TESTE PENTRU EXAMEN DE b) acromegalie;

PROMOVARE LA CATEDRA MEDICINA c) insuficienţa respiratorie;

INTERNĂ-SEMIOLOGIE d) glomerulonefrită difuză acută;
STUDENŢI ANUL III FACULTATEA e) guşă difuză toxică.
MEDICINA GENERALĂ D.
ANUL DE STUDII 2010-2011
COMPLIMENT SIMPLU 5. Faţa hipoctratică e caracteristică pentru:
1. Cаracteristica stării comatoase: a) insuficienţa renală;
a) starea de obnibulare (asurzire), bolnavul b) în afecţiuni grave ale organelor cavităţii
se orientează cu greu, abdominale;
la întrebări răspunde cu întîrziere; c) insuficienţa cardiacă;
b) starea cînd bolnavul îşi revine pe un d) insuficienţa respiratorie;
timp scurt numai la e) insuficienţa hepatică;
excitaţii puternice (verbale sau fizice); B.
c) starea inconştientă cu păstrarea
reflexelor ; 6. Exoftalm se întîlneşte în:
d) starea inconştientă de lungă durată, cu a) mixedem;
lipsa totală a reacţiei la b) tireotoxicoză;
excitaţii exterioare, lipsa reflexelor şi c) boala Addison;
dereglarea funcţiilor vitale importante; d) diabet zaharat;
e) pierderea cunoştinţei pe un timp scurt. e) glomerulonefrită difuză cronică.
D. B.

2. Ce reprezintă tipul constituţional al omului: 7. Ingustarea fantelor orbitale se intilneste în :

a) particularităţile morfologice ale omului; a) tireotoxicoză;
b) particularităţile funcţionale ale omului; b) mixedem;
c) particularităţile caracterului omului; c) insuficienţa cardiacă cronică;
d) tipul sistemului nervos al omului. d) boala Addison;
e) particularităţile morfologice şi e) acromegalie.
funcţionale ale organismului, care s-au B.
format pe baza proprietăţilor ereditare şi
dobîndite, care determină caracterul 8. Culoarea pielei carateristica în insuficienţa
reacţiei lui la intervenţia factorilor endo respiratorie:
şi exogeni. a) acrocianoză;
E. b) cianoza difuză;
c) paluare;
3. Poziţia forţată ortopnoe e caracteristică d) icter;
pentru: e) hiperemie.
a) insuficienţa hepatică; B.
b) insuficienţa renală;
c) insuficienţa cardiacă; 9. Culoarea pielei carateristica în insificienţa
d) lezarea foiţelor pleurale; catrdiacă:
e) bronşita neobstructivă. a) culoarea roşie a pielei;
C. b) paluare;
c) acrocianoză;
4. Faţa edemaţiată şi palidă este caracteristică d) culoarea icterică;
pentru: e) nuanţă pământie, hiperpigmentaţii.
a) insuficienţa cardiacă; C.

1
10.Care sunt semnele rozeolei? e) 3,0C;
a) o pată mare roză sau roşie, care B.
proeminează deasupra pielii;
b) erupţii de la mărimea bobului de mei 15.Limitele oscilării temperaturei timp de 24
până la mărimea bobului de mazăre, care ore în caz de temperatură subfebrilă:
dispare la apăsare, şi peste 2-3- secunde a) 36 - 37C;
apară din nou; b) 37 - 38C;
c) placă urticariană însoţită de prurită; c) 38 -39C;
d) hemoragie subcutanată; d) 39 - 40C;
e) cicatrizarea pielei. e) 40 - 41C;
B. B.
11. Care sunt semnele eritemului? 16.Febra în platou (continuă ) se cracterizează
a) pată roză cu d. 2-3 mm, care dispare la prin oscilaţii matinale şi vesperale până la :
apăsare, ca peste 2-3- secunde să apară
a) 0,5C;
din nou;
b) 1,0C;
b) placă urticariană însoţită de prurită;
c) hemoragie subcutanată; c) 2,0 C;
d) o pată mare roză sau roşie, care d) 3,0C;
proeminează deasupra pielei, delimitată e) 4,0C;
de piele normală. B.
e) cicatrice pe piele;
D. 17.În ce limite oscilează febra hiperpiretică?
a) 37 - 38C;
12.Ce se înţelege prin vitiligo? b) 38 -39C;
a) pete albe pe piele din cauza pierderei c) 39 - 40C;
pigmentului; d) 40 - 41C;
b) pete hiperpigmentare; e) 41 - 42C;
c) hiperemia tegumentelor; E.
d) pete plate gălbui uşor proeminate;
e) paliditatea. 18.Cauzele dispneei expiratoare:
A. a) lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru
mare;
13.Care sunt semnele peteşiilor? b) lezarea alveolelor;
a) hemoragii mici pe piele, care nu dispar c) lezarea pleurei;
după apăsare; d) obstrucţia bronhiilor mici şi
b) cicatrice pe piele; bronhiolelor;
c) dilatarea limitată a vaselor sangvine; e) acumularea lichidului în cavitatea
d) urticarie însoţită de prurită; pleurală.
e) hiperpigmentare în focar a pielei D.
A.
19.Cauzele dispneei inspiratoare:
14.Oscilaţiile dintre temperatura matinală şi cea a) lezarea alveolelor;
vesperală la normal: b) lezarea foiţelor pleurale;
a) 0C; c) lezarea traheei şi a bronhiilor de calibru
b) nu mai sus de 37C; mare;
c) 1,5C; d) acumularea aerului în cavitatea pleurală;
d) 2,0 C; e) obstrucţia bronhiilor mici.

2
 C.
25.Cum se schimbă coloana vertebrală în
20.Cauzele apariţiei respiraţiei periodice: lordoză?
a) hiperaeraţia plămânilor; a) curbura posterioară;
b) induraţia ţesutului alveolar; b) curbura anterioară;
c) stare de comă; c) curbura laterală în dreapta sau stânga;
d) cumularea lichidului sau a aerului în d) deprimarea părţii inferioare a sternului în
cavitatea pleurală: formă de pălnie;
e) obturaţia unui bronh. e) toracele în carenă.
C. B.

21.Eliminarea sputei în cantităţi mari cu “gura 26.Prin care metodă clinică de investigaţie se
plină” poate fi întâlnită în: determină vibraţiile vocale?
a) bronşită cronică; a) interogatoriu;
b) prezenţa cavităţii în plămîni; b) inspecţie;
c) proces inflamator acut în plămîn; c) palpaţie;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală; d) percuţie;
e) bronşită acută. e) auscultaţie.
B. C.

22.Deformarea coloanei vertebrale în scolioză: 27.Cauzele intensificării vibraţiilor vocale:

a) devierea curbei lateral (dreapta sau a) induraţia ţesutului pulmonar în caz de
stânga): condensare;
b) curbura posterioară; b) cumularea lichidului în cavitatea
c) curbura anterioară; pleurală;
d) torace în carenă; c) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
e) torace paralitic. d) obturaţia completă a unui bronh mare;
A e) lezarea mucoasei bronhiilor.
A.
23.Deformarea coloanei vertebrale în cifoză:
a) curbura anterioară; 28.Indicaţi cauzele atenuării vibraţiilor vocale:
b) curbura posterioară; a) cavitate în plămîn care comunică cu
c) curbura laterală (în dreapta sau stânga); bronh;
d) apariţia „mătăniilor costale” (îngroşarea b) infiltraţia inflamatoare a ţesutului
cartilagelor costale în locul trecerii lor la pulmonar;
os). c) cutia toracică subţire;
e) torace în carenă. d) atelectazie prin compresie;
B. e) cumularea lichidului în cavitatea
pleurală.
24.Schimbările coloanei vertebrale în E.
cifoscolioză:
a) toracele emfizematos; 29.Indicaţi cauzele micşorării elasticităţii
b) curbura posterioară; toracelui:
c) curbura laterală în dreapta sau stânga; a) induraţie în focar a ţesutului pulmonar;
d) curbura anterioară; b) cavitate în plămîn;
e) curbura laterală şi posterioară a coloanei c) emfizem pulmonar;
vertebrale. d) bronşita acută;
E. e) pleurizia uscată.

3
 C. 35.Caracterul sunetului percutor în prezenţa
cavităţii în plămîn (mai mare de 6 cm cu
30.Caracterul sunetului percutor în emfizem pereţii netezi, şi induraţi, comunicată cu
pulmonar: bronh):
a) mat; a) submat cu nuanţă timpanică.
b) timpanic; b) mat;
c) submat cu nuanţă timpanică; c) de cutie;
d) de cutie; d) timpanic;
e) clar pulmonar. e) clar pulmonar.
D. D.

31.Caracterul sunetului percutor în hidrotorax 36.Caracterul sunetului percutor în

(deasupra lichidului): hidropneumotorax deasupra aerului:
a) timpanic; a) mat;
b) mat; b) de cutie;
c) de cutie; c) timpanic;
d) clar pulmonar; d) mat + timpanic;
e) submat cu nuanţă timpanică. e) submat cu nuanţă timpanică.
B. C.

32.Caracterul sunetului percutor în hidrotorax 37.Caracterul sunetului percutor în

(mai sus de lichid): hidropneumotorax deasupra lichidului şi
a) timpanic; aerului:
b) mat; a) mat;
c) de cutie; b) de cutie;
d) clar pulmonar; c) timpanic;
e) submat cu nuanţă timpanică. d) mat + timpanic;
E. e) submat cu nuanţă timpanică.
D.
33.Caracterul sunetului percutor în obturaţia
completă a unui bronh de calibru mare: 38.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia
a) mat; inflamatoare a ţesutului pulmonar în focar
b) submat cu nuanţă timpanică. (focar mare):
c) metalic; a) timpanic;
d) clar pulmonar; b) mat;
e) de cutie. c) submat;
A. d) de cutie;
e) clar pulmonar.
34.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia C.
inflamatoare a unui lob pulmonar:
a) de cutie; 39.Caracterul sunetului percutor în cumularea
b) mat; aerului în cavitatea pleurală:
c) de cutie; a) mat;
d) clar pulmonar; b) submat cu nuanţă timpanică;
e) timpanic. c) timpanic;
Răspuns:B. d) de cutie;
e) clar pulmonar.
C.

4
 e) obstrucţia bronhiilor.
40.Ce sunet percutor depistăm mai sus de A.
demarcaţia sunetului mat, (de linia
Damoiseau) din cauza prezenţei exudatului 45.Cauza apariţiei respiraţiei aspre:
în cavitatea pleurală? a) prezenţa cavităţii în plămîn;
a) mat; b) prezenţa lichidului în plămîn;
b) timpanic; c) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
c) de cutie; d) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
d) submat cu nuanţă timpanică; e) induraţiile în focar a ţesutului pulmonar.
e) submat. D.
D.
46.Cauza apariţiei respiraţiei mixte:
41.Ce sunet percutor depistăm deasupra a) focare de infiltraţii inflamatoare mari,
toracelui în caz de prezenţa aderenţelor înconjurate cu ţesut
însemnate între foiţele pleurale? b) pulmonar;
a) mat; c) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
b) timpanic; d) inflamaţia foiţelor pleurale;
c) submat; e) cumularea aerului în cavitatea pleurală;
d) clar pulmonar; A.
e) de cutie.
C. 47.Cauzele atenuării murmurului vezicular:
a) pierderea (diminuarea) elasticităţii
42.Caracterul sunetului percutor în inflamaţia alveolare;
acută a mucoasei bronhiilor: b) lezarea bronhiilor;
a) submat; c) condensare pulmonară masivă;
b) timpanic; d) cavitate în plămîn;
c) de cutie; e) cumularea exagerată a lichidului în
d) clar pulmonar; cavitatea pleurală.
e) mat. A.
D.
48.Cauzele apariţiei ralurilor crepitante
43.Cauza apariţiei suflului bronşic patologic: (crepitaţiilor):
a) condensarea ţesutului alveolar cu bronhii a) spasmarea bronhiilor de calibru mic;
permiabile; b) prezenţa exudatului în alveole;
b) prezenţa aerului în cavitatea pleurală; c) prezenţa exudatului şi a aerului în
c) cumularea lichidului şi a aerului în alveole;
cavitatea pleurală; d) prezenţa sputei lichide în bronhiile de
d) inflamaţia pereţilor bronhiali; calibru mic;
e) hiperaeraţia plămînilor. e) prezenţa exudatului viscos în bronhii.
A C.

44.Cauza apariţiei suflului amforic: 49.Locul formării ralurilor:

a) cavitate mare în plămîn cu pereţi netezi
şi induraţi care
comunică cu bronh
b) hiperaeraţia plămînilor;
c) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
d) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
a) in alveole;
b) între foiţele pleurale;
c) în conductele bronşice şi trahee;
d) cumularea lichidului în cavitatea
pleurală;
e) cumularea aerului în cavitatea pleurală;

5
 C.
50.Locul formării ralurilor crepitante
(crepitaţiei):
a) bronhii de calibru mare;
b) bronhiile de calibru mic şi bronhiole;
c) alveole;
d) în cavitatea din plămîn;
e) între foiţele pleurale.
C.
51.Cauza apariţiei ralurilor ronflante:
a) prezenţa exudatului lichid în bronhi;
b) prezenţa exudatului viscos în bronhi de
calibru mic şi bronhiole;
c) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală.
С.
52.Cauza apariţiei ralurilor sibilante
(şuerătoare):
a) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic;
b) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mic şi
bronhiole;
c) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
d) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mare;
e) dehidratarea foiţelor pleurale.
B.
53.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mari
sonore:
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
b) prezenţa exudatului în alveole;
c) prezenţa exudatului lichid în cavitate
mare care comunică cu bronh;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic.
C.
6
54.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase
medie sonore:
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
b) prezenţa exudatului în alveole;
c) prezenţa exudatului lichid în bronhii de
calibru mediu, înconjurate de ţesut
alveolar condensat;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic.
C.
55.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mici
sonore:
a) prezenţa exudatului viscos în bronhii de
calibru mare;
b) prezenţa exudatului lichid în bronhii de
calibru mic, înconjurate de ţesut alveolar
condensat;
c) prezenţa exudatului în alveole;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) prezenţa exudatului lichid în bronhiile de
calibru mic.
B.
56.Ce zgomote supraadăugate se auscultă în
obstrucţia bronhiilor:
a) raluri uscate sibilante şi ronflante;
b) raluri umede buloase medie sonore;
c) raluri umede buloase mari;
d) frotaţiile pleurale;
e) raluri umede buloase mici sonore.
A.
57.Cum se aude bronhofonia deasupra focarului
mare de infiltraţie inflamatoare, situat
superficial:
a) intensificată;
b) nu se transmite;
c) atenuată;
d) foarte atenuată;
e) nu se schimbă.
A.
58.Cum se transmite bronhofonia deasupra
cavităţii mari în plămîn care comunică cu
bronh?
 a) este atenuată; c) emfizem lobului inferior al plămânului
b) nu se transmite; drept;
c) nu e schimbată; d) induraţia inflamatoare a lobului superior
d) se intensifică; din dreapta;
e) se atenuează considersabil. e) obturaţia complectă a bronhului lobului
D. inferior din dreapta;
E.
59.Cum se transmite bronhofonia în caz de
hidrotorax sau pneumotorax (în cantităţi 64.Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:
mari)? a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii;
a) atenuată; b) prezenţa sputei lichide într-o cavitate
b) nu se transmite; mare superficială care
c) nu se schimbă; comunică cu un bronh;
d) intensificată; c) bronhospasm;
e) intensificată exagerat. d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici
B. e) hiperauraţia pulmonară
B.
60.Ce sunet percutor va fi în hidro- 65.Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:
pneumotorax? a) prezenţa sputei vâscaose în bronhii;
a) timpanic; b) prezenţa induraţiei ţesutului albeolar în
b) mat; jurul bronhiilor afectaţi;
c) submat cu nuanţă timpanică; c) bronhospasm;
d) mat + timpanic; d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici.
e) de cutie. e) bronhospasm
D. B.

