Drept Financiar European

Sistemul financiar al Uniunii Europene

1
Cuprins
Cap.I.Introducere în sistemul financiar al UE ................................................................................... 3
1.1.Analiza instituţional-juridică a structurii ce formează sistemul financiar UE ...................... 3
1.2.Autoritatea bancară europeană ................................................................................................. 4
1.3. Misiuni şi sarcini......................................................................................................................... 4
Cap.II.Organizare ................................................................................................................................. 4
Cap.III.Reformele în sistemul financiar al Uniunii Europene .......................................................... 7
3.1.Creşterea rezistenţei şi stabilităţii sectorului financiar............................................................ 8
Concluzii ................................................................................................................................................. 9
Bibliografie selectivă: .......................................................................................................................... 10

2
Cap.I.Introducere în sistemul financiar al UE

Ca și în alte domenii ale activității umane, apariția și dezvoltarea unor acțiuni de un anumit tip duc,
într-un final, la realizarea unui cadru instituțional cu scop de reglementare, fundamentare,
perfecționare, conducere a activităților care i-au impus apariția.
Acest cadru instituțional, completat cu ansamblul tot mai cuprinzător de reglementări privind
activitatea financiară, precum și ansamblul de relații cantitativ-calitative cu participanții la procesele
economice din spațiul european, formează substanța sistemului financiar al Uniunii Europene.
În contextul actual al problemelor economice încununate cu criza econimică, stabilitatea financiară
a devenit un subiect cu rol central în cadrul sistemului financiar si în economie pe ansamblu. Având
în vedere numărul de instituții financiare active pe piețele financiare în una sau mai multe țări, de
pe unul sau mai multe continente, stabilitatea financiară la nivel mondial a devenit prioritară.
Sistemul financiar, interpretat prin prisma participanților care își desfășoară activitatea în cadrul
acestuia, înglobează piețele financiare, precum cele monetare și de capital, intermediarii financiari
reprezentați de bănci și societăți de asigurări și instituțiile reprezentative care participă la
organizarea relaţiilor economice, la consituirea şi distribuirea fondurilor, precum şi la elaborarea,
executarea şi supravegherea planurilor financiare.
Activitatea sistemului financiar, în general, și a participanților săi, în particular, este coordonată de
instituții împuternicite cu autoritate decizională la un nivel ierarhic superior. La nivelul Uniunii
Europene s-a conturat un cadru instituțional unic în lume, în care prioritățile generale sunt stabilite
de Consiliul European.
Elaborarea politicilor și a cadrului legislativ aplicabil în tot spațiul european revine în sarcina
Comisiei Europene. Adoptarea acestora, ulterior, este realizată de Parlamentul European și Consiliul
Uniunii Europene. Implementarea și supravegherea aplicării corecte a politicilor și legislației
europene de către statele membre este monitorizată continuu de aceste instituții în vederea
armonizării și menținerii unei stabilității durabile la nivelul întregului spațiu european.
Interpretarea legislației europene pentru a asigura aplicabilitatea unanimă a acesteia în toate țările
UE este efectuată de Curtea de Justiție, care de asemenea soluționează litigiile juridice dintre
guvernele statelor membre și instituțiile europene.

1.1.Analiza instituţional-juridică a structurii ce formează sistemul financiar UE

Sistemul financiar european este completat de instituțiile și organismele interinstituționale

specializate: Comitetul Economic și Social European înființat ca for de discuție pe marginea
aspectelor legate de piața unică, Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de Investiții, Banca
Centrală Europeană responsabilă de politica monetară a Uniunii Europene și de funcționare corectă
a instituțiilor și piețelor financiare.

Conform altor păreri, de supravegherea financiară comunitară se ocupă anume Sistemul European
al Supraveghetorilor Financiari, care este o arhitectură instituțională a cadrului UE de supraveghere

3
financiară compusă din trei autorități: Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru
Asigurări și Pensii și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.
Pentru a completa acest cadru, există de asemenea, un Comitet European pentru Riscurile Sistemice
care se află sub responsabilitatea BCE. Scopul acestui sistem de control financiar este acela de a
asigura stabilitatea economică a UE2.

