natural;
b. dobandita artificial;
c. innascuta;
74. Imunitatea dobandita natural:
a. poate fi pasiva;
b. se realizeaza prin transfer transplacentar de anticorpi;
c. poate fi activa;
75. Imunitatea dobandita natural activ:
a. se instaleaza in urma unei boli;
b. apare in urma unei fracturi;
c. apare in urma unei interventii chirurgicale;
76. Imunitatea dobandita artificial pasiv se obtine prin:
a. administrare de antitoxine;
b. administrare de alfa-globuline;
c. vaccinare;
77. Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin:
a. doua mecanisme independente;
b. imunitatea umorala, care implica limfocitele B;
c. imunitatea celulara, care implica primar limfocitele T;
78. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
a. declanseaza aceleasi mecanisme imunitare;
b. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
c. efectul final este dobandirea imunitatii;
79. Raspunsul imun specific are drept caracteristici:
a. diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului;
b. specificitate;
c. memorie imunologica;
80. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
a. se mai numesc trombocite;
b. sunt elemente celulare nefigurate ale sangelui;
c. transporta gaze respiratorii;
81. Numarul trombocitelor pe mm3 variaza intre:
a. 150.000-300.000;
b. 50.000-100.000;
c. 300.000-500.000;
d. 400.000-500.000;
e. 350.000-450.000.
82. Forma trombocitelor este:
a. rotunda;
b. cilindrica;
c. variabila;
d. biconvexa;
e. biconcava.
83. Diametrul trombocitelor este:
8
a. 3 mm;
b. 15 mm;
c. 3 microni;
d. 13 microni;
e. 18 microni.
84. In structura trombocitului intra:
a. putine organite;
b. incluziuni;
c. nucleu;
85. Trombocitele:
a. sunt fragmente citoplasmatice;
b. nu sunt celule propriu-zise;
c. sunt sincitii;
86. Functiile trombocitelor sunt:
a. intervin in cursul tuturor timpilor hemostazei;
b. favorizeaza mecanismele de oprire a sangerarii;
c. intervin in imunitate;
87. Durata medie de viata a trombocitelor este de:
a. 10 zile;
b. 100 zile;
c. de la cateva ore la cativa ani;
d. o luna;
e. 10 luni.
88. Proprietatile specifice ale trombocitelor sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. adezivitatea;
b. imunitatea;
c. aglutinarea;
d. metamorfoza vascoasa;
e. eliberare unor substante active.
89. Prin metamorfoza vascoasa se intelege:
a. aderenta la suprafetele lezate;
b. formare de conglomerate;
c. autoliza;
90. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active, cu o exceptie:
a. histamina;
b. fosfolipide;
c. ADN;
d. serotonina;
e. trombostenina.
91. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
a. aderarea trombocitelor la suprafata lezata a endoteliului vascular;
b. formarea cheagului alb trombocitar;
c. formarea cheagului rosu;
92. In timpul plasmatic al hemostazei se produc:
a. trombocitele participa prin factorul fosfolipidic;
b. se formeaza cheagul rosu;
c. se produce coagularea sangelui;
93. Plasma sangvina:
a. are proprietati fizice constante la persoanele sanatoase;
b. are proprietati chimice variabile la persoanele sanatoase;
9
c. contine factorii trombocitari de coagulare;
94. Constanta proprietatilor plasmei se numeste:
a. hemostaza;
b. homeostazie;
c. hemoliza;
d. hematopoieza;
95. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
a. densitatea;
b. vascozitatea;
c. presiunea osmotica;
96. Presiunea osmotica are rol important in schimburile dintre:
a. capilare si tesuturi;
b. artere si vene;
c. aerul alveolar si aerul atmosferic;
97. Presiunea osmotica a sangelui este egala cu cea a:
a. apei;
b. lichidului interstitial;
c. urinii;
d. sucului gastric;
e. bilei.
98. Singura forta care atrage apa din tesuturi spre capilare este presiunea coloid osmotica a:
a. proteinelor;
b. glucidelor;
c. lipidelor;
99. Sangele are un pH de:
a. 6,38-6,42;
b. 5,38-6,38;
c. 7,38-7,42;
d. 5,38-6,42;
e. 8,38-8,42.
100. Sistemele tampon se caracterizeaza prin:
a. intervin prompt in neutralizarea acizilor in exces din mediul intern;
b. intervin prompt in neutralizarea bazelor in exces din mediul intern;
c. se consuma in timpul neutralizarii;
101. Din volumul sangvin, plasma reprezinta:
a. 55%;
b. 75%;
c. 25%;
d. 45%;
e. 65%.
102. Plasma contine:
a. 90% apa;
b. 9% substante anorganice;
c. 1% substante organice;
103. Proteinele plasmatice sunt reprezentate prin:
a. albumine;
b. globuline;
c. fibrinogen;
10
104. Albuminele plasmatice transporta urmatoarele substante, cu o exceptie:
a. Cu;
b. Ca;
c. oxigen;
d. Fe;
e. hormoni.
105. Globulinele plasmatice au rol in:
a. transportul substantelor din sange in afara vasului;
b. coagularea sangelui;
c. echilibrul acido-bazic;
106. Imunoglobulinele:
a. sunt suportul chimic al anticorpilor;
b. au rol in coagularea sangelui;
c. sunt antigene;
107. Fibrinogenul:
a. are rol in coagularea sangelui;
b. trece sangele din stare solubila in retea insolubila;
c. formeaza cheagul de fibrina;
108. Substantele anorganice din plasma sunt:
a. HCl;
b. saruri biliare;
c. saruri minerale;
109. Sarurile minerale din plasma se prezinta sub forma:
a. legate de proteinele plasmei;
b. nedifuzibile;
c. libere in plasma;
d. difuzibile;
110. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
a. Na+;
b. K+;
c. Ca+;
d. Mg2+;
111. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
a. Cl-;
b. CO3H-;2-
c. SO43
d. PO4
112. Hemostaza fiziologica reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la
nivelul vaselor:
a. mici;
b. mijlocii;
c. mari;
113. Timpul vasculo-plachetar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in momentul lezarii vasului;
b. duce la oprirea sangerarii in 12-14 minute;
c. prima reactia consta in vasoconstrictia peretelui lezat;
d. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii;
e. se produce agregarea si metamorfoza vascoasa a trombocitelor.
11
114. La coagulare participa urmatorii factori, cu o exceptie:
a. factori plasmatici;
b. factori plachetari;
c. Fe2+;
d. Ca2+;
e. factori tisulari;
115. Faza I a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
116. Faza a II-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
117. Faza a III-a a coagularii consta in formarea:
a. trombinei;
b. tromboplastinei;
c. fibrinei;
118. Faza a III-a a coagularii se caracterizeaza prin:
a. trombina desface din fibrinogen niste monomeri de fibrina;
b. monomerii se polimerizeaza spontan;
c. prin polimerizare se formeaza reteaua de fibrina insolubila;
d. in ochiurile retelei de fibrina se fixeaza elementele figurate;
119. Sangele are urmatoarele functii, cu o exceptie:
a. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin hormonii pe care-i vehiculeaza;
b. transmiterea inpulsurilor nervoase;
c. intervine in termoreglare;
d. rol de indepartare si transport spre locurile de excretie a substantelor toxice;
e. sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin mediatorii chimici pe care-i vehiculeaza;
120. In plasma se gasesc:
a. anticorpi;
b. aglutinine;
c. aglutinogene;
121. La om, cele mai importante aglutinogene sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. zero;
b. A;
c. C;
d. B;
e. D.
122. Aglutininele cel mai frecvent intalnite sunt:
a. alfa;
b. beta;
c. gama;
d. delta;
123. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine sunt:
a. OAB;
b. Rh(D);
c. Rh(B);
124. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga are ca urmare:
a. conflict imun;
12
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
125. Grupele sangvine sunt:
a. O(I);
b. A(II);
c. B(III);
d. AB(IV);
126. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa;
b. nu are aglutinogene;
c. beta;
d. A;
127. Grupa O(I) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. nu are aglutinine;
128. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
129. Grupa A(II) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
130. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinogene:
a. A;
b. B;
c. A,B;
131. Grupa B(III) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. beta;
c. alfa, beta;
132. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinogene:
a. alfa;
b. beta;
c. A,B;
133. Grupa AB(IV) are urmatoarele aglutinine:
a. alfa;
b. nu are aglutinine;
c. beta;
134. Grupa O se caracterizeaza prin:
a. poate dona la toate grupele;
b. este donator universal;
c. poate primi de la toate grupele;
13
135. Grupa AB se caracterizeaza prin:
b. este primitor universal;
c. poate primi de la toate grupele;
136. Populatia Rh pozitiva reprezinta:
a. 75%;
b. 85%;
c. 95%;
d. 65%;
e. 55%.
137. Populatia Rh pozitiva contine pe hematii antigenul:
a. D;
b. M;
c. Z;
d. X;
138. Despre antigenul Rh se pot afirma:
a. in mod natural nu exista aglutinine omoloage anti-Rh;
b. aglutininele anti-Rh se pot genera prin transfuzii de sange Rh+ la persoane Rh-;
c. aglutininele anti-Rh se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
139. Transfuzia de sange Rh+ la persoane Rh-, determina:
a. aparatul imunitar al gazdei reactioneaza fata de aglutinogenul D ca si fata de un aglutinogen oarecare;
b. sunt activate limfocitele;
c. se produc anticorpi anti D;
140. Anticorpii anti D;
a. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor;
b. produc hemoliza;
c. nu distrug hematiile;
141. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. copiii vor mosteni caracterul Rh pozitiv;
b. prima sarcina poate evolua normal;
c. in conditii fiziologice hematiile Rh pozitive ale fatului nu pot traversa placenta;
142. In cazurile cu mama Rh negativ si tatal Rh pozitiv:
a. la nastere se produc rupturi de vase sangvine in momentul deslipirii placentei de uter;
b. la nastere o parte din sangele fetal trece la mama si se stimuleaza productia de aglutinine anti-Rh;
c. la o noua sarcina aceste aglutinine, care pot traversa capilarele placentare, patrund in circulatia
fetala si distrug hematiile;
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Sangele se caracterizeaza prin:
a. este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;
b. impreuna cu limfa constituie mediul intern al organismului;
c. impreuna cu endolimfa constituie mediul intern al organismului;
d. impreuna cu lichidul interstitial constituie mediul intern al organismului
2. Volumul sangvin:
a. constituie volemia;
b. cantitatea totala de sange din organism constituie 7% din greutatea corpului;
c. doua treimi circula permanent: volumul circulant;
14
d. scade in transfuzii.
3. Volumul sangvin de rezerva:
a. constituie o treime din volumul sangvin;
b. este mobilizat voluntar;
c. constituie volumul stagnant;
d. este mobilizat in hipertensiune.
4. Organele de depozit a sangelui sunt:
a. splina;
b. ficatul;
c. tesutul subcutanat;
d. pancreasul.
5. Volumul sangvin de rezerva este mobilizat in:
a. diferite situatii fiziologice;
b. efort fizic;
c. diferite situatii patologice;
d. hemoragii.
6. Referitor la culoarea sangelui, se pot afirma:
a. culoarea sangelui se datoreaza hemoglobinei din eritrocite;
b. culoarea sangelui nu este variabila;
c. sangele arterial este rosu-deschis, datorita hemoglobinei reduse;
d. sangele venos este rosu-inchis.
7. Elementele figurate ale sangelui se caracterizeaza prin:
a. prin centrifugarea unei eprubete cu sange se situiaza deasupra plasmei;
b. se prezinta ca un lichid foarte vascos;
c. reprezinta 55% din volumul sangvin;
d. au o culoare rosu-inchis.
8. Plasma sangvina se caracterizeaza prin:
a. este un lichid mai putin vascos;
b. este un lichid opac;
c. are culoarea galben-deschis;
d. reprezinta 45% din volumul sangvin.
9. Elementele figurate ale sangelui sunt reprezentate de catre:
a. globule rosii;
b. globule albe;
c. plachete sangvine;
d. anticorpi.
10. Globulele rosii se mai numesc:
a. leucocite;
b. hematii;
c. plachete sangvine;
d. eritrocite.
11. Globulele rosii se caracterizeaza prin:
a. sunt celule fara nucleu;
b. au rol in transportul oxigenului;
c. au rol in transportul dioxidului de carbon;
d. au rol in mentinerea echilibrului acido-bazic.
12. Un mm3 de sange contine:
a. 4.500.000 de hematii la femeie;
b. 4.500.000 de hematii la barbat;
c. 5.000.000 de hematii la femeie;
d. 5.000.000 de hematii la barbat.
13. Numarul hematiilor poate creste:
a. temporar;
b. prin mobilizarea volumului sangvin de rezerva;
c. durata mai lunga;
d. cresterea se numeste anemie.
14. Poliglobuliile se caracterizeaza prin:
a. pot fi de altitudine;
b. pot apare in urma hemolizei;
c. pot apare in diverse situatii patologice;
d. au ca rezultat anemia.
15. Anemia are urmatoarele caracteristici:
15
a. numarul eritrocitelor este mai mare;
b. este consecinta unei distrugeri exagerate a hematiilor;
c. hemoglobina este in cantitate mai mare;
d. apare in urma unei produceri deficitare a hematiilor.
16. Forma si structura hematiilor:
a. reprezinta adaptarea morfologica la functia de transport a gazelor;
b. hematiile au o forma de disc biconcav;
c. hematiile au o mare rezistenta la deformare;
d. diametrul mediu al hematiei este de 7,5 microni.
17. Hemoglobina este alcatuita din:
a. glucide;
b. o proteina;
c. lipide;
d. o grupare neproteica.
18. In structura hemoglobinei intra:
a. globina;
b. ADN;
c. ATP;
d. hemul.
19. Hemul se caracterizeaza prin:
a. leaga reversibil oxigenul;
b. leaga ireversibil dioxidul de carbon;
c. cu oxigenul formeaza oxihemoglobina;
d. contine fier trivalent.
20. Cu dioxidul de carbon hemoglobina formeaza:
a. carbohemoglobina;
b. oxihemoglobina;
c. carbaminohemoglobina;
d. methemoglobina.
21. Carbohemoglobina:
a. este un compus fiziologic;
b. nu afecteaza functia de transport a oxigenului;
c. reprezinta una din formele de transport ale dioxidului de carbon de la tesuturi la plamani;
d. se mai numeste carboxihemoglobina.
22. Carboxihemoglobina:
a. reprezinta combinatia Hb cu dioxidul de carbon:
b. reprezinta combinatia Hb cu CO;
c. se intalneste in poliglobulii;
d. este un compus stabil.
23. Methemoglobina:
a. contine fier trivalent;
b. apare in urma interactiunii Hb cu agenti oxidanti;
c. apare in urma interactiunii Hb cu unele droguri;
d. apare in urma interactiunii Hb cu CO.
24. Eritrocitele se caracterizeaza prin:
a. hematiile circulante reprezinta doar o etapa din viata acestor elemente;
b. din momentul patrunderii lor in circulatie si pana la distrugerea lor trec aproximativ 120 de zile;
c. durata medie de viata a eritrocitelor este de aproximativ 4 luni;
d. desi traiesc relativ putina vreme, numarul lor ramane constant.
25. Eritropoieza se caracterizeaza prin:
a. exista un echilibru intre procesul de distrugere si cel de formare de noi hematii;
b. creste in carenta de fier;
c. scade la altitudini mari;
d. sediul eritropoiezei este, la adult, maduva hematogena.
26. Hemoliza:
a. reprezinta procesul de distrugere a hematiilor batrane si uzate;
b. se intensifica la altitudini crescute;
c. se intensifica in deficitul fierului sangvin;
d. se produce in sistemul monocito-macrofagic.
27. Hemoliza se produce in urmatoarele organe:
a. splina;
b. ganglioni limfatici;
16
c. ficat;
d. maduva rosie a oaselor.
28. Leucocitele:
a. au nucleu;
b. reprezinta o grupare celulara omogena;
c. au mitocondrii;
d. contin neurofibrile.
29. Proprietatile leucocitelor sunt:
a. au capacitatea de a emite pseudopode;
b. au capacitatea de a traversa peretele capilar prin porii sai, trecand in tesuturi;
c. au proprietatea de diapedeza;
d. toate au aceeasi forma a nucleului.
30. In functie de prezenta sau absenta in citoplasma a granulelor, leucocitele se clasifica in:
a. mononucleare;
b. granulocite;
c. polinucleare;
d. agranulocite.
31. In functie de aspectul nucleului, leucocitele se clasifica in:
a. mononucleare;
b. granulocite;
c. polinucleare;
d. agranulocite.
32. Numarul total al leucocitelor pe mm3, poate fi:
a. 5.000;
b. 6.000;
c. 8.000;
d. 10.000.
33. Leucocitele au urmatoarele functii, cu unele exceptii:
a. transportul oxigenului;
b. transportul CO;
c. transportul dioxidului de carbon;
d. participa la reactiile de aparare ale organismului.
34. Polinuclearele neutrofile:
a. au rol in fagocitoza agentilor patogeni;
b. au o viteza de diapedeza lenta;
c. nu emit pseudopode;
d. raman in circulatie cateva ore.
35. Caracteristicile polinuclearelor neutrofile sunt:
a. ajung primele la locul infectiei;
b. fagociteaza microbii, distrugandu-i;
c. se mai numesc microfage;
d. numarul lor creste in infectii acute.
36. Puroiul este format din:
a. microbi;
b. leucocite moarte;
c. lichid exudat din vase;
d. hematii.
37. Eozinofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in reactiile alergice;
b. granulatiile lor contin histamina;
d. numarul lor creste in infectii acute.
38. Bazofilele se caracterizeaza prin:
a. au rol in hemostaza;
b. contin histamina;
c. contin heparina, substanta anticoagulanta;
d. sunt macrofage.
39. Monocitele se caracterizeaza prin:
a. sunt capabile de fagocitoza in mod direct;
b. se pot transforma in macrofage;
c. fagociteaza microbi;
d. fagociteaza resturi celulare.
17
40. Limfocitele:
a. au rol in reactia de aparare specifica;
b. se clasifica dupa organitele pe care le contin;
c. intervin in boli parazitare;
d. se clasifica in raport cu modul in care participa la procesul de imunitate.
41. Organismul uman vine in contact cu:
a. agenti patogeni;
b. antigene libere;
c. agenti purtatori de antigene;
d. agenti purtatori de imunoglobuline.
42. Antigenul:
a. este o macromolecula proteica straina organismului;
b. este o polizaharida straina organismului;
c. patruns in organism determina producerea de anticorpi;
d. distruge hematia pe care se afla.
43. Anticorpul:
a. este o proteina din hematie;
b. face parte din clasa gamaglobulinelor;
c. fagociteaza hematia tanara;
d. neutralizeaza antigenul.
44. Functia de aparare a sangelui poate fi:
a. nespecifica;
b. adrenergica;
c. specifica;
d. colinergica.
45. Granulocitele sunt reprezentate prin:
a. neutrofile;
b. eozinofile;
c. bazofile;
d. monocite.
46. Neutrofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu cu 3-5 lobi;
b. au nucleul bilobat;
c. nu fagociteaza;
d. reprezinta 52-62% din leucocite;
47. Eozinofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu bilobat;
b. reprezinta 1-3% din leucocite;
c. ajuta la detoxifierea substantelor straine;
d. secreta enzime.
48. Bazofilele se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. au un nucleu lobat;
c. nu au granulatii;
d. reprezinta sub 1% din leucocite.
49. Agranulocitele:
a. nu au granule citoplasmatice;
c. traiesc intre 100-300 de zile;
d. au nucleu bilobat.
50. Monocitele se caracterizeaza prin:
a. nucleul are o forma variabila;
b. nucleul poate fi rotund;
c. nucleul poate fi oval;
d. reprezinta 3-9% din leucocite.
51. Limfocitele:
a. au un nucleu foarte mare;
c. asigura raspuns imun specific (inclusiv anticorpii);
d. nucleu este bilobat.
52. Apararea nespecifica:
a. este innascuta;
18
b. este prezenta la toti oamenii;
c. se realizeaza prin mecanisme celulare;
d. se realizeaza prin mecanisme umorale.
53. Apararea specifica:
a. este dobandita;
b. se dezvolta in urma expunerii la substante imunogene;
c. poate fi dobandita natural;
d. poate fi dobandita artificial.
54. Apararea dobandita natural poate fi:
a. pasiva;
b. prin transfer transplacentar de anticorpi;
c. activ;
d. in urma unor boli.
55. Apararea dobandita artificial poate fi:
a. pasiva;
b. prin administrare de antitoxine si gama-globuline;
c. activa;
d. prin vaccinare.
56. Raspunsurile imune specifice pot fi mediate prin mecanisme:
a. nervoase;
b. umorale;
c. electrice;
d. celulare.
57. Vaccinarea se caracterizeaza prin:
a. declanseaza, in principiu, aceleasi mecanisme imunitare;
b. reactiile produse in organism sunt mai atenuate;
c. efectul final este dobandirea imunitatii;
d. este o imunitate pasiva.
58. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin:
a. sunt elemente figurate necelulare ale sangelui;
b. au o forma fixa;
c. numarul lor variaza intre 150.000-300.000/mm3;
d. diametrul lor este de 13-15 microni.
59. Scaderea numarului plachetelor sangvine sub 100000/mm3, se numeste:
a. trombopenie;
b. trombocitemie;
c. hipoglobulie;
d. trombocitopenie.
60. Plachetele sangvine se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. sunt fragmente citoplasmatice;
b. nu sunt celule propriu-zise;
c. durata medie de viata este de 10 zile;
d. se mai numesc globule galbene.
61. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
a. adezivitatea;
b. aglutinarea;
c. metamorfoza vascoasa;
d. eliberarea factorilor trombocitari.
62. Proprietatile specifice ale plachetelor sunt:
a. adera la suprafetele lezate;
b. formeaza intre ele conglomerate;
c. se autolizeaza;
d. participa la transportul gazelor respiratorii.
63. Trombocitele elibereaza urmatoarele substante active:
a. histamina;
b. trombostenina;
c. serotonina;
d. ADP.
64. Plasma sangvina:
a. la persoanele sanatoase are proprietati fizice constante;
b. contine aglutinogene;
c. contine organite celulare;
19
d. la persoanele sanatoase are proprietati chimice constante.
65. Principalele proprietati ale plasmei sunt:
a. densitatea;
b. vascozitatea;
c. presiunea osmotica;
d. tensiunea arteriala.
66. Presiunea osmotica a sangelui:
a. este egala cu cea a lichidului interstitial;
b. presiunea coloid-osmotica este una din fortele care atrage apa din tesuturi;
c. rolul presiunii coloid-osmotice se manifesta in procesul de ultrafiltrare glomerulara care are ca rezultat
formarea urinii;
d. conditioneaza oxigenarea sangelui.
67. Despre pH-ul sangvin se pot afirma:
a. are valoarea cuprinsa intre 7,38-7,42;
b. depinde de concentratia sodiului;
c. depinde de concentratia calciului;
d. este mentinut in limite normale prin sistemele tampon.
68. Structurile care au rol in mentinerea in limite normale a pH-ului sunt:
a. plamanii;
b. rinichii;
c. hematiile;
d. tegumentul.
69. Sistemele tampon:
a. intervin prompt in neutralizarea acizilor sau bazelor in exces din mediul intern;
b. reprezinta sisteme biologice;
c. se consuma in timpul neutralizarii;
d. functionalitatea lor depinde de presiunea osmotica.
70. Plasma se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. reprezinta 55% din volumul sangelui;
b. contine apa in procent de 99%;
c. are substante anorganice 1%;
d. nu are substante organice.
71. Albuminele plasmatice transporta:
a. Cu;
b. Ca;
c. Fe;
d. oxigen.
72. Albuminele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. transporta hormoni;
b. transporta pigmenti biliari;
c. intervin in reglarea presiunii coloid-osmotice a sangelui;
d. scaderea lor compromite schimburile de la nivelul capilarelor.
73. Globulinele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. transportul substantelor prin sange;
b. intervin in coagularea sangelui;
c. prin imunoglobuline sunt suportul chimic al anticorpilor;
d. favorizeaza formarea oxihemoglobinei.
74. Fibrinogenul plasmatic are rol in:
a. coagularea sangelui;
b. hematopoieza;
c. hemoliza;
d. formarea cheagului de fibrina.
75. Proteinele plasmatice au urmatoarele roluri:
a. determinarea vascozitatii plasmei;
b. determinarea densitatii plasmei;
c. reglarea echilibrului acido-bazic;
d. transportul gazelor respiratorii.
76. Dintre cationi, cei mai importanti sunt:
a. Na+;
b. Ca+;
c. K+;
d. Mg2+.
20
77. Dintre anioni, cei mai importanti sunt:
a. Cl;
b. CO3H;
c. SO2;
d. PO3-.
78. Hemostaza fiziologica se caracterizeaza prin:
a. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mici;
b. are un timp vasculo-leucocitar;
c. are un timp plasmatic;
d. reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul vaselor mijlocii.
79. Hemostaza primara se caracterizeaza prin:
a. reprezinta timpul plasmatic;
b. incepe in momentul lezarii vasului;
c. prima reactie consta in vasodilatatia peretelui vasului;
d. se produce aderarea trombocitelor la nivelul plagii.
80. In timpul vasculo-plachetar al hemostazei se produc:
a. agregarea trombocitelor;
b. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
c. oprirea sangerarii in 2-4 minute;
d. formarea fibrinei.
81. In timpul plasmatic al hemostazei au loc:
a. transformarea fibrinogenului plasmatic solubil in fibrina insolubila;
b. metamorfoza vascoasa a trombocitelor;
c. autoliza trombocitelor;
d. coagularea sangelui.
82. Prima faza a coagularii:
a. duce la formarea tromboplastinei;
b. este faza cea mai laborioasa;
c. dureaza 4-8 minute;
d. se formeaza protrombina.
83. A doua faza a coagularii:
a. se formeaza protrombina din tromboplastina;
b. are ca rezultat formarea trombinei;
c. protrombina transforma tromboplastina in trombina;
d. formarea trombinei dureaza 10 sec.
84. A treia faza a coagularii:
a. se formeaza fibrina;
b. dureaza 1-2 sec;
c. trombina desface din fibrinogen monomeri de fibrina care polimerizeaza spontan;
d. se formeaza reteaua de fibrina care devine insolubila.
85. Plasma contine:
a. compusi cu rol de anticorpi;
b. grupari hem;
c. organite celulare;
d. aglutinine.
86. Cele mai importante aglutinogene intalnite sunt:
a. zero;
b. A;
c. B;
d. D.
87. Cele mai frecvente aglutinine intalnite sunt:
a. alfa;
b. gama;
c. beta;
d. delta.
88. Cele mai importante sisteme imunologice sangvine in practica medicala curenta sunt:
a. Rh(M);
b. OAB;
c. BAD;
d. Rh(D).
89. Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, nu pot exista indivizi posesori de:
a. aglutinogen A si aglutinine alfa;
21
b. aglutinogen B si aglutinine alfa;
c. aglutinogen A si aglutinine beta;
d. aglutinogen B si aglutinine beta.
90. Intalnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloaga, duce la:
a. conflict imun;
b. conflict antigen-anticorp;
c. distrugerea hematiilor;
d. consecinte grave pentru individ.
91. Grupele sangvine:
a. s-au stabilit pe baza sistemului OAB;
b. sunt rezultatul combinatiilor si coexistentelor posibile dintra aglutinogen si aglutinina, tolerate
imunologic;
c. sunt in numar de patru;
d. sunt stabilite pe baza sistemului Rh(D).
92. Grupa sangvina zero(I):
a. nu are aglutinogene;
b. are aglutinina alfa;
c. are aglutinina beta;
d. nu are aglutinine.
93. Grupa sangvina A(II):
a. are aglutinogen A;
b. are aglutinogen B;
d. are aglutinina alfa.
94. Grupa sangvina B(III):
a. are aglutinogen A;
b. are aglutinogen B;
d. are aglutinina alfa.
95. Grupa sangvina AB(IV):
a. are aglutinogenele A si B;
b. are aglutinina alfa;
d. nu are aglutinine.
96. Cunoasterea apartenentei la una din grupele sangvine are importanta in urmatoarele situatii, cu unele
exceptii:
a. imunitate;
b. transportul gazelor respiratorii;
c. hematopoieza;
d. transfuzia de sange.
97. Grupa sangvina zero(I):
b. este donator universal;
c. poate primi numai sange izogrup;
d. poate primi sange de la grupa zero.
98. Grupa sangvina A(II):
a. poate dona la grupa A;
b. poate primi de la grupa AB;
c. poate primi de la grupa zero;
d. poate dona la grupa B.
99. Grupa sangvina B(III):
a. poate dona la grupa B;
b. poate primi de la grupa AB;
c. poate primi de la grupa zero;
d. poate dona la grupa A.
100. Grupa sangvina AB(IV):
b. este primitor universal;
c. poate primi numai sange izogrup;
d. poate dona numai la grupa AB.
101. 85% din populatia globului poseda pe eritrocite factorul:
a. D;
22
b. alfa;
c. Rh;
d. beta;
102. Aglutininele omoloage anti-Rh:
a. in mod natural nu exista;
b. se pot genera prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane Rh-;
c. se pot genera prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;
d. reactioneaza cu antigenul D de pe suprafata hematiilor si produc hemoliza.
103. In cazul mamei Rh negativ cu tatal Rh pozitiv:
a. copiii rezultati vor fi Rh pozitiv;
b. prima sarcina poate evolua normal;
c. in conditii fiziologice hematiile Rh+ ale fatului nu pot traversa placenta pentru a ajunge in circulatia
materna;
d. mama nu poate avea copii.
104. In privinta compozitiei plasmei sangvine, se pot afirma:
a. reziduul uscat reprezinta 10%;
b. substantele organice sunt 9%;
c. substantele anorganice reprezinta 1%;
d. are organite celulare.
ANATOMIA APARATULUI CADIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU
1. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situata in mediastin;
c. este situata intre cei doi plamani;
2. Inima se caracterizeaza prin:
a. are forma unei piramide patrunghiulare;
b. are axul indreptat oblic in jos, la stanga si inainte;
c. 1/3 din inima este situata la stanga;
3. Fetele inimii sunt:
a. sternocostala, concava;
b. diafragmatica, plana;
c. inferioara, convexa;
4. Baza inimii se caracterizeaza prin:
a. este situata posterior;
b. este situata la dreapta;
c. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
d. la nivelul ei se gasesc atriile;
5. Pe suprafata inimii se gasesc:
a. doua santuri interventriculare;
b. doua santuri atrioventriculare;
c. santurile coronare;
6. Inima prezinta urmatoarele cavitati:
a. un ventricul;
b. doua atrii;
c. aorta;
d. artera pulmonara;
7. Atriile se caracterizeaza prin:
a. au forma rombica;
b. au o capacitate mai mare decat ventriculele;
c. au peretele mai subtire decat ventriculele;
23
d. fiecare atriu prezinta doua prelungiri numite urechiuse;
8. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele, cu o exceptie:
a. orificiul venei cave superioare;
b. orificiul venei cave inferioare;
c. orificiul venelor pulmonare;
d. orificiul sinusului coronar;
e. orificiul atrioventricular drept.
9. Orificiul atrioventricular drept este prevazut cu valva:
a. bicuspida;
b. tricuspida;
c. mitrala;
10. La nivelul atriului stang se gasesc urmatoarele orificii:
a. patru orificii ale venelor pulmonare;
b. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
c. orificiul atrioventricular;
11. Orificiul atrioventricular stang este prevazut cu valva:
a. bicuspida;
b. tricuspida;
c. mitrala;
12. Ventriculele se caracterizeaza prin:
a. au o forma piramidal triunghiulara;
b. au baza spre orificiul atrioventricular;
c. peretii lor nu sunt netezi;
13. Pe fata lor interna, peretii ventriculilor prezinta:
a. trabecule;
b. orificii venoase;
c. orificii arteriale;
14. La baza ventriculilor se afla:
a. orificiile atrioventriculare;
b. orificiile arteriale;
c. septul interventricular;
15. La baza ventriculului stang se afla:
a. orificiul trunchiului pulmonar;
b. orificiul atrioventricular stang;
c. valva tricuspida;
16. La baza ventriculului drept se afla:
a. orificiul aortic;
b. valva bicuspida;
c. orificiul atrioventricular drept;
17. Orificiul arterei pulmonare este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. trei valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
24
18. Orificiul aortic este prevazut cu:
a. trei valvule semilunare;
b. doua valvule sigmoide;
c. valvule cu aspect de cuib de randunica;
19. Tunicile inimii sunt:
a. epicardul;
b. pericardul;
c. miocardul;
f. sunt corecte numai raspunsurile a si c.
20. Pericardul se caracterizeaza prin:
a. are o foita seroasa;
b. are o foita fibroasa;
c. foita seroasa se numeste si endocard;
21. Epicardul se caracterizeaza prin:
a. este foita viscerala a pericardului seros;
b. acopera complet exteriorul inimii;
c. apartine pericardului fibros;
22. Pericardul seros se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. are doua foite;
b. o foita este parietala;
c. foita parietala acopera fata superficiala a pericardului fibros;
d. o foita este viscerala;
e. foita viscerala acopera complet exteriorul inimii.
23. Pericardul fibros este legat prin ligamente de organele din jur:
a. stern;
b. coloana vertebrala;
c. diafragm;
24. Miocardul se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este stratul cel mai gros din structura inimii;
b. are fibrele dispuse circular in ventricule;
c. are fibrele dispuse oblic in ventricule;
d. are fibrele dispuse circular in atrii;
e. musculatura atriilor este complet separata de cea a ventriculelor.
25. Miocardul se caracterizeaza prin:
a. este stratul cel mai gros al inimii;
b. este situat sub endocard;
c. nu este vascularizat;
26. Miocardul cuprinde urmatoarele tipuri:
a. contractil;
b. embrionar;
c. de receptie;
27. Miocardul embrionar se mai numeste:
a. de comanda;
b. tesut nodal;
c. de executie;
28. Tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
25
b. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
c. este alcatuit dintr-o musculatura care pastreaza caracterele embrionare;
29. Morfologic, tesutul nodal se caracterizeaza prin:
a. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
b. miofibrilele trec de la o celula la alta;
c. miofibrilele formeaza retele;
30. Sarcoplasma tesutului nodal este bogata in:
a. aminoacizi;
b. ADN;
c. glicogen;
d. acizi grasi;
e. glicerol.
31. Tesutul nodal cuprinde:
a. nodulul sinoventricular;
b. nodulul atrioventricular;
c. fasciculul atrioventricular Harvey;
32. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
a. este situat in atriul stang;
b. se continua cu fasciculul atrioventricular;
c. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
33. Nodulul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. este situat deasupra varsarii venei cave superioare;
b. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
c. se continua cu reteaua Purkinje;
34. Fasciculul atrioventricular prezinta urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. pleaca din nodulul sinoatrial;
b. se imparte in doua ramuri;
c. are un ram stang;
d. are un ram drept;
e. coboara in ventricule.
35. Reteaua subendocardica Purkinje:
a. pleaca din nodulul atrioventricular;
b. se gaseste in peretii ventriculari;
c. se continua cu fasciculul His;
36. Endocardul se caracterizeaza prin:
a. captuseste incaperile inimii;
b. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
c. endocardul inimii drepte este independent de cel al inimii stangi;
a. endocardul atriilor se continua cu intima arterelor;
b. endocardul ventriculilor se continua cu intima venelor;
c. este situat intre miocard si epicard;
38. Inima este vascularizata de catre arterele coronare:
a. dreapta;
b. stanga;
c. anterioara;
26
39. Arterele coronare ale inimii se caracterizeaza prin:
a. au originea in aorta ascendenta;
b. din ele se desprind colaterale de tip terminal;
c. colateralele nu se unesc cu colateralele vecine;
40. Daca una din colateralele arterelor coronare se obstrueaza:
a. teritoriul respectiv nu mai este vascularizat;
b. teritoriul respectiv se necrozeaza;
c. se produce infarctul;
41. Sinusul coronar al inimii se caracterizeaza prin:
a. este situat in santul atrioventricular stang;
b. se deschide in atriul drept;
c. colecteaza sangele arterial al inimii;
42. Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de:
a. nervii cardiaci;
b. nervi proveniti din nervii vagi;
c. simpaticul cervical;
43. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. limfatice;
44. Arterele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase prin care sangele circula dinspre inima spre tesuturi;
b. sunt vase prin care sangele circula dinspre organe spre inima;
c. au un calibru mic;
45. Capilarele se caracterizeaza prin:
a. sunt vase de calibru mic;
b. la nivelul lor se fac schimburile dintre sange si tesuturi;
c. continua arteriolele;
46. Tunicile arterelor si venelor se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. sunt in numar de trei;
b. la exterior este adventicea;
c. intima este cea mai groasa;
d. la interior este intima;
e. una din tunici este media.
47. Capilarele pot continua:
a. arteriolele;
b. metarteriolele;
c. venulele;
48. Tunica externa a arterelor si venelor este formata din:
a. tesut conjunctiv;
b. fibre de colagen;
c. fibre elastice;
27
49. In adventice se gasesc:
a. vase mici de sange;
b. fibre nervoase vegetative;
c. fibre nervoase cu rol vasomotor;
50. Tunica medie a arterelor:
a. are structura diferita in functie de calibrul arterelor
b. arterele mari sunt artere de tip muscular;
c. arterele mici si mijlocii sunt artere de tip elastic;
51. Tunica medie a arterelor mari contine:
a. lame elastice cu dispozitie radiara;
b. tesut conjunctiv;
c. numeroase fibre musculare netede;
52. Tunica interna a arterelor:
a. este alcatuita dintr-un rand de celule epiteliale turtite;