61.Ce sunet percutor va fi în hidro- 66.Ce sindrom clinic se determină mai sus de
pneumotorax? linia Damuazeau în caz de prezenţa
a) pulmonar clar; exudatului în cavitatea pleurală?
b) mat; a) pneumotorax;
c) submat cu nuanţă timpanică; b) atelectazie prin obturaţie;
d) mat + timpanic; c) atelectazie prin compresie;
e) de cutie. d) induraţie inflamatoare a ţesutului
D. pulmonar;
e) obstrucţia bronhiilor.
62.Ce sunet percutor va fi în hidro- C.
pneumotorax?
a) mat cu nuanşa timpanică; 67.Mobilitatea limitelor inferioare în timpul
b) mat; accesului de astm bronşic:
c) submat cu nuanţă timpanică; a) nu se schimbă;
d) mat + timpanic; b) mobilitatea lipseşte;
e) de cutie. c) se micşorează;
D. d) se măreşte la inspir
e) se măreşte la expir.
63.În ce proces patologic limita inferioară a C
plămânului drept se deplasează în sus?
a) cavitate în lobul inferior drept; 68. Zgomotele respiratorii supraadăugate în
b) bronşţita; pneumotoraxul închis sunt:

7
 a) sunetul picăturii câzînde; 73.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
b) frotaţiile pleurale; reapiratori principale în perioada de stare a
c) raluri crepitante(crepitaţia); pneumoniei crupose?
d) lipsesc a) murmur vezicular;
e) succusiunea Hippocratică b) respiraţia mixtă;
D c) suflu amforic;
d) respiraţia aspră;
69.În ce maladie se determină în spută spirale e) suflul bronşic.
Curschmann şi cristale Charcot-Leyden? E
a) bronşită acută;
b) bronşită cronică; 74.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
c) astm bronşic; reapiratori principale în perioada de
d) pneumonie în focar; resorbţie a pneumoniei crupose?
e) pneumonie franc-lobară. a) murmur vezicular;
C b) respiraţia mixtă;
c) murmur vezicular diminuat
70.Curba termică în pneumonia cruposă este: d) respiraţia aspră;
a) neregulată; e) suflul bronşic.
b) intermitentă; C
c) subfebrilă;
d) recurentă 75.Ce tip de curbă termică este caracteristic
e) de tip continuu (în platou). pentru pneumonia în focar?
E a) ondulată;
b) în platou (continuă);
71. La inspecţia cutiei toracice în pneumonia c) hectică;
cruposă se observă: d) hiperpiretică
e) neregulată
a) mărirea în volum a hemitoracelui afectat; E
b) micşorarea în volum a hemitoracelui
afectat; 76.Cum se schimbă forma cutiei toracice în
c) retracţia spaţiilor intercostale din partea timpul accesului de astm bronşic?
afectată;
d) reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui a) nu se schimbă;
afectat b) paralitică;
e) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la c) forma de butoi;
hemitoracelui afectat d) scafoidă;
D e) infundibuliformă.
C
72.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
reapiratori principale în perioada de aflux a 77.În stadiul de stare al pneumoniei crupose
pneumoniei crupose? tusea este:
a) murmur vezicular; a) uscată;
b) respiraţia mixtă; b) umedă cu sputa mucoasa;
c) murmur vezicular diminuat c) umedă cu sputa purulentă;
d) respiraţia aspră; d) umedă cu expectoraţia unei cantităţi mari
e) suflul bronşic. de spută purilentă, “cu gura plină”;
C e) umedă cu sputa “ruginie” lipicioasă
E

8
78.Ce schimbări ale hemogramei sunt
caracteristice pentru pneumonia cruposă?
a) leucopenie;
b) leucocitoza neutrofilă marcată;
c) eritrocitoză;
d) eozinofilie
e) monocitoză
B b) hipertrofie atriului drept
79.Limita stîngă a matităţii relative a cordului
este formată de:
a) aortă;
b) vena cava inferior;
c) atrii;
d) ventricul stîng;
e) trunchiul pulmonar.
RĂSPUNS:D
80.Bombarea precordială poate fi întîlnită în
caz de:
a) viciu cardiac dobîndit
b) viciu cardiac congenital
c) hipertensiunea arterială
d) febra reumatismală
e) cardiopatie ischemică
B c) hipertrofia ventriculului drept;
81.Retragerea sistolică în regiunea şocului
apexian este cauzată de:
a) hipertrofie ventricului stîng
b) hipertrofie ventricului drept
c) hipertrofie atriului stîng
d) pericardita adghesivă
e) hipertrofie atriului drept
D d) hipovolemie;
82.Pulsaţia epigastrală patologică apare în caz
de:
a) hipertrofie ventricului stîng
b) hipertrofie şi dilatare ventricului drept
c) hipertrofie atriului drept
d) dilatare V. cava inferioare
e) dilatare V.cava superioare
B c) murmur vezicular diminuat;
83.Pulsaţia epigastrală patologică apare în caz
de:
a) hipertrofie ventricului stîng
b) hipertrofie atriului drept
9
c) anevrism aortei abdominale
d) dilatare V. cava inferioare
e) dilatare V.cava superioare
C
84.Şocul cardiac depistat palpator ne indica la:
a) hipertrofie atriului stîng
c) hipertrofie ventricului stîng
d) hipertrofia ventricului drept
e) hipertrofia septului interventricular
D
85.Golful cardiac în valvulopatiile aortice este:
a) nemodificat
b) obtuz
c) pronunţat
d) deplasat
e) inversat
RĂSPUNS:C
86.Unda R este înaltă în derivaţiile I, II, AvL,
V5-6 în caz de:
a) hipertrofia ventriculului stâng;
b) hipertrofia atriului stâng;
d) hipertrofia atriului drept;
e) infarct miocardic
A
87.”Pulsus vacuus” se apreciază în caz de:
a) hiperteniunea portală;
b) hipertensiune arterială;
c) hipertensiune pulmonară;
e) hipervolemie.
D
88.Semne ale insuficienţei ventriculare cronice
stângi sunt:
a) suflu amforic;
b) raluri umede buloase (raluri
subcrepitanre) bazal bilateral;
d) suflu tubar patologic;
e) raluri sibilante.
B
89.Hipertrofia atriului drept se manifesta prin
 următoarele modificările al ECG: a) stenoza mitrală;
a) P “ascuţit” şi pozitiv în DII, DIII, aVF; b) insuficienţă mitrală;
b) creşterea amplitudinei undei R c) miocardită;
c) unda T negativă d) pericardită;
d) unda P bifidă e) infarct miocardic.
e) axul electric a cordului cu “deviere spre RĂSPUNS:A
dreapta”.
A 95. Creşterea vitezei de circulaţie sangvină
provoacă apariţia:
a) suflului funcţional;
90. Intensificarea sonorităţii zgomotului I la b) suflului Greham-Steel;
apex este întîlnită in: c) suflului organic;
a) insuficienţa mitrală; d) suflului de regurgitaţie;
b) stenoza mitrală; e) suflului Flint.
c) insuficienţa aortică; A
d) stenoza aortică;
e) insuficienţa tricuspidiană 96. Diferenţa dintre numărul contracţiilor
B cardiace şi numarul de unde ale pulsului este
numită:
91. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale a) pulsus deficiens;
este caracteristic pentru: b) pulsus durus;
a) insuficienţa aortică; c) pulsus molis;
b) insuficienţa mitrală; d) pulsus alternans;
c) stenoza aortică; e) pulsus parvus.
d) stenoza mitrală; A
e) stenoza tricuspidiană.
D 97.Suflul sistolic în caz de insuficienţă mitrală
la auscultă este iradiat în:
92.Suflul sistolic în caz de insuficienţă mitrală a) baza cordului;
se auscultă mai bine la: b) arteriile carotide
a) baza cordului; c) aortă;
b) apex; d) fosa axilară stînga
c) aortă; e) pe arterele carotide.
d) artera pulmonară; D
e) pe arterele carotide.
B
98. Zgomotul dublu Traube în caz de
93. Pentru aprecierea frecvenţei contracţiilor insuficienţă aortică se auscultă la:
cardiace pe ECG se va calcula: a) aortă;
a) durata intervalului R-R; b) artera pulmonară;
b) durata intervalului T - P; c) artera femurală;
c) durata segmentului PQ; d) artera carotidă;
d) durata complexului QRS; e) artera brahială.
e) durata intervalului Q-T. C
A
99. Suflu „de drîmbă” se ascultă la:
94. Zgomotul de deschidere a valvei mitrale se a) aorta
apreciază în caz de: b) artera pulmonară

10
 c) v. jugulară e) stenoza mitrală.
d) artera femurală B
e) a. carotidă
C 105. Suflu sistolic rugos in focarul aortic este
caracteristic pentru:
100. Suflu „de drîmbă” se întâlneşte în caz a) stenoza aortică;
de: b) insuficienţa aortică;
a) stenoza aortică c) hipertensiunea arterială esenţială;
b) stenoza a. pulmonare d) stenoză mitrală;
c) insuficienţa aortică e) coarctaţia de aortă.
d) anemie A
e) policitemie
D 106. ” Dansul carotidelor” si simptomul
Mousset sînt caracteristice pentru:
101. Hepatomegalia la bolnavii cu a) stenoza aortică;
insufucienţă cardiacă este cauzată de: b) hipertensiunea arterială esenţială;
a) stază în circuitul mare; c) insuficienţa aortică;
b) stază în circuitul mic; d) insificienţa tricuspidiană.
c) hipertensiune pulmonară; e) stenoza mitrală.
d) hepatită; C
e) insuficienţă ventriculară stângă.
A 107. "Dansul carotidelor" este caracteristic
pentru:
102. La bolnavii cu insuficienţă cardiacă a) stenoza mitrală;
clasică edemele apar în primul rînd: b) stenoza aortică;
a) în cavitatea pleurală; c) hipertensiunea arterială esenţială;
b) în cavitatea abdominală; d) insuficienţa aortică;
c) în cavitatea pericardiacă; e) defect septal atrial.
d) pe gambe; D
e) paraorbital.
D 108. Pulsul capilar pozitiv (simptom
Qwincke) este caracteristic pentru:
103. Reflexul Kitaev in insuficienţa mitrală a) insuficienţa tricuspidiană;
se caracterizează prin: b) insuficienţa aortică;
a) creşterea presiunii în ventriculul stâng; c) insuficienţa mitrală;
b) creşterea presiunii în aortă; d) infarctul miocardic;
c) spazm reflector al arteriolelor pulmonare; e) hipertensiune arterială.
d) spazm reflector al venelor pulmonare; B
e) hepatomegalie.
C 109. Dublu suflu Vinogradov- Dourosier la
artera femurală se poate întâlni în:
104. Freamătul catar sistolic in spaţiul a) insuficienţa aortică;
intercostal II pe dreapta este caracteristic b) stenoza aortică;
pentru: c) stenoza mitrală;
a) insuficienţa aortică; d) insuficienţa mitrală
b) stenoza aortică; e) stenoza tricuspidiană.
c) stenoza mitrală; A
d) infarctul miocardic;

11
110. Dublu zgomot Traube la artera femurală
se poate întâlni în:
a) stenoza aortică;
b) insuficienţa aortică;
c) stenoza mitrală;
d) insuficienţa mitrală
e) stenoza tricuspidiană.
B d) durata undei P mai mare de 0,11s
111. Tensiunea arterială în insuficienţa
aortică are urmatoarele tendinţe:
a) tensiunea sistolică se micşorează, diastolică
creşte;
b) tensiunea sistolică creşte, cea diastolică se
micşorează;
c) tensiunea sistolică nu se schimbă, diastolică
se micşorează;
d) tensiunea sistolică se micşorează, iar cea
diastolică rămâne neschimbată
e) tensiunea sistolică nu se schimbă, diastolică
descreşte.
B
112. Semnele ECG caracteristice pentru
aritmia sinusală sînt :
a) lungirea intervalului P-Q;
b) lungirea undei P;
c) lungirea complexului QRS;
d) intervalul R-R diferit;
e) lungirea intervalului Q-T.
D 118. Semnele auscultative ale hipertensiunii
113. Semnele ECG caracteristice pentru
extrasistolie:
a) apariţia contracţiilor premature;
b) creşterea duratei intervalului P-Q;
c) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiace;
d) micşorarea intervalului R-R
e) prezenţa perioadelor Wenchebah-Samoilov.
A
114. Semnele ECG caracteristice pentru
extrasistolia ventriculară sînt :
a) deformarea complexului QRS;
b) micşorarea intervalului PQ;
c) prezenţa undelor f;
d) tahicardia sinusală;
e) PQ mai mare de 0,25 s.
12
A
115. Semnele ECG caracteristice pentru bloc
atrioventricular de gradul I sînt:
a) durata intervalului PQ mai mare de 0,21 s;
b) durata intervalului PQ mai mică de 0,18 s;
c) creşterea intervalului R-R;
e) durata undei P mai mică de 0,08 s.
A
116. Semnele ECG caracteristice pentru bloc
atrioventricular gr.III:
a) undele P şi complexele QRS se
înregistrează în ritm propriu;
b) durata intervalului PQ mai mare de 0,21
s;
c) tahicardie ventriculară;
d) bradicardie sinusală
e) puls deficitar
A
117. Semnele ECG ale fluterului atrial sînt:
a) prezeţa undelor F
b) deformarea complexului QRS;
c) creşterea intervalului PQ;
d) bloc atrioventricular
e) prezenţa pauzei compensatorie
A
arteriale :
a) suflu sistolic la aortă
b) accentuarea zgomotului II la aortă
c) diminuarea zgomotului II la apex;
d) suflu diastolic la apex
e) dedublarea zgomotului II la artera
pulmonară
B
119. Semnele ECG caracteristice pentru
angina pectorală:
a) subdenivelarea segmentului ST
b) creşterea intervalului PQ;
c) bloc atrioventricular;
d) creşterea intervalului R-R
e) complexul QRS deformat.
RĂSPUNS:A
 125. Semnele ECG ale blocului
120. Complicaţiile anginii pectorale sînt: atrioventricular de gr. I sunt:
a) infarct-pneumonie; a) intervalul PQ până la 0,20s;
b) infarct miocardic b) creşterea intervalul PQ mai mult de 0,21
c) criză hipertensivă; s;
d) cord pulmonar cronic c) prezenţa undelor f;
e) bronşită cronică d) dispariţia periodică a complexului QRS
B e) Lipsa intervalului PQ.
B
121. Simptomul principal în infarctul
miocardic clasic: 126. Semnele ECG ale blocului
a) cefalee; atrioventricular de gr . II Mobitz I:
b) dureri retrosternale violente (status a) mărirea progresivă a intervalului PQ cu
anginosus) lipsa periodică a complexului QRS
c) hepatalgie; ulterior;
d) edeme periferice b) durarata intervalului PQ este stabilă;
e) disconfort gastrointestinal. c) durata intervalului P-Q este mărită
B permanent;
d) dilatarea complexului QRS.
122. Semnele ECG caracteristice perioadei e) Lipsa undei P.
acute a infarctului miocardic ne transmural : A
a) bloc intraatrial;
b) bloc sinoauricular; 127. Semnele ECG ale blocului
c) unda Q patologică sau QS; atrioventricular de gr.II Mobitz II:
d) supradenivelarea segmentului ST+unda T a) creşterea treptată a intervalului PQ cu
de tip coronarian dispariţia ulterioară a complexului QRS;
e) subdenivelarea segmentului ST+unda T b) durarata intervalului PQ, de fond, este
de tip coronarian normală cu lipsaintermitentă sau
E sistematizată a complexului QRS;
c) intrvalul P-Q micşorat
123. Deplasarea şocului apexian în stânga şi d) dilatarea complexului QRS.
în jos este caracteristic pentru: e) prezenţa undelor f.
a) stenoza mitrală; B
b) insuficienţa tricuspidiană;
c) stenoza arterei pulmonare; 128. Fibrilaţia atrială se manifestă prin:
insuficienţa aortică a) puls deficitar;
d) valvulopatii congenitale. b) "pulsus diferens";
D c) pulsul înalt şi rezistent;
d) creşterea intervalului PQ.
124. Durerile retrosternale, de tip ischemic e) Puls săltăreţ
sunt caracteristice pentru: A
a) stenoza mitrală;
b) insuficienţa aortică; 129. Durerile tipice din angina pectorală au
c) extrasistolie supraventriculară; sediul:
d) bloc atrioventricular gr. I; a) în regiunea axilară stângă;
e) pericardite. b) în hemitoracele stâng;
B c) subscapular stâng;
d) în regiunea epigastrică;

13
 e) retrosternal. ECG atestă dereglări de:
E a) conductibilitate;
b) excitabilitate;
130. Zgomotul II este accentuat în focarul c) automatism
aortic în caz de: d) refracteritate
a) stenoza mitrală; e) contractilitate
b) infarct miocardic; A
c) hipertensiune arterială;
d) insuficienţă mitrală 136. Zgomotul I este clacant la apex în:
e) defect septal atrial. a) stenoza aortică;
C b) insuficienţa aortică;
c) hipertensiunea arterială;
131. Pentru care valvulopatie este d) stenoza mitrală;
caracteristică diminuarea zgomotului I cu un e) insufuicienţa mitrală.
suflu sistolic la apex? RĂSPUNS:D
a) stenoza mitrală;
b) insuficienţa mitrală; 137. Zgomotul I este clacant la apex în:
c) stenoza aortică; a) stenoza aortică;
d) insuficienţa aortică. b) insuficienţa aortică;
e) persistenţa ductului arterial c) insuficienţa tricuspidiană;
B d) insufuicienţa mitrală;
e) stenoza mitrală;
132. Fibrilaţia atrială este întâlnită mai E
frecvent în:
a) insuficienţa aortică; 138. Cum se schimbă zgomotele cardiace în
b) hipertensiunea arterială; hipertensiunea pulmonară?
c) stenoza mitrală; a) accent şi dedublare a zg. II în focarul
d) pericardită constrictivă, arterei pulmonare
e) coarctaţia aortei. b) accent şi dedublare a zg.II în focarul
C aortei;
c) dedublarea zg. I la apex;
133. Ritmul "de prepeliţă" se ascultă în: d) diminuarea zg. I la apex;
a) stenoza mitrală; e) accentuarea zg. I la apex
b) stenoza aortică; A
c) infarct miocardic
d) extrasistolii; 139. Cum se schmibă TA în insuficienţa
e) hipertensiune pulmonară. aortică marcată?
C a) nu se schimbă
b) b) creşte TA sistolică şi diastolică
134. Ritmul "de prepeliţă" se percepe în: c) c) scade TA sistolică şi diastolică
a) stenoza aortică; d) d) creşte TA sistolică şi scade TA
b) insuficienţa mitrală diastolică
c) stenoza mitrală; e) scade TA şi creşte TA diastolică
d) extrasistolii; D
e) hipertensiune arterială.
C 140. Cordul pulmonar se dezvoltă în urma:
a) valvulopatiei mitrale
135. Modificarea intervalului PQ pe traseul b) valvulopatiei aortice

14
 c) bronşitei acută b) în sus şi în dreapta (sp. intercostal IV)
d) pneumoniei franc-lobare c) în sus, în dreapta şi în stânga.
e) bronşitei cronice d) fără modificări
E e) în jos şi drepta.
B
141. Şocul apexian în insuficienţa valvei
aortice se deplasează: 146. Cum se schimbă limitele inimii în
a) în jos şi în dreapta hidropericard?
b) în jos şi în stânga a) se deplasează în stânga;
c) în sus şi în dreapta b) se deplasează în dreapta;
d) în sus şi în stânga c) se deplasează în sus şi în stânga;
e) fără modificări. d) se deplasează în sus şi în dreapta;
B e) se deplasează în dreapta şi în stînga.
E
142. Indicaţi caracteristicele auscultative ale
suflului la aortă din insuficienţa valvei
aortice: 147. Cum se schimbă limitele matităţii
a) suflu diastolic în creştere relative a inimii în insuficienţa valvelor
b) suflu sistolic şi diastolic tricuspidiene?
c) suflu diastolic in descreştere a) limita dreaptă se deplasează în stânga
d) suflu diastolic presistolic b) limita dreaptă se deplasează spre
e) suflu diastolic continuu exterior;
C c) limita stângă se deplasează în stânga;
d) limitele nu se schimbă;
143. Caracterizaţi freamătul catar apreciat la e) limitele se deplasează în dreapta şi în
un bolnav cu stenoză aortică: sus;
a) se apreciază în regiunea şocului apexian B
b) se apreciată în spaţiul intercostal II din
dreapta sternului 148. Cauzele intensificării ambelor
c) se apreciază în spaţiul intercostal II din zgomotelor cardiace :
stânga sternului a) peretele toracic subţire;
d) se apreciază la mijlocul sternului la b) anemii
nivelul spaţiului intercostal II. c) hipotireoza
e) se apreciază la procesul xifoid d) hipertensinea arterială;
B e) boala ischemică cardiacă.
A
144. Deplasarea şocului apexian spre stânga
în insuficienţa valvei mitrale depinde de: 149. Cauzele intensificării I zgomot:
a) dilatarea şi hipertrofia ventriculului stâng a) peretele toracic subţire;
b) dilatarea şi hipertrofia atriului stâng b) anemii
c) dilatarea şi hipertrofia ventriculului drept c) hipoterioza
d) dilatarea şi hipertrofia atriului drept. d) hipertensinea arterială;
e) ateroscleroza coronarelor e) boala ischemică cardiacă.
A B