1.2.Autoritatea bancară europeană

Autoritatea bancară europeană (ABE) este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv
asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul
sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi
asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar.
ABE face parte din Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF), format din trei
autorităţi de supraveghere: Autoritatea europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA),
Autoritatea bancară europeană (ABE) şi Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale
(EIOPA). Sistemul cuprinde, de asemenea, Comitetul european pentru risc sistemic (CERS),
precum şi Comitetul comun al autorităţilor naţionale şi europene de supraveghere.
ABE este o autoritate independentă, însă răspunde în faţa Parlamentului European, a Consiliului
Uniunii Europene şi a Comisiei Europene.
1.3. Misiuni şi sarcini
Deşi autorităţile naţionale de supraveghere (şi, în viitorul apropiat, Banca Centrală Europeană pentru
acele ţări care participă la noul mecanism de supraveghere unic, un pilon-cheie al aşa-numitei
„uniuni bancare") rămân responsabile pentru supravegherea instituţiilor financiare individuale, rolul
ABE este de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne prin asigurarea supravegherii şi reglementării
europene adecvate, eficiente şi armonizate.
Principala sarcină a ABE este să contribuie, prin adoptarea ghidurilor şi standardelor tehnice
obligatorii, la crearea cadrului de reglementare unic european în sectorul bancar. Cadrul de
reglementare unic are ca obiectiv furnizarea unui set unic de norme prudenţiale armonizate pentru
instituţiile financiare de pe întreg teritoriul UE, contribuind la crearea unor condiţii de concurenţă
echitabile şi oferind un nivel ridicat de protecţie deponenţilor, investitorilor şi consumatorilor.
Autoritatea are, de asemenea, un rol important în promovarea convergenţei practicilor de
supraveghere pentru a asigura aplicarea armonizată a normelor prudenţiale. ABE are, de asemenea,
mandatul de a evalua riscul şi vulnerabilităţile sectorului bancar al UE, în special prin rapoarte
periodice privind evaluarea riscurilor şi simulări de criză la nivel paneuropean.
Alte sarcini prevăzute în mandatul ABE includ investigarea aplicării insuficiente a legislaţiei UE de
către autorităţile naţionale, luarea deciziilor în situaţii de urgenţă, medierea dezacordurilor între
autorităţile competente în situaţii transfrontaliere şi funcţionarea ca organism consultativ
independent pentru Parlamentul European, Consiliu sau Comisia Europeană.

Cap.II.Organizare

4
ABE este reprezentată la nivel extern de preşedintele său al cărui rol include şi pregătirea
activităţilor şi coordonarea discuţiilor în cadrul reuniunilor consiliului supraveghetorilor. Un
director executiv pregăteşte reuniunile consiliului de administraţie şi asigură activitatea operaţională
zilnică a autorităţii.
Cele două organe de conducere ale ABE sunt:
consiliul supraveghetorilor, care este principalul organ de decizie al autorităţii. Acesta ia toate
deciziile ABE în materie de politici, precum adoptarea proiectelor de standarde tehnice, ghiduri,
avize şi rapoarte.
consiliul de administraţie, al cărui rol este să asigure că autoritatea îşi duce la îndeplinire misiunea
şi efectuează sarcinile care îi sunt atribuite. În acest sens, autoritatea este învestită cu competenţa de
a propune, printre altele, programul anual de lucru, bugetul anual, planul politicii de personal şi
raportul anual.
ABE colaborează îndeaproape cu celelalte autorităţi europene de supraveghere în cadrul
Comitetului comun, pe teme cu relevanţă transsectorială. În sfârşit, pentru a proteja eficient
drepturile părţilor afectate de deciziile adoptate de ABE, a fost instituită o comisie de apel.
Procedura de lucru
Ca parte a asigurării faptului că ABE îşi îndeplineşte sarcinile şi mandatele într-o manieră eficientă
şi transparentă, toate proiectele de documente elaborate de autoritate sunt discutate în cadrul
grupurilor de lucru şi comitetelor permanente, unde autorităţile naţionale pot furniza informaţii.
ABE colaborează, de asemenea, în mod periodic, cu alte organisme şi instituţii, în executarea
mandatului său.
Se desfăşoară consultaţii publice deschise, dacă este cazul, cu privire la documentele de
reglementare (standarde tehnice, ghiduri etc.) pentru a se asigura că toţi actorii şi toate părţile
interesate pot furniza informaţii despre viitoarele ghiduri şi standarde din sectorul bancar.
Autoritatea solicită, de asemenea, observaţii şi recomandări din partea Grupului părţilor interesate
din domeniul bancar, un organism instituit prin regulamentul ABE, în vederea facilitării
consultărilor cu părţile interesate.
În cele din urmă, după caz, ABE efectuează o analiză a costurilor şi beneficiilor cu privire la toate
propunerile. Produsele finale sunt adoptate, în urma votului, de consiliul supraveghetorilor3.
Supraveghere Macroprudenţială ESRB - Consiliul European pentru Risc Sistemic
Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB)este organismul independent al Uniunii Europene,
responsabil cu identificarea şi monitorizarea riscurilor sistemice şi elaborarea de recomandări în
vederea prevenirii sau reducerii acestora.
ESRB contribuie la funcţionarea armonioasã a pieţei interne, asigurând, astfel, o contribuţie
sustenabilă a sectorului financiar la creşterea economică.
ESRB face parte din Sistemul European de Supraveghere Financiară (SESF), al cărui scop este de
a asigura supravegherea sistemului financiar al Uniunii.
În vederea atingerii obiectivelor, ESRB colectează şi analizează toate informaţiile relevante din din
punct de vedere al riscului sistemic; identifică şi clasifică riscurile sistemice în funcţie de prioritate;