b. celulele sunt asezate pe o membrana bazala;
c. se continua cu endocardul ventricular;
53. Calibrul vascular se caracterizeaza prin:
a. cel al arterelor scade de la inima spre periferie;
b. cel al venelor scade de la periferie spre inima;
c. nu influenteaza tensiunea arteriala;
54. Peretele venelor:
a. are in structura sa aceleasi trei tunici ca si la artere;
b. in venele situate deasupra nivelului cordului, se gasesc valvule care se opun gravitatiei;
c. valvulele sunt prelungiri ale mediei;
55. Capilarele se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
b. pot avea un calibru de 4-12 mm;
c. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
d. la exterior prezinta un tesut conjunctiv cu fibre colagene si de reticulina;
e. la interior prezinta un endoteliu.
56. Capilarele sinusoide sunt prezente in:
a. ficat;
b. glandele endocrine;
c. splina;
57. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
a. circulatia mare;
b. circulatia mica;
c. circulatia sistemica;
58. Circulata mica se caracterizeaza prin:
a. se mai numeste circulatie sistemica;
b. incepe in ventriculul drept;
c. din ventriculul drept pleaca cele doua artere pulmonare;
59. Trunchiul pulmonar:
a. se imparte in doua artere pulmonare;
28
b. transporta sange incarcat cu oxigen;
c. trunchiul pulmonar se termina in plamani;
60. Arterele pulmonare:
a. se termina cu reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
b. sunt in numar de doua pentru fiecare pulmon;
c. iau nastere din ventriculul drept;
61. Venele pulmonare:
a. transporta sange oxigenat;
b. sunt in numar de patru;
c. se termina in atriul drept;
62. Circulatia mare:
a. incepe in ventriculul stang;
b. incepe prin artera aorta;
c. se mai numeste circulatie sistemica;
e. sunt corecte numai raspunsurile a si b
63. Aorta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
b. transporta sange incarcat cu dioxid de carbon;
c. transporta sange incarcat cu substante nutritive;
d. transporta sange spre tesuri;
e. transporta sange spre organe.
64. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
a. este format din aorta;
b. este format din ramurile aortei;
c. iriga toate tesuturile si organele;
d. toate raspunsurile suntcorecte;
65. Aorta prezinta urmatoarele caracteristici:
a. are o portiune ascendenta din care se desprind arterele coronare;
b. aorta ascendenta se continua cu aorta descendenta;
c. terminal, aorta descendenta se bifurca in arterele iliace interna si externa;
66. Ramurile arcului aortic sunt:
a. artera carotida comuna dreapta;
b. artera carotida comuna stanga;
c. artera subclaviculara dreapta;
d. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
67. Trunchiul arterial brahiocefalic:
a. ia nastere din aorta ascendenta;
b. da nastere arterei carotide comune stangi;
c. da nastere arterei carotide comune drepte;
d. da nastere arterei subclaviculare stangi;
68. Arterele carotide comune:
a. sunt in numar de doua;
b. dau nastere la o carotida interna;
c. dau nastere la o carotida externa;
d. urca pana la marginea superioara a cartilajului tiroid;
69. La nivelul bifurcatiei sale, artera carotida comuna prezinta:
a. o mica dilatatie;
b. sinusul carotidian;
c. o zona bogata in receptori;
29
70. Artera carotida externa iriga urmatoarele, cu o exceptie:
a. emisferele cerebrale;
b. gatul;
c. regiunea occipitala;
d. regiunea temporala;
e. viscerele fetei.
71. Artera carotida interna:
a. patrunde in craniu;
b. iriga creierul;
c. iriga ochiul;
72. Arterele subclaviculare:
a. iau nastere din aorta ascendenta;
b. se continua cu artera axilara;
c. se continua cu artera carotida externa;
73. Din artera subclaviculara se desprind arterele:
a. vertebrala;
b. toracica interna;
c. brahiala;
74. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
a. intra in craniu prin gaura vertebrala;
b. se uneste cu cea de partea opusa;
c. participa la vascularizatia encefalului;
75. Din artera toracica interna iau nastere arterele:
a. intercostale posterioare;
b. coronare;
c. intercostale anterioare;
76. Artera axilara se caracterizeaza prin:
a. vascularizeaza peretii axilei;
b. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
c. se continua cu artera brahiala;
77. Artera brahiala se continua cu:
a. artera radiala;
b. artera ulnara;
c. arcadele palmare;
78. Din arcadele palmare se desprind arterele:
a. digitale;
b. radiala;
c. ulnara;
d. carpiene;
e. metacarpiene.
79. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
a. toracic;
b. abdominal;
c. crosa aortei;
30
80. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. toracica interna;
81. Ramurile viscerale ale aortei toracice sunt arterele:
a. bronsice;
b. pericardice;
c. esofagiene;
82. Aorta descendenta toracica da urmatoarele ramuri:
a. osoase;
b. parietale;
c. abdominala interna;
83. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt urmatoarele, cu o exceptie:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterica superioara;
c. artera hepatica;
d. artera mezenterica inferioara;
e. arterele renale.
84. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene; c. testiculare; d. splenica;
1. e. toate raspunsurile sunt corecte.
85. Din aorta abdominala se desprind arterele:
a. gastrica dreapta;
b. esofagiene;
c. ovariene;
d. splenica;
86. Trunchiul celiac se imparte in arterele:
a. splenica;
b. gastrica dreapta;
c. hepatica stanga;
87. Trunchiul celiac vascularizeaza urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. stomacul;
b. rinichii;
c. duodenul;
d. pancreasul;
e. ficatul.
88. Artera mezenterica superioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. jejuno-ileonul;
b. ficatul;
c. cecul;
d. colonul ascendent;
e. partea dreapta a colonului transvers.
89. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza urmatoarele, cu o exceptie:
a. partea stanga a colonului transvers;
b. colonul descendent;
c. apendicele vermicular;
d. colonul sigmoid;
e. partea superioara a rectului.
90. Ramurile terminale ale aortei sunt arterele:
a. iliaca comuna dreapta;
b. iliaca comuna stanga;
c. sacrata laterala;
31
91. Arterele iliace comune:
a. ajung la articulatia sacro-iliaca;
b. dau nastere arterei iliace externe;
c. dau nastere arterei iliaceinterne;
92. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. iese din bazin;
b. se continua cu artera femurala;
c. ajunge pe fata anterioara a coapsei;
93. Artera femurala se caracterizeaza prin:
a. iriga gamba;
b. se continua cu artera poplitee;
c. continua artera iliaca interna;
94. Artera poplitee se caracterizeaza prin:
a. se afla pe fata posterioara a genunchiului;
b. se afla pe fata anterioara a genunchiului;
c. se continuainferior cu artera femurala;
95. Arterele tibiale se caracterizeaza prin:
b. continua artera poplitee;
c. ambele se termina pe fata dorsala a piciorului;
96. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata anterioara a gambei;
b. iriga laba piciorului;
c. se termina prin artera dorsala a piciorului;
97. Artera dorsala a piciorului se continua cu arterele:
a. digitale plantare;
b. digitale dorsale;
c. plantare;
d. femurale;
e. poplitee.
98. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
a. iriga fata posterioara a coapsei;
b. ajunge in regiunea dorsala a piciorului;
c. se continua cu doua artere plantare;
99. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
b. digitale dorsale;
c. plantara interna;
d. plantara externa;
e. sunt corecte raspunsurile c si d.
100. Artera iliaca interna da ramuri parietale pentru:
a. peretii bazinului;
b. peretii abdomenului;
c. organele din bazin;
32
101. Artera iliaca interna da ramuri viscerale pentru:
a. organele din bazin;
b. organele genitale;
c. peretii bazinului;
102. Artera iliaca interna vascularizeaza in bazin:
a. vezica urinara;
b. prima portiune a rectului;
c. portiunea terminala a ileonului;
103. Artera iliaca interna vascularizeaza urmatoarele organe genitale, cu o exceptie:
a. uterul;
b. vulva;
c. vezica urinara;
d. prostata;
e. penisul.
104. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
a. pulmonara dreapta;
b. cava superioara;
c. pulmonara stanga;
d. cava mijlocie;
e. sunt corecte numai raspunsurile b si d.
105. Vena cava superioara se caracterizeaza prin:
a. face parte din circulatia mare;
b. se termina in atriul stang;
c. insoteste artera cava superioara;
106. Venele jugulare interne aduna sangele de la:
a. creier;
b. cap;
c. gat;
107. Venele subclaviculare aduna sangele de la:
a. brat;
b. antebrat;
c. mana;
108. Sistemul venos azygos aduna sangele de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. spatiile intercostale;
b. esofag;
c. inima;
d. bronhii;
e. pericard.
109. Vena cava superioara se formeaza prin unirea venelor:
a. jugulare interne;
b. subclaviculare;
c. brahiocefalice;
110. Sangele venos al membrului superior este colectat de:
a. doua sisteme venoase;
b. un un sistem venos profund;
c. un sistem venos superficial;
111. Venele profunde se caracterizeaza prin:
a. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
33
b. sunt mai putine ca numar decat arterele;
c. au o suprafata totala de sectiune mai mica decat a arterelor;
112. Venele superficiale se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se mai numesc subcutanate;
b. insotesc arterele omonime;
c. se gasesc imediat sub piele;
d. se vad cu ochiul liber prin transparenta;
e. se vad cu ochiul liber datorita coloratiei albastre.
113. Venele superficiale se caracterizeaza prin:
a. se varsa in venele profunde;
b. la nivelul lor se fac injectii venoase;
c. sunt situate sub tegument;
114. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la:
a. membrele inferioare;
b. peretii bazinului;
c. viscerele bazinului;
d. rinichi;
115. Vena cava inferioara aduna sangele venos de la urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. suprarenale;
b. ficat;
c. inima;
d. testicule;
e. ovare.
116. Venele lombare aduna sangele venos de la:
a. peretele posterior al abdomenului;
b. peretele anterior al abdomenului;
c. rinichi;
117. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
a. iliace comune;
b. iliace interne;
c. iliace externe;
118. Vena iliaca interna aduna sangele venos de la:
b. viscerele bazinului;
c. rinichi;
119. Vena iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. se continua cu vena iliaca interna;
b. continua vena femurala;
c. formeaza impreuna cu cea de partea opusa vena iliaca comuna;
120. Membrul inferior are urmatoarele tipuri de vene:
a. profunde;
b. superficiale;
c. cele superficiale insotesc arterele omonime;
121. Vena cava inferioara are urmatoarele caracteristici:
a. urca la stanga coloanei vertebrale;
b. strabate diafragma;
c. se termina in atriul stang;
34
122. Vena porta se formeaza prin unirea urmatoarelor vene:
a. mezenterica superioara;
b. mezenterica inferioara;
c. splenica;
123. Vena porta se caracterizeaza prin:
a. face parte din marea circulatie;
b. transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive;
c. transporta spre ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale;
124. Sangele venos al ficatului:
a. este transportat in vena cava inferioara;
b. este transportat de la ficat prin venele hepatice;
c. este adus la ficat de vena porta;
125. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele:
a. prin el circula sange venos;
b. limfa face parte din mediul intern al organismului;
c. in final limfa se varsa in circlatia arteriala;
126. Sistemul limfatic se caracterizeaza prin:
a. este identic cu sistemul circulator sangvin;
b. capilarele sale se anastomozeaza cu capilarele venoase;
c. este adaptat la functia de drenare a tesuturilor;
d. peretii vaselor limfatice sunt mai grosi decat peretii vaselor sangvine;
127. Capilarele sistemul limfatic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. au structura diferita fata de capilarele sangvine;
b. sunt foarte raspandite;
c. se gasesc in toate tesuturile;
d. se gasesc in toate organele;
e. formeaza retele terminale.
128. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au o structura asemanatoare arterelor;
b. se formeaza prin confluarea capilarelor limfatice;
c. sunt prevazute la exterior cu valvule semilunare;
129. Ganglionii limfatici se caracterizeaza prin:
a. sunt situati pe traiectul vaselor limfatice;
b. prin ei trece in mod obligatoriu limfa;
c. sunt asemanatori ganglionilor nervosi: d. toate raspunsurile suntcorecte;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si b.
130. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
a. opresc patrunderea unor substante straine organismului;
b. au rol de bariera in raspandirea infectiilor;
c. produc antigene;
131. Trunchiurile limfatice mari se caracterizeaza prin:
b. sunt reprezentate prin canalul toracic;
c. sunt reprezentate prin vena limfatica dreapta;
132. Canalul toracic se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
35
a. este cel mai mare colector limfatic;
b. incepe printr-o dilatatie;
c. dilatatia este la nivelul vertebrei L3;
d. urca anterior de coloanavertebrala;
e. urca inapoia aortei.
133. Canalul toracic colecteaza limfa:
a. din jumatatea inferioara a corpului;
b. din patrimea superioara stanga a corpului;
c. din patrimea superioara dreapta a corpului;
134. Vena limfatica dreapta se caracterizeaza prin:
a. are o lungime de 10-12 cm;
b. colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului;
c. se varsa in unghiul venos format prin unirea venei jugulare interne stangi cu vena subclaviculara
stanga;
135. Debitul limfatic mediu zilnic este de:
a. 1000 ml;
b. 2000 ml;
c. 1500 ml;
d. 1100 ml;
e. 1800 ml.
136. Splina se caracterizeaza prin:
a. este un organ abdominal;
b. este un organ nepereche;
c. apartine sistemului circulator;
137. Rolurile splinei sunt:
a. produce limfocite;
b. distruge hematiile tinere;
c. intervine in metabolismul calciului;
138. Splina poate depozita o cantitate de sange egala cu:
a. 2-3 kg;
b. 0,200-0,300 kg;
c. 400-500 g;
d. 800-900 g;
e. 0,5-0,6 kg.
139. Splina trimite sange in circulatie in caz de:
a. hemoragii;
b. efort fizic;
c. hipertensiune;
140. Loja splenica se caracterizeaza prin:
a. este cuprinsa intre colonul ascendent si diafragma;
b. este situata la stanga lojei gastrice;
c. are raport cu duodenul;
141. Splina are o greutate de:
a. 250-300 g;
b. 100-150 g;
c. 180-300 g;
d. 300-400 g;
e. 400-450 g.
142. Vascularizatia splinei este asigurata de:
a. artera splenica, ram al aortei abdominale;
36
b. vena splenica, care se varsa in vena cava inferioara;
c. vena splenica, care participa la formarea venei porte;
COMPLEMENT MULTIPLU
a. este organul central al aparatului cardiovascular;
b. este situata in mediastin;
c. este situata intre cei doi plamani;
d. are forma unei piramide patrunghiulare.
2. Inima prezinta urmatoarele caracteristici:
a. are axul indreptat oblic in jos, la dreapta si inainte;
b. 1/3 din inima este situata la dreapta planului medio-sagital al corpului;
c. are o greutate de 250-300 mg;
d. 2/3 din inima sunt situate la stanga planului medio-sagital al corpului;
3. Inima prezinta urmatoarele fete:
a. sternocostala;
b. pericardica;
c. diafragmatica;
d. pulmonara dreapta.
4. Inima prezinta urmatoarele margini:
a. dreapta, ascutita;
b. superioara; plana;
c. inferioara, convexa;
d. stanga, rotunjita.
5. Baza inimii se caracterizeaza prin:
a. este situata la dreapta;
b. este situata posterior;
c. la nivelul ei se gasesc vasele mari ale inimii;
d. la baza inimii se gasesc atriile.
6. Atriile se caracterizeaza prin:
a. au forma cubica;
b. au o capacitate mai mica decat ventriculele;
c. au peretii mai subtiri decat ventriculele;
d. prezinta cate o prelungire numita urechiusa.
7. La nivelul atriului drept se gasesc urmatoarele orificii:
a. orificiul venei cave superioare;
b. orificiul venei cave inferioare;
c. orificiul sinusului coronar;
d. orificiul venelor pulmonare.
8. Atriul drept prezinta:
a. orificiul urechiusei drepte;
b. orificiul venelor pulmonare;
c. trabecule;
d. orificiul atrioventricular drept.
9. La nivelul atriului stang se gasesc:
a. orificiile celor doua vene pulmonare;
b. orificiul de deschidere al urechiusei stangi;
c. trabecule;
d. orificiul atrioventricular stang.
10. Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvulele:
a. cel drept cu valvula tricuspida;
b. cel drept cu valvule semilunare;
c. cel stang cu valvula bicuspida;
d. cel stang cu valvele semilunare.
11. Ventriculele se caracterizeaza prin:
a. au o forma triunghiulara;
b. au baza spre orificiul atrioventricular;
c. nu au peretii netezi;
d. prezinta pe fata lor interna trabecule.
12. La baza ventriculilor se afla:
37
a. orificiile atrioventriculare;
b. orificiul aortei la baza ventriculului stang;
c. orificiul trunchiului pulmonar la baza ventriculului drept;
d. ambele orificii atrioventriculare sunt prevazute cu valve tricuspide.
13. Fiecare orificiu arterial este prevazut cu valvule:
a. sigmoide;
b. bicuspide;
c. semilunare;
d. triunghiulare.
14. Din punct de vedere structural, inima este alcatuita din:
a. endocard;
b. epicard;
c. miocard;
d. pericard.
15. Epicardul:
a. este foita viscerala a pericardului seros;
b. acopera complet interiorul inimii;
c. este intrerupt la nivelul vaselor inimii;
d. vine in raport cu fata profunda a pericardului fibros.
16. Pericardul se caracterizeaza prin:
a. are doua foite;
b. la interior este percardul fibros;
c. la exterior este pericardul seros;
d. pericardul fibros este un sac rezistent.
17. Pericardul seros se caracterizeaza prin:
a. are doua foite;
b. la exterior este foita parietala;
c. la interior este foita viscerala;
d. foita parietala acopera fata profunda a pericardului fibros.
18. Pericardul fibros este legat prin ligamente de urmatoarele organe:
a. stern;
b. coloana vertebrala;
c. diafragma;
d. plamani.
19. Miocardul:
a. este cel mai gros strat din structura inimii;
b. cuprinde miocardul contractil sau de comanda;
c. cuprinde miocardul embrionar sau de executie;
e. miocardul embrionar se mai numeste tesut nodal.
20. Fibrele miocardului contractil sunt dispuse astfel:
a. circular in atrii;
b. oblic in atrii;
c. oblic in ventricule;
d. circular in ventricule.
21. Miocardul atrial se caracterizeaza prin:
a. este neregulat pe fata interna;
b. este complet separat de cel ventricular;
c. are pe fata interna trabecule;
d. este mai subtire decat cel ventricular.
22. Miocardul embrionar se caracterizeaza prin:
a. realizeaza legatura anatomica intre miocardul atrial si cel ventricular;
b. realizeaza legatura functionala intre miocardul atrial si cel ventricular;
c. este alcatuit dintr-o musculatura specifica;
d. este alcatuit dintr-o musculatura ce pastreaza caracterele embrionare.
23. Morfologic, tesutul nodal se deosebeste de miocardul contractil prin:
a. aranjamentul neregulat al miofibrilelor;
b. miofibrilele trec de la o celula la alta;
c. miofibrilele formeaza retele;
d. celulele miocardice au sarcoplasma bogata in glicogen.
24. Tesutul nodal cuprinde:
a. nodulul sinoatrial;
38
c. fasciculul atrioventricular;
d. reteaua subepicardica Purkinje.
25. Nodulul sinoatrial se caracterizeaza prin:
a. este situat in atriul drept;
b. de la el pleaca fasciculul atrioventricular;
c. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
d. este situat in grosimea endocardului.
a. este situat deasupra orificiului atrioventricular drept;
b. este situat in vecinatatea varsarii venei cave superioare;
c. este situat deasupra celui sinoatrial;
d. de la el pleaca fasciculul atrioventricular.
27. Fasciculul atrioventricular se caracterizeaza prin:
a. a fost descris de Harvey;
b. se imparte in doua ramuri;
c. cele doua ramuri sunt: anterioara si posterioara;
d. cele doua ramuri coboara in ventricule.
28. Cele doua ramuri ale fasciculului atrioventricular:
a. se termina in atrii;
b. se divid;
c. se anastomozeaza intre ele;
d. formeaza in peretii ventriculari reteaua subendocardica Purkinje.
a. captuseste incaperile inimii;
b. trece fara intrerupere de la atrii la ventricule;
c. endocardul de la nivelul atriilor se continua cu intima venelor;
d. endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.
30. Inima este irigata de:
a. artere cu originea in aorta ascendenta;
b. artera coronara dreapta;
c. artera coronara stanga;
d. artera coronara anterioara.
31. Ramurile colaterale ale arterelor coronare se caracterizeaza prin:
a. sunt de tip terminal;
b. iriga anumite teritorii din miocard;
c. nu se unesc cu ramurile colaterale vecine;
d. se anastomozeaza intre ele.
32. Obstructia uneia dintre colateralele arterelor coronare produce:
a. lipsa de vascularizatie a teritoriului respectiv;
b. necroza teritoriului respectiv;
c. infarct;
d. eliberare de adrenalina.
33. Sinusul coronar se caracterizeaza prin:
a. colecteaza sangele venos al inimii;
b. este situat in santul atrioventricular stang;
c. se deschide in atriul drept;
d. este situat in grosimea miocardului.
34. Inervatia extrinseca a inimii:
a. este asigurata de nervii cardiaci;
b. provine din nervii vagi;
c. provine din simpaticul cervical;
d. provine din glosofaringian.
35. Arborele vascular este format din:
a. artere;
b. vene;
c. capilare;
d. nervi.
36. Arterele sunt vase prin care circula sangele dinspre inima spre:
a. tesuturi;
b. plamani;
c. organe;
d. cap.
39
a. sunt vase cu calibru mic;
b. duc sangele dinspre vene spre artere;
c. la nivelul lor se fac schimburile intre sange si tesuturi;
d. au peretele format din trei tunici.
38. Arterele si venele au urmatoarele tunici dinspre interior spre exterior:
a. intima;
b. media;
c. adventicea;
d. seroasa.
39. Calibrul arterelor:
a. scade de la inima spre periferie;
b. creste de la inima spre periferie;
c. este acelasi pentru toate arterele mari;
d. cele mai mici sunt metaarteriolele.
40. Tunica externa a arterelor si venelor:
a. are fibre musculare netede;
b. este formata din tesut conjunctiv;
c. este acoperita de seroasa;
d. are fibre de colagen.
41. In structura adventicei se gasesc:
a. vase mici de sange;
b. vase care patrund in tunica medie;
c. vase care hranesc peretele vascular;
d. fibre nervoase vegetative, cu rol vasomotor.
42. Tunica medie a arterelor:
a. are o structura diferita;
b. are aceeasi structura la toate arterele;
c. structura este in functie de calibrul arterelor;
d. este mai subtire decat intima.
43. Arterele mari se caracterizeaza prin:
a. se mai numesc artere de tip muscular;
b. au media formata din lame elastice cu dispozitie concentrica;
c. au multe fibre musculare netede;
d. au tesut conjunctiv.
44. Arterele mici si mijlocii:
a. au media groasa;
b. sunt artere de tip elastic;
c. nu au fibre musculare netede;
d. au fibre colagene si elastice.
45. Tunica interna a arterelor
a. este formata dintr-un rand de celulu endoteliale turtite;
b. este formata din celule asezate pe o membrana bazala;
c. intima se continua cu endoteliul ventricular;
d. este groasa.
46. Venele se caracterizeaza prin:
a. calibrul lor creste de la periferie spre inima;
b. au in structura trei tunici;
c. in venele de sub nivelul cordului exista valvule;
d. valvulele au rolul de a fragmenta si directiona coloana de sange.
b. au calibrul cuprins intre 4-12 mm;
c. sunt raspandite in toate tesuturile si organele;
d. au la exterior un strat de tesut conjunctiv.
48. In structura capilarelor intra:
a. fibre colagene;
b. fibre de reticulina;
c. fibre nervoase vegetative;
d. un endoteliu format dintr-un singur strat de celule.
49. Capilarele sinusoide:
a. se gasesc in ficat;
40
b. se gasesc in glandele endocrine;
c. au un calibru de 10-30 microni;
d. au peretele intrerupt din loc in loc.
50. In alcatuirea arborelui vascular se disting urmatoarele teritorii de circulatie:
a. mare;
b. sistemica;
c. mica;
d. pulmonara.
51. Circulatia mica:
a. incepe in ventriculul drept;
b. incepe prin trunchiul arterei pulmonare;
c. transporta spre plaman sange incarcat cu CO2;
d. se numeste si circulatie sistemica.
52. Trunchiul arterei pulmonare se caracterizeaza prin:
a. se imparte in cele doua artere pulmonare;
b. transporta sangele cu CO2 spre reteaua capilara din jurul alveolelor pulmonare;
c. la nivel alveolar CO2 este eliminat;
d. prezinta valvule la terminare.
53. Venele pulmonare:
a. sunt cate doua pentru fiecare plaman;
b. se termina in atriul stang;
c. transporta sange oxigenat;
d. au peretele mai gros decat al arterelor pulmonare.
54. Sistemul aortic:
a. este format din aorta si ramurile ei;
b. iriga toate tesuturile;
c. iriga toate organele;
d. este format numai din vase de tip muscular.
55. Sistemul aortic se caracterizeaza prin:
b. incepe cu aorta ascendenta;
c. din aorta ascendenta se desprind arterele coronare;
d. din aorta ascendenta se desprind arterele ventriculare.
56. Segmentele aortei sunt:
a. aorta ascendenta;
b. arcul aortic;
c. aorta descendenta;
d. aorta transversala.
57. Aorta descendenta are urmatoarele segmente:
a. cervical;
b. toracic;
c. sacral;
d. abdominal.
58. Aorta abdominala se termina cu arterele iliace:
a. externa;
b. comuna dreapta;
c. interna;
d. comuna stanga.
59. Dintre ramurile arcului aortic fac parte:
a. trunchiul arterial brahiocefalic stang;
b. artera carotida comuna stanga;
c. artera carotida comuna dreapta;
d. artera subclaviculara stanga.
60. Trunchiul brahiocefalic se imparte in arterele:
a. carotida comuna stanga;
b. carotida comuna dreapta;
c. artera subclaviculara stanga;
d. artera subclaviculara dreapta.
61. Arterele carotide comune se caracterizeaza prin:
b. urca pana la nivelul cartilajului cricoid;
c. se bifurca in artera carotida interna si externa;
41
d. dau ramuri colaterale voluminoase.
62. Bifurcatia carotidei comune prezinta:
a. mica dilatatie;
b. ingustare;
c. sinusul carotic;
d. zona saraca in receptori.
63. Artera carotida externa iriga:
a. gatul;
b. plamanul;
c. viscerele fetei;
d. inima.
64. Artera carotida externa iriga regiunile:
a. occipitala;
b. mediastinala;
c. temporala;
d. pleuro-pulmonara.
65. Artera carotida interna se caracterizeaza prin:
a. patrunde in craniu;
b. iriga gatul;
c. iriga fata;
d. iriga creierul si ochiul.
66. Arterele subclaviculare:
a. ajung pana in axila;
b. iriga fata;
c. iriga regiunea temporala;
d. se continua cu arterele axilare.
67. Artera vertebrala se caracterizeaza prin:
a. se uneste cu cea de partea opusa;
b. intra in craniu prin gaura vertebrala;
c. se continua cu artera cerebeloasa;
d. participa la vascularizatia encefalului.
68. Artera toracica interna:
a. este ram din artera subclaviculara;
b. vascularizeaza plamanul;
c. vascularizeaza inima;
d. da nastere arterelor intercostale anterioare.
69. Artera axilara se caracterizeaza prin:
a. vascularizeaza peretii axilei;
b. vascularizeaza peretele anterolateral al toracelui;
c. se continua cu artera brahiala;
d. continua artera subclaviculara.
70. Artera brahiala se caracterizeaza prin:
a. la plica cotului da nastere arterei radiale;
b. la plica cotului da nastere arterei ulnare;
c. continua artera axilara;
d. vascularizeaza antebratul.
71. Arterele mainii:
a. formeaza arcadele palmare;
b. se formeaza din artera brahiala;
c. se termina cu arterele digitale;
d. nu se anastomozeaza intre ele.
72. Aorta descendenta toracica da ramuri:
a. cervicale;
b. parietale;
c. coronare;
d. viscerale.
73. Ramurile viscerale ale aortei descendente toracice sunt arterele:
a. bronsice;
b. pericardice;
c. esofagiene;
d. coronare.
74. Aorta descendenta abdominala da ramuri:
42
a. parietale;
b. femurale;
c. iliace externe;
d. viscerale.
75. Ramurile viscerale ale aortei abdominale sunt:
a. trunchiul celiac;
b. artera mezenterica superioara;
c. arterele suprarenale;
d. arterele renale.
76. Dintre ramurile viscerale ale aortei abdominale fac parte arterele:
a. testiculara;
b. hepatica;
c. mezenterica inferioara;
d. splenica.
77. Trunchiul celiac se ramifica in arterele:
a. hepatica;
b. splenica;
c. gastrica stanga;
d. gastrica dreapta.
78. Trunchiul celiac vascularizeaza:
a. stomacul;
b. duodenul;
c. pancreasul;
d. ficatul.
79. Artera mezenterica superioara vascularizeaza:
a. jejunoileonul;
b. cecul;
c. colonul ascendent;
d. partea stanga a colonului transvers.
80. Artera mezenterica inferioara vascularizeaza:
a. colonul descendent;
b. partea stanga a colonului transvers;
c. sigmoidul;
d. partea superioara a rectului.
81. Ramurile terminale ale aortei:
a. sunt arterele iliace comune;
b. sunt in numar de doua;
c. ajung pana la nivelul articulatiei sacro-iliace;
d. se continua cu arterele femurale.
82. Artera iliaca externa se caracterizeaza prin:
a. este ram din artera iliaca comuna;
b. intra in bazin;
c. ajunge pe fata posterioara a coapsei;
d. se continua cu artera femurala.
83. Artera femurala se caracterizeaza prin:
a. continua artera iliaca interna;
b. vascularizeaza coapsa;
c. se afla pe fata posterioara a coapsei;
d. se continua cu artera poplitee.
84. Artera poplitee se caracterizeaza prin:
a. se afla pe fata posterioara a genunchiului;
b. continua artera iliaca externa;
c. se afla in fosa poplitee;
d. se continua cu arterele plantare.
85. Artera tibiala anterioara se caracterizeaza prin:
a. ia nastere din artera poplitee;
b. iriga fata anterioara a gambei;
c. iriga laba piciorului;
d. iriga coapsa.
86. Artera tibiala posterioara se caracterizeaza prin:
a. ia nastere din artera poplitee;
b. iriga laba piciorului;
43
c. iriga fata anterioara a gambei;
d. iriga fata posterioara a gambei.
87. Artera tibiala posterioara se continua cu arterele:
b. plantara interna;
c. digitale dorsale;
d. plantara externa.
88. Artera ilica interna se caracterizeaza prin:
a. are ramuri parietale;
b. ramurile parietale se distribuie peretilor bazinului;
c. are ramuri viscerale;
d. continua artera iliaca externa.
89. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza:
a. organele din bazin;
b. vezica urinara;
c. ultima portiune a rectului;
d. penisul.
90. Ramurile viscerale ale arterei iliace interne vascularizeaza urmatoarele organe genitale:
a. uterul;
b. vezica urinara;
c. prostata;
d. rectul.
91. Sistemul venos al marii circulatii este reprezentat de venele:
a. cava superioara;
b. pulmonare;
c. cava mijlocie;
d. cava inferioara.
92. Vena cava superioara se formeaza prin fuzionrea venelor:
a. jugulara interna;
b. brahiocefalica stanga;
c. subclaviculara;
d. brahiocefalica dreapta.
93. Vena jugulara interna colecteaza sangele de la:
a. creier;
b. cap;
c. gat;
d. torace.
94. Sistemul venos azygos colecteaza sangele de la:
a. spatiile intercostale;
b. esofag;
c. bronhii;
d. pericard.
95. Vena brahiocefalica se formeaza prin fuzionarea venelor:
a. jugulara interna;
b. brahiocefalica stanga;
c. subclaviculara;
d. brahiocefalica dreapta.
96. Vena subclaviculara se caracterizeaza prin:
a. continua vena axilara;
b. se continua cu vena cava superioara;
c. se continua cu vena jugulara externa;
d. se uneste cu vena jugulara interna.
97. Sangele venos al membrelor superioare este colectat de urmatoarele sisteme venoase:
a. extern;
b. superficial;
c. intern;
d. profund.
98. Venele profunde ale membrului superior:
a. insotesc arterele;
b. se varsa in venele superficiale;
c. poarta aceeasi denumire cu arterele pe care le insotesc;
d. sunt situate sub tegument.
44
99. Venele superficiale ale membrului superior:
a. sunt situate subcutanat;
b. se pot vedea cu ochiul liber prin transparenta;
c. la nivelul lor se fac injectii venoase
d. insotesc arterele;
100. Vena cava inferioara aduna sangele de la:
a. membrele inferioare;
b. peretii bazinului;
d. rinichi.
101. In vena cava inferioara se varsa sangele venos de la:
a. suprarenale;
b. testicul;
c. ovar;
d. ficat.
102. Vena cava inferioara se formeaza prin unirea venelor:
a. iliaca comuna dreapta;
b. ilace interne;
c. iliace externe;
d. iliaca comuna stanga.
103. Vena iliaca interna colecteaza sangele de la:
b. splina;
d. pancreas.
104. Vena cava inferioara se caracterizeaza prin:
a. urca la dreapta coloanei vertebrale;
b. strabate diafragma;
c. se termina in atriul drept;
d. se uneste cu vena cava superioara.
105. Vena porta se formeaza prin unirea venelor:
a. mezenterica superioara;
b. splenica;
c. mezenterica inferioara;
d. gastrica stanga.
106. Vena porta se caracterizeaza prin:
a. transporta sange spre ficat;
b. sangele transportat este incarcat cu oxigen;
c. sangele transportat este incarcat cu substante nutritive;
d. se varsa in vena cava inferioara.
107. Limfa se caracterizeaza prin:
a. este o substanta semisolida;
b. face parte din mediul intern al organismului;
c. este bogata in hematii;
d. in final ajunge in circulatia venoasa.
108. Sistemul limfatic se deosebeste de sistemul circulator sangvin prin:
a. este adaptat la functia de drenaj a tesuturilor;
b. capilarele limfatice nu formeaza retele terminale;
c. ocupa o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel venos;
d. peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor sangvine.
109. Capilarele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au aceeasi structura cu capilarele sangvine;
b. se gasesc in toate organele;
c. se gasesc in toate tesuturile;
d. prin confluenta formeaza vase limfatice.
110. Vasele limfatice se caracterizeaza prin:
a. au o structura asemanatoare venelor;
b. sunt prevazute la interior cu valve semilunare;
c. pe traseul lor prezinta ganglioni limfatici;
d. valvulele vaselor limfatice inlesnesc circulatia limfei.
111. Ganglionii limfatici realizeaza mai multe functii:
a. produc hematii;
45
b. produc monocite;
c. se gasesc in interiorul vaselor limfatice;
d. produc limfocite.
112. Ganglionii limfatici au urmatoarele functii:
a. formeaza anticorpi;
b. au rol in circulatia limfei;
c. opresc patrunderea unor substante straine;
d. au rol de bariera in raspandirea infectiilor.
113. Trunchiurile limfatice mari sunt:
a. canalul toracic;
b. vena cava superioara;
c. vena limfatica dreapta;
d. vena limfatica superioara.
114. Canalul toracic:
a. este cel mai mare colector limfatic;
b. incepe prin cisterna Chile;
c. are originea la nivelul vertebrei L4;
d. incepe printr-o dilatatie.
115. Canalul toracic se caracterizeaza prin:
a. urca anterior de coloana vertebrala;
b. urca inapoia aortei;
c. strabate diafragma;
d. se termina in atriul drept.
116. Canalul toracic are urmatoarele caracteristici:
b. in interior prezinta valve;
c. strange limfa din patrimea inferioara stanga a corpului;
d. strange limfa din jumatatea inferioara a corpului.
117. Vena limfatica dreapta:
b. colecteaza limfa din patrimea superioara stanga a corpului;
c. se deschide in confluenta dintre vena jugulara interna dreapta si vena subclaviculara dreapta;
d. este cel mai voluminos colector limfatic.
118. Debitul limfatic mediu:
a. este in jur de 1500 ml/zi;
b. depaseste 2000 ml/zi;
c. este egal cu volumul sangvin;
d. variaza in functie de factori hemodinamici locali.
119. Compozitia limfei:
a. variaza in functie de teritoriul drenat;
b. limfa din intestinul subtire este mai bogata in lipide;
c. limfa din ficat este bogata in proteine si enzime;
d. limfa din intestinul subtire are aspect laptos.
120. Splina este un organ:
a. abdominal;
b. pereche;
c. care apartine sistemului circulator;
d. care are o greutate de 280-300 g.
121. Splina indeplineste urmatoarele roluri:
a. produce limfocite;
b. distruge hematiile batrane;
c. intervine in metabolismul fierului;
d. este un depozit de limfa.
122. Splina se caracterizeaza prin:
a. contine 200-300 g de sange;
b. trimite sange in circulatie in caz de hemoragii;
c. trimite sange in circulatie in efortul fizic;
d. este situata sub ficat.
123. Loja splenica este situata:
a. intre colonul transvers si diafragm;
b. sub ficat;
c. la dreapta duodenului;
46
d. la stanga lojei gastrice.
124. Vascularizatia splinei:
a. cea arteriala este asigurata de artera splenica;
b. cea arteriala este asigurata de un ram din aorta;
c. sangele venos este colectat de vena splenica;
d. vena splenica se varsa in vena cava inferioara.
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