145. Limita stîngă matităţii relative ale 150. În ce afecţiuni va fi accentuarea

cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată: zgomotului II pe artera pulmonară?
a) în sus a) hipertensiunea arterială:

15
 b) hipertensiunea în sistemul artetei d) luesul (sifilisul)
pulmonare; e) boala Marfan
c) staza în circuitul mare; C
d) stenoza aortică ;
e) ateroscleroza aortică. 156. Care manifestări clinice nu sunt
B caracteristice pentru insuficienţa aortică?
a) evoluţie asimptomatică de lungă
151. Cum se modifică tensiunea arterială în durată
insuficienţa valvelor aortice? b) stenocardie
a) 120/70 mm Hg; c) apariţia insuficienţei cardiace
b) 110/70 mm Hg; precoce
c) 180/110 mm Hg; d) paliditatea tegumentelor
d) 180/30 mm Hg (în sens divergent); e) amplificarea pulsaţiilor carotidelor şi
e) 90/50 mm Hg. a altor vase periferice
D C

152. În decompensarea cărei valvulopatii 157. Cel mai frecvent agent microbian în
poate aparea accesul de astm cardiac? endocardita bacteriană este:
a) insuficienţa valvelor aortice; a) streptococcul viridans
b) stenoza mitrală; b) stafilococcul
c) stenoza aortică; c) pneumococcul
d) stenoza valvei tricuspidiene; d) clebsiela
e) insuficienţa valvei tricuspidiene. e) chlamidiile.
B A

153. În ce valvulopatii poate să apară
sincopa?
a) stenoza aortică;
b) insuficienţa valvei mitrale;
c) stenoza mitrală;
d) insuficienţa valvelor arterei pulmonare;
e) insuficienţa valvelor tricuspidiene.
A d) la bolnavii cu valvulopatii congenitale
154. În ce valvulopatii apare puls venos
pozitiv?
a) insuficienţa valvei mitrale;
b) insuficienţa valvei tricuspidiene;
c) stenoza mitrală;
d) insuficienţa valvelor aortice;
e) insuficienţa valvelor arterei pulmonare.
B c) faringite
155. Care din afecţiunile de mai jos nu pot fi
cauza insuficienţei aortice?
a) febra reumatismală (reumatismul)
b) endocardita bacteriană
c) artroza deformantă
158. În care cazuri de mai jos enumerate la
endocardita bacteriană are loc afectarea
valvei tricuspide?
a) la bolnavii aflaţi pe hemodiliază cronică
b) la narcomani care întrebuinţează droguri
intravenos
c) la bolnavii cu valvulopatii reumatismale
e) în consecinţa intervenţiilor chirurgicale
pe stomac
B
159. Care factori din cele enumerate mai jos
nu pot fi cauza endocarditei bacteriene?
a) tonzilite
b) ciroza ficatului
d) sinusite
e) extracţia dinţilor
B
160. Semnele ECG caracteristice pentru bloc
atrioventricular gr.II tip Mobitz II:

16
a) numărul undelor P este mai mare decît b) fermentaţie;
numărul complexelor QRS; c) hipersalivaţie;
b) creşterea treptată a duratei intervalului PQ; d) putrefacţie şi fermentaţie;
c) deformarea complexului QRS; e) acidulare (oxidare).
d) depresia segmentului ST Răspuns B
e) unda Q mai mare de ¼ din R.
A 166. Eructaţie cu miros de ouă clocite este
cauzată de:
161. Pentru stenoza pilorului e caracteristică a) putrefacţie;
voma cu alimente ingerate: b) fermentaţie;
a) cu 2-3 ore până la vomă; c) reflux duodeno-gastral;
b) în ajun d) putrefacţie şi fermentaţie;
c) cu 15-20 min pînă la voma e) aerofagie.
d) cu 1-2 zile până la vomă; Răspuns A
e) cu 3-4 zile până la vomă;
B 167. Eructaţie acidă este condiţionată de :
a) formare exagerată de gaz în stomac;
162. Durerile acute “de pumnal” în boala b) stenoză pilorului;
ulceroasă sunt cauzate de: c) hernia orificiului esofagian a diafragmei;
a) acutizarea ulcerului; d) hipersecreţia sucului gastric;
b) ulcer cicatrizat; e) secreţia redusă a sucului gastric.
c) stenoza pilorului; Răspuns D
d) ulcer penetrant;
e) ulcer perforant 168. Eructate cu gust amar este cauzată de:
E a) refluxul maselor alimentare în esofag;
b) refluxul bilei în stomac;
163. Icterul fals se deosebeşte de cel adevărat c) hiperaciditateagastrică;
prin aceea, că nu se d) descompunerea substanţelor proteice în
colorează: stomac;
A. sclerele; e) ahilie.
B. mucoasele; Răspuns B
C. palmele;
D. suprafaţa inferioară a limbii; 169. Pentru stenoza pilorului cu dilatarea
E. unghiile stomacului este caracteristic eructaţie cu:
Răspuns A a) gaze fără miros;
b) miros de ou clocite;
164. Pentru tumoarea esofagului este c) acru;
caracteristic: d) amar;
a) disfagie; e) fara miros.
b) melena; Răspuns B
c) xerostomie;
d) pirozis; 170. Repulsie faţa de carne (aversiune) se
e) diaree. întîlneşte, de regulă, la bolnavi cu:
Răspuns A a) gastrită cronică;
b) boală ulceroasă;
165. Eructaţie cu gaze fără miros este cauzată c) tumoarea stomacului
de: d) colecistita litiazică (colelitiaza);
a) putrefacţie; e) ciroza hepatică.

17
 Răspuns C a) pe foame
b) precoce;
171. Vomă matinală pe stomac gol cu c) tardive;
eliminare de mucus indică la: d) nocturne;
a) gastrită acută; e) permanente.
b) gastrită cronică; Răspuns B.
c) boală ulceroasă;
d) hepatita cronică; 177. Pentru ulcer localizat în pilor sau duoden
e) esofagita. sunt caracteristice durerile:
Răspuns B a) ne legate de alimentaţie;
b) precoce;
172. Voma acidă matinală indică la: c) tardive;
a) stenoza pilorului; d) permanente;
b) reflux duodeno-gastral; e) difuze.
c) hipersecreţia gastrică nocturnă; Răspuns C.
d) ahalazia cardii;
e) esofagita. 178. Constipaţia reprezintă reţinerea
Răspuns C îndelungată a maselor fecale în intestin mai
mult de:
173. Ameliorarea epigastralgiei dupa vomă, a) 18 ore
este caracteristică pentru: b) 24 ore
a) hepatita cronică; c) 36 ore
b) colecistita cronică; d) 48 ore
c) boală ulceroasă; e) 72 ore
d) colită cronică; Răspuns D.
e) cancer stomacului.
Răspuns C 179. Prezenţa mucusului în fecale e cauzat de
afectarea:
174. Citofobia este întîlnită în următoarele a) stomacului;
cazuri patologice: b) duodenului;
a) colecistita cronică; c) pancreasului;
b) cancer stomacal; d) intestinului subţire;
c) boala ulceroasă a stomacului; e) intestinului gros.
d) boala ulceroasă a duodenului; Răspuns E.
e) esofagita
Răspuns C 180. Care semne nu sunt caracteristice pentru
gastrita cronică:
175. Citofobie se consideră: a) gust neplăcut în gură;
a) scăderea appetitului b) greaţă;
perversie la alimente c) dureri epigastrice;
c) creşterea appetitului; d) melenă,
d) refuzul de alimentaţie pe fon de appetism e) voma
normal D.
e) perversie de gust.
Răspuns D 181. Durerile gastrice care se asociază cu
încordarea musculară pronunţată apar în:
176. Pentru ulcer localizat în stomac sunt a) inflamaţia intestinului subţire;
caracteristice dureri: b) la trecerea inflamaţiei pe peritoneu;

18
 c) hemoragia intestinală;
d) ulcerele multiple ale sigmoidului;
e) toate de mai sus.
B.
182. Dispariţia peristalticii intestinale la
auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre:
a) colita cronică în acutizare;
b) meteorism;
c) ocluzie intestinală paralitică;
d) limitarea îndelungată a primirii hrănii
e) ulcer peptic a stomacului
C.
183. Tăcerea “mormîntală” apare la
auscultaţia abdomenului în caz de:
a) ocluzie intestinală mecanică;
b) perforaţia ulcerului cu paralizia
intestinului
c) penetraţia ulcerului în pancreas;
d) stenoza decompensată a pilorului;
e) colon iritabil
B.
d) conţinut mărit de bilirubina neconjugată
în sânge;
e) conţinut mărit de bilirubina conjugată în
sânge;
B
187. Icterul tegumentelor şi mucoaselor se
observă în caz de acumulare în sânge:
a) acizilor biliari;
b) în exces a leucocitelor;
c) creşterea concentraţiei bilirubinei;
d) concentraţie mărită a hemoglobinei;
e) scaderea hemoglobinei în sînge.
C.
188. În ce cazuri e nevoie de a efectua
palparea balotantă (flotantă) a ficatului:
a) hepatomegalie marcată;
b) micşorarea marcată a ficatului;
c) meteorism;
d) ascită marcată;
e) peritonită.
D.

184. Reacţia Gregersen se foloseşte pentru 189. În care din afecţiunile de mai jos se
determinarea: întîlneşte simptomul “gheţii plutitoare”:
a) pH sucului gastric; a) chist hepatic;
b) hemoragiei oculte; b) colelitiaza;
c) glucoza sîngelui; c) hepatita;
d) glucoza în urină; d) chist hidatic;
e) acidului gastric în sucul gastric. e) ciroza hepatică cu ascită.
B. E.

185. Fibre musculare fără stratificare în fecale 190. Culoarea galben-roşietică a pielii e
se întâlnesc: caracteristică pentru icterul:
A. la persoane sănătoase; a) mecanic;
B. inflamaţia peretelui intestinal; b) parenchimatos;
C. în hemoragii; c) hemolitic.
D. în ulcer a peretelui intestinal; d) mecanic+hemolitic
E. în insuficienţa fermentativă. e) fals
A. B.

186. Cauza pruritului cutanat în patologia 191. Culoarea galben de lămîie a

ficatului este: tegumentelor e caracteristică pentru icterul:
a) conţinut crescut de colesterol în sânge; a) hemolitic;
b) acumularea acizilor biliari în sânge; b) parenchimatos;
c) acumularea stercobilinei în sânge; c) mecanic.
d) mecanic+hemolitic

19
 e) fals C.
A.
197. Conţinut mărit de amidon în masele
192. Coloraţia galben-verzuie a tegumentelor fecale preponderent se determină în
e caracteristică pentru icterul: patologia:
a) hemolitic; a) stomacului,
b) parenchimatos; b) intestinului subţire,
c) mechanic c) intestinului gros,
d) parenchimatos+hemolitic
d) pancreasului,
e) fals
C. e) vizicii biliare
Răspuns B
193. Prurit cutanat marcat preponderant e
caracteristic pentru icterul: 198. Greaţa este un act reflex legat cu
a) hemolitic; excitarea:
b) parenchimatos; a) nervului vag
c) mecanic. b) nervului recurent
d) hemolitic+parenchimatos c) nervului frenic
e) fals d) nervului facial
C. e) nervului trigemin
Răspuns A
194. La bolnavii cu ciroza hepatică în
rezultatul dereglării metabolismului 199. În ciroza hepatică hemolitică se
colesterolului pe piele apar: determină creştere în ser a:
a) steluţe vasculare; a) bilirubinei conjugate
b) teleangioectazia; b) bilirubinei neconjugate
c) xantome şi xantilasme; c) bilirubinei conjugate şi neconjugate
d) erupţii petihiale; d) acizilor biliari
e) leziuni de grataj. e) acidului uric
C. Răspuns B

195. Cauzele hemoragiilor din venele 200. Ce mecanism predomină în icterul

esofagiene în ciroza ficatului sunt: suprahepatic (hemolitic):
a) micşorarea protrombinei sîngelui; a) dereglarea funcţiei hepatocitului de a
b) micşorarea fibrinogenului sîngelui; capta bilirubina;
c) trombocitopenie; b) dereglarea procesului de conjugare a
d) creşterea tensiunii în venele esofagiene; bilirubinei;
e) leucocitopenie c) dereglarea excreţiei bilirubinei de către
D. ficat;
d) dereglarea excreţiei bilirubinei prin
196. În icterul hemolitic urina este pigmentată blocarea căilor biliare;
considerabil din cauza creşterii concent- e) distrugerea eritrocitelor
raţiei în urină a: Răspuns A
a) bilirubinei indirecte;
b) bilirubinei directe; 201. Semnul de bază în hemoragia din
c) stercobilinogenului; varicele esofagiene dilatate este:
d) hemoglobinei; a) durerea în regiunea epigastrică
e) acizilor biliari. b) pirozisul

20
 c) sânge arterial în masele vomitive e) în regiunea flancurilor
d) sânge venos în masele vomitive Raspuns B
e) hipersalivaţia
Răspuns D 207. În ulcerul duodenal durerile sunt
localizate:
202. Pentru care maladie este caracteristică a) la apofiza xifoidă
„nişa”? b) în epigastriul superior
a) gastrita tip A c) în epigastru, spre dreapta de linia
b) ulcer gastric mediană
c) neoplasm gastric d) în regiunea ombilicală
d) gastrita tip B e) în regiunea suprapubiană
e) gastrita tip C Raspuns C
Raspuns B
208. În ulcerul regiunii cardiale a stomacului
203. Pentru tumoarea esofagului este durerile sunt localizate:
caracteristic: a) la apofiza xifoidă
a) disfagie; b) în epigastriul superior
b) melena; c) în epigastru, spre dreapta de linia
c) xerostomie; mediană
d) pirozis; d) în regiunea ombilicală
e) diarea e) în regiunea suprapubiană
Raspuns A Răspuns A

204. Colaterale venoase apar în: 209. Pentru ce afecţiune sunt caracteristice
a) hipertensiunea arterială; dureri permanente în regiunea epigastrică:
b) ciroza hepatică; a) gastrită cronică;
c) hemoragii repetate; b) duodenită cronică;
d) astmul bronşic; c) colecistită calculoasă;
e) boala ulceroasă d) boala ulceroasă fără complucaţii;
Raspuns B e) cancer gastric.
Răspuns E
205. Caracterizati durerea in boala ulceroasa
cu localizarea ulcerului in regiunea cardială 210. Pentru ce afecţiuni sunt caracterisitce
a stomacului: dureri sezoniere?
a) dureri de “foame”; a) hepatită;
b) dureri precoce postprandiale b) gastrită;
c) dureri tardive postprandiale c) ulcer duodenal;
d) dureri nocturne d) cancer gastric;
e) dureri permanente e) cancer esofagian
Răspuns B Răspuns C

206. În ulcerului gastric durerile sunt 211. Durerile „de pumnal” în boala ulceroasă
localizate: sunt cauzate de:
a) la apofiza xifoidă; a) acutuzarea ulcerului
b) în epigastrul superior; b) apariţia hemoragiei gastrice
c) în epigastru, spre dreapta de linia c) malignizarea ulcerului
mediană d) dezvoltarea stenozei pilorice
d) în regiunea ombilicală e) ulcer perforant

21
 Răspuns E Răspuns B.

212. Pruritul cutanat în afecţiunile hepatice 217. Pentru care coma este caracteristic miros
este cauzat de acumularea în piele a : din gură de mucegai sau fructe putrede, fiind
a) colesterolului determinat de prezenţa în aerul expirat a
b) bilirubinei mercaptanelor generaţi în colon?
c) acizilor biliari a) coma hiperglicemică,
d) albumunei b) coma uremică,
e) estrogenelor c) coma hepatică,
Răspuns C d) coma hipoglicemică,
e) coma alcoolică.
213. Sindromul disfagiei este: Răspuns C.
a) dificultatea în înghiţirea alimentelor, cu
senzaţie de oprire a bolului alimentar şi 218. Care sunt complicaţiile cirozei hepatice?
a lichidului în esofag; a) hemoragie digestivă superioară,
b) senzaţie de nod în gât; b) encefalopatie hepatică,
c) dureri retrosternale intense, care c) peritonita bacteriană spontană,
cedeaza la nitriglicerină; d) stenoza pilorului,
d) regurgitaţie; e) eritremie
e) pirozis Răspuns C.
Răspuns A
219. Hepatita cronică septală morfologic se
214. Edemele de origine hepatică apar din manifestă prin:
cauza: a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
a) hipoalbuminemiei, b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu
b) hipoalbuminuriei, fibroza moderată
c) hipoglicemiei, c) formarea septelor fibrotice neinflămători
d) hiperglicemiei, interlobulare
e) hipoazotemiei. d) necroza celulară „în punte”
Răspuns A. e) infiltrat capsulei hepatice
Răspuns C
215. Semnul „gheţii plutitoare” se determină
în: 220. Pentru care tip de icter corespunde
a) gastrita cronică cu H. Pylori (+), clinica descrică?
b) ciroza hepatică decompensată cu ascita Apariţia icterului dupa acces de durere,
marcată, urina brună, fecale decolorate,
c) cancer gastric, hiperbilirubinemie
d) pielonefrita cronică, conjugată:
e) tireotoxicoza. a) parenchimatos
Răspuns B. b) mecanic
c) hemolitic
216. Numiţi corect ordinea examenului clinic d) posttransfuzional
al ficatului: e) parenchimatos+hemolitic
a) anamneza, inspecţia, palpaţia, percuţia. Răspuns B.
b) interogarea, inspecţia, percuţia, palparea.
c) inspecţia, interogarea, percuţia, palparea. 221. Pentru care tip de icter corespunde
d) palparea, percuţia, inspecţia, interogarea. clinica descrică?
e) inspecţia, interogarea, palpaşia, percuţia.