5
emite avertismente, atunci când aceste riscuri sistemice sunt considerate importante; formulează
recomandări pentru acţiunile de remediere ca răspuns la riscurile identificate; monitorizează
măsurile adoptate în urma avertismentelor şi recomandărilor; cooperează îndeaproape cu celelalte
autorităţi din cadrul SESF.
ASF participă la reuniunile General Board şi Advisory Technical Committee din cadrul ESRB. Atât
reuniunile General Board, cât şi reuniunile Advisory Technical Committee se desfășoară de 4 ori/an.
Supraveghere Microprudenţială ESMA - Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), constituită în baza Regulamentului
(UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înfiinţarea Autorităţii
Europene de Valori Mobiliare şi Pieţe, înlocuieşte fostul CESR (Comitetul Reglementatorilor de
Valori Mobiliare) şi este autoritatea competentă cu rol în furnizarea de expertiză tehnică pentru
Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană în domeniul reglementării
şi supravegherii valorilor mobiliare.
ESMA contribuie la păstrarea stabilităţii sistemului financiar european şi la îmbunătăţirea protecţiei
investitorilor prin asigurarea integrităţii, transparenţei, eficienţei şi a bunei funcţionări a pieţelor de
valori mobiliare.
Ca instituţie independentă, ESMA îşi atinge obiectivul prin elaborarea unui cadru unic de
reglementare pentru pieţele financiare ale UE şi prin asigurarea aplicării unitare a acestuia la nivelul
întregii Uniuni Europene.
ESMA favorizează convergenţa în supraveghere atât între reglementatorii de valori mobiliare cât şi
în celelalte sectoare financiare, colaborând strâns cu celelalte autorităţi europene de supraveghere
din domeniul bancar (EBA) şi al asigurărilor şi pensiilor ocupaţionale (EIOPA).
EIOPA - Autoritatea Europeană pentru Pensii Ocupaţionale
Înfiinţată în anul 2011în baza Regulamentului (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European şi al
Consiliului privind înfiinţarea Autorităţii Europene pentru Pensii
Ocupaţionale, EIOPA înlocuieşte fostul CEIOPS (Comitetul European al Supraveghetorilor în
Asigurări şi Pensii Ocupaţionale) şifuncţionează ca autoritate independentă cu rol în furnizarea de
expertiză tehnică pentru Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană.
Responsabilităţile de bază sunt de a sprijini stabilitatea sistemului financiar, transparenţa pieţelor şi
produselor financiare, precum şi protecţia consumatorilor de asigurări şi a membrilor şi
beneficiarilor schemelor de pensii private.
Competenţele de reglementare ale EIOPA în sectorul asigurărilor, al reasigurărilor şi al pensiilor
ocupaţionale includ elaborarea de standarde tehnice, emiterea de ghiduri şi recomandări şi
furnizarea de avize în domeniul de competenţă al EIOPA.
ASF este membru cu drepturi depline al ESMA şi EIOPA, ia parte la procesul decizional al acestor
autorităţi, participând la întâlnirile Consiliului Supraveghetorilor (Board of Supervisors) şi participă
la activitatea de reglementare prin implicarea în activităţile comitetelor permanente şi ale grupurile
de lucru.
Din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiară (SESF) mai fac parte:

6
• Autoritatea Europeană Bancară (EBA)
• Comitetul Comun al autorităţilor de supraveghere (ESAs Joint Committee).