COMPLEMENT SIMPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura circulatia in organism a:
a. sangelui;
b. limfei;
c. sucurilor digestive;
2. Circulatia sangelui asigura:
a. distribuirea substantelor nutritive tuturor celulelor din organism;
b. distribuirea oxigenului tuturor celulelor din organism;
c. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati;
3. Circulatia sangelui este asigurata de urmatoarele structuri, cu o exceptie:
a. inima, forta motrice;
b. artere. care reprezinta conductele de distributie;
c. limfatice, cale derivativa a sangelui;
d. vene, rezervoare de sange, asigurand intoarcerea acestuia la inima;
e. microcirculatie, la nivelul careia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Inima ca “pompa”:
a. este alcatuita din doua pompe dispuse in serie;
b. pompa stanga deserveste circulatia pulmonara;
c. pompa dreapta deserveste circulatia sistemica;
d. se deschid in timpul sistolei;
f. toate raspunsurile sunt corecte.
5. Valvele atrio-ventriculare:
a. sunt in numar de trei;
b. cea stanga este valva mitrala;
c. cea stanga este valva tricuspida;
d. se deschid in timpul sistolei;
6. Valvele atrio-ventriculare se caracterizeaza prin:
a. permit sangelui sa treaca in atrii;
b. separa atriile de ventricule;
c. permit deplasarea sangelui in ambele sensuri;
d. se inchid in timpul diastolei;
7. Valvele semilunare:
a. se deschid in timpul diastolei;
b. permit expulzia sangelui in ventricule;
c. se inchid in sistola;
d. permit revenirea sangelui in ventricule;
8. Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul:
a. debitului cardiac;
b. presiunii arteriale;
c. debitului diastolic;
9. Debitul sistolic reprezinta:
a. volumul de sange expulzat de ambii ventriculi intr-un minut;
b. volumul-bataie;
c. volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut;
47
10. Frecventa cardiaca normala pe minut este de:
a. 80-85 batai;
b. 60-65 batai;
c. 70-75 batai;
d. 75-85 batai;
e. 80-85 batai.
11. Frecventa cardiaca este sub control:
a. voluntar;
b. enzimatic;
c. nervos;
12. Frecventa cardiaca este crescuta de:
a. vag;
b. simpatic;
c. glosofaringian;
d. sunt corecte numai raspunsurile a si c;
13. Frecventa cardiaca este scazuta de:
a. activitatea parasimpatica;
b. vag;
c. voluntar;
14. Volumul-bataie variaza cu:
a. forta contractiei ventriculare;
b. presiunea arteriala;
c. volumul de sange aflat in ventricul la sfarsitul diastolei;
15. In timpul eforturilor fizice intense, debitul cardiac poate creste pana la:
a. 40 l;
b. 50 l;
c. 30 l;
d. 45 l;
e. 55 l.
16. Debitul cardiac scade in:
a. somn;
b. hemoragii;
c. transfuzii;
17. Debitul cardiac creste:
a. in febra;
b. in sarcina;
c. la altitudine;
18. Functia de pompa a inimii se realizeaza cu ajutorul proprietatilor:
a. muschiului cardiac;
b. valvulelor atrio-ventriculare;
c. valvulelor semilunare;
d. endocardului;
19. Conexiunea functionala electrica intre atrii si ventricule se realizeaza de catre:
a. nodulul atrioventricular;
b. fasciculul atrioventricular His;
c. nodulul sinoatrial;
20. Musculatura cardiaca este alcatuita din urmatoarele tipuri de celule musculare:
48
a. care initiaza si conduc impulsul;
b. care raspund la stimuli prin contractie;
c. care formeaza epicardul;
21. Excitatia care produce contractia miocardului este generata:
a. in nervul vag;
b. la nivelul miocardului insusi;
c. la nivelul simpaticului;
d. voluntar;
e. SNC.
22. Propritatile comune ale miocardului cu tesutul nervos sunt:
a. excitabilitatea;
b. conductibilitatea;
c. automatismul;
23. Despre excitabilitatea miocardului se pot afirma urmatoarele, cu o exceptie:
a. este proprietatea miocardului de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
b. exista un prag de excitabilitate;
c. la nivelul miocardului nu actioneaza legea “tot sau nimic”;
d. inima este excitabila numai in diastola;
e. inima este inexcitabila numai in sistola.
24. In timpul sistolei:
a. inima este in perioada refractara absoluta;
b. inima nu poate fi stimulata decat de stimuli foarte puternici;
c. sangele este aspirat din artere;
25. Tetanizarea inimii se produce prin:
a. sumarea contractiilor;
b. stimuli cu frecventa mare;
c. inima nu poate tetaniza;
26. Automatismul se caracterizeaza prin:
a. este specific inimii;
b. reprezinta proprietatea inimii de a se autoexcita;
c. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci nervoase;
d. inima nu-si continua activitatea in lipsa influentelor extrinseci umorale;
27. Centrii de automatism cardiac sunt:
a. nodulul sinoatrial;
c. fasciculul His si reteaua Purkinje;
28. Nodulul sinoatrial:
a. este situat la jonctiunea atrioventriculara;
b. are cel mai rapid ritm de descarcari;
c. conduce inima numai in cazul lezarii vagului;
29. Nodulul sinoatrial descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50-60/min;
b. 40-50/min;
c. 70-80/min;
d. 80-90/min;
e. 90-100/min.
30. Nodulul atrioventricular descarca impulsuri cu o frecventa de:
a. 50/min;
b. 40-50/min;
49
c. 40/min;
d. 50-60/min;
e. 20-30/min.
a. nu se poate manifesta in mod normal;
b. functioneaza permanent;
c. functioneaza in paralel cu nodulul sinoatrial;
32. Nodulul atrioventricular preia comanda inimii atunci cand:
a. centrul sinusal este scos din functie;
b. fasciculul His este scos din functie;
c. reteaua Purkinje este scoasa din functie;
33. Cand comanda inimii este preluata de nodulul atrioventricular se imprima un ritm:
a. nodal;
b. jonctional;
c. idio-ventricular;
34. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta un ritm de descarcare al impulsurilor de:
a. 25/min;
b. 35/min;
c. 15/min;
d. 40/min;
35. Fasciculul His si reteaua Purkinje prezinta urmatoarele caracteristici:
a. pot comanda inima numai in cazulintreruperii conducerii atrioventriculare;
b. imprima un ritm mai frecvent atriilor;
c. imprima ritmul idio-ventricular;
36. Accelerarea ritmului inimii se numeste:
a. hemostaza;
b. tahicardie;
c. bradicardie;
d. hipotensiune;
e. hipertensiune.
37. Tahicardia poate fi produsa de:
a. caldura;
b. SN simpatic;
c. frig;
38. Bradicardia poate fi produsa de:
a. racirea nodulului sinusal;
b. stimularea parasimpaticului;
c. inhibarea simpaticului;
39. Conductibilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
b. viteza de conducere prin fasciculul His este de 10 ori mai mare decat prin miocardul contractil atrial si
ventricular;
c. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de
catre stimul, trec 0,22 s;
40. Contractilitatea miocardului:
a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
b. ca urmare a alungirii fibrelor miocardice are loc expulzia sangelui;
50
c. forta de contractie este invers proportionala cu grosimea peretilor inimii;
41. Legea inimii se caracterizeaza prin:
a. depinde de viteza de propagare a impulsului prin tesutul nodal;
b. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un
volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
c. este proportionala cu frecventa cardiaca;
42. Ciclul cardiac este format din:
a. sistola (relaxarea cardiaca);
b. perioada de latenta;
c. diastola (relaxarea cardiaca);
43. Durata ciclului cardiac:
a. este invers proportionala cu frecventa cardiaca;
b. la un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s;
c. sistola atriala dureaza 0,1 s;
44. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
a. exista un asincronism intre sistola atriala si cea ventriculara;
b. sistola atriala o precede cu 0,1 s pe cea ventriculara;
c. la sfarsitul diastolei, ventriculele sunt goale;
45. In timpul sistolei atriale:
a. are loc o scadere a presiunii in atrii;
b. sangela refluiaza in venele mari;
c. se contracta fibrele musculare din jurul orificiilor de varsare a venelor in atrii;
46. Diastola atriala se caracterizeaza prin::
a. dureaza 0,7 sec;
b. urmeaza sistolei ventriculare;
c. corespunde inceputului ciclului cardiac;
47. Sistola ventriculara:
a. dureaza 0,3 sec;
b. are o faza de contractie izovolumetrica;
c. are o faza de ejectie;
48. Faza izovolumetrica se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
b. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
c. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
d. creste rapid presiunea intracavitara;
e. cresterea presiunii se datoreste faptului ca lichidul este incompresibil.
49. In momentul in care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere, se produce:
a. deschiderea valvelor semilunare;
b. ejectia sangelui;
c. inchiderea valvelor atrioventriculare;
50. Faza de ejectie a sistolei ventriculare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
b. la inceput are loc o ejectie rapida a sangelui;
c. aproximativ 1/3 din debitul sistolic este expulzat in primele 2/3 a sistolei;
51
d. se termina cu o ejectie lenta;
e. incepe cu deschiderea valvelor semilunare;
51. Volumul sistolic in repaus este:
a. 75 ml;
b. 100 ml;
c. 90 ml;
d. 50 ml;
e. 60 ml.
52. In efortul fizic intens, volumul sistolic poate creste pana la:
a. 150 ml;
b. 160 ml;
c. 180 ml;
53. Diastola ventriculara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. dureaza 0,5 sec;
b. datorita relaxarii miocardului presiunea intracavitara creste rapid;
c. cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari, se inchid valvele semilunare;
d. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
e. dupa diastola izoventriculara presiunea intraventriculara continua sa scada.
54. Dupa diastola izoventriculara au loc:
a. scaderea presiunii intraventriculare pana la o valoare inferioara celei din atrii;
b. deschiderea valvelor atrioventriculare;
c. inceperea umplerii cu sange a ventriculilor;
55. Diastola generala se caracterizeaza prin:
a. atriile sunt in diastola;
b. ventriculele sunt in diastola;
c. valvele atrioventriculare sunt inchise;
56. Diastola generala dureaza:
a. 0,8 sec;
b. 0,6 sec;
c. 0,4 sec;
d. 0,5 sec;
e. 0,3 sec.
57. Dupa diastola generala incepe:
a. sistola atriala;
b. sistola ventriculara;
c. sistola generala;
58. In timpul activitatii sale, cordul produce manifestari:
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
59. Manifestarile electrice ale miocardului se caracterizeaza prin:
a. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
b. inregistrarea grafica reprezinta electroencefalograma;
c. produc zgomotele inimii;
e. nici un raspun nu este corect.
60. Manifestarile mecanice ale miocardului sunt redate de:
a. zgomotele cardiace;
b. socul apexian;
c. pulsul venos;
52
61. Socul apexian se caracterizeaza prin:
a. este o expansiune diastolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
b. se percepe in spatiul IV intercostal stang;
c. este o expansiune sistolica a peretelui toracic in dreptul varfului inimii;
e. nici un raspun nu este corect.
62. Pulsul arterial se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan osos;
b. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
c. inregistrarea grafica a pulsului se numeste electrocardiograma;
d. prin palparea pulsului se obtin informatii privind volumul sistolic;
e. prin palparea pulsului se obtin informatii privind ritmul inimii.
63. Manifestarile acustice ale miocardului sunt:
a. socul apexian;
b. zgomotele cardiace;
c. bataia varfului inimii;
d. pulsul arterial;
64. Zgomotele cardiace se inregistreaza grafic prin:
a. electrocardiograma;
b. fonocardiograma;
c. miograma;
d. sfigmograma;
e. electroencefalograma.
65. Zgomotul I se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este scurt;
b. are tonalitate joasa;
c. este zgomotul sistolic;
d. este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare;
e. este produs de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare.
66. Zgomotul II se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:
a. este mai lung;
b. este zgomotul diastolic;
c. este mai acut;
d. este mai puti intens;
e. este produs de inchiderea valvelor semilunare.
67. Cu studiul circulatiei sangelui se ocupa:
a. cardiologia;
b. hemodinamica;
c. hematologia;
d. chirurgia;
e. anatomia.
68. Sangele se deplaseaza:
a. in circuit inchis;
b. intr-un singur sens;
c. in toate sensurile;
69. Legile hemodinamicii se conduc dupa legile:
a. generale ale hidrodinamicii;
b. osmozei;
c. difuziunii;
d. gradientelor de concentratie;
e. incarcarii electrice.
70. Volumul de sange pompat de ventriculul stang intr-un minut in marea circulatie, este egal cu volumul de
sange pompat de:
a. atriul stang intr-un minut in marea circulatie;
b. atriul drept intr-un minut in mica circulatie;
c. ventriculul drept intr-un minut in mica circulatie;
71. Arterele sunt vasele prin care sangele circula:
53
a. de la inima spre periferie;
b. de la periferie spre inima;
c. in ambele sensuri;
72. Proprietatile arterelor sunt:
a. elasticitatea;
b. contractilitatea;
c. conductibilitatea nervoasa;
73. Elasticitatea reprezinta proprietatea:
a. arterelor mari;
b. arterelor de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
c. de a reveni la calibrul initial cand presiunea a scazut;
74. In timpul sistolei ventriculare, in artere este pompat peste sangele continut, un volum de sange egal cu:
a. 75 ml;
b. 60 ml;
c. 50 ml;
d. 100 ml;
e. 90 ml.
75. Unda de soc sistolica este amortizata datorita:
a. fibrelor musculare;
b. elasticitatii;
c. contracrilitatii;
76. Variatiile calibrului vascular datorate expulziei sangelui sunt:
a. active;
b. cu consum energetic;
c. pasive;
d. datorate automatismului cardiac;
77. Datorita elasticitatii se produc:
a. transformarea ejectiei sacadate a sangelui din inima in curgere continua prin artere;
b. cresteri ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mare;
c. diminuari ale tensiunii arteriale in arterele cu elasticitate mica;
78. Contractilitatea vaselor:
a. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor netezi
din peretele lor;
b. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul lumenului prin contractia muschilor striati
din peretele lor;
c. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe;
79. Tonusul musculaturii netede depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
c. concentratia locala a unor metaboliti;
80. Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator:
a. este constanta;
b. creste semnificativ pe masura ce avansam spre periferie;
c. scade semnificativ pe masura ce avansam spre periferie;
81. Viteza de curgere a sangelui prin artere este:
54
a. constanta;
b. direct proportionala cu suprafata de sectiune;
c. invers proportionala cusuprafata de sectiune;
82. Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:
a. presiunea arteriala;
b. debitul sangvin;
c. rezistenta periferica;
83. Presiunea arteriala maxima are valoare de:
a. 120 mm Hg;
b. 80 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 90 mm Hg;
e. 160 mm Hg.
84. Presiunea arteriala maxima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
85. Presiunea arteriala minima este:
a. diastolica;
b. sistolica;
c. aceeasi in toate vasele sistemului circulator;
86. Presiunea arteriala minima are valoare de:
a. 12o mm Hg;
b. 80 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 90 mm Hg;
e. 160 mm Hg.
87. In practica medicala curenta presiunea arteriala se apreciaza prin masurarea:
a. frecventei pulsului;
b. debitului cardiac;
c. tensiunii arteriale;
88. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt urmatorii, cu o exceptie:
a. debitul cardiac;
b. hematocritul;
c. rezistenta periferica;
d. volumul sangvin;
e. elasticitatea.
89. In raport cu debitul cardiac, presiunea arteriala variaza:
a. direct proportional;
b. invers proportional;
c. nu prezinta variatii legate ale debitul cardiac;
90. Rezistenta periferica se caracterizeaza prin:
a. variaza invers proportional cu lungimea vasului;
b. cu cat vasul este mai ingust, rezistenta este mai mare;
c. cu cat vasul este larg si mai lung, rezistenta este mai mare;
91. Volumul sangvin:
a. se mai numeste volemie;
b. variaza invers proportional cu lichidele extracelulare;
55
c. scaderea volumului LEC creste volemia;
92. Volumul sangvin se caracterizeaza prin:
a. scaderea volumului sangvin duce la scaderea tensiunii arteriale;
b. cresterile LEC duc la cresterea volumului sangvin;
c. cresterile LEC duc la cresteri ale tensiunii arteriale;
93. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
b. contribuie la mentinerea tensiunii arteriale in diastola;
c. scade cu varsta;
94. In aorta viteza sangelui este de:
a. 50 mm/sec;
b. 500 mm/sec;
c. 500 microni/sec;
d. 800 mm/sec;
e. 500 mm/min.
95. In capilare viteza sangelui este de:
a. 0,5 microni/sec;
b. 0,5 mm/min;
c. 0,5 mm/sec;
d. 5 mm/sec;
e. 50 mm/sec.
96. Scaderea vitezei de circulatie a sangelui in capilare se datoreste:
a. cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar;
b. scaderii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar;
c. scaderii vascozitatii sangelui;
97. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice peste:
a. 100 mm Hg;
b. 130 mm Hg;
c. 120 mm Hg;
d. 110 mm Hg;
e. 125 mm Hg.
98. Hipertensiunea arteriala reprezinta cresterea presiunii arteriale diastolice peste:
a. 40 mm Hg;
b. 50 mm Hg;
c. 60 mm Hg;
d. 70 mm Hg;
e. 90 mm Hg.
99. Hipertensiunea arteriala:
a. determina cresterea lucrului mecanic cardiac;
b. duce la afectarea vaselor sangvine;
c. afecteaza rinichii, cordul si ochii;
100. Microcirculatia include urmatoarele vase:
a. metarteriolele;
b. arteriolele;
c. capilarele;
d. venulele postcapilare;
101. Capilarele se formeaza direct din:
a. arteriole;
b. metarteriole;
c. venule;
56
102. La locul de origine al capilarului exista:
a. sficterul precapilar;
b. o dilatatie;
c. o valvula;
103. Sfincterul precapilar este format din:
a. fibre musculare netede;
b. fibre de colagen;
c. fibre elastice;
104. Capilarele unui tesut se caracterizeaza prin:
a. in conditii bazale sunt functionala numai 15-30% din capilare;
b. nu toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
c. in timpul unor activitati metabolice intense sunt functionale 1-10% din capilare;
105. Deschiderea si inchiderea capilarelor:
a. produc modificari ale debitului sangvin;
b. constituie vasomotricitatea capilarelor;
c. este comandata cortical;
106. Microcirculatia reprezinta locul unde se realizeaza schimburile dintre:
a. sange si limfa;
b. sangele venos si cel arterial;
c. sange si lichidele interstitiale;
107. Schimburile dintre sange si lichidele interstitiale se realizeaza datorita:
a. contractiilor capilarelor;
b. actiunii scoartei cerebrale;
c. permeabilitatii capilare;
108. Permeabilitatea reprezinta proprietatea capilarelor de a permite transferul prin endoteliul lor a:
a. apei;
b. substantelor dizolvate;
c. organitelor celulare;
109. Permeabilitatea capilara se datoreaza:
a. particularitatilor structurale ale peretelui capilar;
b. prezentei porilor in peretele capilar;
c. prezentei macrofagelor;
110. Prin porii peretilor capilari pot trece:
a. toti componentii plasmei;
b. proteinele;
c. organitele celulare;
111. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
a. prin filtrare;
b. prin pinocitoza;
c. in ambele sensuri;
112. Difuziunea se caracterizeaza prin:
57
a. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
b. este caracterizata de rata de difuziune;
c. deplasarea gazelor respiratorii se face in sensul dictat de diferentele de presiuni partiale;
113. Rata de difuziune depinde de:
a. concentratia substantei respective in tesuturi;
b. solubilitatea substanteirespective in tesuturi;
c. temperatura;
d. suprafata de schimb disponibila;
114. Presiunea partiala a oxigenului in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 60 mmHg;
d. 80 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
115. Presiunea partiala a oxigenului in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 60 mmHg;
d. 80 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
116. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele tisular este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 46 mmHg;
d. 86 mm Hg;
e. 56 mm Hg.
117. Presiunea partiala a dioxidului de carbon in sangele capilar este de:
a. 100 mm Hg;
b. 40 mm Hg;
c. 46 mmHg;
d. 86 mm Hg;
e. 56 mm Hg.
118. Filtrarea se datoreste:
a. ratei de difuziune;
b. consumului energetic;
c. existentei unei diferente de presiune hidrostatica de o parte si de alta a endoteliului capilar;
119. La capatul arterial al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
120. La capatul venos al capilarelor se filtreaza:
a. apa;
b. solvitii din capilare;
c. produsii de catabolism;
121. Venele:
a. sunt vase prin care sangele se intoarce la inima;
b. toate venele transporta sange oxigenat;
c. au un volum de trei ori mai mare decat volumul arterial;
122. In teritoriul venos se afla aproximativ:
a. 75% din volumul sangvin;
b. 85% din volumul sangvin;
58
c. 95% din volumul sangvin;
d. 65% din volumul sangvin;
e. 55% din volumul sangvin;
123. Presiunea sangvina la originele sistemului venos este de:
a. 80 mm Hg;
b. 10 mm Hg;
c. 40 mm Hg;
d. 60 mm Hg;
e. 50 mm Hg.
124. La varsarea venelor cave in atriul drept presiunea sangelui este de:
a. 10 mm Hg;
b. 0 mm Hg;
c. 15 mmHg;
d. 20 mm Hg;
e. 30 mm Hg.
125. Suprafata de sectiune a venelor este:
a. mai mare decat a capilarelor;
b. egala cu cea a capilarelor;
c. mai mica decat a capilarelor;
d. mai mica decat a arterelor;
126. Viteza de circulatie a sangelui venos la periferie este de:
a. 0,5 m/s;
b. 0,1 mm/s;
c. 0,8 mm/s;
d. 0,9 mm/s;
e. 0,5 mm/s.
127. Viteza de circulatie a sangelui in cele doua vene cave este de:
a. 100 mm/s;
b. 200 mm/s;
c. 300 mm/s;
d. 500 mm/s;
e. 250 mm/s.
128. In structura peretelui lor venele prezinta:
a. cantitati mici de tesut elastic;
b. cantitati mici de tesut muscular neted;
c. cantitati mici de tesut muscular striat;
129. Peretii venelor prezinta urmatoarele caracteristici:
a. distensibilitate;
b. contractilitate;
c. fagocitoza;
130. Cauza principala de intoarcere a sangelui la inima este:
a. contractia peretelui venos;
b. activitatea de pompa cardiaca;
c. aspiratia ventriculara;
d. aspiratia atriala;
e. contractia capilarelor.
131. Presiunea arteriala in aorta este:
a. 75 mm Hg;
b. 65 mm Hg;
c. 100 mmHg;
d. 150 mm Hg;
e. 80 mm Hg.
132. Presiunea sangvina in atriul drept este:
a. 0 mm Hg;
b. 10 mm Hg;
c. 5 mm Hg;
d. 15 mm Hg;
59
e. 20 mm Hg.
133. Inima functioneaza ca o pompa:
a. aspiratoare;
b. respingatoare;
c. aspiro-respingatoare;
d. tripla;
134. Intoarcerea venoasa este asigurata de urmatorii factori, cu o exceptie:
a. aspiratia toracica;
b. presa abdominala;
c. gravitatia;
d. impulsuri corticale;
e. masajul pulsatil.
135. Aspiratia toracica:
a. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
b. ea se manifesta mai ales in inspiratie;
c. ea se manifesta mai ales in expiratie;
136. Presa abdominala:
a. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;
b. este accentuata in expiratie;
c. este accentuata in inspiratie;
137. Pompa musculara:
a. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
b. in perioada de relaxare dintre contractii, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
c. refluxul sangvin este impiedicat de prezenta valvelor;
138. Gravitatia:
a. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra atriului drept;
b. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din venele membrului inferior;
c. are efect negativ asupra intoarcerii sangelui din vena cava inferioara;
139. Masajul pulsatil:
a. este efectuat de artere asupra venelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
b. are efect favorabil asupra intoarcerii venoase;
c. este efectuat de vene asupra arterelor omonime aflate in acelasi pachet vascular;
140. Sistemul nervos afecteaza in special functiile globale ale sistemului circulator:
a. redistributia sangvina in diverse teritorii ale organismului;
b. cresterea activitatii pompei cardiace;
c. asigura controlul rapid al presiunii arteriale;
141. Sistemul nervos controleaza circulatia exclusiv prin:
a. SNV simpatic;
b. sistemul endocrin;
c. scoarta cerebrala;
d. punte;
e. mezencefal.
142. In reglarea functiilor cordului este important:
a. SNV simpatic;
b. SNV parasimpatic;
c. mezencefalul;
d. talamusul;
e. cerebelul.
143. Nervii simpatici contin:
60
a. un numar mare de fibre vasoconstrictoare;
b. putine fibre vasodilatatoare;
c. fibre musculare netede;
144. Fibrele vasoconstrictoare se gasesc in numar mai mare in urmatoarele organe, cu o exceptie:
a. rinichi;
b. intestin;
c. ficat;
d. splina;
e. piele.
145. Centrul vasomotor este localizat in:
a. substanta reticulata bulbara;