22
 Prurit cutanat, icter cu nuanţa verzuie, 226. Care este localizarea cea mai frecventă a
fecale decolorate,urina brună: cancerului gastric?
a) posttransfuzional a) Regiunea antro-pilorică
b) mecanic b) Curbura mică
c) hemolitic c) Curbura mare
d) parenchimatos d) Regiunea cardială
e) parenchimatos+hemolitic e) Fundul gastric
Răspuns B. Răspuns A.

222. Numiţi cea mai informative metode de 227. Forma histologică cea mai frecventă a
diagnostic pentru icter parenchimatos: cancerului gastric este:
a) analiza bichimică a sîngelui a) adenocarcinoma
b) FEGDS b) skir
c) ultrasonografia organelor abdominale c) cancer dur
d) tomografia computerizată d) cancer diferenţiat
e) scintigrafia ficatului e) cancer cu celule plate
Răspuns A. Răspuns A

223. Numiţi cel mai informativ criteriu în 228. Care afirmaţie descrisă de mai jos nu
diagnosticul hepatitei virale B: este corectă pentru hipertensiunea portală?
a) analizele biochimice a sîngelui a) dezvoltarea colateralelor venoase
b) hepatomegalie b) hemoragie din venele varicoase a
c) determinarea antigenului specific esofagului
superficial c) ascita
d) durere în hipocondrul drept d) sindromul febril
e) frisoane e) splenomegalia
Răspuns C. Raspuns D

224. Numiţi semnele precoce pentru 229. In caz de aparitie a hemoragiei din ulcer
dezvoltarea encefalopatiei din ciroza duodenal:
hepatică: a) durerea existentă brusc se intensifică
a) euforie şi ajitaţie b) durerea existentă dispare sau se
b) bradicardie micşorează
c) prurit nocturn c) apare senzaţia de amarăciune în gură
d) leucopenie cu limfocitoza d) dureri iradiează în regiunea lombară
e) hiperbilirubinemie directă e) dureri iradiează în regiunea precordială
Răspuns A. Raspuns B

230. Icterul mecanic în litiaza biliară apare în

225. În cazul destrugerii marcate a eritricitelor caz de:
în sînge se determină cantitate mărită de: a) concrement în regiunea colului vezical
a) hemoglobina b) obturaţia coledocului
b) albumuna c) obturaţia ductului vezical
c) bilirubina d) obturaţia ductului pancreatic
d) Fe e) vezica biliară “deconectată”
e) acid lactic Raspuns B
Răspuns C.

23
231. Care mecanism predomină în icter
hemolitic?
a) dereglarea conjugării bilirubinei
b) dereglarea excreţiei bilirubinei de către
hepatocit
c) dereglarea conjugării şi excreţiei
bilirubinei
d) dereglarea eliminării bilirubinei prin
ducturile biliare
e) destrugerea marcată a eritrocitelor cu
eliberarea în exces a bilirubinei
neconjugate
Raspuns E
232. În ce cazuri este necesar de a efectua
FEGDS pentru a exclude caracterul malign
al ulcerului?
a) gastrita atofică
b) anemie perniţioasă
c) ulcerul duodenal
d) ulcerul gastric de dimensiuni mari
e) gastroduodenita erozivă
Răspuns D.
233. Prin diureză pozitivă se înţelege:
a) diureza diurnă mai mare decât nocturnă;
b) diureza nocturnă mai mare decât diurnă;
c) diureza în 24 ore mai mare de 1,5 l.
d) volumul urinei emise (cantitatea de
urină) în 24 ore e mai mare decât
cantitatea lichidelor ingerate.
e) Diureza nictemirală e mai mică de 1,5 l.
Răspuns:D
234. Prin diureza negativă se înţelege:
a) volumul diurezei în 24 ore e mai mic de
0,5 l;
b) volumul urinei emise în 24 ore e mai mic
decât cantitatea lichidelor ingerate.
c) diureza nocturnă mai mare decât diurnă;
d) diureza diurnă mai mare decât nocturnă.
e) Volumul de urină eliminat în 24 ore e
mai mare de 2 l.
Răspuns:B
235. Ce inţelegem prin dizurie?
a) poliurie;
b) micţiunea dificilă, însoţită sau nu de
dureri;
24
c) oligurie;
d) dureri în regiunea lombară;
e) prezenţa eritrocitelor în urină;
Răspuns:B
236. Prin oligurie se înţelege:
a) diureza (în 24 ore) e mai mică de 500 ml;
b) diureza (în 24 ore) e mai mică de 50 ml;
c) diureza nictemerală mai mare de 1,5 l
d) volumul de urină eliminat noaptea e mai
mare decât volumul de urină eliminat
ziua;
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic decât volumul
lichidelor îngerate.
Răspuns:A
237. Prin poliurie înţelegem:
a) diureza nictemirală e mai mică de 1l;
b) diureza nictemirală e mai mare de 1,8 l;
c) diureza de zi e mai mare decât de noapte;
d) diureza nocturnă e egală cu cea diurnă;
e) micţiuni dureroase.
Răspuns:B
238. Prin anurie înţelegem:
a) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 2l;
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 1 l;
c) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 200 ml;
d) nu se elimină deloc urina;
e) volumul de urină eliminat în 24 ore e mai
mic de 0,5 l.
Răspuns:C
239. Prin işurie înţelegem:
a) reţinerea eliminării urinei (retenţie de
urină);
b) volumul de urină eliminat în 24 ore e
micşorat;
c) micţiuni dureroase şi îngreunate;
d) micţiuni frecvente;
e) eliminarea urinei în cantităţi egale peste
intervale egale de timp.
Răspuns:A
240. Prin polachiurie înţelegem:
 a) micţiuni dureroase ; b)diureza nictemerală mărită;
b) reţinerea eliminării urinei; c)micţiuni frecvente;
c) micţiuni frecvente; d)micţiuni dureroase şi îngreunate;
d) emisie îngreunată de urină; e)diminuarea volumului de urină eliminat
e) urină nu se emite deloc. în 24 ore.
Răspuns:C Răspuns:A

241. Prin izurie înţelegem: 246. Prin ce metodă de investigaţie clinică se

a) emisie de urină în cantităţi egale peste determină simptomul Pasternaţki?
timp egal; a) palpaţia;
b) densitatea specifică a urinei e mică (1008 b) percuţia;
–1012); c) tamponament a regiunii lombare;
c) emisie de urină în cantităţi diferite peste d) auscultaţia;
timp egal; e) ultrasonografie.
d) micţiuni frecvente; Răspuns:B
e) micţiuni dureroase.
Răspuns:A 247. În nefroptoza de gradul I se palpează:
a) polul superior al rinichiului;
242. Prin nicturie înţelegem: b) rinichiul nu se palpează;
a) diureza diurnă mai mare decît nocturnă; c) se palpează polul inferior al rinichiului;
b) diureza nocturnă mai mare decît diurnă; d) se palpaează tot rinichiul (polul superior
c) diureza nictemerală e scăzută; şi inferior);
d) diureza nocturnă lipseşte; e) rinichiul se palpează în bazinul mic.
e) diureza nictemerală e mai mare de 2 l Răspuns:C
Răspuns:A
248. În analiza urinei după Neciporenko se
243. Prin strangurie înţelegem: determină numărul de eritrocite, leucocite şi
a)retenţia de urină; cilindri, în urina recoltată:
b)micţiuni dureroase; a) în 24 ore;
c)micţiuni îngreunate; b) în 3 ore;
d)micţiuni frecvente; c) într-un minut;
e)micţiuni dureroase, îngreunate, cu porţii d) într-un litru;
mici de urină; e) într-un mililitru
Răspuns:E Răspuns:E

244. Prin hipostenurie înţelegem: 249. Pentru analiza urinei după Neciporenko
a) diureza nictemerală micşorată; urina se recoltă:
b) densitatea specifică a urinei e monotonă a) timp de 3 ore;
şi scăzută; b) timp de 24 ore;
c) emisie de urină cu densitatea specifică c) porţiunea nocturnă;
mărită (mai mare de 1028); jetul mijlociu din micţiunea de dimineaţă
d) micţiuni rare; d) porţiuneŕ de dimineaţă.
e) emisie de urină cu densitatea specifică Răspuns:D
scăzută.
Răspuns:E 250. În urina normală matinală cantitatea
maximală de proteine:
245. Prin hipoizostenurie înţelegem: a) mai mare de 3,5 gr/l;
a) emisie de urină cu densitatea specifică b) mai mică de 3,5 gr/l;
scăzută şi monotonă. c) 0,033g/l;

25
 d) lipseşte; e) mai mult de 3,0 l
e) mai mică de 1gr/l. Răspuns:D
Răspuns:C

251. Densitatea specifică a urinei la normal 256. Proba Neciporenko reprezintă:

poate varia timp de 24 ore: a) determinarea cantităţii de leucocite,
a) 1010 – 1028; eritrocite şi cilindri în urina în 24 ore;
b) 1016 – 1023; b) determinarea cantităţii de leucocite,
c) 1009 – 1011; eritrocite şi cilindri în urina pe 1 oră;
d) 1012 – 1038; c) determinarea cantităţii de leucocite,
e) 1015 – 1020. eritrocite şi cilindri în urina în 1 ml;
Răspuns:A d) determinarea cantităţii de leucocite,
eritrocite şi cilindri în urina pe 3 ore;
252. În nefroptoza de gradul II rinichii: e) determinarea cantităţii de leucocite,
a) nu se palpează; eritrocite şi cilindri în urina într-un litru
b) se palpează rinichiul în întregime (polul de urină.
superior şi inferior); Răspuns:C
c) se palpează polul inferior al rinichiului; 257. Semnul ultrasonografic principal în
d) rinichiul se palpează în bazinul mic; glomerulonefrita difuză cronică este:
e) rinichiul e deplasat în partea opusă a a) micşorarea unui rinichi în dimensiuni
abdomenului. fără schimbări în calice şi bazinete;
Răspuns:B b) micşorarea bilaterală asimetrică a
rinichilor cu deformarea calicelor şi
253. Culoarea tegumentelor în afecţiunile bazinetelor;
renale: c) micşorarea bilaterală simetrică a
a) cianotice; rinichilor cu subţierea stratului cortico-
b) palide; medular;
c) roz-pale; d) mărirea unui rinichi în dimensiuni fără
d) hiperemiate; schimbări în calice şi bazinete;
e) icterice. e) mărirea bilaterală a rinichilor cu chisturi
Răspuns:B multiple.
254. Pielonefrita acută este: Răspuns:C
a) o boală infecţios-alergică cu afectarea 258. Anuria reprezintă eliminarea de urină
preponderentă a rinichilor; pe 24 ore sub:
b) o boală autoimună cu afectarea ţesutului a) 800 ml;
conjuctiv şi a membranei bazale b) 600 ml;
glomerulare; c) 500 ml;
c) o afecţiune bacteriană a rinichilor cu d) 200 ml;
afectarea calicelor şi bazinetelor; e) 50 ml.
d) o afecţiune glomerulară a rinichilor. Răspuns:D
Răspuns:C 259. Corelaţii între diureza diurnă şi nocturnă
255. Pacientul are o poliurie când diureza pe este :
24 ore constituie: a) 2:1;
a) mai nult de 500 ml; b) 3:1;
b) mai mult de 1,0 l; c) 1:1;
c) mai mult de 1,5 l; d) 1:2;
d) mai mult de 1,8 l; e) 1:3.
Răspuns:B

26
 a) mai Înalt de 195 cm;
260. Glomerulonefrita difuză acută b) mai scund de 190 cm;
streptococică apare: c) mai Înalt de 165 cm;
a) cu 7-14 zile după infecţia d) mai scund de 180 cm;
streptococică acută; e) mai scund de 175 cm.
b) cu 40-50 zile după infecţia RĂSPUNS:A
streptococica acută;
c) cu 4-5 zile după infecţia streptococica 265. Statura bolnavului (sex masculin) de
acută; nanism hipofizar:
d) cu 30 zile după infecţia streptococică mai scund de 160 cm;
acută; a) mai inalt de 150 cm;
e) după o infecţie enterococică sau cu b) mai scund de 130 cm;
protei. c) mai inalt de 140 cm;
Răspuns:A d) 170 cm.
RĂSPUNS:C
261. Cea mai indicată metodă pentru
confirmarea diagnosticului de pielonefrită 266. Acuzele bolnavului de boala Simmonds
acută este : (insuficienţa hormonilor hipofizei
a) hemograma anterioare):
b) proba Zimniţkii caşexie;
c) examenul fundului ocular; a) obezitate;
d) măsurarea TA la ambele braţe; b) nanism;
e) ultrasonografia rinichilor. c) gigantism;
Răspuns:E d) dureri in oase.
262. Ce e poliuria compensătoare? RĂSPUNS:A
a) mărirea emisiei cantităţii de urină de
către rinichi în dereglarea funcţiei de 267. Cauzele convulsiilor tonice in
concentraţie a rinichilor; hipoparatireoidism:
b) perioada de micşorarea edemelor; atrofie musculara;
c) mărirea excreţiei de urină de către a) hipernatriemie;
rinichi în caz de îngerare mărită a b) hiperkaliemie;
lichidului; c) hipoalbuminemie;
d) emisie urinei la consumul d) hipocalciemie.
diureticilor; RĂSPUNS:E
e) emisia urinei mai mult de 1 l.
Răspuns:A 268. În hipertireoidism la auscultaţia glandei
tiroide mărite în volum se înregistrează:
263. Prin metoda Pasternaţkii se determină:
a) suflu Austin-Flint;
a) dimensiunile rinichilor;
b) zgomotul de titerez;
b) nefroptoza;
c) suflu diastolic;
c) apariţia în urină a proteinelor după
d) suflu sistolic;
tapotament în regiunea lombară şi
e) dublul suflu Vinogradov-Diurozier.
apariţia durerilor în regiunea lombară;
D
d) inflamaţia pelvisului renal;
e) dilatarea pelvisului renal.
269. Inspecţia generală a bolnavilor cu morbul
Răspuns:C
Bazedov denotă:
264. Statura bolnavului (sex masculin) de a) majorarea exagerată a limbii;
gigantism acromegalic: b) pilozitate excesivă;

27
 c) fantele orbitale îngustate; b) delir
d) acrocianoza; c) insuficienta renala
e) exoftalmie. d) sindrom hepato-renal
E B

270. Caracteristica simptomului Graefe în 275. Patogenia poliuriei în diabetul zaharat

morbul Basedov: este:
A. reţinerea în urmă a pleoapei superioare glucozurie;
de la iris la fixarea privirii în jos, a) hiperaldosteronism;
B. dereglarea convergenţei globilor oculari, b) proteinurie;
C. clipirea rară; c) hiperreninemie;
D. îngustarea fantelor orbitale; d) hipoalbuminemie;
E. exoftalmie. A
A
276. Afectiunea rinichilor în diabet zaharat se
271. Caracteristica simptomului Mebius în caracterizează prin instalarea:
morbul Basedov: nefrolitiaza;
a) dereglarea convergenţei globilor oculari, a) colagenoza;
b) clipirea rară; b) sindromului Kimmelstil-Willson
c) îngustarea fantelor orbitale; (glomerulosclerozei diabetice);
d) exoftalmie c) amiloidoza;
e) reţinerea în urmă a pleoapei superioare d) rinichi polichistici.
de la iris la fixarea privirii în jos. C
A
277. Afecţiunea sistemului nervos în diabetul
272. Caracteristica simptomului Ştelwag în zaharat se caracterizează prin apariţia de:
morbul Basedov: a) hemiplegii;
a) clipirea rară; b) hemipareze;
b) reţinerea în urmă a pleoapei superioare c) polineuropatie;
de la iris la fixarea privirii în jos; d) delir;
c) dereglarea convergenţei globilor oculari; e) halucinatii.
d) exoftalmie, C
e) enoftalmie.
A 278. Coma hiperglicemică cetoacidă se
manifestă prin:
273. Caracteristica simptomului Mari în a) hipotensiune arterială;
hipertireidism: b) tegumentele hiperhidratate;
clipire rara; c) tegumente uscate, turgorul pielei
a) tremorul degetelor mîinilor intinse; diminuat;
b) exoftalmie; d) tonusul globilor oculari normal;
c) poliurie; e) respiraţie de tip Kussmaul.
d) somnolenţa. A
B
279. Tegumente uscate, reci se depisteaza în:
274. Complicaţiile principale în hipotiroidism,
hipertireoidism: a) hipertireoidism;
coma diabetica b) coma hipoglicemica;
a) criza tireotoxica c) sindromul Iţenko-Cushing;

28
 d) obezitate. b) anemie prin carenta de vitamina B12;
B c) leucemie acută;
d) anemie poshemoragică;
e) purpura trombocitopenică.
280. Tratamentul urgent al comei Răspuns:C
hipoglicemice:
administrarea intravenoasa de prednizolon; 285. În care din afecţiuni ale sistemului
a) administrarea insulinei simple, hepatopoietic apar megaloblaşti în sângele
b) administrarea intravenoasa a solutiei periferic?
hipertonice de glucoza; a) anemia hemolitică;
c) administrarea diureticilor; b) anemia posthemoragică;
d) administrarea narcoticilor. c) leucemia limfatică cronică;
RĂSPUNS:C d) anemia prin carenţă de vitamina B12 şi
acid folic;
281. Afectarea sistemului osos şi muscular în e) purpura tormbocitopenică.
diabet zaharat decompensat este: Răspuns:D
atrofie musculara;
a) osteoporoza; 286. Leucopenia este:
b) ingrosarea arcadelor suprarbitale; a) creşterea numărului leucocitelor in
c) stern in formă de carena; sângele periferic
d) ingroşarea si dezvoltarea neproporţonală b) micşorarea numărului leucocitelor in
a mandibulei sângele periferic
RĂSPUNS:B c) creşterea numărului leucocitelor in
sedimentul urinar
282. Afectarea sistemului cardiovascular la d) micşorarea numărului leucocitelor in
bolnavii cu diabet zaharat este: cavitatea pleurală
a) pericardita; e) micşorarea numărului leucocitelor in
b) miocardita; sedimentul urinar
c) angiopatie; Răspuns:B
d) hipotensiunea;
e) cord pulmonar cronic. 287. Leucocitoză marcată se depistează in:
RĂSPUNS:C a) anemia prin carenţa vitaminei B12
b) anemia feriprivă
283. Tratamentul urgent al comei diabetice c) hemofilie
hiperglicemice: d) leucemie acută
administrarea intravenoasa a soluţiei e) purpură trombocitopenică
hipertonice de glucoză Răspuns:D
a) administrarea diureticilor
b) administrarea insulinei simple
c) administrarea intravenoasa de
prednizolon
d) administrarea narcoticilor.
RĂSPUNS:C

284. În care din afecţiunile menţionate apar

celulele nediferenţiate (“blastice”) în sângele
periferic?
a) anemie feriprivă;

29
 c) bronşită cronică;
d) astm bronşic;
e) ciroza hepatică.
A. B;E.