Cap.III.Reformele în sistemul financiar al Uniunii Europene

În ultimii ani are loc o activă creştere a interesului comunitar faţă de reformele în sistemul financiar
european. Astfel aceste reforme sunt menite să îmbunătăţească transparenţa, supravegherea şi
stabilitatea pieţelor financiare.
De asemenea, acestea vizează să sporească protecţia investitorilor şi a consumatorilor. În plus,
aceste reforme vin să completeze reformele deja iniţiate în urma crizei financiare din 2008.
Reformele întreprinse de Uniunea Europeană (UE) în sectorul financiar sunt menite să
îmbunătăţească siguranţa şi responsabilitatea sectorului financiar, pentru a favoriza dezvoltarea unei
creşteri economice durabile.
Propunerile prezentate în comunicare vin în completarea reformelor deja iniţiate în urma crizei
financiare din 2008 şi a summiturilor G20. Aceste propuneri urmăresc patru obiective principale:
• transparenţă sporită a pieţelor financiare;
• instituirea unei supravegheri şi a unor controale ale aplicării eficace în sectorul financiar;
• creşterea rezistenţei şi stabilităţii sectorului financiar;
• sporirea responsabilităţii actorilor financiari şi îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor.
O transparenţă sporită
Comisia constată că lipsa de transparenţă a sectorului financiar a fost unul dintre principalii factori
care au contribuit la criza financiară din 2008. Prin urmare, aceasta intenţionează să sporească
transparenţa tranzacţiilor, a produselor şi a actorilor de pe pieţele financiare.
Autorităţile de supraveghere, investitorii şi consumatorii vor putea astfel să dispună de informaţii
mai fiabile privind pieţele.
De asemenea, Comisia îşi propune să îmbunătăţească fiabilitatea şi calitatea ratingurilor financiare.
Trebuie amintit că ratingurile financiare sunt acordate de agenţiile de rating responsabile cu
aprecierea riscului de solvabilitate financiară. Un prim regulament privind agenţiile de rating de
credit a fost, de altfel, adoptat după criza din 2008.
Instituirea unei supravegheri şi a unor controale ale aplicării eficace
Comisia prevede crearea mai multor organisme de supraveghere financiară:
• un comitet european pentru riscuri sistemice, responsabil cu detectarea riscurilor
macroeconomice care pot duce la situaţii de criză;
• autoritate europeană de supraveghere a pieţei bancare
• autoritate europeană de supraveghere a pieţei asigurărilor;

7
• autoritate europeană de supraveghere a pieţei financiare.
Comisia intenţionează, de asemenea, să combată speculaţiile excesive şi iresponsabile printr-un
sistem de sancţiuni eficace. Aceasta îşi propune, în special, să armonizeze practicile autorităţilor
financiare naţionale pentru a le face mai eficace.

3.1.Creşterea rezistenţei şi stabilităţii sectorului financiar

Comisia intenţionează să reglementeze într-un mod mai eficace cerinţele de capital ale băncilor.
Cerinţele de capital constituie capitalurile băncilor şi garantează solvabilitatea acestora în cazul unor
dificultăţi. Este esenţial să se încurajeze băncile să acumuleze capital în conjuncturi economice
favorabile, pentru a putea face faţă unor situaţii de criză.
Comisia va prezenta şi un plan de acţiune pentru gestionarea crizelor. Acesta ar trebui să ducă la o
serie de propuneri legislative pentru crearea unor instrumente de prevenire şi de soluţionare a
situaţiei băncilor falimentare.
Sporirea responsabilităţii actorilor financiari şi îmbunătăţirea protecţiei consumatorilor
Reformele sunt menite să redea investitorilor şi consumatorilor încrederea în pieţele financiare.
În acest sens, Comisia a propus, în iulie 2010, o revizuire a reglementărilor privind sistemele de
garantare a depozitelor, cu scopul de a garanta o protecţie eficace a deponenţilor în întreaga UE. De
asemenea, aceasta ar urma să elaboreze propuneri pentru a îmbunătăţi compensaţiile acordate
investitorilor şi cele acordate asiguraţilor în cazul falimentului societăţilor de asigurare5.

8
Concluzii

În concluzie sistemul financiar al Uniunii Europene este unul foarte complex, care a cunoscut o
evoluţie istorică relativ recentă, însă foarte importantă în dezvoltarea de mai departe a spaţiului
comunitar, reprezentînd un pulon de bază a bunei funcţionări a pieţii interne şi externe a Uniunii
Europene, cît şi a economiei în ansamblu.
Fiecare instituţie în parte, cum ar fi Comitetul Economic și Social European înființat ca for de
discuție pe marginea aspectelor legate de piața unică, Comitetul Regiunilor, Banca Europeană de
Investiții, Banca Centrală Europeană responsabilă de politica monetară a Uniunii Europene și de
funcționare corectă a instituțiilor și piețelor financiare, cît şi Sistemul European al Supraveghetorilor
Financiari, care este o arhitectură instituțională a cadrului UE de supraveghere financiară compusă
din trei autorități: Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii
și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, aduce un aport imens în buna funcţionare
a mecanismului economic, bancar şi financiar al Uniunii Europene.

9
Bibliografie selectivă:

1. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/supravegherea-sistemului-financiar-din-ue-
243202.html Supravegherea Sistemului Financiar din UE;
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 Uniunea Europeană;
3. https://www.eba.europa.eu/languages/home_ro European Banking Authority;
4. http://www.asfromania.ro/international/supraveghere-europeanaSupraveghereEuropeană;
5. http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_services/fina
ncial_services_general_framework/ec0011_ro.htm Reforma Sistemului Financiar – Site-ul Oficial
al Uniunii Europene.

10