b. treimea inferioara a puntii;
c. mezencefal;
146. Centrul vasomotor transmite impulsuri eferente:
a. prin maduva spinarii;
b. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
c. la toate vasele sangvine;
147. Centrul vasomotor controleaza:
a. diametrul vascular;
b. activitatea cordului;
c. activitatea splinei;
148. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
a. transmit impulsuri excitatorii cordului;
b. scad frecventa cardiaca;
c. scad contractilitatea cardiaca;
149. Portiunile mediale ale centrului vasomotor au urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
a. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
b. transmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
c. transmit impulsuri excitatorii cordului;
d. determina scaderea frecventei cardiace;
e. scad contractilitatea cardiaca.
150. Centrul vasomotor poate fi stimulat sau inhibat de arii localizate in substanta reticulata din:
a. punte;
b. mezencefal;
c. diencefal;
151. Regiunile postero-laterale ale hipotalamusului determina:
a. excitatie;
b. inhibitie;
c. bradicardie;
d. descreste activitatea cordului;
152. Regiunile anterioare ale hipotalamusului determina:
a. excitatie puternica;
b. inhibitie;
c. tahicardie;
d. creste activitatea cordului;
153. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu alte activitati vegetative ca:
a. termoreglarea;
b. digestia;
61
c. functiile sexuale;
154. Stresul emotional influenteaza:
a. frecventa cardiaca;
c. debitul cardiac;
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Aparatul cardiovascular asigura in organism circulatia:
a. sangelui venos;
b. sangelui arterial;
c. limfei;
d. lichidului cefalorahidian.
2. Aparatul cardiovascular indeplineste urmatoarele functii majore:
a. eliminarea produsilor toxici;
b. distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celulelor din organism;
c. metabolizarea principiilor alimentari;
d. colectarea produsilor tisulari de catabolism pentru a fi excretati.
3. Aparatul cardiovascular se caracterizeaza prin:
a. forta sa motrice este inima;
b. conductele de distributie sunt arterele;
c. venele sunt rezervoare de sange;
d. microcirculatia este teritoriul vascular la nivelul caruia au loc schimburile de substante si gaze.
4. Microcirculatia cuprinde:
a. arteriole;
b. metarteriole;
c. capilare;
d. venule.
a. rolul sau fundamental este de a pompa sangele;
b. ea poate fi considerata ca fiind alcatuita din doua pompe dispuse in paralel;
c. fiecare parte a inimii este echipata cu doua seturi de valve;
a. valvele inimii permit circulatia sangelui in ambele sensuri.
1. Valvele atrio-ventriculare au urmatoarele caracteristici:
a. separa atriile de ventricule;
b. se deschid in timpul sistolei ventriculare;
c. se inchid in timpul diastolei;
d. permit sangelui sa treaca in ventricule.
2. Valvele atrio-ventriculare sunt:
a. mitrala;
b. aortica;
c. pulmonara;
d. tricuspida.
3. Valvele semilunare:
a. se deschid in timpul sistolei;
b. permit expulzia sangelui in artere;
c. se inchid in diastola;
d. in diastola impiedica revenirea sangelui in ventricule.
4. Debitul cardiac se caracterizeaza prin:
a. are o valoare de 70 ml;
b. pe baza sa se poate aprecia activitatea de pompa a inimii;
c. scade in efortul fizic;
d. reprezinta volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut.
5. Volumul-bataie si frecventa cardiaca se caracterizeaza prin:
a. volumul-bataie al fiecarui ventricul este de 70 ml;
b. frecventa cardiaca normala este de 70-75 batai/min;
c. frecventa cardiaca este sub control nervos;
d. volumul bataie variaza cu forta contractiei ventriculare.
6. In cursul unor eforturi fizice intense:
62
a. frecventa cardiaca poate creste pana la 200 batai/min;
b. volumul-bataie poate creste pana la 150 ml;
c. debitul cardiac poate creste de 6 ori;
d. debitul cardiac poate creste pana la 5 l/min.
7. Debitul cardiac:
a. in repaus este de 5 l/min;
b. creste in febra;
c. scade in somn;
d. creste in sarcina.
8. Frecventa cardiaca:
a. este crescuta de simpatic;
b. creste in somn;
c. este scazuta de parasimpatic;
d. scade in efort.
9. Proprietatile fundamentale ale miocardului sunt:
a. excitabilitatea;
b. automatismul;
c. conductibilitatea;
d. contractilitatea.
10. Musculatura cardiaca este alcatuita din:
a. celule care initiaza impulsul;
b. celule care conduc impulsul;
c. celule care raspund la stimuli prin contractie;
d. fibre elastice.
11. Excitabilitatea miocardului se caracterizeaza prin:
a. este proprietatea de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat;
b. miocardul nu se conduce dupa legea “tot sau nimic”;
c. miocardul este excitat de orice stimul, indiferent de intensitatea acestuia;
d. unele manifestari ale excitabilitatii miocardului sunt comune cu ale altor celule excitabile.
12. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului:
a. inima este excitabila numai in faza de relaxare;
b. inima este inexcitabila in diastola;
c. inima este inexcitabila in faza de contractie;
d. inima este excitabila in sistola.
13. Legea inexcitabilitatii periodice a miocardului se caracterizeaza prin:
a. un stimul foarte puternic poate produce o noua contractie in sistola;
b. in timpul sistolei inima se afla in perioada refractara absoluta;
c. stimulii cu frecventa mare pot tetaniza inima;
d. perioada refractara absoluta asigura ritmicitatea contractiilor cardiace.
14. Automatismul cardiac:
a. este proprietatea inimii de a se autoexcita;
b. nu este specific inimii;
c. se mai numeste autoritmicitate;
d. scoasa din corp inima continua sa bata.
15. In lipsa influentelor nervoase si umorale:
a. inima isi continua activitatea ritmica timp de ore sau zile, daca este irigata cu un lichid nutritiv special;
b. aceasta se datoreste automatismului cardiac;
c. automatismul este generat de anumiti centri care au in alcatuirea lor celule care initiaza si conduc
impulsurile;
d. automatismul este intretinut de terminatiile nervoase intramiocardice.
16. Nodulul sinoatrial:
a. are o frecventa a descarcarilor de 70-80/min;
b. este localizat la nivelul ventriculului drept;
c. este situat in apropierea sinusului venos coronar, de unde ii vine si numele;
d. in mod normal inima bate in ritm sinusal.
17. Nodulul atrioventricular:
a. are o frecventa de 40 de potentiale de actiune/min;
b. acest centru se manifesta in mod normal permanent;
c. este functional permanent si in paralel cu nodulul sino-atrial;
d. daca centrul atrioventricular este scos din functie, comanda inimii este preluata de centrul sino-atrial.
18. Fasciculul His si reteaua Purkinje:
a. au o frecventa de descarcare de 25 de impulsuri/min;
63
b. acest centru poate prelua comanda numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare;
c. cand preia conducerea, imprima ritmul idio-ventricular.
d. acest centru este situat in septul atrial.
19. Tahicardia este produsa de:
a. stimularea parasimpaticului;
b. stimularea simpaticului;
c. racirea nodulului sinusal;
d. caldura.
20. Bradicardia este produsa de:
a. stimularea parasimpaticului;
b. stimularea simpaticului;
c. racirea nodulului sinusal;
d. caldura.
21. Conductibilitatea:
a. este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;
b. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin fasciculul His decat prin miocardul contractil atrial;
c. viteza de conducere este de 10 ori mai mica prin reteaua Purkinje decat prin miocardul contractil
ventricular;
d. din momentul descarcarii nodulului sinusal si pana la completa invadare a atriilor si ventriculilor de
catre stimul, trec 0,22 sec.
22. Contractilitatea:
a. este proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele fibrelor sale;
b. forta de contractie este proportionala cu grosimea peretilor inimii;
c. forta de contractie este mai redusa la atrii;
d. forta de contractie este mai puternica la atrii.
23. Forta de contractie a ventriculilor:
a. creste proportional cu alungirea diastolica a fibrelor componente;
b. scade la efort;
c. cu cat inima se umple cu un volum mai mare de sange in timpul diastolei, cu atat ea poate pompa un
volum de sange mai mare in sistola urmatoare;
d. se conduce dupa legea ventriculara.
24. Un ciclu cardiac este format din:
a. perioada refractara;
b. sistola;
c. perioda de latenta;
d. diastola.
25. Ciclul cardiac se caracterizeaza prin:
a. exista un asincronism intre sistola atriilor si cea a ventriculilor;
b. asincronismul se datoreste intarzierii stimulului prin nodulul atrio-ventricular;
c. sistola atriala o precede pe cea ventriculara cu 0,1 sec;
d. durata unui ciclu cardiac este invers proportionala cu frecventa cardiaca.
26. Ciclul cardiac:
a. incepe cu diastola ventriculara;
b. la un ritm de 75 batai/min, dureaza 0,8 sec;
c. se termina cu sistola ventriculara;
d. la inceputul sau, ventriculele se afla la sfarsitul diastolei.
27. Sistola atriala:
a. dureaza 0,1 sec;
b. definitiveaza umplerea ventriculara;
c. determina cresterea presiunii din atrii;
d. determina refluarea sangelui spre venele mari.
28. Diastola atriala:
a. dureaza 0,7 sec;
d. urmeaza sistola atriala.
29. Sistola ventriculara:
a. dureaza 0,3 sec;
d. precede diastola ventriculara.
30. Faza de contractie izovolumetrica:
64
a. incepe in momentul inchiderii valvelor atrio-ventriculare;
b. incepe in momentul inchiderii valvelor semilunare;
c. se termina in momentul deschiderii valvelor semilunare;
d. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare.
31. In timpul fazei de contractie izovolumetrica:
a. ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa;
b. dimensiunile fibrelor miocardice raman constante;
c. nu se consuma energie;
d. creste rapid presiunea intracavitara.
32. Faza de ejectie se caracterizeaza prin:
a. incepe cu deschiderea;
b. are loc ejectia sangelui in ventricule;
c. se termina in momentul inchiderii valvelor semilunare;
d. creste rapid presiunea intracavitara.
33. In timpul fazei de ejectie:
a. la inceput are loc o ejectie rapida;
b. aproximativ 2/3 din debitul sistolic este expulzat in prima treime a sistolei;
c. se termina cu o ejectie lenta;
d. presiunea creste progresiv.
34. Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole se numeste:
a. debit cardiac;
b. volum bataie;
c. volum izovolumetric;
d. volum sistolic.
35. Volumul sistolic se caracterizeaza prin:
a. este de 75 ml in repaus;
b. este mai mare in ventriculul drept decat in cel stang;
c. in efortul fizic intens poate creste pana la 150-200 ml;
d. creste in timpul somnului.
36. Diastola ventriculara:
a. dureaza 0,5 sec;
b. precede diastola generala;
c. urmeaza diastolei generale;
d. se caracterizeaza printr-o scadere rapida a presiunii intracavitare.
37. In timpul diastolei ventriculare:
a. pentru scurt timp ventriculele devin cavitati inchise;
b. presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare celei din atrii;
c. se deschid valvele atrio-ventriculare;
d. incepe umplerea cu sange a nentriculilor.
38. Diastola generala se caracterizeaza prin:
b. dureaza 0,4 sec;
c. la sfarsitul ei se produce sistola atriala a ciclului cardiac urmator;
d. atriile si ventriculele sunt relaxate;
e. poate fi intrerupta printr-un stimul puternic
39. In timpul activitatii sale cordul produce urmatoarele manifestari:
a. electrice;
b. mecanice;
c. acustice;
d. termice.
40. Manifestarile electrice:
a. reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica;
b. se datoresc socului apexian;
c. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
d. au ca rezultat aparitia celor trei zgomote ale inimii.
41. Manifestarile mecanice:
a. se inregistreaza grafic prin electrocardiograma;
b. sunt redate de socul apexian;
c. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
d. sunt redate de pulsul arterial.
42. Socul apexian:
a. reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii;
b. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
65
c. se percepe in spatiul cinci intercostal stang;
d. da nastere zgomotelor cardiace.
43. Pulsul arterial:
a. reprezinta expansiunea sistolica a peretelui arterial datorita cresterii bruste a presiunii sangelui;
b. se percepe comprimand o artera pe un plan dur;
c. de regula se ia la artera radiala;
d. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
44. Prin palparea pulsului se obtin informatii privind:
a. volumul sistolic;
b. frecventa cardiaca;
c. ritmul inimii;
d. modul de golire a ventriculului drept.
45. Sfigmograma ofera informatii privind:
a. arterele;
b. venele;
c. capilarele;
d. modul de golire a ventriculului stang.
46. Manifestarile acustice:
a. sunt reprezentate de catre zgomotele cardiace;
b. se inregistreaza grafic prin sfigmograma;
c. se inregistreaza grafic prin fonocardigrama;
d. sunt in numar de 2-4.
47. Zgomotul I este:
a. sistolic;
b. mai lung;
c. de tonalitate joasa;
d. mai intens.
48. Zgomotul I este produs:
a. de inchiderea valvelor semilunare;
b. de vibratia miocardului;
c. la inceputul diastolei;
d. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
49. Zgomotul II este:
a. diastolic;
b. mai scurt;
c. mai acut;
d. mai putin intens.
50. Zgomotul I este produs:
a. la inceputul diastolei;
b. la inceputul sistolei;
c. de inchiderea valvelor semilunare;
d. de inchiderea valvelor atrio-ventriculare.
51. Despre circulatia sangelui se pot afirma:
a. cu studiul circulatiei sangelui se ocupa hemodinamica;
b. sangele se deplaseaza in circuit inchis;
c. sangele se deplaseaza intr-un singur sens;
d. marea si mica circulatie sunt dispuse in serie.
52. Arterele au urmatoarele proprietati functionale:
a. elasticitatea;
b. contractilitatea;
c. presiunea arteriala;
d. conductibilitatea nervoasa.
53. Elasticitatea arterelor:
a. este proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui;
b. este proprietatea vaselor de a-si mari diametrul prin contractia muschilor netezi din peretele lor;
c. este proprietatea arterelor mari de a reveni la calibrul initial cand presiunea sangelui scade la valori
mai mici, dupa ce au fost destinse;
d. este proprietatea vaselor de a-si micsora diametrul prin relaxarea muschilor netezi din peretele lor.
54. Prin elasticitate se realizeaza:
a. amortizarea undei de soc sistolice;
b. inmagazinarea unei parti a energiei sistolice;
c. energia inmagazinata este retrocedata coloanei de sange in diastola;
66
d. prin aceste variatii ale calibrului vaselor mari, se produce transformarea ejectiei continue a
sangelui din inima in curgere sacadata prin artere.
55. Contractilitatea vaselor sangvine:
a. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin contractia muschilor netezi
din peretele lor;
b. este proprietatea vaselor de a-si modifica marcat diametrul prin relaxarea muschilor netezi
din peretele lor;
c. permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite organe si tesuturi;
d. este controlata cortical.
56. Tonusul musculaturii netede depinde de:
a. activitatea nervilor simpatici;
c. concentratia locala a unor metaboliti;
d. activitatea unor mediatori.
57. Arborele circulator se caracterizeaza prin:
a. suprafata totala de sectiune a sa creste semnificativ spre periferie;
b. suprafata totala de sectiune a sa scade semnificativ spre periferie;
c. viteza de curgere este direct proportionala cu suprafata de sectiune;
d. viteza de curgere este invers proportionala cu suprafata de sectiune.
58. Presiunea arteriala se caracterizeaza prin:
a. cea maxima este cea diastolica;
b. cea maxima are 120 mm Hg;
c. cea minima este cea sistolica;
d. presiunea arteriala minima are 80 mm Hg.
59. Factorii determinanti ai presiunii arteriale sunt:
a. debitul cardiac;
b. rezistenta periferica;
c. volumul sangvin;
d. elasticitate.
60. Debitul cardiac:
a. presiunea arteriala creste proportional cu debitul cardiac;
b. cand debitul cardiac creste, presiunea arteriala scade;
c. cand debitul cardiac scade, presiunea arteriala scade;
d. presiunea arteriala variaza invers proportional cu debitul cardiac.
61. Volumul sangvin:
a. se mai numeste volemie;
b. variaza direct proportional cu variatia lichidelor extracelulare (LEC);
c. in scaderi ale volumului LEC, scade si volemia;
d. cresterea volemiei duce la scaderea presiunii arteriale.
62. Elasticitatea:
a. contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola;
b. contribuie la marirea ei in diastola;
c. scade cu varsta;
d. este mai mica la persoanele tinere.
63. Viteza sangelui in artere:
a. in aorta viteza este de 500 mm/s;
b. in capilare viteza este de 0,50 mm/s;
c. in capilare viteza sangelui este de o mie de ori mai redusa decat in aorta;
d. reducerea vitezei la periferie se datoreaza cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar.
64. Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta:
a. scaderea presiunii arteriale diastolice sub 90 mm Hg;
b. cresterea presiunii arteriale sistolice peste 130 mm Hg;
c. cresterea presiunii arteriale diastolice peste 50 mm Hg;
d. determina cresterea lucrului mecanic cardiac.
65. Hipertensiunea arteriala sistemica poate duce la afectarea urmatoarelor organe:
a. vaselor sangvine;
b. rinichilor;
c. cordului;
d. ochilor.
66. Capilarele se formeaza din:
a. arteriole;
b. venule;
67
c. vase limfatice;
d. metarteriole.
a. la locul de origine al capilarelor exista sfincterul precapilar;
b. toate capilarele unui tesut sunt functionale in acelasi timp;
c. in conditii bazale, 1-10% din capilare sunt functionale;
d. au peretele format din trei tunici.
68. Capilarele prezinta urmatoarele caracteristici:
a. in timpul unei activitati metabolice intense, numarul capilarelor functionale este mai mic;
b. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei si modificarile consecutive in debitul sangvin
constituie vasomotricitatea capilarelor;
c. deschiderea si inchiderea vaselor microcirculatiei este comandata de scoarta cerebrala
a. in functie de necesitati;
d. in timpul unei activitati metabolice scazute, numarul capilarelor functionale este mai mic.
69. Microcirculatia are urmatoarele proprietati:
a. vasomotricitatea;
b. circulatia in contracurent;
c. permeabilitatea capilara;
d. contractilitatea.
70. Permeabilitatea capilara se caracterizeaza prin:
a. este proprietatea endoteliului capilar de a permite transferul de apa si substante dizolvate prin
endoteliul lor;
b. se datoreaza structurii particulare a peretelui capilar ai carui pori pot fi strabatuti de toti componentii
plasmei;
c. porii nu pot fi strabatuti de proteine;
d. este posibila intr-un singur sens.
71. Schimburile capilar-tesut, difuziunea si osmoza se fac:
a. prin filtrare;
b. contra gradientelor de concentratie;
c. prin pinocitoza;
d. intr-un singur sens.
72. Difuziunea:
a. este principalul mecanism de schimb la nivelul microcirculatiei;
b. necesita consum energetic;
c. este controlata de scoarta cerebrala;
d. este caracterizata de rata de difuziune.
73. Rate de difuziune depinde de:
a. concentratia si solubilitatea substantei respective in tesuturi;
b. temperatura;
c. suprafata de schimb disponibila;
d. marimea moleculelor.
74. Filtrarea:
a. la capatul arterial al capilarului apa trece din capilar in tesuturi;
b. la capatul arterial al capilarului solvitii trec din capilar in tesuturi;
c. la capatul venos al capilarului apa intra in capilar;
d. la capatul venos al capilarului produsii de catabolism celular intra in capilar.
75. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
a. venele transporta sange spre tesuturi;
b. volumul venos este de trei ori mai mare decat cel arterial;
c. in teritoriul venos se afla circa 85% din volumul sangvin;
d. presiunea sangelui in vene este de 10 mm Hg la originea sistemului venos.
76. Circulatia venoasa prezinta urmatoarele caracteristici:
a. presiunea sangelui in vene este de 0 mm Hg la varsarea venelor cave in atriul drept;
b. suprafata de sectiune a venelor este mai mica decat a capilarelor;
c. viteza de circulatie a sangelui la periferie este de 0,5 mm/s;
d. viteza de circulatie a sangelui in venele cave este de 10 mm/s.
77. Peretii venelor contin:
a. cantitati mici de tesut elastic;
b. limfocite;
c. cantitati mici de tesut muscular neted;
d. trombocite.
78. Venele prezinta:
68
a. distensibilitate;
b. sinapse;
c. perioada refractara;
d. contractilitate.
79. Circulatia venoasa se caracterizeaza prin:
a. cauza principala a intoarcerii sangelui la inima este activitatea de pompa cardiaca;
b. inima creaza si mentine in permanenta o diferenta de presiune intre aorta si atriul drept;
c. la inceputul sistemului venos este o forta de impingere de 10 mm Hg;
d. inima aspira sangele din venele cave in atriul drept.
80. Factorii care asigura circulatia venoasa sunt:
a. aspiratia toracica;
b. presa abdominala;
c. pompa musculara;
d. masajul pulsatil.
81. Aspiratia toracica:
a. contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele mari din cavitatea toracica;
b. ea actioneaza numai asupra venelor superficiale;
c. ea se manifesta mai ales in inspiratie;
d. ea se manifesta mai ales in expiratie.
82. Presa abdominala:
a. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele venos spre inima;
b. actioneaza numai asupra venelor superficiale;
c. reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele arterial spre inima;
d. in inspiratie, datorita coborarii diafragmului, efectul de presa este accentuat.
83. Pompa musculara:
a. in timpul contractiilor musculare, venele profunde sunt golite de sange;
b. in perioadele dintre doua contractii musculare, venele profunde aspira sangele din venele superficiale;
c. refluxul sangvin in timpul contractiilor musculare este impiedicat de prezenta valvelor;
d. este mai puternica la musculatura neteda.
84. Gravitatia:
a. are efect pozitiv pe vena cava inferioara;
b. favorizeaza curgerea sangelui din venele situate deasupra cordului;
c. are efect negativ pe venele jugulare;
d. are efect negativ pe venele membrului inferior.
85. Controlul sistemului nervos asupra circulatiei se realizeaza astfel:
a. controlul se face prin intermediul SNV;
b. controlul se face mai ales prin intermediul SNV simpatic;
c. SNV parasimpatic este important in reglarea functiilor cordului;
d. SN somatic controleaza numai musculatura striata din structura aparatului cardiovascular.
86. Nervii simpatici contin:
a. un numar foarte mare de fibre vasoconstrictoare;
b. putine fibre vasodilatatoare;
c. fibrele vasoconstrictoare se distribuie tuturor segmentelor aparatului circulator;
d. pe vasele coronare fibrele simpatice produc vasodilatatie.
87. Centrul vasomotor este localizat in:
a. substanta reticulata bulbara;
b. substanta reticulata mezencefalica;
c. substanta reticulata din treimea inferioara a puntii;
d. substanta reticulata diencefalica.
88. Centrul vasomotor trimite impulsuri eferente:
a. prin maduva spinarii;
b. prin fibre simpatice vasoconstrictoare;
c. in aproape toate vasele sangvine;
d. prin nervii cranieni.
89. Centrul vasomotor prezinta urmatoarele zone:
a. reflexogena;
b. vasodilatatoare;
c. aritmica;
d. vasoconstrictoare.
90. Centrul vasomotor controleaza:
a. diametrul vascular;
b. grosimea peretelui vascular;
69
c. grosimea miocardului;
d. activitatea cordului.
91. Portiunile laterale ale centrului vasomotor:
a. transmit impulsuri excitatorii cordului;
b. cresc frecventa cardiaca;
c. cresc contractilitatea cardiaca;
d. scad debitul sangvin.
92. Portiunile mediale ale centrului vasomotor:
a. sunt situate in apropierea nucleului dorsal al vagului;
b. tansmit impulsuri cordului prin nervii vagi;
c. scad frecventa cardiaca;
d. cresc debitul sangvin.
6. Activitatea cordului:
a. se intensifica concomitent cu vasoconstrictia periferica;
b. este constanta tot timpul;
c. scade concomitent cu inhibitia vasoconstrictiei;
d. nu este influentata umoral.
93. Centrul vasomotor poate fi influentat de arii din subatanta reticulata:
a. pontina;
b. mezencefalica;
c. diencefalica;
d. corticala.
f. Hipotalamusul:
a. joaca rol special in controlul sistemului vasoconstrictor;
b. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte stimulatorii;
c. poate exercita asupra sistemului vasoconstrictor efecte inhibitorii;
d. nu are efecte asupra sistemului vasoconstrictor.
94. Hipotalamusul asigura integrarea activitatii cardiovasculare cu activitati vegetative ca:
a. termoreglarea;
b. digestia;
c. functiile sexuale;
d. activitatea musculara scheletica.
95. Stresul emotional influenteaza:
a. frecventa cardiaca;
b. alungirea fibrei miocardice;
c. presiunea arteriala;
d. centrul vasomotor diencefalic.
GRILE FIZIOLOGIE
SANGELE
1. Despre agregarea plachetara, este adevarat ca:

a) poate debuta in urma interactiunii dintre receptorii trombocitari si endoteliulnormal
b) este initiata de interactiuni de tip trombocit-colagen din peretele vascular lezat
c) poate fi urmata de o reactie in care kalikreina actioneaza ca si procoagulant
d) poate fi precedata de imposibilitatea realizarii functiei trombomodulinei
e) este urmata de interactiuni factor tisular-Ca2+-factor stabil
2. Despre raspunsul imun declansat de un determinant antigenic de tip H, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) presupune secretia unor interleukine
b) implica activarea unor limfocite de tip B
c) implica activarea directa a unor limfocite T citotoxice
d) este declansat de prezentarea determinantului antigenic in asociatie cu MHC I
e) poate fi de tip innascut
3. In anemie:
a) pacientul poate deceda in cateva zeci de minute in cazul sever cand concentratiaHb = 0
b) creste marcat debitul cardiac
c) scade concentratia de 2,3 DPG
d) inima se adapteaza prin mecanism heterometric Franck-Starling
e) este stimulata sinteza de δ-aminolevulinatsintaza ( δ-ALAS )
4. Afirmatiile urmatoare sunt corecte, cu exceptia:
a) in timpul digestiei, creste valoarea factorului celular
b) activarea caii intrinseci a coagularii este realizata de interactiuni factor XII-colagen
70
c) in lipsa Ca2+ ,pe cale extrinseca se poate forma complexul activator al protrombinei
d) dupa rupturea unui vas sangvin,coagularea se desfasoara pe ambele cai
e) volumul globular nu se modifica in plasmoragii
5. Antigenele complete timodependente:
a) sunt solubile
b) sunt prezentate limfocitelor specifice in asociatie cu MHC I
c) raspunsul imun mediat de ele implica activarea unor limfocite T citotoxice
d) raspunsul imun mediat de ele implica formarea de anticorpi
e) pot fi prezentate numai in asociatie cu MHC II limfocitelor T helper
6. Despre hemostaza, urmatoarele afirmatii sunt valabile:
a) in timpul hemostazei definitive pot aparea fenomene de hipoxie in teritoriultesutului in curs de cicatrizare
b) este initiata de factori plasmatici
c) este definitivata de factori plasmaticid) substante inhibitoare de COX pot functiona ca factori agreganti
d) debuteaza cu vasoconstrictie chimica
7. Coagularea:
a) are ca factor limitant de viteza o reactie al carei sens de activare este sustinut de un factor labil
b) trombocitele joaca un rol important in activarea protrombinei
c) Ca2+este indispensabil initierii ambelor cai ale coagularii
d) Ca2+este esential desfasurarii coagularii pe ambele cai
e) poate surveni in cazul lichidelor interstitiale
8. Policitemiile:
a) policitemia vera este produsa ca o adaptare la altitudine
b) fluxul sangvin devine lent in vasele periferice
c) se asociaza cu o usoara crestere a ratei intoarcerii venoase
d) se asociaza cu o crestere marcata a debitul sangvin
e) se asociaza cu o crestere a concentratiei Hb eritrocitare
9. Hematiile:
a) in hipoxie prezinta o concentratie a 2,3 DPG invers proportionala cu concentratiaADP
b) in sangele venos au o concentratie a Cl-crescuta
c) stimularea suntului Rapaport-Luebering este un mecanism compensator importantin anemie
d) prezinta receptori pentru eritropoetina
e) contin depozitat in Hb o cantitate de Fe2+de aproximativ 2 mg
10. Despre Hb, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) in sangele unui adult barbat concentratia ei variaza intre 13-16 g/L
b) cedeaza oxigenul in conditii de presiune ridicata
c) leaga oxigen ionic coordinativ de atomul de Fe2+din structura sa
d) o molecula poate transporta 8 atomi de oxigen
e) in conditii de hipoxie, cedarea de oxigen molecular catre tesuturi este stimulata decresterea concentratiei de 2,3
DPG
11. Trombul sangvin:
a) contine celule si plasma
b) survine in ser in urma actiunii factorului de stabilizare a fibrinei
c) poate initia un feedback pozitiv cu consecinte asupra cresterii cantitatii detrombina
d) se contracta prin activarea trombosteninei
e) formarea sa este esentiala desfasurarii normale a procesului de coagulare
12. Activarea factorului X al coagularii:
a) este realizata indirect,prin feedback pozitiv, de catre trombina
b) este realizata de catre factorul 3 trombocitar
c) este etapa limitanta de viteza a coagularii
d) este etapa coagularii cu cei mai multi factori care o sustin
e) implica o cale rapida si una lenta
13. Alegeti factorii ce intervin numai intr-una din cele doua cai de activare a coagularii:
a) factorul IV
b) factorul VII
c) factorul X
d) factorul VIII
e) factorul IX
14. Coagularea nu are loc in lipsa:
a) factorului I
b) factorului III
c) factorului XII
d) factorului IV
71
e) vitaminei K
15. Despre sange este adevarat ca:
a) anticorpii sistemului Rh sunt numai de tip imun
b) indivizii grupei 0 nu au antigene pe suprafata hematiilor
c) creste volumul globular in timpul sarcinii
d) vascozitatea sa variaza mult in raport cu globulinele plasmatice
e) poate coagula, spre deosebire de lichidul interstitial
16. Despre cascada coagularii este adevarat ca:
a) factorul activator al protrombinei poate fi generat pe cale extrinseca daca toti factorii caii intrinseci lipsesc
b) formarea trombinei necesita timpul major alocat coagularii
c) odata formata, trombina este capabila prin feedback sa intretina coagularea, in lipsacelorlalti factori
d) prin intermediul factorilor V si VIII trombina isi sustine activarea
e) fibrinogenul polimerizeaza in prezenta trombinei
17. Hematiile:
a) in hipoxie, conduc la formarea 2,3 BPG in detrimentul energiei
b) spre deosebire de reticulocit, au mobilitate
c) prezinta o activitate intensa a ferochelatazei
d) sintetizeaza Hb
e) prezinta ca factori pro senescentari molecule de acid sialic
18. Stimularea eliberarii eritropoietinei este asigurata de urmatorii factori:
a) scaderea fluxului sangvin
b) anemia
c) cresterea Hb
d) cresterea P sangvine
e) hipoxia tisulara
19. Senescenta eritrocitara presupune:
a) interactiuni macrofag – resturi de acid sialic
b) scaderea deformabilitatii eritrocitare
c) o dezvoltare a citoscheletului membranar
d) cresterea fragilitatii mecanice si osmotice
e) o crestere a ionilor de K +
20. Limfocitele B:
a) pot functiona ca APC
b) sunt foarte eficient stimulate de antigene fara implicarea celulelor T helper
c) au pe suprafata receptori pentru epitopii exprimati de lifocitele T helper
d) duc la formare de anticorpi in cadrul raspunsului imun umoral innascut
e) au receptori pentru antigene pe suprafata lor de tipul Ig
21. In raspunsul imun umoral:
a) limfocitul B functioneaza ca APC pentru limfocitele T helper
b) limfocitul T helper activeaza limfocitele B prin secretie de Il-4 si Il-5
c) limfocitele T helper prezinta antigen pe suprafata lor complexat cu CD4
d) se diferentiaza limfocite B cu memorie
e) limfocitele B pot recunoaste antigene solubile
22. Antitrombina III:
a) prezinta specificitate crescuta pentru proteina C
b) este un inhibitor al tuturor factorilor ce sustin activarea factorului X
c) are efect de protectie e heparinei
d) functioneaza ca fibrinolizina
e) inhiba factorul VIIIa
23. Factorul activator al plasminogenului:
a) participa la fibrinoliza
b) este o proteaza eliberata de endoteliul vascular
c) are efect agonist unei alfaantitripsine
d) inhiba coagularea
e) inactiveaza factorul XIII al coagularii
24. Modificarea vascozitatii sangelui nu se datoreaza:
a) hematocritului
b) deformabilitatii membranei eritrocitare
c) temperaturii
d) fibrinogenului
e) bazofilelor
25. Etapa embriofetala a eritropoiezei:
72
a) debuteaza din luna 5 a vietii intrauterine
b) presupune sinteza de lanturi beta globinice
c) conduce la formarea de Hb Gower I
d) conduce la formarea de Hb Portland
e) presupune formarea de ertitrocite la nivel medular de la inceputul sapt 5
26. In raspunsul imun mediat celular:
a) limfocitele B pot functiona ca APC
b) se secreta Il-2
c) sunt activate limfocite T citotoxice
d) celula infectata viral este distrusa
e) limfocitele T helper prezinta epitopi receptorilor CD8 ai limfocitelor T citotoxice
27. Hipovolemiile:
a) pot fi corectate prin actiunea aldosteronului
b) nu se pot datora exclusiv scaderii hematocritului
c) pot rezulta ca un dezechilibru al fortelor “Starling”
d) sunt corectate prin actiunea atriopeptinei
e) sunt controlate prin implicarea adenozinei
28. Alegeti afirmatiile corecte:
a) plasmina solubilizeaza polimerii de fibrina
b) limfocitele B pot participa si in cadrul raspunsului imun celular
c) Fe se absoarbe preponderant in ileon
d) factorul XIII al coagularii poate declansa calea extrinseca
e) neutrofilele infuenteaza vascozitatea sangelui
29. Granulocitele:
a) eozinofilele pot functiona ca APC
b) neutrofilele au IgE pe suprafata
c) bazofilele mediaza reactii de hipersensibilitate
d) participa la raspunsul imun mediat umoral
e) participa la raspunsul imun mediat cellular
30. Antigenele eritrocitare:
a) poarta denumirea si de hemolizine
b) din sistemul ABO sunt prezente pe suprafata tuturor celulelor din organism
c) grupa de sg. O nu are antigene pe suprafata
d) aditia galactozei la antigenul H genereaza antigenul A
e) din sistemul Rh ajuta la pastrarea proprietatilor membranei eritrocitare
31. Etritropoietina:
a) previne apoptoza proeritroblastilor
b) prezinta receptori la nivelul precursorilor eritrocitari
c) stimuleaza sinteza de Hb la nivelul hematiei
d) stimuleaza eliberarea de reticulocite in sangele periferic
e) secretia sa este stimulata de factori ce determina cresterea consumului de Otisular
32. Antigenele:
a) cele timoindependente pot stimula formarea de lomfocite B cu memorie
b) cele timoindependente nu implica niciun tip de limfocite T in raspunsul imundeclansat
c) cele incomplete au specificitate
d) haptenele duc la formare de anticorpi
e) prezinta ca si conditie de antigenicitate prezenta unui carrier in structura
33. Alegeti afirmatiile corecte despre determinantii antigenici:
a) cei de tip efector pot duce la formare de perforine
b) pot fi folositi ca imunosupresori
c) cei liniari sunt recunoscuti de limfocite B
d) cei conformationali pot fi recunoscuti de anticorpi si limfocite T
e) pot duce la implicarea in raspunsul imun a tuturor tipurilor de limfocite
34. Raspunsul imun umoral:
a) implica participarea celulelor APC
b) implica participarea lomfocitelor T helper
c) implica participarea limfocitelor B
d) implica secretie de IL-4 si IL-5
e) se finalizeaza prin distrugerea celulei infectate viral
35. In raspunsul imun umoral:
a) limfocitul T helper prezinta epitop limfocitului B pentru activare
b) celula antigen prezentatoare expune epitop receptorului limfocitului B
73
c) limfocitul T helper activeaza limfocitul B prin secretie de interleukine
d) factorul declansator este interactiunea limfocit T - APC cu MHC I
e) se pot diferentia celule T helper cu memorie
36. Despre metabolismul glicolitic eritrocitar, nu este adevarat ca:
a) genereaza ATP folosind strict glucoza
b) conduce intotdeauna la formare de acid lactic
c) genereaza 2,3 BPG in detrimentul a 2 moli ATP
d) conduce la formarea a 2 moli de ATP
e) poate conduce la formarea a 1 mol ATP
37. Alegeti afirmatiile corecte:
a) in hiperhidratari volumul globular este scazut
b) in hiperhidratari, volumul globular procentual nu se modifica
c) in hemoragiile acute volumul globular este scazut
d) in hemoragiile acute volumul globular procentual este scazut
e) in plasmoragii hematocritul creste
17. Leucocitele polinucleare sunt:
a) limfocite si neutrofile;
b) monocite si eozinofile;
c) eozinofile, bazofile si limfocite;
d) neutrofile, eozinofile, bazofile;
e) neutrofile, monocite, mastocite.
18. Urmatoarea afirmatie este adevarata:
a) granulocitelor bazofile au rol in fagocitoza;
b) granulocitelor bazofile detin funcţia secretoare a leucocitelor în cursul inflamaţiei;
c) granulocitelor bazofile au rol metabolic;
d) granulocitelor bazofile au functie secretoare;
e) granulocitelor bazofile sunt granulocite specializate în stocarea şi eliberarea de histamină
19. Complexul monocitomacrofagic este constituit din:
a) limfocite si grupul macrofagelor fixe;
b) monocite si grupul macrofagelor fixe;
c) neutrofile si monocite;
d) neutrofile si grupul macrofagelor fixe;
e) monocite si eozinofile.
20. Macrofagele au urmatoarele functii:
a) fagocitară, secretoare, eliberarea de histamină;
b) eliberarea de histamină, imunitară, metabolică;
c) fagocitară, secretoare, imunitară si metabolică;
d) eliberarea de histamină, secretoare, imunitară, metabolică;
e) fagocitară, stocarea de histamină, imunitară, metabolică.
21. Opsoninele sunt:
a) sistemul complement, anticorpii si antigenele;
b) proteina C reactivă, antigenele si anticorpii;
c) proteina C reactivă, sistemul complement si antigenele;
d) plachetele sangvine, sistemul complement si anticorpii;
e) proteina C reactivă, sistemul complement si anticorpii.
22. Durata de viata a trombocitelor este de :
a) 8 zile;
b) 120 zile;
c) 1-4 zile
d) 2 zile
e) 14 zile
23. Fenomenele de hipercoagulabilitate apar la o valoare a trombocitelor de peste :
a) 150.000/mm3
b) 360.000/mm3
c) 500.000/mm3
d) 400.000/mm3
e) 180.000/mm3
24. Hemostaza fiziologică, spontană se desfăşoară în:
a) 6 timpi
b) 5 timpi
c) 2 timpi
d) 4 timpi
74
e) 3 timpi
25. Timpul parietal reprezinta :
a) formarea trombusului alb;
b) ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
c) ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară la de 3- 5 min. de la producerea leziunii vasculare;
d) procesul ce apare după 7 zile când trombusul de fibrină este distrus prin procesul de fibrinoliză;
e) procesul fiziologic prin care spaţiile formate sunt imediat ocupate de fibroblaşti, care secretă colagen,
determinând fibroza şi închiderea definitivă a vasului lezat.
26. Coagularea sangelui se desfasoara in :
a) patru faze;
b) doua faze;
c) trei faze;
d) sase faze;
e) cinci faze.
27. Faza a III-a de formarea fibrinei:
a) are o durata de 10 sec;
b) se desfasoara pe doua cai: intrinseca si extrinseca;
c) tromboplastina transformă protrombina în trombină;
d) trombina desface, din fibrinogen, nişte monomeri de fibrină, care polimerizează spontan;
e) dureaza 4-8 min.
28. Urmatoarea afirmatie este adevarata:
a) timpul trombocitar reprezintă ansamblul fenomenelor prin care lumenul vasului lezat se micşorează;
b) timpul plasmatic reprezintă formarea trombusului alb care închide lumenul vascular deja contractat;
c) hemostaza definitivă, apare după 7 zile prin aderarea trombocitelor de pe peretele vascular lezat, agregarea şi
metamorfoza vâscoasă a acestora ducând la oprirea hemoragiei;
d) timpul parietal reprezintă ansamblul fenomenelor de coagulare ce se desfăşoară în decurs de 3-5 min. de la
producerea leziunii vasculare;
e) trombusul de fibrină apare ca urmare a transformării fibrinogenului în fibrină sub influenţa trombinei.
29. Despre plasma sanguina nu se poate afirma ca:
a) volumul plasmatic reprezintă cca 4 – 5% din greutatea corporală;
b) plasma conţine 90% apă şi 10% reziduu uscat, constituit din numeroase substanţe organice şi anorganice;
c) substanţele organice neazotate reprezintă 1% din reziduul uscat al plasmei şi sunt constituite din:
cloruri,sulfaţi, fosfaţi de Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu etc.;
d) substanţele organice neproteice sunt: ureea, acidul uric, creatina şi creatinina, amoniacul, aminoacizii
şi polipeptidele;
e) substanţele organice plasmatice sunt reprezentate si de: corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii.
30. Substanţele organice neazotate plasmatice sunt:
a) corpii cetonici, pigmenţii biliari, urobilinogenii;
b) glucoză, acid lactic, acid piruvic, acid oxalic, acid fumaric;
c) proteine complexe de tipul glicoproteinelor şi al lipoproteinelor;
d) fosfolipide, gliceride, mai ales trigliceride; colesterol liber şi esterificat; acizii graşi si produşi finali
aicatabolismului proteic;
e) aminoacizii, polipeptidele, glucoză, acid lactic, acid fumaric.
FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR
1. Inima este organul propulsor ce asigură deplasarea sângelui în:

a) circulaţia sistemică asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare,
venule,vene, ajungând în ventriculul drept;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi
înatriul stâng prin venele pulmonare;
c) circuitul închis al marii şi micii circulaţii;
d) mica circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi
înatriul drept prin venele pulmonare;
e) circuitul deschis al marii şi micii circulaţii.
2. Marea circulaţie (circulaţia sistemică) asigură deplasarea sângelui din:
a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
b) atriul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept;
c) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul drept prin venele pulmonare;
d) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în atriul drept;
e) ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule, vene, ajungând în ventriculul drept.
3. Mica circulaţie (circulaţia pulmonară) asigură deplasarea sângelui din:
75
a) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare;
b) ventriculul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în ventriculul stâng prin venele pulmonare ;
d) atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare;
e) ventriculul stang la plămân prin arterele pulmonare şi apoi în atriul stâng prin venele pulmonare.
4.Inima este situată în:
a) mediastin;
b) spatiul 5 intercostal stang;
c) diafragm;
d) spatial intercostal drept;
e) hipocondru.
5. Vârful inimii orientat în jos şi spre stânga este situat în:
a) spaţiul 4 intercostal stâng, paasternal;
b) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia axilara anterioara;
c) spaţiul 4 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stanga;
d) spaţiul 5 intercostal stâng, parasternal;
e) spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculara stângă.
6. Urmatoarele afirmatii sunt false, mai putin:
a) inima are forma unui con turtit, culcat pe mediastin;
b) circulaţia pulmonară asigură deplasarea sângelui din atriul drept la plămân prin arterele pulmonare şi apoi
înatriul stâng prin venele pulmonare;
c) atriul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară.
d) ventriculul stâng comunică cu aorta, iar ventriculul drept cu artera pulmonară
e) marea circulaţie asigură deplasarea sângelui din ventriculul stâng spre artere, arteriole, capilare, venule,
vene,ajungând în ventriculul drept
7. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin:
a) inima este alcătuită din trei straturi ce se suprapun de la exterior spre interior: pericard, miocard, endocard;
b) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă (viscerală),
epicardul, care căptuşeşte suprafaţa interna a miocardului; una externă (parietală), care tapetează
suprafaţaexterna a pericardului fibros;
c) miocardul este alcătuit din miocardul contractil şi din miocardul embrionar ;
d) intre cele două foiţe ale pericardului seros se află cavitatea pericardică, ce conţine o cantitate mică de
lichid pericardic;
e) pericardul seros se află în interiorul pericardului fibros şi este format din două foiţe: una internă
(viscerală),epicardul, care căptuşeşte suprafaţa externă a miocardului; una externă (parietală), care tapetează
suprafaţainternă a pericardului fibros.
8. Prin orificiile arteriale se realizeaza comunicarea dintre:
a) atriul stang cu venele pulmonare si atriul drept cu vena cava inferioara;
b) ventriculul drept cu artera pulmonara si atriul drept cu vena cava inferioara;
c) ventriculul drept cu artera pulmonara si ventriculul stang cu aorta;
d) atriul drept cu artera pulmonara si atriul stang cu aorta;
e) atriul stang cu aorta si ventriculul drept cu artera pulmonara.
TESTE GRILA CU RASPUNSURI