2. Îngustarea pupilelor (mioză) se consatată

în:
a) hepatită acută;
b) uremie;
c) intoxicaţii cu morfină;
d) emfizem pulmonar;
e) insuficienţa respiratorie.
B;C.

3. Dilatarea pupilelor (midriază) este întîlnită

în:
a) intoxicaţii cu atropină;
b) mixedem;
c) coma diabetică;
d) coma uremică;
e) coma hepatică;
A;C;E.

4. Expresia feţei bolnavului cu hiperfuncţia

tiroidei:
a) ochi lucitori cu clipirea rară;
b) îngustarea fantelor orbitale;
c) exoftalmie (ochi mari, larg deschişi);
d) edemaţierea feţei;
e) faţa exprimă spaimă.
A; C; E.

5. Expresia feţei în hipofuncţia glandei

tiroide:
a) edemaţierea feţei;
32TESTE PENTRU EXAMEN DE b) trăsăturile feţei şterse (fără mimică);
PROMOVARE LA CATEDRA MEDICINA c) exoftalm;
INTERNĂ-SEMIOLOGIE d) îngustarea fantelor orbitale;
STUDENŢI ANUL III FACULTATEA e) cianoza feţei.
MEDICINA GENERALĂ A; B; D.
ANUL DE STUDII 2010-2011
6. Cauzele schimbării culorii pielii sunt :
COMPLIMENT MULTIPLU a) gradul de umplere a vaselor sangvine cu
sănge;
1. În ce afecţiuni poate surveni starea de b) cantitatea şi calitatea pigmentului;
comă? c) grosimea şi transparenţa pielii;
a) pneumonie; d) gradul de umiditate a pielii;
b) diabet zaharat; e) elasticitatea pielei.

30
 ABC. c) hipofuncţia tiroidei;
d) meningită;
7. Cauza paloarei pielei: e) limfogranulematoză.
a) spazmarea vaselor sangvine; A; E.
b) hipercolesterolemia;
c) dilatarea vaselor sangvine abdominale, 13.Febra hectică se caracterizează prin oscilaţii
d) hipoalbuminemia; nictemirale până la:
e) anemia. a) 1C;
A; C; E. b) 2C;
c) 2,5 C;
8. Hiperemia pielei poate fi întâlintă în: d) 3,0C;
a) stări febrile; e) 4,0C;
b) policitemia (boala Vaquez); D,E.
c) hipercolesterolemie;
d) icter; 14.În ce afecţiuni pulmonare apare
e) colaps vascular. hemoptizia?
A; B. a) cancer pulmonar (bronşic);
b) infiltraţie inflamatoare (pneumonia în
9. Cauza culorii cianotice a pielei este: focar);
a) insuficienţa cardiacă; c) bronşiectazie;
b) insuficienţa respiratorie; d) pleurizie;
c) insuficienţa hepatică; e) infarct pulmonar.
d) anemia; A; C; E.
e) eritremia (boala Vaquez)
A; B. 15.Tusea matinală e caracteristică pentru:
a) tabacism
10.Cauzele umidităţii exagerate a b) bronşită cronică
tegumentelor: c) boala bronşiectatică
a) guşa difuză toxică; d) hidrotorax
b) hipofunţia glandei tiroide; e) insuficienţă mitrală
c) scăderea critică a febrei; A,B,C
d) coma hipoglicemică;
e) coma hiperglicemică. 16.În care afecţiuni pulmonare degetele pot
A; C; D. avea formă de “beţişoare de tobă”?
a) bronşită cronică complicată cu
11. Cauzele pielii uscate: bronşiectazii;
a) diabet zaharat; b) afecţiuni pulmonare acute;
b) hipofuncţia glandei tiroide; c) hidrotorax;
c) dehidratarea organismului (diaree, vomă d) absces pulmonar cronic;
îndelungată); e) pneumoscleroză.
d) uremie; A; D.
e) obezitate.
A,B,C.D. 17.În care afecţiuni pulmonare degetele pot
avea unghiile în formă “sticlă de
12.Mărirea ganglionilor limfatici submaxilari ceasornic”?
se întîlneşte în: a) bronşită cronică complicată cu
a) procesul inflamator în cavitatea bucală; bronşiectazii;
b) hiperfuncţia tiroidei; b) afecţiuni pulmonare acute;

31
 c) hidrotorax;
d) absces pulmonar cronic;
e) pneumoscleroză.
A; D.
18.Particularităţile toracalgiilor cauzate de
lezarea pleurei:
a) se intensifică la respiraţie adîncă;
b) se atenuiază în poziţia forţată;
c) se intensifică la tusea;
d) caracterul durerilor sub formă de junghi;
e) dureri retrosternale sub formă de accese.
A; B; C; D.
19.Ce schimbări din partea toracelui se
observă la inspecţie în emfizem pulmonar?
a) micşorarea excursiei cutiei toracice;
b) cutia toracică în formă de butoi;
c) rămânerea în urmă în respiraţie a unui
hemitorace;
d) implicarea în respiratie a muşchilor
auxiliari;
e) micşorarea volumului unui hemitorace.
A; B; D.
20.Alegeţi formele normale a cutiei toracice:
a) în formă de butoi (emfizematoasă);
b) paralitică;
c) normostenică;
d) hiperstenică;
e) astenică.
C; D; E.
21.Alegeţi formele patologice a toracelui:
a) hiperstenică;
b) rahitică;
c) paralitică;
d) astenică;
e) emfizematoasă.
B; C; E.
22.Care sunt semnele caracteristice pentru
toracele rahitic?
a) mărirea dimensiunii antero-posterioare
în carenă;
b) unghiul epigastral ascuţit;
c) apariţia „mătăniilor costale”;
d) unghiul epigastral obtuz;
e) asimetria hemitoracelor.
A; B; C.
23.Diferenţa dintre cutia toracică
emfizematoasă şi normostenică este:
a) unghiul epigastral obtuz;
b) coastele situate mai orizontal;
c) mărirea dimensiunii antero-posterioare
în comparaţie cu cele laterale;
d) aspectul de toracele blocat în inspir;
e) unghiul epigastral de 90.
A; B; C; D.
24.Diferenţa dintre cutia toracică
emfizematoasă şi astenică:
a) unghiul epigastral obtuz;
b) coastele situate mai orizontal;
c) tendinţa de egalare; a dimensiunilor
antero-posterioare şi transversale;
d) aspectul de toracele blocat în inspir;
e) unghiul epigastral mai mic de 90.
A; B; C; D.
25.Ce formă toracică e caracteristică pentru
emfizem pulmonar?
a) de butoi;
b) paralitică;
c) asimetrică;
d) mărirea în volum a unui hemitorace;
e) unghiul epigastral mai mic de 90.
A;C.
26.Schimbările toracelui, apreciate la
inspecţie, în atelectazie prin obturaţie:
a) mărirea în volum a hemitoracelui
afectat;
b) micşorarea în volum şi retracţia
muşchilor intercostali pe partea
toracelui afectat;
c) partea afectată nu participă în respiraţie;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) forma toracelui paralitică.
B; C.
27.Schimbările toracelui la inspecţie în
hidrotorax :
a) hemitoracele afectat se reţine sua nu
participă în respiraţie;

32
 b) asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat;
c) retracţia spaţiilor intercostale;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) proimenarea spaţiilor intercostale din
partea afectată.
A; B; E.
28.Schimbările toracelui la inspecţie în
pneumotorax:
a) hemitoracele afectat se reţine sau nu
participă în respiraţie;
b) asimetria toracelui cu mărirea în volum a
hemitoracelui afectat;
c) retracţia spaţiilor intercostale;
d) cutia toracică în formă de butoi;
e) proimenarea spaţiilor intercostale din
partea afectată.
A; B; E.
29.Schimbările toracelui în timpul accesului de
astm bronşic:
a) nu se schimbă;
b) în formă de butoi;
c) blocat în faza de inspir;
d) participă în respiraţie muşchii auxiliari;
e) bombarea foselor supraclaviculare.
B; C; D; E.
30.Schimbările toracelui în emfizem pulmonar
apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic;
b) toracele rigid;
c) micşorarea excursiei respiratoare a
toracelui;
d) intensificarea vibraţiilor vocale;
e) atenuarea vibraţiilor vocale.
B; C; E.
31.Cauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor
vocale:
a) induraţia ţesutului pulmonar în infiltraţia
inflamatoare;
b) îngroşarea peretelui toracic (din contul
ţesutului adipos);
c) acumularea de lichid în cavitatea
pleurală;
d) cavitate în plămân;
33
e) obturaţia unui bronh de calibru mare;
B; C; E.
32.Schimbările toracelui în emfizem pulmonar
apreciate la palpaţie sînt:
a) toracele elastic;
b) toracele rigid;
c) micşorarea excursiei respiratoare a
toracelui;
d) intensificarea vibraţiilor vocale;
e) lipsa vibraţiilor vocale.
B; C.
33.Cauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor
vocale:
a) induraţia ţesutului pulmonar în
condensare neretractilă;
b) îngroşarea peretelui toracic (din contul
ţesutului adipos);
c) cumularea de lichid în cavitatea pleurală;
d) cavitate în plămân;
e) cumularea de aer în cavitatea pleurală;
B; C; E.
34.În care din sindroamele enumerate se
depistează atenuarea sau dispariţia
vibraţiilor vocale?
a) atelectazia prin obturaţie;
b) sindrom cavitar;
c) hidrotorax;
d) pneumotorax
e) induraţia inflamatorie a ţesutului
pulmonar(condensare pulmonară);
A; C; D.
35.În care din sindroamele enumerate se
depistează atenuarea sau dispariţia
vibraţiilor vocale?
a) atelectazia prin obturaţie;
b) sindrom cavitar;
c) hidrotorax;
d) pneumotorax
e) condensare pulmonară neretractilă;
A; C; D.
36.Cauzele intensificării vibraţiilor vocale:
a) induraţia ţesutului plămonar (infiltraţie
inflamatoare);
 b) cavitate mare cu pereţii netezi şi induraţi
care comunică cu bronhul;
c) obturaţia unui bronh de calibru mare;
d) pneumotorax;
e) inflamaţia mucoasei bronhiilor.
A; B.
37.Sunet percutor mat deasupra plămânilor
apare în:
a) hiperaeraţia plămânilor;
b) condensarea pulmonară;
c) prezenţa cavităţii în plămîn;
d) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
e) colabarea plămînului în urma obturaţiei
unui bronh de calibru mare.
B; D; E.
38.Sunet percutor timpanic deasupra
plămînilor apare în:
a) pneumotoraxul închis;
b) emfizem pulmonar;
c) infiltraţia inflamatoare în plămîn;
d) cavitate mare care comunică cu bronh;
e) prezenţa exudatului în cavitatea pleurală.
A; D.
39.În ce patologie limita inferioară a
plămînului se deplasează în jos?
a) pneumonia în focar mic;
b) emfizem pulmonar;
c) hiperaeraţia vicară pulmonară;
d) deplasarea diafragmului în jos;
e) condensarea pulmonară neretractilă.
B; C; D.
40.În ce patologie limita inferioară a
plămînului se deplasează în jos?
a) pneumonia în focar mic;
b) emfizem pulmonar;
c) hiperaeraţia vicară pulmonară;
d) deplasarea diafragmului în jos;
e) condensarea pulmonară retractilă.
B; C; D.
41.În ce proces patologic se micşorează
mobilitatea inferioară a plămânilor?
a) emfizem pulmonar;
b) poziţia joasă a diafragmului;
34
c) pneumoscleroza bilaterală în lobii
inferiori a plămânilor;
d) pleurita uscată (aderenţele pleurale);
e) inflamaţia bronhiilor.
A; C; D.
42.Cauzele atenuării patologice a murmurului
vezicular:
a) micşorarea elasticităţii alveolare;
b) micşorarea cantităţii de alveole
funcţionale;
c) îngroşarea peretelui toracic;
d) cavitate în plămân;
e) acumularea masivă lichidului sau aerului
în cavitatea pleurală.
A; B; С.
43.Cauzele apariţiei suflului bronşic patologic:
a) cavităţi mari în plămîni care comunică
cu bronh;
b) infiltraţia inflamatoare a ţesutului
pulmonar (un lob)
c) lezarea bronhiilor;
d) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
e) aderenţe masive a foiţelor pleurale.
A; B.
44.În care patologii poate fi auscultată
respiraţia bronhoveziculară?
a) cavităţi mici acoperite cu ţesut
pulmonar;
b) focarul atelectaziei prin compresie;
c) hiperaeraţia ţesutului pulmonar;
d) focare de induraţie situate superficial,
înconjurate de ţesut pulmonar neafectat;
e) inflamaţia bronşilor
A; B; D.
45.Cauza apariţiei ralurilor uscate sibilante:
a) prezenţa sputei lichide în bronhiile de
calibru mic;
b) obstrucţia bronhiilor mici şi a
bronhiolelor (bronhospasm);
c) prezenţa sputei vâscaose în bronhiile
mici şi bronhiole;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) lezarea pleurei.
B; C.

46.Cauza apariţiei ralurilor uscate sibilante:
a) prezenţa sputei lichide în bronhiile de
calibru mic;
b) bronhospasm(la nivelul bronniilor mici şi
bronhiole);
c) prezenţa sputei vâscaose în bronhiile
mici şi bronhiole;
d) prezenţa exudatului în alveole;
e) .prezenţa sputei vâscaose în bronhiile de
calibru mare.
B; C; E.
47.Cauza apariţiei frotaţiilor pleurale:
a) dehidratarea foiţelor pleurale (uscarea);
b) prezenţa sputei în bronhii;
c) inflamaţia foiţelor pleurale;
d) depuneri de fibrină pe foiţele pleurale;
e) inflamaţia alveolelor.
A; C; D.
48.Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri
umede:
a) se aud numai în exspir;
b) se aud numai în inspir;
c) se aud mai bine la apăsarea cu
stetoscopul pe cutia toracică;
d) nu se schimbă după tuse;
e) se aud în respiraţie imitată cu gura şi
nasul închise.
C; D; E.
49.Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri
crepitante (crepitaţii):
a) se aud în ambele faze al respiraţiei;
b) se aud la apogeul inspiraţiei;
c) se aud în respiraţie imitată cu gura şi
nasul închise.
d) se intensifică la apăsarea cu stetoscopul
pe cutia toracică, la inspor profund;
e) se schimbă după tuse.
A; C; D.
50.Diferencierea frotaţiilor pleurale de raluri
crepitante (crepitaţii):
a) se aud în ambele faze al respiraţiei;
b) se aud numai în expir;
35
c) se aud în respiraţie imitată cu gura şi
nasul închise.
d) se intensifică la apăsarea cu stetoscopul
pe cutia toracică;
e) se schimbă după tuse.
A; C; D.
51.Diferencierea ralurilor crepitante
(crepitaţiilor) de raluri umede buloase mici:
a) se aud în inspir şi expir;
b) se aud la apogeul inspirului;
c) nu se schimbă după tuse;
d) se aude uniform sunetul acustic;
e) se aud difuz, modificîndu-se dupa tuse.
B; C; D.
52.Cauzele intensificării bronhofoniei:
a) infiltraţia inflamatoare a ţesutului
pulmonar;
b) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
c) prezenţa lichidului şi aerului în cavitatea
pleurală;
d) prezenţa cavităţii mari în plămîn,
superficială, care comunică cu bronh;
e) obstrucţia bronhiilor.
A; D.
53.Cauzele atenuării bronhofoniei:
a) infiltraţia inflamatoare a ţesutului
pulmonar;
b) prezenţa aerului în cavitatea pleurală;
c) prezenţa cavităţii în plămîn,care
comunică cu bronh;
d) hiperpneumatizarea plămînilor
(emfizem);
e) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală
în cantităţi moderate;
B; D; E.
54.Ce zgomote principale şi supraadăugate se
vor auzi în bronşita cronică, fără
complicaţii:
a) raluri uscate;
b) raluri umede nesonore;
c) raluri umede sonore;
d) respiraţie aspră;
e) respiraţie mixtă.
A; B; D.

55.Cauza sonorităţii ralurilor umede (ralurilor
subcrepitante):
a) prezenţa secretului lichid în cavitate cu
pereţi netezi şi induraţi, superficială,
care comunică cu bronh;
b) hiperpneumatizarea plămînilor;
c) prezenţa sputei lichide în bronhii,
înconjuraţi de ţesut pulmonar condensat;
d) prezenţa sputei lichide în bronhiile mici;
e) prezenţa sputei vâscoase în bronhii.
A; C.
56.Care din semnele enumerate mai jos sunt
caracteristice pentru atelectazie prin
obturaţie (bronhul obturat complet de 1
săptămână)?
a) percutor – matitatea absolută;
b) percutor – sunet de cutie;
c) lipsa zgomotelor respiratoare;
d) lipsa vibraţiilor vocale;
e) frotaţiile pleurale.
A; C; D.
57.Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru atelectazie prin
compresie (în hidrotorax masiv)?
a) la percuţie sunet submat cu nuanţă
timpanică;
b) auscultativ – suflu bronşic;
c) vibraţiile vocale şi bronhofonia atenuate;
d) zgomotele respiratorii lipsesc;
e) vibraţiile vocale şi bronhofonia
intensificate.
A; B; E.
58.Ce semne clinice sunt caracteristice pentru
pneumotoraxul închis?
a) percutor – sunet timpanic;
b) atenuarea sau lipsa zgomotelor
respiratorii şi bronhofoniei;
c) intensificarea vibraţiilor vocale;
d) mărirea în volum şi rămânerea în urmă
în actul de respiraţie hemitoraceului din
partea afectată;
e) frotaţiile pleurale.
A; B; D.
36
59.Sindromul cavităţii în plămîn (d=6 cm,
pereţi netezi şi induraţi, superficială,
comunică cu bronh) :
a) percutor – sunet timpanic;
b) auscultativ – suflu amforic;
c) raluri umede medii şi mari sonore;
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi
bronhofoniei;
e) frotaţiile pleurale.
A; B; C.
60.Sindromul cavităţii în plămîn (d=6 cm,
pereţi netezi şi induraţi, superficială,
comunică cu bronh) :
a) percutor – sunet timpanic;
b) auscultativ – suflu amforic;
c) raluri umede medii şi mari sonore;
d) atenuarea vibraţiilor vocale şi
bronhofoniei;
e) respiraţie aspră.
A; B; C.
61.Semnele clinice caracteristice pentru
hiperpneumatizarea plămînilor, pierderea
elasticităţii alveolare (emfizem pulmonar):
a) cutia toracică rigidă;
b) vibraţiile vocale intensificate;
c) sunet percutor de cutie;
d) murmur vezicular atenuat;
e) frotaţiile pleurale.
A; C; D.
62.Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru cumularea lichidului şi
aerului în cavitatea pleurală?
a) sunet percutor mat;
b) sunet percutor mat şi timpanic;
c) zgomotele respiratoare şi bronhofonia
lipsesc;
d) vibraţiile vocale intensificate;
e) mărirea în volum şi rămânerea în urmă
la respiraţie din partea afectată.
B; C; E.
63.Care din semnele enumerate sunt
caracteristice pentru cumularea lichidului şi
aerului în cavitatea pleurală?
a) sunet percutor mat;
 b) sunet percutor mat şi timpanic;
c) zgomotele respiratoare şi bronhofonia
lipsesc;
d) vibraţiile vocale lipsesc;
e) mărirea în volum şi rămânerea în urmă
la respiraţie din partea afectată.
B; C; D; E.
64.Care din afecţiunile enumerate preced
dezvoltării emfizemului pulmonar?
a) bronşită acută;
b) bronşită cronică obstructivă;
c) pneumoscleroza difuză;
d) astm bronşic cu acuze de sufocare
frecvente;
e) pneumonia acută.
B; C; D.
65.Semnele principale a bolnavului în
bronşiectazia saciformă:
a) eliminarea sputei în cantităţi mari (peste
200,0 ml);
b) nuanţa timpanică a sunetului percutor;
c) raluri umede buloase medii şi mici
sonore;
d) vibraţiile vocale şi bronhofonia
nemodificate;
e) vibraţiile vocale şi bronhofonia
intensificate.
A; B; C,E.
66.Prin ce diferă hiperaaeraţia vicară a
plămînului de emfizemul pulmonar?
a) proces reversibil;
b) evoluţie progresivă;
c) proces compensator;
d) elasticitatea alveolelor se micşorează;
e) hiperpneumatizarea plămînilor fără
schimbări morfologice din partea
alveolelor.
A; C; E.
67.În bronşita cronică la auscultaţia plămînilor
depistăm:
a) raluri uscate;
b) raluri umede sonore;
c) raluri umede nesonore;
d) raluri crepitante (crepitaţie);
e) frotaţiile pleurale
A; C.
68. Indicaţi în care din sindroamele enumerate
bronhofonia este atenuată?
a) sindromul de induraţie inflamatoare;
b) sinrdomul cavităţii în plămân;
c) sindromul acumulării lichidului în
cavitatea pleurală;
d) sindromul acumulării aerului în cavitatea
pleurală;
e) sindromul hiperaeraţiei pulmonare.
C,D,E.
69. Indicaţi în care din sindroamele enumerate
bronhofonia nu este atenuată?
a) sindromul decondensării inflamatoare;
b) sindromul cavităţii în plămân;
c) sindromul acumulării lichidului în
cavitatea pleurală;
d) sindromul acumulării aerului în cavitatea
pleurală;
e) sindromul hiperaeraţiei pulmonare.
A,B.
70.Ce este caracteristic pentru hidrotoraxul
avansat?
a) sunet percutor mat;
b) murmur vezicular atenuat;
c) vibraţiile vocale atenuate;
d) bronhofonia exagerată;
e) lipsa zgomotelor respiratorie.
A,E.
71.Ce nu este caracteristic pentru hidrotoraxul
avansat?
a) murmur vezicular intensificat;
b) sunet percutor mat;
c) vibraţiile vocale intensificate;
d) bronhofonia exagerată;
e) frotaţiile pleurale.
A, C,D,E.
72.Cauzele diminuării murmurului vezicular
sunt:
a) pierderea elasticităţii alveolelor;
b) inflamaţia mucoasei bronhiilor;
c) prezenţa lichidului în cavitatea pleurală;
d) hidropneumotorax;
e) cutia toracică subţire

37
 A, C,D e) sindromul cavităţii în plămân, care
comunică cu bronhia.
73.În ce maladie se determină în spută spirale A,E
Curschmann şi cristale Charcot-Leyden?
f) bronşită acută; 78.Ce modificări ale limitelor pulmonare pot fi
g) bronşită cronică; în emfizem pulmonar?
h) astm bronşic; a) nu sunt modificări;
i) pneumonie în focar; b) se deplasează în sus limitele superioare;
j) pneumonie crupoasă. c) se deplasează în jos limitele inferioare;
C d) se micşorează mobilitatea maximală a
limitelor inferioare a plămînilor
74.Ce afecţiuni preced emfizemul pulmonar?
e) se măreşte mobilitatea maximală a
a) bronşita acută limitelor inferioare a plămînilor.
b) pneumonia; B,C,D
c) astmul bronşic;
d) bronşita obstructivă cronică; 79.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
e) pleurezia uscată sau exudativă reapiratori principale în perioada de aflux a
C,D pneumoniei crupose?
f) murmur vezicular;
75.Curba termică în pneumonia cruposă este: g) respiraţia mixtă;
f) neregulată; h) murmur vezicular diminuat
g) intermitentă; i) respiraţia aspră;
h) subfebrilă; j) suflul bronşic.
i) recurentă C
j) de tip continuu (în platou).
E 80.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
reapiratori principale în perioada de stare a
76.La inspecţia cutiei toracice în pneumonia pneumoniei crupose?
cruposă se observă: f) murmur vezicular;
g) respiraţia mixtă;
f) mărirea în volum a hemitoracelui afectat; h) suflu amforic;
g) micşorarea în volum a hemitoracelui i) respiraţia aspră;
afectat; j) suflul bronşic.
h) retracţia spaţiilor intercostale din partea E
afectată;
i) reţinenrea în respiraţie a hemitoracelui 81.Cum se schimbă caracterul zgomotelor
afectat reapiratori principale în perioada de
j) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la resorbţie a pneumoniei crupose?
hemitoracelui afectat
f) murmur vezicular;
D
g) respiraţia mixtă;
77.În care din sindroamele menţionate h) murmur vezicular diminuat
i) respiraţia aspră;
freamătul vocal este intensificat?
j) suflul bronşic.
a) sindromul de condensare a ţesutului C
pulmonar;
b) sindromul atelectaziei prin obturare; 82.Ce tip de curbă termică este caracteristic
c) sindromul de hidrotorax; pentru pneumonia în focar?
d) sindromul de pneumotorax; f) ondulată;

38
 g) în platou (continuă); d) acumularea exudatului în lumenul
h) hectică; alveolelor
i) hiperpiretică e) acumularea transudatului în lumenul
j) neregulată alveolelor
E D,E

83.Ce schimbări ale hemogramei sunt 88. În stadiul de stare al pneumoniei crupose
caracteristice pentru pneumonia crupoasă? tusea este:
f) leucopenia; f) uscată;
g) leucocitoza neutrofilă marcată; g) umedă cu sputa mucoasa;
h) eritrocitoza; h) umedă cu sputa purulentă;
i) eozinofilia i) umedă cu expectoraţia unei cantităţi mari
j) monocitoza de spută purilentă, “cu gura plină”;
B j) umedă cu sputa “ruginie” lipicioasă
E
84.Cutia toracică emfizematoasă prezintă:
a) unghiul epigastric ascuţit; 89.Limitele plămînilor în timpul accesului de
b) unghiul epigastric drept; astm bronşic:
c) unghiul epigastric obtuz; a) nu se schimbă;
d) fose supraclaviculare nivelate sau b) limitele superioare se deplasează în jos;
bombate; c) limitele superioare se deplasează în sus;
e) fose supraclaviculare adâncite d) limitele inferioare se deplasează în sus;
C,D e) limitele inferioare se deplasează în jos;
C, E
85.În pneumonia crupoasă durerile în cutia
toracică apar: 90.În care din sindroamele enumerate
a) la tuse; bronhofonia va fi exagerată?
b) în inspir profund; a) sindromul condensării pulmonare;
c) în reţinerea respiraţiei; b) sindromul cavităţii în plămân, care
d) sunt permanente; comunică cu bronhia;
e) în legătură cu efortul emoţional. c) sindromul de hidrotorax;
A,B d) sindromul de pneumotorax;
e) sindromul de atelectazie prin obturare.
86.Cum se schimbă forma cutiei toracice în A,B
timpul accesului de astm bronşic?
f) nu se schimbă; 91.Pentru patologie cardiacă tipica este
g) paralitică; dispnee:
h) forma de butoi; a) expiratorie
i) scafoidă; b) inspiratorie
j) infundibuliformă. c) mixtă
C d) la efort fizic
e) lipsa dispneei
87.Mecanismul apariţiei ralurilor crepitante B,D
(crepitaţiei):
a) spasmul musculaturii netede a bronhiilor; 92.Limitele pediculului vascular sunt formate
b) inflamaţia mucoasei bronhiilor; de:
c) acumularea exudatului în lumenul a) aortă;
bronhiilor; b) vena cava inferior;

39
 c) atrii; a) vibraţia valvei mitrale;
d) ventricule; b) vibraţia valvei tricuspide;
e) trunchiul pulmonar. c) vibraţia valvei aortice;
A,E d) vibratia arterei pulmonare;
e) creşterea viscozităţii sângelui.
93.Limitele pediculului vascular nu sunt A,B
formate de:
a) aortă; 99.Suflul diastolic se auscultă în caz de:
b) vena cava inferior; a) stenoza aortică;
c) atrii; b) stenoza mitrală;
d) ventricole; c) insuficienţa mitrală;
e) trunchiul pulmonar. d) stenoza pulmonară
B,C,D e) stenoza tricuspidiană
B,E
94.Componentele zgomotului I cardiac sînt:
a) musculară 100. Suflurile funcţionale se depistează în caz
b) atrială de:
c) ventriculară a) creşterea vitezei circulaţiei sangvine
d) vasculară b) scaderea vitezei circulaţiei sangvine
e) valvulară c) micşorarea viscozităţii sângelui;
A,B,D,E d) creşterea viscozităţii sângelui;
e) fluxul laminar a sângelui
95.Componentele zgomotului II cardiac sînt: A,C
a) ventriculară
b) musculară 101. Suflurile funcţionale sînt:
c) atrială a) stabile
d) vasculară b) instabile
e) valvulară c) iradiaza de la punctul formării
D,E d) nu iradiaza de la punctul formării
e) sînt fine şi scurte
96.Componentele zgomotului II cardiac sînt: B,D,E
a) valvulară 102. În caz de hipertrofie a ventriculului stâng
b) musculară la ECG au loc schimbări din partea:
c) vasculară a) amplitudinii undei P;
d) atrială b) amplitudinii undei R;
e) sanguină c) intervalului PQ;
A,C d) axei electrice a cordului;
97.Componentele zgomotului II cardiac: e) duratei undei P.
a) inchiderea valvei aortice; B,D
b) vibratia portiunii ascendente a pereţilor 103. Apariţia zgomotului II cardiac este
aortei si trunchiului pulmonar; cauzată de:
c) inchiderea valvei trunchiului pulmonar; a) vibraţiile miocardului;
d) deschiderea valvei aortice; b) închiderea valvei mitrale;
e) deschiderea valvei trunchiului pulmonar. c) închiderea valvei tricuspide.
A,B,C d) închiderea valvei aortice;
98.Componenta valvulară a zgomotului I este e) închiderea valvei arterei pulmonare
cauzată de: D,E

40
104. În normă amplitudinea zgomotului II
depăşeşete amplitudinea zgomotului I în
următoarele focare de auscultaţia:
a) la aortă;
b) la artera pulmonară;
c) în punctul Botkin-Erbach;
d) la apex;
e) la nivelul procesului xifoid.
A,B
109. La auscultaţia cordului în caz de
insuficienţă mitrală se determină:
a) diminuarea zgomotului I la apex;
b) suflu sistolic la apex;
c) suflu diastolic la apex;
d) accentuarea zgomotului I la apex;
e) accentuarea zgomotului II la aortă.
A,B

105. ”Pulsus differens” se determină în caz 110. La bolnavii cu stenoză mitrală la apexul
de: cordului se auscultă:
a) hipertensiune arterială; a) diminuarea zgomotului I;
b) fibrilaţie atrială; b) suflu diastolic;
c) insuficienţă mitrală; c) suflu sistolic;
d) stenoza unei artere brahiale d) zgomotul I clacant;
e) stenoza mitrală critică e) diminuarea zgomotului II.
D,E B,D

106. Cauzele cianozei in insuficienţa cardiacă 111. În cazul decompensării părţii stângi ale
sunt: cordului limitele matităţii relative ale
a) staza în circuitul mic; cordului se deplasează:
b) reducerea presiunii în circuitul mare; a) în jos;
c) micşorarea presiunii în artera pulmonară; b) în dreapta şi în jos.
d) respiraţia frecventă; c) în dreapta;
e) acumularea in sânge a hemoglobinei d) în stânga;
peroxidate. e) în sus;
A,E A,D

112. Diminuarea uniforma a ambelor zgomote

107. Sindromul de insuficienţă ventriculară cardiace se constată în caz de:
stângă acută se manifestă prin: a) obezitate;
a) acces de sufocare; b) stenoză tricuspidiană;
b) dispnee la efort fizic; c) hipertensiune arteriala;
c) raluri umede buloase (raluri d) micşorarea capacităţii de contracţie a
subcrepitanre) în plămâni; miocardului;
d) raluri sibilante; e) insuficienţă mitrală.
e) spută rozată. A,D
A,C,E
113. Hipertrofia ventriculului stâng se
manifesta prin creşterea amlitudinii undei R
108. Insuficienţa ventriculară dreaptă acută
în următoarele derivaţii ECG:
provoacă:
a) V1-2;
a) stază în circuitul mare;
b) V5-6;
b) hipertensiune arterială;
c) III;
c) stază în circuitul mic;
d) I;
d) edeme periferice;
e) aVL.
e) hepatomegalie.
B,D,E
A,D,E

41
114. Hipertrofia ventriculului drept se insuficienţă aortică se determină:
manifesta prin mărirea amplitudinii undei R a) diminuarea zgomotului I la apex;
în următoarele derivaţii de ECG: b) diminuarea zgomotului II la aorta;
a) III; c) suflu sistolic la apex;
b) V1-2; d) suflu diastolic la aorta;
c) I; e) suflu sistolic la aorta.
d) V5-6; A,B,C,D
e) aVF.
A,E 120. La bolnavii cu stenoză aortică severa se
auscultă:
115. Hipertrofia atriului stâng se manifesta a) accentuarea zgomotului I la apex;
prin următoarele modificările al ECG: b) suflu diastolic;
a) P bifid şi pozitiv în DI, DII, aVL; c) suflu sistolic;
b) creşterea amplitudinei undei R d) accentuarea zgomotului II la aorta;
c) unda T negativă e) diminuarea zgomotului II la aorta.
d) P negativ în DIII, aVL C,E
e) axul electric a cordului cu “deviere spre
stânga”. 121. Ritmul de galop apare in caz de:
A,D a) stenoza mitrală;
b) miocardită,
116. Conturul drept al cordului este format c) infarct miocardic;
din: d) insuficienţă mitrală;
a) ventriculul drept; e) insuficienţă tricuspidă.
b) ventriculul stâng; B,C
c) atriul stâng;
d) atriul drept; 122. Ritmul de galop apare in caz de:
e) vena cava superioara. a) stenoza mitrală;
D,E b) miocardită,
c) insuficienţa ventriculară stîngă severă
117. Diminuarea sonorităţii zgomotului II la d) insuficienţă mitrală;
aortă este întîlnită in: e) insuficienţă tricuspidă.
a) insuficienţă aortică; B,C
b) hipertensiune arterială;
c) micşorarea presiunii în artera pulmonară; 123. Etiologia valvulopatiilor aortice:
d) stenoza aortică severa; a) ateroscleroza;
e) hipotensiune arterială. b) endocardita reumatismală;
A,D,E c) sifilisul;
d) endocardita infecţioasă;
118. Creşterea sonorităţii zgomotului II la e) rubeola.
aortă (accentul) este întîlnită in: A,B,C,D
a) insuficienţă aortică;
b) hipertensiune arterială; 124. Semnele ECG caracteristice pentru bloc
c) micşorarea presiunii în artera pulmonară; atrioventricular gr.II tip Mobitz II:
d) îngroşarea aterosclerotică a valvelor f) numărul undelor P este mai mare decît
aortice; numărul complexelor QRS;
e) hipertensiune arterială. g) creşterea treptată a duratei intervalului PQ;
B,D,E h) deformarea complexului QRS;
i) depresia segmentului ST
119. La auscultaţia cordului în caz de j) unda Q mai mare de ¼ din R.