1. Care este baza anatomica a actului reflex
a) nervul spinal
b) exteroceptorii
c) arcul reflex
R (c)
2. Cine elaboreaza comenzi
a) centrul nervos
b) proprioceptorii
c) actul reflex
R (a)
3. Unde se gasesc exteroceptorii
a) in muschi
b) in tegument
c) in peretii organelor interne
R (b)
4. Cum se transmite impulsul nervos
a. aferent prin axoni spre muschi
b. eferent prin axoni spre muschi
76
c. eferent prin dendrite spre centrul nervos
R (b)
5. Cum se transmite impulsul nervos prin fibrele mielinice
a. din aproape in aproape
b. saltatoriu
c. cu viteza mai mica decat prin fibrele amielinice
R (b)
6.Ce reprezinta butonul terminal al axonului intr-o sinapsa
a. portiunea postsinaptica
b. portiunea presinaptica
c. sistem enzimatic
R (b)
7. Cati neuroni formeaza arcul reflex monosinaptic
a. doi neuroni
b. trei neuroni
c. cinci neuroni
R (a)
8.Ce controleaza reflexele vegetative
a. activitatea muschilor somatici
b. activitatea muschilor netezi
c. activitatea articulatiilor
R (b)
9. Ce rol au nervii spinali
a. conecteaza centrii nervosi cu receptorii si efectorii
b. inerveaza partile moi ale capului
c. asigura masticatia
R (a)
10. Cum este structurat trunchiul nervului spinal
a. este format din fibre senzitive
b. este format din fibre motorii
c. este mixt
R (c)
11. Cate perechi de nervi spinali exista
a. 8 perechi
b. 12 perechi
c. 31 perechi
R (c)
12. Ce continua trunchiul cerebral
a. maduva spinarii
b. sistemul extrapiramidal
c. sistemul piramidal
R (a)
13. Cum sunt nervii cranieni ca structura
a. senzitivi si micsti
b. motori si micsti
c. micsti
R (c)
14. Ce regleaza hipotalamusul
a. activitatea hipofizei
b. activitatea proprioceptorilor
c. reflexul de deglutitie
R (a)
15. Prin ce se manifesta excitatia corticala
a. prin initierea sau sistarea unei activitati
b. prin initierea sau amplificarea unei activitati
c. prin diminuarea sau sistarea unei activitati
R (b)
16. Prin ce se manifesta inhibitia corticala
a. prin diminuarea sau sistarea unei activitati
b. prin initierea sau sistarea unei activitati
c. prin initierea sau amplificarea unei activitati
R (a)
77
17. Ce caracterizeaza starea de veghe
a. cresterea tonusului cortical
b. scaderea tonusului cortical
c. inhibitia sistemului reticulat activator
R (a)
18. Din ce este format sistemul nervos
a. sistem nervos central
b. sistem nervos periferic
c. sistem nervos central si periferic
R(c)
19. De unde primeste sistemul nervos vegetativ informatii
a. de la organele interne
b. din mediul extern
c. de la nervii somatici
R (a)
20. Ce efect are simpaticul
a. accelereaza activitatea inimii
b. incetineste activitatea inimii
c. micsoreaza pupila
R (a)
22.Ce efect are parasimpaticul
a. scade frecventa cardiaca
b. creste frecventa cardiaca
c. produce vasoconstrictie periferica
R (a)
23. Ce sunt analizatorii
a. structuri complexe
b. structuri unitare
c. structuri complexe si unitare
R (c)
24. Care sunt receptorii analizatorului kinestezic
a. proprioceptorii
b. labirintul osos
c. organul Corti
R (a)
25. Ce structura este importanta in acomodarea ochiului
a. corneea
b. sclerotica
c. cristalinul
R (c)
26. Din ce componente este format sistemul neuromuscular
a. componenta musculara si nervoasa
b. componenta musculara si glandulara
c. componenta nervoasa si glandulara
R (a)
27. Cine face legatura intre componentele sistemului neuromuscular
a. tonusul muscular
b. aparatul locomotor
c. unitatea motorie
R (c)
28. Ce caracteristici au muschii striati
a. desvolta forta si viteza
b. se contracta involuntar
c. obosesc lent
R (a)
29. Care este structura sistemului neuromuscular
a. celule gliale
b. o componenta nervoasa si o componenta musculara
c. celule glandulare
R (b)
30. Ce actiune au muschii striati
a. se contracta involuntar
78
b. obosesc foarte greu
c. obosesc repede
R (c)
31. Cine asigura inervatia vegetativa a muschilor striati
a. sistemul nervos vegetativ
b. reflexele medulare
c. organul Scarpa
R (a)
32. Ce adaptari produce efortul fizic asupra muschilor striati
a. adaptari imediate
b. adaptari tardive
c. adaptari imediate si tardive
R (c)
33. Care este natura adaptarilor produse de efortul fizic
a. biochimica
b. biomecanica
c. biofizica
R (a)
34. Ce se produce in muschi in efortul fizic
a. acid lactic
b. glucoza
c. hormoni
R (a)
35. Ce secreta glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R (a)
36. Care sunt glandele endocrine
a. hipofiza, suprarenale, tiroida
b. glande salivare
c. glande sebacee
R (a)
37. Cati lobi are hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R (c)
38. Ce hormon intervine in reglarea glicemiei
a. glucagonul
b. parathormonul
c. ocitocina
R (a)
39. Ce hormon intervine in reglarea metabolismului lipidic
a. cortizolul
b. parathormonul
c. colesterolul
R (a)
40. Ce hormon intervine in reglarea echilibrului hidro-electrolitic
a. triiodotironina
b. calcitonina
c. antidiureticul
R (c)
41. Ce inseamna bradicardia
a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. cresterea tensiunii arteriale.
R(b).
42. De unde primeste sistemul nervos informatii
a. mediul intern
b. mediul extern
c. mediul intern si extern
79
R(c).
43. Din ce este format sistemul nervos
a. sistem nervos central
b. sistem nervos periferic
c. sistem nervos central si periferic
R(c).
44. Cate perechi de nervi cranieni avem
a. 12 perechi
b. 10 perechi
c. 11 perechi
R(a).
45. Cate perechi de nervi spinali exista in corp
a. 22 perechi
b. 25 perechi
c. 31 perechi
R(c).
46. Ce inerveaza sistemul nervos somatic
a. rinichii
b. muschii striati
c. tiroida
R(b).
47. Ce inerveaza sistemul nervos vegetativ
a. muschii netezi
b otolitii
c. proprioceptorii
R(a).
48. Ce contine arcul reflex
a. receptor si centru nervos
b. receptor si efector
c. receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta, efector
R(c).
49. Ce contine calea aferenta a arcului reflex
a. dendrita neuronului motor
b. axonul neuronului senzitiv
c. dendrita si axonul neuronului senzitiv
R(c).
50. Cine elaboreaza comanda motorie
a. centrul nervos
b. receptorul
c. ganglionii spinali
R(a).
51. Ce efectueaza centrul nervos
a. primeste informatia
b. prelucreaza informatia
c. primeste informaaia, o prelucreaza si elaboreaza comenzi
R(c).
52. Ce fel de receptori exista dupa stimulul pe care-l percep
a. termoreceptori
b. mecanoreceptori
c. termoreceptori, mecanoreceptori, baroreceptori
R(c).
53. Ce contine calea eferenta a arcului reflex somatic
a. axonul motoneuronului alfa
b. axonul neuronului motor vegetativ
c. dendrita neuronului senzitiv.
R(a).
54. Ce se afla pe calea eferenta a arcului reflex vegetativ
a. fibre preganglionare
b. fibre conjunctive
c. ganglioni spinali
R(a).
55. Ce proprietati fundamentale are neuronul
80
a. generarea impulsului nervos
b. conducerea impulsului nervos
c. generarea si conducerea impulsului nervos
R(c).
56. Din ce este format neuronul
a. soma si dendrite
b. corp si axon
c. dendrite, corp si axon
R(c).
57. Cum se face conducerea impulsului nervos
a. centripet prin axon
b. centrifug prin dendrite
c. centrifug prin axon.
R(c).
58. La ce stimuli raspunde neuronul
a. fizici, chimici, electrici
b. depolarizare
c. hiperpolarizare
R(a).
59. Ce produce impulsul nervos
a. contractie musculara
b. secretie glandulara
c. ambele variante
R(c).
60. Cum se transmite impulsul nervos motor
a. de la centrul nervos spre efector
b. pe cale aferenta
c. spre centru nervos.
R(a).
61. Cum se transmite impulsul nervos senzitiv
a. de la centru nervos spre efector
b. pe cale eferenta
R(c).
62. Ce proprietati are teaca de mielina
a. este un bun izolator electric
b. conduce impulsul nervos saltatoriu
c. ambele variante
R(c).
63. Ce este sinapsa
a. un buton terminal
b. o portiune postsinaptica
c. o formatiune anatomo-functionala complexa
R(c).
64. Ce intra in structura unei sinapse
a. o portiune postsinaptica
b. soma neuronului
c. impulsul nervos
R(a).
65. Cat dureaza transmitarea sinaptica
a. 0, 7 ms.
b. 0, 5 ms
c. 10 ms.
R(b).
66. Ce functii are maduva spinarii
a. functia reflexa si functia de conducere
b. functia secretorie
c. functia de analiza si prelucrare
R(a).
67. Ce se gasesc la nivelul maduvei spinarii
a. centrii nervosi somatici
b. centrii de echilibru
81
c. centrii de termogeneza
R(a).
68. Ce reflexe se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. reflexe somatice
b. reflexul de clipit
c. reflexul de tuse
R(a).
69. Ce se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. mecanisme homeostatice
b, reflexe somatice si vegetative
c. procese de glicoliza
R(b).
70. Ce este motilitatea
a. raspunsul motor al muschilor
b. degradarea lipidelor
c. transmiterea impulsului nervos pe cai ascendente
R(a).
71. Cum sunt nervii cranieni dupa structura
a. senzitivi si eferenti
b. motori si aferenti
c. micsti, senzitivi si motori
R(c).
72. Cum sunt nervii spinali dupa structura
a. motori si aferenti
b. senzitivi si eferenti
c. micsti
R(c).
73. Ce prezinta nervii spinali
a. radacini si trunchi
b. trunchi si ramuri periferice
c.radacini, trunchi si ramuri periferice
R(c).
74. Unde se afla trunchiul cerebral
a. sub maduva spinarii
b. in continuarea mezencefalului
c. deasupra maduvei spinarii
R(c).
75. Ce reflexe se inchid in trunchiul cerebral
a. reflexe medulare monosinaptice
b. reflexe medulare polisinaptice
c. reflexe vegetative
R(c).
76. Ce este trunchiul cerebral
a. component al encefalului
b. component al hipotalamusului
c. o parte a cerebelului
R(a).
77. Prin ce are trunchiul cerebral legaturi cu scoarta cerebrala
a. formatiunea reticulata
b. glanda epifiza
c. sistemul limbic.
R(a).
78. Cu cine are conexiuni cerebelul
a. adenohipofiza
b. maduva spinarii
c. sistemul limbic.
R(b).
79. Ce fel de aferente primeste cerebelul
a. ale sensibilitatii proprioceptive
b. ale sensibilitatii gustative
c. ale sensibilitatii olfactive
R(a).
82
80. Cine intervine in mentinerea echilibrului
a. hipotalamusul
b. adenohipofiza
c. cerebelul
R(c).
81. Din ce este format diencefalul
a. patru structuri nervoase
b. talamus si nervi
c. talamus si cerebel
R(a).
82. Ce se afla in talamus
a. centrii nervosi cardiovsculari
b. al III- lea neuron al sensibilitatii specifice
c. centrul termoreglarii
R(b).
83. Ce rol are hipotalamusul
a. este creierul vegetativ al organismului
b. participa la reglarea posturii
c. primeste informatii despre echilibru
R(a).
84. De cine este reprezentata partea cea mai voluminoasa a S N C
a. emisferele cerebrale
b. lobul frontal
c. metatalamus
R(a).
85. Cine transforma informatia in impuls nervos
a. centrii nervosi
b. receptorii
c. caile eferente
R(b).
86. Ce stau la baza activitatii corticale
a. reflexele conditionate
b. reflexele neconditionate
c. glandele endocrine
R(a).
87. Cum este activitatea organelor interne
a. constienta
b. inconstienta
c. somatica
R(b).
88. Unde se afla centrii nervosi vegetativi
a. in ganglionii spinali
b. in sistemul nervos central si periferic
c. in baroreceptori
R(b).
89. Din ce este alcatuit sistemul nervos vegetativ
a. fibre simpatice si parasimpatice
b. celule somatice
c. nervi somatici
R(a).
90. Ce contine calea eferenta vegetativa
a. 4 neuroni
b. 5 neuroni
c. fibre preganglionare
R(c).
91. Ce efect are sistemul nervos simpatic
R(a).
92. Ce efect are sistemul nervos parasimpatic
a. mareste pupila
83
c. accelereaza activitatea inimii
R(b).
93. Ce actiune are simpaticul
a. creste frecventa cardiaca
b. scade frecventa cardiaca
c. produce vasodilatatie periferica
R(a).
94. Ce actiune are parasimpaticul
c. produce vasoconstrictie periferica
R(a).
95. Ce sunt analizatorii
c. sisteme complexe si unitare
R(c).
96. Care este segmentul periferic al analizatorului
a. calea eferenta
b. receptorul
c. centrul nervos
R(b).
97. Ce sunt receptorii
a. exteroceptori si interoceptori
b. celule conjunctive
c. celule adipoase
R(a).
98. Din ce este alcatuit segmentul intermediar al analizatorului
a. cai nervoase descendente
b. cai nervoase ascendente
c. celule epiteliale
R(b).
99. De cine este reprezentat segmentul central al analizatorului
a. visceroceptori
b. scoarta cerebrala
c. interoceptori
R(b).
100. Cine dau informatii despre gradul de contractie al muschiului
a. receptorii analizatorului vestibular
b. receptorii analizatorului auditiv
c. receptorii analizatorului motor
R(c).
a.celulele bipolare
b. otolitii
c. fusurile neuromusculare
R(c).
102. La ce stimuli raspund fusurile neuromusculare
a. undele electromagnetice
b. variatii ale concentratiei de C02
c. variatii ale tensiunii intramusculare
R(c).
103. Cum se comporta cristalinul cu inaintarea in varsta
a. isi pierde elasticitatea
b. isi mentine elasticitatea
c. isi mareste elasticitatea
R(a).
104. Ce structura intra in alcatuirea urechii interne
a. canalul auditiv
b. pavilion
c. labirintul membranos
84
R(c).
105. Ce structura intra in alcatuirea urechii medii
a. labirintul osos
b. ciocanelul, nicovala si scarita
c. pavilionul
R(b).
106. Unde se gasesc receptorii pentru auz
a. organul Corti
b. utricula
c. sacula
R(a).
107. Unde se gasesc receptorii pentru echilibru
a. urechea medie
b. labirintul osos
c. in canalele semicirculare membranoase
R(c).
108. Cine intervine in acomodarea ochiului
a. corneea
b. sclerotica
c. cristalinul
R(c).
109. Din ce este format sistemul neuromuscular
a. celule gliale
b. o componenta nervoasa si o componenta musculara
c. celule glandulare.
R(b).
c. obosesc repede
R(c).
111. Ce actiune au muschii netezi
a. se contracta voluntar
b. obosesc greu
c. obosesc repede
R(b).
112. Cum este inervatia muschilor striati
a. este somatica si vegetativa
b. este data de catecolamine
c. este data de sitemul limbic
R(a).
113. Cum este inervatia somatica a muschilor striati
a. reflexa
b. parasimpatica
c. senzitiva si motoare
R(c).
114. De cine este asigurata inervatia vegetativa a muschilor striati
c. organul Scarpa
R(a).
115. Cat reprezinta muschii striati din masa musculara
a. 40-45 %
b. 20-25 %
c. 30-50 %
R(a).
116. Ce rol are inervatia somatica senzitiva a muschilor striati
a. asigura sensibilitatea
b. este reprezentata de axoni
c. declanseaza motricitatea
R(a).
117. Ce rol are inervatia somatica motoare a muschilor striati
85
a. este reprezentata de dentritele neuronilor senzitivi
b. asigura sensibilitatea
c. declanseaza motilitatea
R(c).
118. Prin ce se transmite impulsul nervos motor
a. sinapsa neuro-musculara
b. proprioceptori
c. fibre aferente
R(a).
119. Ce produce efortul fizic asupra muschilor striati
a. adaptari imediate
b. adaptari tardive
c. adaptari imediate si tardive
R(c).
120. Ce natura au adaptarile imediate
a. biochimica
b. biomecanica
c. biofizica
R(a).
121. La ce duc eforturile aerobe
a. cresterea cantitatii de mioglobina
b. scaderea cantitatii de mioglobina
c. scaderea rezervei de oxigen din ficat
R(a).
122. Ce produce muschiul in activitate
a. acid lactic
b. glucoza
c. aminoacizi
R(a).
123. Ce actiune are sistemul neuro-endocrin
a. regleaza activitatea diferitelor organe si sisteme
b. integreaza functiile vegtative in ansamblul organismului
c. ambele
R(c).
124. Ce secreta glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R(a).
b. glande salivare
c. glande sebacee
R(a).
126. Unde este situata hipofiza
a. la baza creierului
b. in saua turceasca
c. ambele
R(c).
127. Din ce este formata hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R(c).
128. Ce secreta adenohipofiza
a. hormonul antidiuretic
b. ocitocina
c. hormonul de crestere
R(c).
129. Ce actiune are neurohipofiza
a. secreta hormonul antidiuretic
b. depoziteaza hormonul antidiuretic
86
c. secreta hormonul de crestere
R(b).
130. Ce secreta tiroida
a. tiroxina si triiodotironina
b. insulina
c. glucagonul
R(a).
131. Ce secreta glandele corticosuprarenale
a. mineralocorticoizi
b. adrenalina
c. noradreanalina
R(a).
132. Ce secreta glandele medulosuprarenale
a. adrenalina si noradrenalina
b. hormoni tropi
c. prolactina
R(a).
133. Cate perechi de glande paratiroide avem
a. 2 perechi
b. 3 perechi
c. 4 perechi
R(a).
134. Ce secreta glandele paratiroide
a. parathormonul si calcitonina
b. calcitonina si somatotropul
c. parathormonul si insulina
R(a).
135. Ce secreta pancreasul endocrin
a. insulina si glucagonul
b. catecolamine
R(a).
136. Ce este insulina
a. principalul hormon hipoglicemiant
b. hormon hiperglicemiant
c. organ hematopoetic
R(a).
137. Ce actiune are glucagonul
a. este hormon hiperglicemiant
b. regleaza metabolismul lipidic
c. regleaza echilibrul hidro-electrolitic
R(a).
138. Cat reprezinta volemia din greutatea corpului
a. 7-9 %
b. 8-12 %
c. 7-15 %
R(a).
139. Ce este hematocritul
a. raportul dintre plasma si elementele figurate
b. globula rosie
c. glanda endocrina
R(a).
140. Ce actiune are sangele prin functia respiratorie
a. regleaza tensiunea arteriala
b. produce bradicardie
c. transporta gazele respiratorii
R(c).
141. Prin ce contribuie sangele la apararea organismului
a. leucocite
b. volemie
c. hematocrit
R(a).
87
142. Care sunt elementele figurate ale sangelui
a. hematii si proteine
b. leucocite si hormoni
c. hematii, leucocite, trombocite
R(c).
143. Ce fel de organ este inima
a. excitabil
b. contractil
c.excitabil, contractil si endocrin
R(c).
144. Care este durata ciclului cardiac in repaus
a. 0,8 secunde
b. 0,7 secunde
c. 0,1 secunde
R(a).
145. Care este frecventa cardiaca in repaus
a. 60-80 c / minut
b. 50-60 c / minut
c. 90-120 c / minut
R(a).
146. Ce factori determina tensiunea arteriala
a. debitul cardiac
b. trombocitele
c. hormonii
R(a).
147. Ce secreta celulele miocardice endocrine
a. hormonul de crestere
b. factor natriuretic atrial
c. colesterol
R(b).
148. Care sunt factorii care favorizeaza intoarcerea venoasa
a. activitatea de pompa a inimii
b. hormonul de crestere
c. pancreasul endocrin
R(a).
149. Ca actiune are masajul pulsatil arterial
a. impiedica intoarcerea venoasa
b. favorizeaza intoarcerea venoasa
c. creste colesterolul
R(b).
150. Prin ce se face reglarea nervoasa a aparatului cardiovascular
a. sistemul nervos somatic
b. sistemul nervos vegetativ
c. cresterea concentratiei miozinei
R(b).
151. Ce este inspiratia
a. un proces activ
b. un proces pasiv
c. scaderea volumului cutiei toracice
R(a).
152. Ce este expiratia normala
a. un proces activ
b. un proces pasiv
c. cresterea volumului cutiei toracice
R(b).
153. Ce se intampla cu diafragma in expiratie
a. se bolteste
b. se aplatizeaza
c. se scurteaza
R(a).
154. Ce se intampla cu diafragma in inspiratie
a. se scurteaza
88
b. se aplatizeaza
c. se bolteste
R(b).
155. Care sunt muschii inspiratori
a. diafragma
b. abdominalii
c. digastricul
R(a).
156. Care sunt principalii muschi expiratori
a. abdominalii antero-laterali
b. croitorul
c. deltoidul
R(a).
157. Cum se face reglarea respiratiei
a. pe cale nervoasa
b. pe cale umorala
c. pe ambele cai
R(c).
158. Ce efect are efortul fizic asupra respiratiei
a. frecventa respiratorie scade
b. frecventa respiratorie creste
c. frecventa cardiaca scade
R(b).
159. Ce fenomen este termoreglarea
a. de mentinere constanta a temperaturii corpului
b. de crestere a temperaturii corpului
c. de scadere a temperatturii corpului
(a).
160. Prin ce proces se obtine urina primara
a. reabsorbtie
b. ultrafiltrare glomerurala
c.secretie tubulara
R(b).
161. Cine intervine in reglarea nervoasa a activitatii renale
a. sistemul nervos somatic
b. sistemul nervos vegetativ
c. unitatea motorie
R(b).
162. Ce fel de reactii sunt reactiile anabolice
a. reactii de sinteza
b. reactii de scindare
c. reactii cu eliberare de energie
R(a).
163. Ce fel de reactii sunt reactiile catabolice
a. reactii cu consum de energie
b. reactii de scindare
c. reactii de sinteza
R(b).
164. Cine elaboreaza comenzi
a. arcul reflex
b. actul reflex
c. centrul nervos
R (c)
165. Ce face centrul nervos
a. elaboreaza impuls nervos motor
b. elaboreaza impuls nervos senzitiv
c.secreta hormoni
R (a)
166. Unde se gasesc proprioceptorii
a. in muschi
b. in glande
89
c. in cerebel
R (a)
a. eferent prin dendrite
b. aferent prin dendrite
c. aferent prin axoni
R (b)
168. Unde se gasesc centrii nervosi vegetativi
a. in coarnele anterioare ale maduvii spinarii
b. in coarnele laterale ale maduvii spinarii
c. in coarnele anterioare ale maduvii spinarii
R (b)
169. Pe ce cale este transmisa sensibilitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. umorala
R (a)
170. Cati neuroni sunt pe calea ascendenta a sensibilitatii
a. 2 neuroni
b. 5 neuroni
c. 3 neuroni
R (b)
171. Unde este primul neuron al caii sensibilitatii tactile
a. in ganglionii bazali
b. vena cava superioara
c. in ganglionul spinal
R (c)
172. Unde se afla al treilea neuron al caii sesibilitatii tactile
a. in ganglionul bazal
b. in talamus
R (b)
173. Pe ce cale se transmite motricitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. hormonala
R (b)
174. Prin ce se transmite motricitatea voluntara
a. sistemul extrapiramidal
b. sistemul piramidal
c. sistemul muscular
R (b)
175. Prin ce se transmite motricitatea involuntara
a. sistemul piramidal
R (b)
176. Prin ce se transmite motricitatea automata
R (b)
a. eferent prin dendrite
b. eferent prin axoni
c. aferent prin axoni
R (b)
178.. Ce este sinapsa
a. o formatiune neuroneuronala
b. o formatiune neurohormonala
c. o formatiune neuromielinica
R (a.)
90
179. Ce este sinapsa
a. o formatiune neuromusculara
b. o formasiune neurohormonala
c. o formatiune neuromielinica
R (a)
180. Cate componente are arcul reflex
a. 3
b. 5
c. 2
R (b)
181. De unde pornesc fibrele descendente
a. de la centrii corticali si subcorticali
b. cela centrii corticali si medulari
c. de la centrii subcorticali si medulari
R (a)
182. Ce se afla in trunchiul cerebral
a. centrii nervosi somatici
b. centrii nervosi vegetativi
c. centrii nervosi somatici si vegetativi
R (c)
183. Ce regleaza trunchiul cerebral
a. reflexe vegetative
b. reflexe somatice
c. reflexe somatice si vegetative
R (c)
184. Ce controleaza reflexele somatice
a. activitatea muschilor netezi
b. activitatea muschilor striati
c. activitatea organelor interne
R (b)
185. Cine elaboreaza impulsul nervos motor
a. receptorul
b. centrul nervos
c. ganglionii spinali
R (b)
186. Cum sunt nervii spinali dupa structura
a. senzitivi
b. micsti
c. motori
R (b)
187. Ce contine un nerv spinal
a. fibre senzitive
b. fibre senzitive si motoare
c. fibre motoare
R (b)
188. Ce contine trunchiul cerebral
a. centrii nervosi
b. cai de conducere
c. ambele structuri
R (c)
189. Care sunt procesele corticale fundamentale
a. excitatia
b. inhibitia
c. excitatia si inhibitia
R (c)
190. Cine intretine tonusul cortical
a. sistemul reticulat ascendent activator
b. sistemul reticulat ascendent inhibitor
c. sistemul descendent activator
R (a)
191. Ce produce efortul fizic in muschi
a. glucoza
91
b. hormoni
c. acid lactic
R (c)
192. Din ce este format sistemul neuromuscular
a. o componenta nervoasa
b. o componenta musculara
c. ambele
R (c)
a. muschii striati
b. muschii netezi
c. organele vegetative
R (a)
a. muschii striati
b. muschii somatici
c. muschii netezi
R (c)
195. Unde se afla neuronul senzitiv al arcului reflex
b. in ganglionul spinal
c. in ganglionul limfatic
R (b)
a. muschii somatici
b. muschii striati
c. organele interne
R (c)
197. Unde se afla receptorii vegetativi
a. in vasele sanguine
b. in organele interne
c. in ambele
R (c)
198. Ce contine calea eferenta a arcului reflex vegetativ
a. fibre conjunctive
b. fibre postganglionare
c. ganglioni bazali
R (b)
199. Ce este sinapsa
a. formatiune glanduara
b. un buton axonal
c. portiune presinaptica
R (a)
200. Ce se gasesc la nivelul maduvii spinarii
a. centrii nervosi vegetativi
b. centrii de echilibru
c. centrii termoreglarii
R (a)
201. Ce este actul reflex
a. un fenomen
b. o structura anatomica
c. o structura glandulara
(a)
202.Cine elaboreaza impulsul nervos motor
a.centrul nervos
b.proprioceptorii
c.actul reflex
R (a)
203. In ce sens se transmite impulsul nervos
a. aferent prin axoni spre muschi
b. eferent prin axoni spre muschi
c. eferent prin dendrite spre centrul nervos
92
R (b)
204.Intr-o sinapsa ce reprezinta butonul terminal al axonului
a. portiunea postsinaptica
b. portiunea presinaptica
c. sistem enzimatic
R (b)
205. Cati neuroni se gasesc in arcul reflex monosinaptic
a. doi neuroni
b. trei neuroni
c. cinci neuroni
R (a)
206. .Ce controleaza reflexele vegetative
a. activitatea muschilor somatici
b. activitatea muschilor netezi
c. activitatea articulatiilor
R (b)
207. Care este functia nervilor spinali
a. conecteaza centrii nervosi cu receptorii si efectorii
b. inerveaza partile moi ale capului
c. asigura masticatia
R (a)
208. In continuarea cui se afla trunchiul cerebral
a. sistemului extrapiramidal
b. sistemului piramidal
c. maduvei spinarii
R (c)
209. Cum sunt nervii cranieni ca functie
a. senzitivi si micsti
b. motori si micsti
c. micsti
R (c)
210. Ce regleaza hipotalamusul
a. activitatea hipofizei
b. activitatea proprioceptorilor
c. reflexul de deglutitie
R (a)
211. Ce efect are simpaticul
R (a)
212.Ce efect are parasimpaticul
c. produce vasoconstrictie periferic
R (a)
213. Ce formatiuni structural-functionale sunt analizatorii
c. structuri complexe si unitare
R (c)
a. proprioceptorii
b. labirintul osos
c. organul Corti
R (a)
215. Care este structura sistemului neuromuscular
a. componenta musculara si nervoasa
b. musculara si glandulara
c. componenta nervoasa si glandulara
R (a)
216. Prin ce se caracterizeaza muschii striati
93
a. desvolta forta si viteza
b. se contracta involuntar
c. obosesc lent
R (a)
217. Cine inerveaza vegetativ muschii striati
c. organul Scarpa
R (a)
218. Ce produce efortul fizic in muschi