42
 A pentru:
a) stenoza aortică;
125. Semnele ECG ale fibrilaţiei atriale sînt: b) stenoza mitrală;
a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu unde f c) insuficienţa aortică;
b) deformarea complexului QRS; d) insuficienţa mitrală
c) creşterea intervalului PQ; e) ciroza hepatică.
d) bloc atrioventricular A,C
e) distanţa R-R diferită.
A,E 131. Semnele auscultative ale insuficienţei
aortice sunt:
126. Semnele ECG caracteristice perioadei a) zg.I diminuat la apex;
acute a infarctului miocardic transmural : b) suflu sistolic la aortă;
a) bloc intraatrial; c) zg.II diminuat la aortă;
b) bloc sinoauricular; d) suflu diastolic la aortă;
c) unda Q patologică sau QS; e) dedublarea zg. II la aortă.
d) supredenivelarea segmentului ST+unda T A,C,D
de tip coronarian
e) PQ mai mic de 0,12 s. 132. Suflul diastolic în insificienţa aortică se
C,D aude:
a) La apex;
127. Complicaţiile infarctului miocardic: b) în punctul Botkin - Erbah;
a) anevrizm disecant al aortei; c) la aortă
b) anevrizm cronic al cordului; d) pe dreapta lângă procesul xifoid
c) diabet zaharat e) pe artera cubitală.
d) dereglări de ritm B,C
e) insuficienţă renala acută.
A,B,D 133. Tahicardia sinusală se depistează în:
a) anemii severe;
128. Penrtu accesele de angină pectorală este b) ulcer gastric;
caracteristic: c) hipertiroidism;
a) durata durerilor retrosternale până la 15 d) sub influenţa atropinei;
min; e) pielonefrite
b) durerile cedează după administrarea A,C,D
nitroglicerinei;
c) iradierea durerilor în piciorul stîng; 134. Pentru insuficienţa aortică este
d) hemoptizia caracteristic:
e) ameţeli. a) suflu sistolic la aortă;
A,B b) suflu diastolic la aortă;
c) zg.II diminuat la aortă;
129. Simptomele caracteristice pentru d) zg.II accentuat la aortă;
stenoza aortică valvulară: e) zg. I diminuat la apex
a) freamăt sistolic deasupra aortei; B,C,E
b) freamăt sistolic la apex;
c) suflu diastolic la aortă; 135. Bradicardia sinusală poate fi cauzată de:
d) suflu sistolic la aortă + carotide; a) influenţa glicozidelor cardiace;
e) diminuarea Zg II la aortă. b) influenţa adrenalinei;
A,D,E c) influenţa frigului;
d) mixedem;
130. Ameţeli la efort fizic sînt caracteristice e) hipertermie

43
 A,C,D A,C,D

136. Extrasistolia se poate întâlni:
a) la persoanele sănătoase(număr limitat);
b) în tireotoxicoză;
c) în colită ulceroasă nespecifică;
d) la folosirea ceaiului, cafelei (doze
exagerate).
e) În emfizem pulmonar
A,B,D
141. Semnele radiologice ale stenozei aortice
sunt:
a) hipertrofia ventriculară stângă;
b) talia cardiacă dispare;
c) talia cardiacă evidenţiată
d) hipertrofia atriului drept.
e) configuraţia mitrală a cordului.
A,C

137. Semnele ECG ale blocului 142. Complexul QRS pe traseul ECG
atrioventricular gr.III reflectă:
a) numărul undelor P este egal cu numărul a) depolarizarea atriilor;
complexelor QRS; b) depolarizarea ventriculelor;
b) numărul complexelor QRS este mai mic c) excitabilitatea ventriculelor
decăt cel al undelor P; d) conductibilitatea intraventriculară
c) undele P şi complexele QRS se e) starea refractară.
înregistrează în ritm propriu; B,C,D
d) unda P se înregistrează bifazică
e) Intervalul P-Q mai mic de 0,12s. 143. În focarul aortic zgomotul II poate fi
B,C diminuat în:
a) insuficienţa mitrală;
138. Semnele ECG caracteristice pentru b) insuficienţa aortică;
blocul de ram al fasciculului His: c) hipertensiunea arterială;
a) modificarea undei P; d) stenoza aortică;
b) unda P nu este schimbată; e) stenoza mitrală.
c) complexul QRS nu este dilitat; B,D
d) durata complexulului QRS mai mare de
0,11 144. Complicaţiile hipertensiunii arteriale
e) axa electrică deviată spre stânga. sunt:
B,D a) accident vascular cerebral;
b) infarctul miocardic;
139. Semnele ECG caracteristice pentru c) cord pulmonar cronic
fibrilaţia atrială sunt: d) insuficienţa hepatică;
a) dilatarea undei P; e) artrită reactivă
b) dispariţia undelor P; A,B
c) dispariţia complexului QRS;
d) apariţia undelor f. 145. Electrostimularea cardiacă este indicată
e) extrasistolie ventriculară. în:
B,D a) bloc atrioventricular de gr. III
b) b) bloc atrioventricular de gr. II, grad
140. Semnele radiologice ale insuficienţei avansat
aortice sunt: c) c) extrasistole ventriculară frecventă
a) talia cardiacă evidenţiată; d) d) colaps
b) talia cardiacă dispare; e) criză hipertensivă.
c) dilatarea aortei; A,B
d) hipertrofia ventriculară stângă excentrică
e) mărirea atriului drept 146. Fibrilaţia atrială este întâlnită mai

44
 frecvent în: A,C,E
a) insuficienţa aortică;
b) hipertensiunea arterială; 152. Care semne clinice ssunt specifice
c) insuficienţa mitrală; tahicardiei paroxistice supraventriculare :
d) stenoza mitrală a) început brusc
e) coarctaţia aortei. b) început treptat
C,D c) puls ritmic, FCC până la 140 bătăi de
minut
147. Zgomotul I este diminuat la apex în: d) puls ritmic, FCC mai frecvent de 140 bătăi
a) stenoza mitrală; pe minut
b) insuficienţa mitrală; e) puls aritmic, frecvent.
c) stenoza arterei pulmonare; A,D
d) insuficienţa aortică;
e) stenoza tricuspidiană. 153. Caracterizaţi zgomotele cardiace în
B,D stenoza aortică:
a) Zg. I la apex poate fi diminuat
148. Suflul diastolic se auscultă în: b) Zg. I la apex poate fi accentuat
a) stenoza mitrală c) Zg. II la aortă este diminuat
b) stenoza arterei pulmonare d) Zg. II la aortă este accentuat
c) stenoza aortică e) suflu diastolic la aortă
d) insuficienţa mitrală A,C
e) insuficienţa aortică.
A,E 154. Caracterizaţi zgomotele cardiace în
stenoza aortică:
149. Formele dureroase clinice ale a) Zg. I la apex poate fi diminuat
cardiopatiei ischemice sunt: b) Zg. I la apex poate fi accentuat
a) angorul pectoral c) Zg. II la aortă este diminuat
b) infarctul miocardic d) Zg. II la aortă este accentuat
c) tromboembolismul arterei pulmonare e) suflu sistolic la aortă
d) tulburările de ritm A,C,E
e) insuficienţa cardiacă
A,B 155. Caracterizaţi zgomotele cardiace în
insuficienţa aortică:
150. Indicaţi semnele clinice şi ECG ale a) Zg. I la apex poate fi diminuat
fibrilaţiei atriale: b) Zg. I la apex poate fi accentuat
a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele “f” c) Zg. II la aortă este diminuat sua lipseşte
b) frecvenţa contracţiilor cardiace joasă d) Zg. II la aortă este accentuat
c) lipsa undei T e) suflu diastolic la aortă
d) lipsa deficitului de puls A,C,E
e) intervale R-R diferite pe traseul ECG
A,B,E 156. Caracterizaţi zgomotele cardiace în
insuficienţa aortică:
151. Indicaţi semnele clinice şi ECG ale a) Zg. I la apex poate fi diminuat
fibrilaţiei atriale: b) Zg. I la apex poate fi accentuat
a) lipsa undei P şi înlocuire ei cu undele “f” c) Zg. II la aortă este diminuat sua lipseşte
b) lipsa undei T d) Zg. II la aortă este accentuat
c) frecvenţa contracţiilor cardiace mare e) suflu sistolic la aortă
d) lipsa deficitului de puls A,C
e) intervale R-R diferite pe traseul ECG

45
157. Caracterizaţi suflul sistolic din stenoza a) se măreşte bilateral matitatea absolută a
aortică valvulară: inimii;
a) atenuat, de durată scurtă, fin b) se măreşte bilateral matitatea relativă a
b) rugos pe aortă inimii;
c) creşte la reţinerea respiraţiei după în expir c) se măreşte matitatea relativă a inimii în
cu apnee stânga
d) se accentuiază în tahiaritmii d) se măreşte matitaea relativă a inimii în
e) se propagă pe arterele carotide. dreapta
B,C,E e) e)unghiul cardio-hepatic devine obtuz .
A,E
158. Indicaţi semnele ECG caracteristice
stenozei aortice: 163. Datele palpatorii în insuficienţa
a) ritm sinusal valvulelor aortice:
b) fibrilaţie atrială a) pulsaţia retrosternală;
c) ritm atrioventricular b) şoc apexian globulos;
d) hipertofia ventriculului stâng concentrică c) şoc apexian micşorat în amplitudine;
e) hipertrofia atriului stâng. d) şoc cardiac;
A,D e) puls "celler et altus" (saltareţ ţi
depresibil).
159. Indicaţi semnele stetacustice ale A,B,E
insuficienţei valvei mitrale:
a) Zg. I deseori lipseşte 164. Pulsaţia epigastrală se întâlneşte în:
b) Zg. I frecvent diminuat a) hipertrofia ventriculului drept;
c) Zg. I frecvent accentuat b) hipertrofia şi dilatarea ventriculului
d) Zg. I frecvent nemodificat drept;
e) Zg. II pe artera pulmonară accentuat. c) hipertrofia ventriculului stâng;
B,E d) pulsaţia aortei abdominale
e) pulsaţia ficatului.
160. Semnele clinice frecvent întîlnite în B,D,E
stenoza mitrală sunt:
a) edeme periferice 165. În ce valvulopatii apare "freamătul catar"
b) dureri abdominale în urma măririi sistolic?
ficatului a) stenoza aortică;
c) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atriale b) stenoza mitrală;
d) bradipnee c) insuficienţa valvei mitrale;
e) hemoptizie d) stenoza orificiului arterei pulmonare;
C,E e) în tetralogia Fallot.
A,D,E
161. Semnele clinice întîlnite în stenoza
mitrală sunt: 166. În ce valvulopatii se palpează "freamătul
a) edeme periferice catar" diastolic?
b) dereglări deglutiţiei a) stenoza arterei pulmonare;
c) palpitaţii din cauza fibrilaţiei atriale b) stenoza mitrală;
d) bradipnee c) insuficienţa valvelor mitrale;
e) hemoptizie d) stenoza tricuspidiană
B,C,E e) insuficienţa tricuspidiană
B,D
162. Cum se schimbă limitele inimii în caz de
acumulare mare de lichid în pericard? 167. Datele palpatorii în stenoza mitrală:

46
 a) freamătul catar diastolic; e) desen pulmonar accentuat
b) pulsaţia în regiunea epigastrală; A,B
c) şoc apexian intensificat;
d) şoc cardiac; 173. Care caracteristici deosebesc frotaţiile
e) pulsaţia retrosternală pericardice de suflurile intracardiace?
A,B,D a) se ascultă în sistolă şi diastolă;
b) nu iradiază;
168. Datele palpatorii în stenoza aortică: c) se aud mai bine în regiunea matităţii
a) pulsaţia retrosternală; absolute a inimii (endoapexian);
b) fenomenul freamătului catar sistolic; d) iradiază după fluxul sângelui;
c) pulsul tardus et parvus; e) se aud în timpul sistolei.
d) şocul apexian atenuat; A,B,C
e) apariţia şocului cardiac.
B,C 174. În ce valvulopatii cardiace ar putea să se
mărească tensiunea venoasă?
169. Cum se schimbă proprietăţile pulsului în a) stenoza mitrală compensată;
stenoza mitrală? b) stenoza mitrală decompensată;
a) p. differens; c) insuficienţa valvei tricuspidiene;
b) p. dificiens d) stenoza orificiului aortic
c) p. dicroticus; e) prolaps mitral
d) p. parvus; B,C
e) p. celler.
A,B 175. Ce este lezat mai frecvent în endocardita
infecţioasă:
170. Proprietăţile pulsului în insuficienţa a) valvulele aortice;
valvelor aortice: b) valvulele mitrale;
a) p. magnus; c) valvulele pulmonare;
b) p. celler et altus; d) valvulele tricuspidiene;
c) p. molles; e) inelul aortic.
d) p. frecvens; A,B
e) p. differens.
A,B,D 176. Simptomele clinice în stenoza aortică
sunt:
171. Ce proprietăţi ale pulsului se determină a) paloarea tegumentelor;
la palpare? b) cianoza tegumentelor;
a) presiunea; c) durerile retrosternale (anginoase);
b) ritmul; d) pulsaţia arterelor carotide
c) frecvenţa; e) pulsaţia ficatului
d) amplitudinea; A,C
e) tensiunea arterială.
A,B,C,D 177. Care sunt cauzele mai frecvente ale
valvulopatiilor dobândite?
172. Semnele radioscopice de acumulăre de a) endocardita reumatismală;
lichid între foitele pericardului: b) pneumonia;
a) forma de trapez a umbrei inimii; c) endocardita bacteriană;
b) micşorarea sau lipsa pulsaţiilor pe d) pericardita
conturul inimii; e) sifilisul.
c) umbra - configuraţia aortică; A,C,E
d) umbra - configuraţia mitrală

47
178. Ce complicaţii pot aparea în infarct b) insuficienţa valvelor aortice;
miocardic? c) stenoza aortică;
a) ruperea muschiului cardiac şi d) stenoza mitrală;
tamponada inimii; e) insuficienţa valvei tricuspidiene.
b) disritmii cardiace; B,C
c) hipertrofia ventriculului drept;
d) şocul cardiogen; 184. Evoluţia căror valvulopatii pot determina
e) pancreatita. apariţia şocului cardiac?
A,B,D a) stenoza aortică;
b) insuficienţa valvelor tricuspidiene;
179. Semnele clinice caracteristice pentru c) insuficienţa valvelor aortice;
miocardită sunt: d) stenoza mitrală;
a) atenuarea Zg.1 la apex; e) insuficienţa valvei mitrale.
b) mărirea limitei matităţii relative a B,D,E
inimii în stânga şi în jos;
c) suflu sistolic în focarul mitral; 185. Care sunt cauzele pulsaţiei în regiunea
d) Zg. 1 intensificat la apex; epigastrală?
e) suflu diastolic la aortă. a) hipertrofia şi dilatarea ventriculului
A,B,C drept;
b) hipertrofia ventriculului stâng;
180. În ce afecţiuni apare hipertensiunea c) pulsaţia aortei abdominale;
arterială secundară? d) hipertrofia şi dilatarea atriului stâng;
a) glomerulonefrita difuză; e) pulsaţia ficatului.
b) pielonefrita cronică bilaterală; A,C,E
c) polichistoza renală;
d) hipofuncţia glandelor suprarenale; 186. Maladiile în care se întîlneşte suflu
e) feocromocitomul. sistolic sunt:
A,B,C,E a) insuficienţa mitrală
b) insuficienţa tricuspidiană
181. Indicaţi valvulopatiile congenitale: c) insuficienţa arterei pulmonare
a) insuficienţa valvei mitrale; d) stenoza aortică
b) coarctaţia de aortă; e) atenoza mitrală
c) tetralogia Fallot; A,B,D
d) defectul septal ventricular
e) insuficienţa valvei tricuspidiene. 187. Sindromul de insuficienţă ventriculară
B,C,D stângă nu se manifestă in caz de:
a) stenoză mitrală
182. Indicaţi valvulopatiile congenitale: b) infarct miocardic
a) insuficienţa valvei mitrale; c) criză hipertensivă
b) coarctaţia de aortă; d) insuficienţă aortică
c) tetralogia Fallot; e) insuficienţă tricuspidiană
d) canal atrial persistent A,E
e) insuficienţa valvei tricuspidiene
B,C,D 188. Semnele stetacustice ale insuficienţei
aortice nu pot fi:
183. Pentru care valvulopatii sunt a) Zg.I diminuat la apex
caracteristice durerile retrosternale (angorul b) Suflu sistolic la aortă
pectoral)? c) Zg.II diminuat la aortă
a) insuficienţa valvei mitrale d) Suflu diastolic la aortă

48
 e) Dedublarea Zg. II la aortă a) ateroscleroza
B,E b) miocardite virale
c) anomalii imune
189. Care proprietăţi ale pulsului nu sunt d) incidenţă familială
caracteristice pentru stenoza mitrală? e) cardioscleroza postinfarct
a) p. differens B,C,D
b) p. salient
c) p. dicroticus 194. Cele mai frecvente cauze ale
d) p. parvus cardiomiopatiei restrictive sunt:
e) p. tardus a) endomiocardiofibroze
B,C,E b) amiloidoza
c) cardiopatie ischemică
190. Care din afirmaţiile de mai jos este d) endocardita fibroplastică
incorectă? e) traume repetate
a) consecutivitatea auscultaţiei inimii e A,B,D
determinată de frecvenţa leziunii
valvulelor 195. Cele mai frecvente cauze ale pericarditei
b) cel mai frecvent se afectează valvulele sunt:
mitrale a) reumatismul (febra reumatismală)
c) la sănătoşi în toate cele cinci puncte b) tuberculoza
clasice de ausculatţie se aud două c) infarctul miocardic acut
zgomote d) uremia
d) după I zgomot urmează pauza lungă e) ciroza hepatică
e) după al II zgomot urmează pauza A,B,C,D
scurtă
D,E 196. Locurile de propagare a suflului
diastolic în insuficienţa valvei aortice sunt:
191. Staza venoasă de lungă durată în marea a) vasele cervicale
circulaţie sanguină (la insuficienţa b) regiunea interscapulară
tricuspidiană) provoacă dereglări în c) punctul de auscultaţie Erbah-Botkin
următoarele organe: d) baza procesului xifoid
a) ficat e) apexul inimii
b) rinichi C,E
c) tubul digestiv
d) articulaţii 197. Apreciaţi locurile de propagare a
e) plămâni suflului diastolic în insuficienţa valvei
A,B,C aortice:
a) fosa axilară stîngă
192. Angorul pectoral la bolnavii suferitori de b) regiunea interscapulară
cardiomiopatie hipertrofică e cauzat de: c) punctul de auscultaţie Erbah-Botkin
a) creşterea masei ventriculului stâng d) baza procesului xifoid
b) comprimarea sistolică a arterelor e) şocul apexian
intramurale A,C
c) asocierea aterosclerozei
d) tulburări endocrine 198. Ce modificări se evidenţiază pe ECG în
e) anomalii ale structurii colagenului stenoza aortei?
A,B a) hipertrofia ventricolului drept
b) hipertrofia ventricolului stâng
193. Cauze cardiomiopatiei dilatative sunt: c) blocul ramurei stângi al fascicolului

49
 His a) pirozisul;
d) hipertrofia atriului stâng b) combustia esofagului în primele 7-10
e) tahicardia sinusală zile;
B,C,D c) esofagita corozivă;
d) puseu de hipertensiune arterială;
199. În ce cazuri nu se va depista e) gastrita acută.
hipertensiunea arterială secundară? Răspuns B,C,D.
a) coarctaţia aortei
b) afecţiuni renale difuze
204. Mirosul fetid din gură se datorează:
c) ateroscleroza arterei renale
a) bolii ulceroase necomplicate a
d) stenoză atrioventriculară stângă
stomacului;
e) hiperaldosteronism primar
b) gastritei acute;
D,E
c) gastritei hiperacide cronice;
200. Voma esofagiană are următoarele d) cancerului esofagian complicat cu
particularităţi: stenoză;
e) ahalaziei cardiei.
a) survine fără greţuri; D,E
b) apare după greaţă;
c) masele vomitive conţin hrană 205. Eructaţie cu miros fetid din gură este
modificată; caracteristică pentru:
d) masele vomitive conţin hrană a) gastrita acută;
nemodificată; b) hiperclorhidrie;
e) masele vomitive nu conţin pepsină şi c) cancerului gastric cu ahilie;
acid clorhidric. d) dilatarea pronunţată a stomacului;
A,D,E. e) esofafita catarală
B,C,D.
201. Îngustarea funcţională a esofagului se
deosebeşte de cea organică prin: 206. Masele vomitive cu miros fetid, care
a) hrana solidă trece cu mult mai liber conţin produse alimentare demult ingerate,
b) hrana lichidă trece cu mult mai lent se observă în:
c) se dezvoltă treptat a) diverticule esofagiene;
d) apare sub forma de acces b) ahalazia cardiei;
e) nu dispare după administrarea c) cancerul esofagian cu distrucţie;
spasmoliticilor d) stenoza pilorică;
Răspuns A, D e) gastrita acută
A,C,D
202. Hipersalivaţia e caracteristică pentru
următoarele stări patologice: 207. Eructaţia amară se depistează în:
a) colecistita; a) stenoza esofagului;
b) esofagita; b) stenoza pilorului;
c) stenoza esofagului; c) refluxul duodeno-gastral;
d) hepatita cronică virală; d) colecistita cronică;
e) ciroza hepatică e) gastrita hiperacidă
Răspuns B,C C,D.