a. acid lactic
b. glucoza
c. hormoni
R (a)
219. Ce produc glandele endocrine
a. hormoni
b. acid lactic
c. acid carbonic
R (a)
b. glande salivare
c. glande sebacee
R (a)
221. Cati lobi are hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R (c)
222.. De cine este reglata glicemia
a. glucagonul
b. parathormonul
c. ocitocina
R (a)
223. De cine este reglat metabolismul lipidic
a. cortizolul
b. parathormonul
c. colesterolul
R (a)
224. De cine este reglat echilibrul hidro-electrolitic
a. triiodotironina
b. calcitonina
c. antidiureticul
R (c)
225. Ce inseamna bradicardia
a. cresterea frecventei cardiace
b. scaderea frecventei cardiace
c. cresterea tensiunii arteriale.
R(b).
226. De unde primeste sistemul nervos informatii
a. mediul intern
b. mediul extern
c. mediul intern si extern
R(c).
a. rinichii
b. muschii striati
c. tiroida
R(b).
a. muschii netezi
94
b otolitii
c. proprioceptorii
R(a).
229. Ce contine arcul reflex
a. receptor si centru nervos
b. receptor si efector
c. receptor, cale aferenta, centru nervos, cale eferenta, efector
R(c).
230. Ce contine calea aferenta a arcului reflex
a. dendrita neuronului motor
b. axonul neuronului senzitiv
c. dendrita si axonul neuronului senzitiv
R(c).
231. Ce efectueaza centrul nervos
a. primeste informatia
b. prelucreaza informatia
c. primeste informaaia, o prelucreaza si elaboreaza comenzi
R(c).
232. Ce contine calea eferenta a arcului reflex somatic
a. axonul motoneuronului alfa
b. axonul neuronului motor vegetativ
c. dendrita neuronului senzitiv.
R(a).
233. Ce proprietati fundamentale are neuronul
a. generarea impulsului nervos
b. conducerea impulsului nervos
c. generarea si conducerea impulsului nervos
R(c).
234. Cum este condus impulsul nervos
a. centripet prin axon
b. centrifug prin dendrite
c. centrifug prin axon.
R(c).
235. La ce stimuli raspunde neuronul
a. fizici, chimici, electrici
b. depolarizare
c. hiperpolarizare
R(a).
236. Ce produce impulsul nervos
a. contractie musculara
b. secretie glandulara
c. ambele variante
R(c).
a. de la centrul nervos spre efector
b. pe cale aferenta
R(a).
a. de la centru nervos spre efector
b. pe cale eferenta
R(c).
239. Care sunt functiile maduvii spinarii
a. functia reflexa si functia de conducere
b. functia secretorie
c. functia de analiza si prelucrare
R(a).
240. Ce reflexe se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. reflexe somatice
b. reflexul de clipit
c. reflexul de tuse
95
R(a).
241. Ce se inchid la nivelul maduvei spinarii
a. mecanisme homeostatice
b, reflexe somatice si vegetative
c. procese de glicoliza
R(b).
242. Ce este motilitatea
a. raspunsul motor al muschilor
b. degradarea lipidelor
c. transmiterea impulsului nervos pe cai ascendente
R(a).
243. Din ce sunt formati nervii spinali
a. radacini si trunchi
b. trunchi si ramuri periferice
c.radacini, trunchi si ramuri periferice
R(c).
244. Ce reflexe se inchid in trunchiul cerebral
a. reflexe medulare monosinaptice
b. reflexe medulare polisinaptice
c. reflexe vegetative
R(c).
245. Ce este trunchiul cerebral
a. component al encefalului
b. component al hipotalamusului
c. o parte a cerebelului
R(a).
246. Cine intervine in mentinerea echilibrului
a. hipotalamusul
b. adenohipofiza
c. cerebelul
R(c).
247. Din ce este format diencefalul
a. patru structuri nervoase
b. talamus si nervi
c. talamus si cerebel
R(a).
248. Ce se afla in talamus
a. centrii nervosi cardiovsculari
b. al III- lea neuron al sensibilitatii specifice
c. centrul termoreglarii
R(b).
249. Ce rol are hipotalamusul
a. este creierul vegetativ al organismului
b. participa la reglarea posturii
c. primeste informatii despre echilibru
R(a).
250. Cine reprezinta partea cea mai voluminoasa a SNC
a. emisferele cerebrale
b. lobul frontal
c. metatalamus
R(a).
251. Ce stau la baza activitatii corticale
a. reflexele conditionate
b. reflexele neconditionate
c. glandele endocrine
R(a).
252. Cum este activitatea organelor interne
a. constienta
b. inconstienta
c. somatica
R(b).
253. Care este segmentul periferic al analizatorului
96
a. calea eferenta
b. receptorul
c. centrul nervos
R(b).
254. Din ce este alcatuit segmentul intermediar al analizatorului
a. cai nervoase descendente
b. cai nervoase ascendente
c. celule epiteliale
R(b).
255. De cine este reprezentat segmentul central al analizatorului
a. visceroceptori
b. scoarta cerebrala
c. interoceptori
R(b).
a.celulele bipolare
b. otolitii
c. fusurile neuromusculare
R(c).
257. La ce stimuli raspund fusurile neuromusculare
a. undele electromagnetice
b. variatii ale concentratiei de C02
c. variatii ale tensiunii intramusculare
R(c).
258. Unde se gasesc receptorii pentru auz
a. organul Corti
b. utricula
c. sacula
R(a).
259. Unde se gasesc receptorii pentru echilibru
a. urechea medie
b. labirintul osos
c. in urechea interna
R(c).
c. obosesc repede
R(c).
261. Ce actiune au muschii netezi
a. se contracta voluntar
b. obosesc greu
c. obosesc repede
R(b).
262. Cum este inervatia muschilor striati
a. este somatica si vegetativa
b. este data de catecolamine
c. este data de sitemul limbic
R(a).
263. Cum este inervatia somatica a muschilor striati
a. reflexa
b. parasimpatica
. c. senzitiva si motoare
R(c).
264.Cine asigura inervatia vegetativa a muschilor striati
c. organul Scarpa
R(a).
265. Cat reprezinta muschii striati din masa musculara
a. 40-45 %
b. 20-25 %
97
c. 30-50 %
R(a).
266. Ce rol are inervatia somatica senzitiva a muschilor striati
a. asigura sensibilitatea
b. este reprezentata de axoni
c. declanseaza motricitatea
R(a).
267. Ce rol are inervatia somatica motoare a muschilor striati
a. este reprezentata de dentritele neuronilor senzitivi
b. asigura sensibilitatea
c. declanseaza motilitatea
R(c).
268. Prin ce se transmite impulsul nervos motor
a. sinapsa neuro-musculara
b. proprioceptori
c. fibre aferente
R(a).
269. Ce produce muschiul in activitate
a. acid lactic
b. glucoza
c. aminoacizi
R(a).
270. Care este actiunea sistemului neuro-endocrin
a. regleaza activitatea diferitelor organe si sisteme
b. integreaza functiile vegtative in ansamblul organismului
c. ambele
R(c).
271. Unde este situata hipofiza
a. la baza creierului
b. in saua turceasca
c. ambele
R(c).
272. Din ce este formata hipofiza
a. 2 lobi
b. 4 lobi
c. 3 lobi
R(c).
273. Ce secreta adenohipofiza
a. hormonul antidiuretic
b. ocitocina
R(c).
274. Care este actiunea neurohipofizei
a. secreta hormonul antidiuretic
b. depoziteaza hormonul antidiuretic
c. secreta hormonul de crestere
R(b).
275. Ce rol are tiroida
a. secreta tiroxina si triiodotironina
b. secreta insulina
c. secreta glucagonul
R(a).
276.Ce secreta glandele corticosuprarenale
a. mineralocorticoizi
b. adrenalina
c. noradreanalina
R(a).
277. Ce secreta glandele medulosuprarenale
a. adrenalina si noradrenalina
b. hormoni tropi
c. prolactina
R(a).
98
278. Cate perechi de glande paratiroide avem
a. 2 perechi
b. 3 perechi
c. 4 perechi
R(a).
279. Ce secreta glandele paratiroide
a. parathormonul si calcitonina
b. calcitonina si somatotropul
c. parathormonul si insulina
R(a).
280. Ce secreta pancreasul endocrin
a. insulina si glucagonul
b. catecolamine
R(a).
281. Ce este insulina
a. principalul hormon hipoglicemiant
b. hormon hiperglicemiant
c. organ hematopoetic
R(a).
282. Ce actiune are glucagonul
a. este hormon hiperglicemiant
b. regleaza metabolismul lipidic
c. regleaza echilibrul hidro-electrolitic
R(a).
283. Cat reprezinta volemia din greutatea corpului
a. 7-9 %
b. 8-12 %
c. 7-15 %
R (a).
284. Ce este hematocritul
a. raportul dintre plasma si elementele figurate
b. globula rosie
c. glanda endocrina
R(a).
285. Ce actiune are sangele prin functia respiratorie
a. regleaza tensiunea arteriala
b. produce bradicardie
c. transporta gazele respiratorii
R(c).
286. Prin ce contribuie sangele la apararea organismului
a. leucocite
b. volemie
c. hematocrit
R(a).
287. Care sunt elementele figurate ale sangelui
a. hematii si proteine
b. leucocite si hormoni
c. hematii, leucocite, trombocite
R(c).
288. Ce fel de organ este inima
a. excitabil
b. contractil
c.excitabil, contractil si endocrin
R(c).
290..Care este frecventa cardiaca in repaus
a. 60-80 c / minut
b. 50-60 c / minut
c. 90-120 c / minut
R(a).
291.Cine influenteaza tensiunea arteriala
a. debitul cardiac
99
b. trombocitele
c. hormonii
R(a).
292. Ce secreta celulele miocardice endocrine
a. hormonul de crestere
b. factor natriuretic atrial
c. colesterol
R(b).
293.Ce factor favorizeaza intoarcerea venoasa
a. activitatea de pompa a inimii
b. hormonul de crestere
c. pancreasul endocrin
R(a).
294. Ca actiune are masajul pulsatil arterial
a. impiedica intoarcerea venoasa
b. favorizeaza intoarcerea venoasa
c. creste colesterolul
R(b).
295. Ce face diafragma in expiratie
a. se bolteste
b. se aplatizeaza
c. se scurteaza
R(a).
296. Ce face diafragma in inspiratie
a. se scurteaza
b. se aplatizeaza
c. se bolteste
R(b).
297. Ce fenomen este termoreglarea
a. de mentinere constanta a temperaturii corpului
b. de crestere a temperaturii corpului
c. de scadere a temperatturii corpului
(a).
298. Prin ce proces se obtine urina primara
a. reabsorbtie
b. ultrafiltrare glomerurala
c.secretie tubulara
R(b).
299. Ce face centrul nervos
a. elaboreaza impuls nervos motor
b. elaboreaza impuls nervos senzitiv
c.secreta hormoni
R (a)
300. Unde este primul neuron al caii sensibilitatii tactile
a. in ganglionii bazali
b. vena cava superioara
R (c)
301. Unde se afla al treilea neuron al caii sesibilitatii tactile
b. in talamus
R (b)
302. Pe ce cale se transmite motricitatea
a. ascendenta
b. descendenta
c. hormonala
R (b)
303. Prin ce se transmite motricitatea voluntara
a. sistemul extrapiramidal
b. sistemul piramidal
100
R (b)
304. Prin ce se transmite motricitatea involuntara
R (b)
305. Care sunt procesele corticale fundamentale
a. excitatia
b. inhibitia
c. excitatia si inhibitia
R (c)
306. Cine intretine tonusul cortical
a. sistemul reticulat ascendent activator
b. sistemul reticulat ascendent inhibitor
c. sistemul descendent activator
R (a)
307. Unde se afla neuronul senzitiv al arcului reflex
b. in ganglionul spinal
c. in ganglionul limfatic
R (b)
308. Ce este actul reflex
a. un fenomen
b. o structura anatomica
c. o structura glandulara
R (a)
TESTE FIZIOLOGIE
1. Derivatiile standard (bipolare) sunt notate :
a) V1 - V6
b) D I - D III
c) aVR
d) aVF
e) aVL
R : 1b
2. Derivatiile precordiale sunt notate :
a) V1 - V6
b) D I - D III
c) aVR
d) aVL
e) aVF
R:2a
3. Derivatiile aVR, aVL, aVF, sunt :
a) bipolare
b) standard
c) precordiale
d) unipolare ale membrelor
e) bipolare ale membrelor
R:3d
4. Segmentul central (principal) al zgomotului I cardiac este generat de fenomenele :
a) MDTÎ PDAD
b) AÎPÎTDMD
c) MÎTÎPDAD
d) PDAD MDTÎ
e) ADPDTÎMÎ
R:4c
5. Segmentul central (principal) al zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :
a) MÎTÎPDAD
b) MDTDPÎAÎ
c) AÎPÎTDMD
d) AÎPÎ
e) TDMD
101
R:5d
6. Postsegmentul zgomotului II cardiac este generat de fenomenele :
a) AÎPÎ
b) MÎTÎPDAD
c) TDMD
d) TÎMÎ
e) MDTDPÎAÎ
R:6c
7. Unda P de pe EKG reprezinta :
a) depolarizarea atriala
b) depolarizarea ventriculara
c) conducerea atrio-ventriculara
d) depolarizarea vârfului ventricular
e) repoalrizarea ventriculara
R:7a
8. Segmentul Pq al EKG reprezinta :
R:8c
9. Unda P de pe EKG dureaza :
a) 0,04 - 0,10 s
b) 0.08 - 0,11 s
c) 0,12 - 0,21 s
d) 0,24 - 0,42 s
e) 0,15 - 0,30 s
R:9b
10. Complexul qRS al EKG reprezinta :
d) repolarizarea ventriculara
e) repolarizarea atriala
R : 10 b
11. Apreciati elementele criteriului EKG în cazul ritmului sinusal :
a) intervalul Pq = 0,04 - 0,10 s
b) segmentul Pq = 0,12 - 0,21 s
c) distanta PP = distanta RR
d) frecventa = 80 - 100/min.
e) intervalul Pq = 0,12 - 0,21 s
R : 11 c, d, e
12. Unda T de pe EKG reprezinta :
a) repolarizarea atriala
R : 12 e
13. Complexul epicardic drept se caracterizeaza pe EKG prin :
a) unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa în derivatiile V1 si V2
b) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
c) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V5 si V6
d) unda R ampla, pozitiva si unda S mica, negativa în derivatiile V5 si V6
e) unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
R : 13 b
14. Complexul epicardic stâng se caracterizeaza pe EKG prin :
a) unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa în derivatiile V5V6
b) unda R ampla, pozitiva, si unda S mica, negativa în derivatiile V1V2
c) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
d) unda R mica, pozitiva si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
102
e) unda R mica, negativa si unda S ampla, negativa în derivatiile V1 si V2
R : 14 a
15. Apreciati plasarea focarului de ascultatie mitral la adultul normal :
a) spatiul II inter -costal parasternal stânga
b) spatiul II inter -costal parasternal dreapta
c) spatiul V inter - costal pe linia medio-claviculara stânga
d) în partea inferioara a sternului
e) în regiunea supraclaviculara stânga
R : 15 c
16. Factorul central al presiunii arteriale depinde de :
a) sectorul rezistiv
b) elasticitatea peretelui vascular
c) debitul cardiac
d) forta de contractie a inimii
e) numarul elementelor figurate
R : 16 c, d
17. Factorul periferic al presiunii arteriale depinde de :
a) forta de contractie a inimii
b) vâscozitatea sângelui
c) debitul cardiac
d) sectorul rezistiv
e) debitul sistolic
R : 17 b, d
18. Între zgomotul I cardiac si zgomotul II, pe fonocardiograma se înregistreaza :
a) pauza mare
b) sistola
c) diastola
d) pauza mica
e) umplerea rapida
R : 18 b, d
19. În alcatuirea miocardului embrionar (excito-conductor) intra :
a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal si cel atrio-ventricular
d) tropomiozina
e) fasciculul His
R : 19 c, e
20. În alcatuirea miocardului contractil intra :
a) actina
b) miozina
c) nodulul sinusal si cel atrio-ventricular
d) fasciculul His
e) reteaua Purkinje
R : 20 a, b
21. Centrul primar al automatismului cardiac este reprezentat de :
a) nodulul atrio-ventricular
b) fasciculul His
c) nodulul sinusal
d) reteaua Purkinje
e) septul atrio-ventricular
R : 21 c
22. În procesul cuplarii excitatiei cu contractia, Ca2+ se fixeaza initial pe :
a) tropomiozina
b) troponina I
c) troponina C
d) miozina
e) meromiozina grea
R : 22 c
23. Ritmul nodal asigura o frecventa de :
a) 20-40 / min.
b) 40-60 /min.
c) 60-100 / min.
103
d) 120 /min.
e) 10-20 / min.
R : 23 b
24. Ritmul sinusal are o frecventa de emitere de :
a) 120 / min.
b) 40-60 / min.
c) 80-100 / min.
d) 20-40 / min.
e) 60/min.
R : 24 a
25. Potentialul de actiune al fibrei miocardice este declansat de influxul ionilor :
a) Na+
b) Mg +
c) K +
d) Cl -
e) Ca2+
R : 25 a
26. Inima are particularitatea de a fi excitabila :
a) atât în sistola cât si în diastola
b) numai în sistola
c) numai în diastola
d) la începutul sistolei
e) numai la începutul perioadei refractare
R : 26 c
27. Conducerea prefentiala a impulsurilor între nodulul sinusal si cel atrio-ventricular se face prin intermediul
fasciculelor :
a) James
b) Bachmann (anterior)
c) Wenckebach (mediu)
d) Paladino-Kent
e) Thorel (inferior)
R : 27 b, c, e
28. Proteinele modulatoare (reglatoare) ale miocardului contractil sunt :
a) meromiozina usoara
b) meromiozina grea
c) actina
d) troponina
e) tropomiozina
R : 28 d, e
29. Mecanismul de contractie musculara se realizeaza prin :
a) deplasarea actinei (glisare)
b) cuplarea Ca2+ de tropomiozina
c) revenirea Ca2+ în cisternele terminale
d) intrarea Na+ în celula
e) intrarea K+ în celula
R : 29 a
30. Apreciati elementele sistemului circulator de înalta presiune :
a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistola pâna la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreapta, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge
R : 30 b, c
31. Apreciati elementele sistemului circulator de joasa presiune :
a) 80% din volumul sanguin total
b) ventriculul stâng în sistola pâna la arteriole
c) 12% din volumul total de sânge
d) inima dreapta, venele, teritoriul capilar
e) 50% din volumul total de sânge
R : 31 a, d
32. Valorile normale ale VEMS sunt :
a) 1800-2600 ml
104
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 32 b
33. Valorile normale ale VIR sunt :
a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 33 a
34. Valorile normale ale VER sunt :
a) 1800-2600 ml
b) 2800-4000 ml
c) 800-1500 ml
d) 5500-7000 ml
e) 3500-5000 ml
R : 34 c
35. Capacitatea vitala normala, are valorile :
a) 1800-2600 ml
b) 800-1500 ml
c) 5500-7000 ml
d) 3500-5000 ml
e) 2800-4000 ml
R : 35 d
36. Apararea nespecifica a organismului este asigurata de :
a) granulocitul neutrofil
b) limfocitul T
c) monocit
d) plasmocit
e) limfocitul B
R : 36 a, c
37. Apararea specifica - celulara - a organismului este realizata de :
a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit
R : 37 b
38. Apararea specifica - umorala - a organismului este realizata de :
a) limfocitul B
b) limfocitul T
c) monocit
d) granulocitul neutrofil
e) plasmocit
R : 38 a
39. Care dintre urmatoarele substante considerati ca au actiune fibrinolotica :
a) fibrina
b) plasmina
c) chemotripsina
d) protrombina
e) trombostenina
R : 39 b, c
40. Apreciati care sunt etapele coagularii :
a) activarea trombinei la contactul cu peretele lezat
b) formarea complexului activator al protrombinei
c) retractia cheagului
d) trombinoformarea
e) fibrinoformarea
R : 40 b, d, e
41. Când apar aglutinogenele în sistemul sanguin OAB :
105
a) în momentul nasterii
b) în primele 30 de zile dupa nastere
c) în luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina
d) în luna a VII-a - a IX-a de viata intra-uterina
e) posttransfuzie incompatibila
R : 41 c
42. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea între sângele donatorului si cel al primitorului la transfuziile sub
500 ml de sânge :
a) între aglutinogen primitor si aglutinina donator
b) între aglutinogen donator si aglutinina primitor
c) între aglutinina donator si aglutinogen primitor
d) nu este necesara compatibilitatea
e) între aglutininele donatorului si cele ale primitorului
R : 42 b
43. Apreciati cum trebuie sa fie compatibilitatea între sângele donatorului si cel al primitorului la transfuziile peste
500 ml de sânge :
a) între aglutinogen donator si aglutinina primitor
b) între aglutininele donatorului si cele ale primitorului
c) între aglutinogen primitor si aglutinina donator
d) între aglutinogenele primitorului si cele ale donatorului
e) nu mai este necesara compatibilitatea
R : 43 a, c
44. Aglutininele sistemului sanguin OAB apar :
a) imediat dupa nastere
b) progresiv, spontan, dupa nastere
c) în viata intra-uterina
d) posttransfuzie incompatibila
e) în luna a II-a - a III-a de viata intra-uterina
R : 44 b
45. De concentratia caror substante depinde valoarea presiunii coloid-osmotice :
a) glucide
b) lipide
c) albumine
d) globuline
e) fibrinogen
R : 45 c, d, e
46. Valoarea normala a timpului de sângerare (TS) este :
a) 10-18 sec.
b) 6-8 min.
c) 2-4 min.
d) 8-10 min.
e) 8-12 min.
R : 46 c
47. Valoarea normala a timpului de coagulare (TC) este :
a) 10-12 sec.
b) 2-4 min
c) 10-18 sec.
d) 6-8 min.
e) 1 min. si 10 sec.
R : 47 d
48. Mecanismul coagularii pe cale intrinseca este declansat prin activarea initiala factorilor plasmatici :
a) V
b) X
c) VII
d) XII
e) VIII
R : 48 d
49. Care este rolul vitaminei K în hemostaza :
a) fibrinoliza
b) vasospasm
c) agregare trombocitara
d) sinteza unor factori plasmatici ai coagularii
106
e) favorizeaza unele reactii plachetare
R : 49 d
50. Mecanismul coagularii pe cale extrinseca este declansat prin activarea initiala a factorilor plasmatici :
a) XII
b) V
c) II
d) VII
e) X
R : 50 d
51. Ce substante anticoagulante cunoasteti :
a) calciul
b) heparina
c) citratul de sodiu
d) oxalatul de sodiu
e) trasilolul
R : 51 b, c, d
52. Apreciati modificarile timpului de sângerare (TS) si de coagulare (TC) în trombocitopenii :
a) TS si TC cresc
b) TS creste si TC este normal
c) TS scade si TC creste
d) TS si TC scad amândoua
e) TS este normal si TC creste
R : 52 b
53. La recoltarea sucului biliar, bila A reprezinta :
a) bila hepatica
b) bila coledociana
c) bila veziculara
d) bila libera
e) bila neconjugata
R : 53 b
54. În digestie, sucul biliar intervine prin :
a) pepsina
b) lipaza
c) pigmernti biliari
d) saruri biliare
e) tripsina
R : 54 d
55. Secretia de acid clorhidric - din componenta sucului gastric - este realizata de :
a) celulele principale
b) celulele oxintice
c) celulele endocrine
d) celulele endoteliale
e) celulele enterocromatofine
R : 55 b
56. În timpul digestiei, enterokinaza activeaza :
a) pepsinogenul secretiei gastrice
b) tripsinogenul secretiei biliare
c) lipaza pancreatica
d) lipaza gastrica
e) tripsinogenul secretiei pancreatice
R : 56 e
57. Enterogastrona este secretata în timpul digestiei gastrice în faza :
a) cefalica
b) intestinala
c) gastrica
d) duodenala
e) veziculara
R : 57 b
58. Secretina are actiune stimulatoare asupra :
a) secretiei gastrice
b) secretiei biliare
c) secretiei intestinale
107
d) secretiei pancreatice
e) secretiei duodenale
R : 58 d
59. Gastrina are urmatoarele efecte în digestie :
a) inhiba secretia gastrica
b) stimuleaza tonusul intestinal
c) stimuleaza secretia gastrica
d) stimuleaza secretia biliara
e) inhiba tonusul intestinal
R : 59 c
60. La nivel renal, principala forta care favorizeaza filtrarea glomerulara, este :
a) presiunea coloid-osmotica
b) presiunea interstitiala
c) presiunea hidrostatica
d) presiunea elastica
e) forta gravitationala
R : 60 c
61. La nivel renal, descarcarile în exces ale ADH pot avea loc :
a) în conditii de deshidratare
b) în conditii de hiperhidratare
c) în ambele situatii
d) în conditiile unor mari pierderi lichidiene în cadrul unui sindrom diareic
e) în cazul scaderii numarului de trombocite
R : 61 a, d
62. Numarul normal de leucocite, la adultul normal, este :
a) 4000-8000 / cm3
b) 150 000-300 000 /mm3
c) 4000-8000 /mm3
d) 40 000-80 000 / mm3
e) 100-180 / mm3
R : 62 c
63. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a eozinofilelor, procentual si în numar absolut, este :
a) 0,5-1%
b) 100-180 / mm3
c) 1-3%
d) 1200-2000 /mm3
e) 62-64%
R : 63 b, c
64. În cadrul formulei leucocitare, valoarea normala a bazofilelor, procentual si în numar absolut, este :
a) 1-3%
b) 4-8%
c) 0,5-1%
d) 30-60 / mm3
e) 100-180 / mm3
R : 64 c, d
65. Granulocitul neutrofil, se caracterizeaza prin :
a) 2-5 lobi la nivelul nucleului
b) citoplasma acidofila
c) granulatii citoplasmatice brun-albastrui ce acopera nucleul
d) diametru de 10-15 μ
e) citoplasma bazofila
R : 65 a, b, d
66. Granulocitul bazofil, se caracterizeaza prin :
a) diametru de 10-15 μ
b) diametru 10-13 μ
c) granulatii citoplasmatice violet-brun ce nu acopera nucleul
d) citoplasma acidofila
e) nucleu nelobat
R : 66 b, d
67. Anticorpii anti-Rh apar :
a) în timpul vietii intra-uterine
b) la mama Rh - cu fat Rh +, dupa nastere
108
c) la mama Rh + cu fat Rh - , dupa nastere
d) la mama Rh - cu fat Rh +, înainte de nastere
e) spontan, dupa nastere, indiferent de Rh-ul parintilor
R : 67 b
68. Anticorpii anti-Rh :
a) sunt Ig M care trec bariera placentara
b) sunt Ig G care nu trec bariera placentara
c) sunt Ig D care nu trec bariera placentara
d) sunt Ig G care trec bariera placentara
e) sunt Ig A care nu trec bariera placentara
R : 68 d
69. Apreciati testele de laborator care exploreaza hemostaza primara :
a) dozarea fibrinogenului
b) timpul de coagulare - TC
c) timpul de sângerare - TS
d) timpul Quick - TQ
e) testul garoului
R : 69 c, e
70. Imunizarea cu ser anti-Rh a mamei cu Rh - si fat Rh + , se face :
a) la 10-14 zile de la nastere
b) în primele 72 de ore dupa prima nastere
c) în primele 72 de ore doar dupa a doua nastere
d) în prima saptamâna dupa prima nastere
e) nu este necesara
R : 70 b
71. În mod patologic, pe EEG, undele lente apar :
a) la copii (SNC imatur)
b) în timpul somnului
c) în hipoxia cerebrala
d) în tumori cerebrale
e) în stari comatoase
R : 71 c, d, e
72. Tracturile medulare ascendente sunt reprezentate de :
a) Goll si Burdach
b) Gowers si Flechsig
c) spinotalamic anterior si posterior
d) tecto-spinal
e) piramidal direct
R : 72 a, b,c
73. Cine reprezinta unitatea morfo-functionala a fibrei musculare, în mod direct :
a) sarcomerul
b) miofilamentele de actina si de miozina
c) fibra musculara
d) miofibra
e) unitatea motorie
R : 73 a
74. Tracturile extrapiramidale sunt reprezentate de :
a) tractul nigro-spinal
b) tractul olivo-spinal
c) tractul vestibulo-spinal
d) piramidal direct
e) reticulo-spinal
R : 74 a, b, c, e
75. Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta se transmite prin tracturile :
a) Flechsig - inconstienta
b) Goll - constienta
c) Gowers - inconstienta
d) Burdach - constienta
e) spinocerebelos direct - constienta
R : 75 a, b, c, d
76. Care este numarul normal de hematii, la adultul sanatos :
a) 400 000-500 000 / mm3
109
b) 4 000 000- 5 000 000 / cm3
c) 4 500 000-5 000 000 / mm3
d) 150 000-300 000 / mm3
e) 4000-8000 / mm3
R : 76 c
77. Care sunt cele trei tipuri posibile de muschi (respectiv tipuri de tesut muscular) care se pot întâlni la om :
a) muschi striat, voluntar
b) muschi cardiac, involuntar
c) muschi neted
d) muschi penati
e) muschi antagonisti
R : 77 a, b, c
78. Care este valoarea normala a VSH-ului, la o ora si la doua ore, la modul general :
a) 1-3 mm/h si 4-6 mm/2h
b) 7-9 mm/h si 10-12 mm/2h
c) 15-20 mm/h si 25-45 mm/2h
d) 12-15 mm/h si 20-25 mm/2h
e) 0-2 mm/h si 2-4 mm/2h
R : 78 b
79. Factorii plasmatici care cresc VSH sunt reprezentati de :
a) cresterea globulinelor
b) cresterea albuminelor
c) cresterea acizilor si sarurilor biliare
d) cresterea fibrinogenului
e) scaderea numarului de eritrocite
R : 79 a, d
80. Cine este donator universal (ce grupa sanguina) :
a) OI
b) AII
c) ABIV
d) BIII
e) OI si ABIV
R : 80 a
81. Cine este primitor universal (ce grupa sanguina) :
a) O I
b) A II
c) B III
d) AB IV
e) O I si AB IV
R : 81 d
82. Care este numarul normal de trombocite, la adult :
a) 1500-3000 / mm3
b) 150 000-300 000 / mm3
c) 4000-8000 / mm3
d) 150 000-300 000 / cm3
e) 4 500 000-5 000 000 / mm3
R : 82 b
83. Ce anioni cunoasteti în plasma :
a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfati
R : 83 b, e
84. Ce cationi cunoasteti în plasma :
a) Na+
b) Cl-
c) K+
d) Ca2+
e) fosfati
R : 84 a, c, d
85. Care este valoarea normala a presiunii osmotice a plasmei :
110
a) 25-28 mmHg
b) 5700 mmHg
c) 7,6 atm
d) 300-350 m Osm
e) 1-2 atm
R : 85 b, c, d
86. Combinatia hemoglobinei cu bioxidul de carbon (CO2) se numeste :
a) oxihemoglobina
b) carboxihemoglobina
c) carbhemoglobina
d) methemoglobina
e) hemoglobina redusa
R : 86 c
87. Disfunctiile ventilatorii de tip obstructiv sunt reprezentate de :
a) astmul bronsic
b) BPOC
c) emfizem pulmonar
d) pneumonii
e) cordul pulmonar cronic
R : 87 a, b
88. Din punct de vedere fiziopatologic, BPOC se caracterizeaza prin :
a) bronhospasm
b) edem
c) calibrul cailor aerifere
d) hipersecretie
e) afectarea tesutului elastic peribronsic
R : 88 a, b, d, e
89. În edemul pulmonar acut - cardiogen - se constata :
a) lichid în cavitatile alveolare
b) distrugeri de septuri alveolare
c) exudat alveolar
d) transudat alveolar
e) cresterea frecventei respiratorii
R : 89 a, c, e
90. Anemia falciforma (drepanocitara) se caracterizeaza prin :
a) deficit cantitativ al lanturilor de globina
b) deficit calitativ al hemoglobinei
c) hemoglobina se prezinta sub forma unui gel vâscos în hematii
d) prezenta corpilor Heinz
e) lanturi α în exces
R : 90 b, c
91. Disfunctia hepato-celulara - în cazul cirozei hepatice - duce la :
a) scaderea sintezei proteinelor
b) hiperbilirubinemie
c) scaderea ratei proceselor de detoxifiere - normala
d) poliglobulie
e) aparitia corpilor Heinz
R : 91 a, b, c
92. Hipertensiunea portala, din cadrul cirozei hepatice, este raspunzatoare pentru :
a) hemoragie varicoasa
b) ascita
c) carcinom hepatocelular
d) encefalopatie hepatica
e) aparitia corpilor Heinz
R : 92 a, b, d
93. Ocluzia intestinala - mecanica - se datoreaza :
a) unui obstacol ce blocheaza lumenu intestinal
b) unui fenomen refelex, în cadrul colicilor renale sau hepatice
c) unei cicatrici post operatorii
d) unui volvulus
e) hiperperistaltismului intestinal
R : 93 a, c
111
94. Glomerulonefritele se caracterizeaza în general prin :
a) leziuni initiale ale tesutului interstitial ce separa tubii
b) leziuni inflamatorii ale glomerulilor
c) prezenta anticorpilor anti-membrana bazala
d) aparitia anemiei drepanocitare
e) existenta unor complexe antigen-anticorp la nivel glomerular
R :94 b, c, e
95. Insuficienta renala cronica este caracterizata prin :
a) distrugerea ireversibila a unui numar de nefroni
b) alterarea rapida si potential reversibila a functiei renale
c) suprasolicitarea functionala a nefronilor restanti
d) aparitia de leziuni tubulare
e) scaderea perfuziei renale
R : 95 a, c
96. Encefalopatia hipertensiva :
a) este o complicatie cerebrala a HTA
b) se caracterizeaza prin prezenta edemului cerebral
c) se caracterizeaza prin aparitia hipertrofiei ventriculare stângi (HVS)
d) se caracterizeaza prin scaderea filtrarii glomerulare
e) poliglobulie
R : 96 a, b
97. Diabetul zaharat de tip II :
a) este secundar unor afectiuni pancreatice repetitive
b) se datoreaza lipsei relative de insulina
c) este insulinoindependent
d) este insulinodependent
e) se datoreaza lipsei totale de insulina din organism
R : 97 b, c
98. Aparitia HTA esntiala se datoreaza :
a) unor anomalii în metabolismul sodiului
b) alterarii mecanismelor reglatoare renale
c) factorilor neurogeni
d) aparitiei corpilor Heinz
e) disfunctiei hepto-celulare
R : 98 a, b, c
99. Substratul fiziopatologic al cardiopatiei coronariene este reprezentat de :
a) irigatia deficitara a miocardului contractil
b) deprimarea functiei de pompa a inimii
c) aparitia unui dezechilibru între aportul si necesarul de O2
d) disfunctia hepato-celulara
e) prezenta corpilor cetonici
R : 99 a, c
100. Insuficienta cardiaca poate apare prin :
a) deprimarea functiei de pompa a inimii
b) irigatia deficitara a miocardului contractil
c) alterarea functiei diastolice prin deficit de umplere ventriculara
d) scăderea numarului de trombocite
e) alterarea functiei sistolice de ejectie
R : 100 a, c, e
112

Teste Grila Fiziologie

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Fiziologie

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE GRILA- SANGELE

1. Sangele se caracterizeaza prin:

ANATOMIA APARATULUI CADIOVASCULAR

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. Despre agregarea plachetara, este adevarat ca:

FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

1. Inima este organul propulsor ce asigură deplasarea sângelui în:

TESTE GRILA CU RASPUNSURI

218. Ce produce efortul fizic in muschi

S-ar putea să vă placă și