203. Contraindicaţiile pentru efectuarea 208. Disfagia este caracteristică pentru

fibroesofagoscopiei sunt următoarele stări: următoarele stări patologice:
a) cancerul esofagian;

50
 b) combustia esofagiană; c) la gravide;
c) tumori mediastinale; d) ahlorhidrie;
d) angina pectorală; e) hiperclorhidrie
e) insuficienţa mitrală Răspuns C,D
A,B,C,E
214. În care din cazurile de mai jos numite se
209. Metode cele mai informative diagnostice întîlneşte eructaţia:
în afecţiuni esofagiene sunt: a) psihoneuroză;
a) examenul citologic al apelor de b) boala ulceroasă;
spălătură; c) hepatita cronică
b) radiografia esofagului; d) stenoza pilorului;
c) fibroesofagogastroscopia; e) colon iritabil
d) pH-metria Răspuns A,B,D
e) Rö-scopia baritată a esofagului
A,B,C.
215. Mirosul fetid din cavitatea bucală se
datorează:
210. Contrindicaţiile pentru efectuarea a) cariei dentale;
esofagoscopiei sunt: b) colecistitei cronice;
reflex vomitiv exarerat c) tumorii maligne a esofagului;
combustie esofagiană d) degradării alimentelor în acalazia
esofagite corozive cardiei;
anevrismul aortei e) hepatitei cornice.
puseu hipertensiv Răspuns A,C,D.
Răspuns B,C,D,E.
216. Pofta de mîncare la bolnavii cu boala
211. Dispariţia poftei de mîncare (anorexie), ulceroasă este:
mai des se întîlneşte în: a) mărită (bulemie)
a) hepatita cronică; b) frica faţă de mîncare (citofobie)
b) esofagita; c) perversia poftei de mîncare;
c) stenoza pilorică; d) aversiune faţă de carne;
d) cancer gastric; e) aversiune faţă de fructe
isterie A,B.
D,E.
217. Voma de origine gastrică are următoarele
212. În boala ulceroasă cu localizarea ulcerului particularităţi:
în stomac se observă: a) se produce fără greaţă;
a) scăderea poftei de mîncare; b) se produce după greaţă;
b) diaree; c) masele vomitive conţin alimente
c) citofobie; nedigerate;
d) eructaţie acidă; d) masele vomitive conţin alimente
e) sughiţ digerate;
Răspuns C,D e) masele vomitive conţin pepsină şi acid
clorhidric.
213. Perversia poftei de mîncare se întîlneşte la B,D,E.
pacienţii cu:
a) gastrita cronică; 218. Voma apărută peste 10-15 minute după
b) boală ulceroasă; masă se întilneşte în:

51
 a) acalazia cardiei; d) pielonefrita cronică
b) ulcerul porţiunii cardiale a stomacului; e) colecistita cronică
c) cancerul porţiunii cardiale a stomacului; A,B,C
d) gastrită acută;
e) gastrită cronică 224. Hemoragia gastrică clinic se manifestă
B,C,D. prin:
a) hematemeză;
219. Voma apărută peste 2-3 ore după masă se b) vomă cu “zaţ de cafea”;
întilneşte în: c) constipaţii;
a) acalazia cardiei; d) melenă;
b) ulcer duodenal; e) diaree
c) ulcerul corpului stomacului; A,B,D
d) cancerul corpului stomacului;
e) ulcerul porţiunii pilorice a stomacului 225. La inspecţia abdomenului peristaltica
C,D. gastrică este apreciată la:
a) persoane sănătoase;
220. Voma apărută peste 4-6 ore după masă se b) persoane caşexiate;
observă în: c) în gastrită hiperacidă;
a) ulcerul porţiunii pilorice a stomacului; d) stenoza pilorului;
b) ulcerul duodenal; e) persoane obeze
c) gastrita acută B,D
d) cancerul intestinului gros;
e) esofagita 226. Clapotajul gastric se determină peste 7-8
A,B. ore după masă:
a) la persoane sănătoase;
221. Reacţia bazică a maselor vomitive se b) în stenoza pilorică;
întilneşte în: c) în gastrosucoree;
a) hiperclorhidrie; d) în ulcer duodenal necomplicat;
b) stenoza pilorului; e) în gastrita anacidă
c) insuficienţa renală; B,C
d) refluxul duodenogastral; 227. Pentru stenoza porţiunii pilorice a
e) gastrita acută stomacului e caracteristic:
B,C,D. a) dureri de “pumnal”;
b) dureri permanente în epigastru;
222. Acidul lactic, determinat în sucul gastric c) eructaţie cu miros fetid;
inducă la: d) constipaţii;
a) gastrita hipoacidă; e) voma peste 2-3 ore după masă
b) achilia gastrică; B,C,D.
c) neoplasm al stomacului;
d) stenoza pilorului; 228. Semnele directe şi inderecte radiologice
e) gastrita cu aciditatea nemodificată ale bolii ulceroase sunt:
B,C a) lipsa plicelor mucoasei;
b) hipertrofia plicelor mucoasei;
223. Hematemeza este des întîlnită în: c) “nisa”;
a) boala ulceroasă; d) intensificarea peristalticii;
b) gastrita cronică erozivă; e) prezenţa stratului secretor
c) cancer şi polipi ai stomacului; C,D,E.

52
 234. În patologia ficatului şi căilor biliare
229. Pentru hemoragiile gastrice e ridicarea temperaturii (starea febrilă)
caracteristic: se întîlneşte în:
voma “zaţ de cafea” A. procese acute inflamatorii a colecistului;
voma cu sînge de culoare roşu-aprins B. abcesele ficatului;
melenă C. dischinezia căilor biliare;
fecale sub forma de bulgăraşi (“scibale”) D. ciroza hepatică;
hematemeza E. cancerul hepatic
A,C. A,B,D,E.

230. Voma în cazul bolii ulceroase are 235. Deplasarea limitei inferioare a ficatului în
următoarele particularităţi: jos se manifestă în:
a) greaţa precedează voma; a) micşorarea ficatului;
b) apare la apogeul durerii; b) hepatită;
c) aduce amelioraea stării; c) chist hidatic a ficatului;
d) masele vomitive au gust şi miros acru; cancerul şi ciroza ficatulu
e) voma este permanentă ascită
A,B,C,D. B,C,D.

231. Din care componente e format reactivul 236. Dureri în regiunea iliacă dreaptă se
Gregersen? determină în:
a) iod; apendicita
b) soluţie de lugol; tbc cecului
c) soluţie amidopirină 10% cancerul intestinului gros
d) apă oxigenată (peroxid şi hidroxid); cancerul intestinului subţire
e) benzidină colecistita acută
C,D,E. Răspuns A,B,C

232. Prezenţei stenozei porţiuni pilorice a 237. Cauzele meteorismului sunt:

stomacului e caracteristic: A. intensificarea formării gazelor în
a) mişcări peristaltice în epigastru; intestin;
b) încordare musculară la palpare; B. scăderea motilităţii intestinale;
c) clapotaj tardiv al stomacului; C. aerofagie;
d) voma alimentelor îngerate în ajun; D. scăderea absorbţiei gazelor prin peretele
e) voma alimentelor consumate la câteva intestinal;
zile E. reflux duodeno-gastral
Răspuns A,C,D,E A,B,C,D.

233. Durerile în formă de acces sunt 238. Bolnavul cu un proces neoplazic al

caracteristice mai mult pentru: stomacului prezintă acuze la:
a) colilitiaza; a) xerostomie;
b) hepatita cronică; b) repulsie faţă de carne;
c) discinezia hipertonică a vezicii biliare; c) vomă cu alimente îngerate în urmă cu
d) ciroza hepatică; 24 ore;
e) ulcer duodenal cicatrizat d) dureri permanente în epigastru;
Răspuns A,C e) bulemie
Răspuns B,C,D

53
 a) anemia;
239. Deplasarea marginii inferioare a ficatului b) leucopenia;
în jos se observă la: c) leucocitoza;
a) meteorism; d) trombocitopenie;
b) poziţia joasă a diafragmului; e) limfocitopenie
c) ascită Răspuns A,B,D
d) hepatită acută;
chist hidastic a ficatului 245. Sindromul hemoragipar si hemoragic în
B,D,E. ciroza ficatului se manifestă prin hemoragii:
a) gingiragii şi epistaxis;
240. Deplasarea marginii inferioare a ficatului b) pulmonare;
în sus se observă la: c) din venele esofagiene;
meteorism; d) peteşii (hemoragii subcutane);
gastrita; e) metroragii
ciroza hepatică atrofică; Răspuns A,C,D,E
colecistită
chist hidastic 246. Care din segmentele intestinale se
A,C. palpează bimanual:
a) intestinul sigmoid;
241. Febra în patologia sistemului hepatobiliar b) intestinul cec;
denotă de: c) colonul ascendent;
a) abcesul ficatului; d) colonul descendent;
b) cancerul ficatului; e) pilorul
c) stenoza pilorică; Răspuns C,D
d) colecistită acută;
e) dischinezia vizicii biliare 247. Eructate cu miros de putrefacţie este
Răspuns AB,D cauzată de:
a) stenoza decompensată a pilorului;
242. La dezvoltarea ascitei în ciroza hepatică b) hipoclorhidrie;
participă următorii factori: c) ahilie cu stază;
a) hipervagotonia; d) staza conţinutului în cancer stomacal;
b) hipergamaglobulinemia; e) colecistita cronică.
c) dereglarea sintezei albuminelor; Răspuns A,C,D
d) reţinerea Na şi apei;
e) stază în vene mezenteriale 248. În ce caz durerile au caracter
Răspuns C,D,E preponderent sezonier?
a) ulcer a regiunii cardiale a stomacului
243. Auscultaţia ficatului este informativă b) ulcer gasric
pentru diagnostic în: c) ulcer piloric
a) hepatită; d) ulcer duodenal
b) ciroza hepatică; e) ulcer bostbulbar
c) ascită; Răspuns C,D
d) perihepatită;
e) pericolecistită 249. În boala ulceroasă cu localizarea ulcerului
Răspuns D,E în duoden se observă:
a) scăderea apetitului;
244. Manifestările hipersplenismului sunt: b) creşterea apetitului;

54
 c) anorexie; d) degete hipocratice,
d) citofobia; e) acrocianoza
e) perversia poftei de mîncare Răspuns A,B,C,D
B,D.
255. În ciroza hepatică biliară se determină
250. Cele mai frecvente complicaţii în boala creştere în ser a:
ulceroasă sunt: a) bilirubinei conjugate
a) hemoragie; b) bilirubinei neconjugate
b) perforarea; c) bilirubinei conjugate şi neconjugate
c) penetrarea; d) acizilor biliari
d) stenoza; e) colesterolului
e) diaree. Răspuns A,D,E
A,B,C,D.
256. În colecistita acută şi cronică semnele
251. Culoarea neagră a fecalelor poate frecvente sunt:
însemna: a) Musset-Cheorghievski,
a) consumul preparatelor de bismut şi fier; b) Ortner,
b) hemoragie; c) Obrazţov-Merfi,
c) consumul carbolenului; d) Vasilenko
d) consumul coacăzei negre; e) Pasternaţkii
e) consumul lactatelor Răspuns A,B,C,D
Răspuns A,B,C.D.
257. Concentraţia mărită de estrogeni în sânge
252. Factorii de baza ce duc la diaree în la bolnavii cu afecţiuni hepatice explică
prezenţa de:
patologia tractului gastro-intestinal sunt:
a) steluţe vasculare,
a) peristaltismul accelerat, b) palme hepatice,
b) tulburările de absorbţie; c) limbă zmeurie,
c) încordarea peretelui abdominal, d) capul meduzei,
d) inflamaţia acută a peritoneului, e) ginecomastie.
e) peristaltismul redus Răspuns A,B,C,E
Răspuns A,B
258. Turburările absorbţiei vitaminelor în
253. Palpaţia superficială a abdomenului intestin se manifestă prin:
serveşte pentru aprecierea: pielea rugoasă,
a) zonelor dolore, steluţele vasculare,
b) proeminenţelor herniale, teleangiectazii,
c) încordarea peretelui abdominal, fisuri pe buze,
d) inflamaţia acută a peritoneului, prurit cutanat
e) dimensiunilor intestinului gros Răspuns A,D
Răspuns A,B,C,D
259. Contraindicaţiile fibrogastroscopei sunt:
254. Semne caracteristice cirozei hepatice sunt: diverticule esofagiene,
a) steluţe “vasculare” şi palme “hepatice”, tumorile esofagului cu îngustarea lui,
b) limba “zmeurie”, isterie,
c) xantome şi xantelazme, ginecomastie la anevrismul aortei,
bărbaţi, infarct miocardic acut

55
 Răspuns A,B,D,E colonul transvers
colonul ascendent;
260. Anemia în ciroza hepatică este cauzată de: colonul descendent;
hipersplenism, pilorul
hemoragii gastro-intestinale, Raspuns B,C,D
insuficienţa hepato-celulară,
hiperbilirubinemie, 266. La palparea superficială a abdomenului
hipercolesterolemie se poate aprecia;
Răspuns A,B a) marginea ficatului;
b) încordarea muşchilor abdomenului;
c) mobilitatea colonului sigmoid;
261. Cele mai frecvente motive directe de d) hernia liniei albe;
moarte a bolnavilor de ciroză hepatică sunt: e) dimensiunile colonului transvers
ascita marcată, Raspuns B,D
hemoragii gastro-intenstinale,
coma hepatică,
hiperbilirubinemia marcată,
267. Tulburarea inactivării estrogenilor în
hipercolesterolemie
afecţiunile hepatice se manifestă prin
Răspuns B,C
a) icter;
b) steluţe vasculare;
262. Pentru hemoragia gastrică este c) xantomatoza;
caracteristic: d) palme hepatice;
a) sputa sanguinolentă; e) dilatarea venelor;
b) voma “în zaţ de cafea”; Raspuns B,D
c) melena;
d) palpitaţii;
e) diareea 268. Pentru stenoza pilorului este
Răspuns B,C,D caracteristic:
a) durere acută de pumnal la epigastru;
263. În cadrul examenului radiologic al b) poziţie forţată de decubit dorsal;
cancerului gastric se pot depista: c) melena;
nişa d) eructaţie cu miros de ou clocit;
defect de umplere e) constipatii
lipsa cutelor mucoasei Raspuns D,E
lipsa peristaltismului în reg. afectată
strat secretor
Răspuns B,C,D 269. Ce este caracteristic vomei în stenoza
264. Pruritul cutanat apare în: pilorului?
a) boala Hodgkin; a) apare la apogeul durerii;
b) gastrita; b) are miros acru
c) icter mecanic; c) masele vomitive conţin bilă
d) anemia posthemoragică; d) are un miros de ou clocit;
e) diabetul zaharat e) o cantitate mare de mase vomitive
Raspuns A,C,E Raspuns D,E

265. Care din segmentele intestinale se

palpează bimanual? 270. În ce stări se constată o mărire simetrică
colonul sigmoid; a abdomenului:

56
 obezitate 274. Cauza durerilor epigastrice:
a) inflamaţia mucoasei stomacului
hepatomegalie
(gastrită);
tumoare mare în cavitatea abdominală b) dilatarea stomacului;
c) stenoza pilorului;
ascită d) disfagia;
splenomegalie e) compresiunea plexului solar ( de către
tumoră)
Raspuns A,D Răspins A,B,C,E

275. Simptomele ulcerului perforant sînt:

271. Pentru hemoragia gastrică este a) dureri „de pumnal”
caracteristic: b) vomă
a) voma “în zaţ de cafea” c) melenă
b) prezenţa produselor alimentare in d) disfagia
masele vomitive e) constipatie
c) prezenţa bulelor de aer în sângele Răspins A,B
eliminat
d) culoarea roşu-aprins al sângelui eliminat
e) reacţia acidă a maselor vomitive 276. Datele inspecţiei generale în perforaţia
Raspuns A,B,E ulcerului gastric şi duodenal (peritonită
acută):
a) poziţia forţată – decubit ventral (pe
272. Indicaţi modificarile primite la palpaţia abdomen);
ficatului în hepatita cronică: b) poziţia forţată – cu pumnii sau pernă
suprafaţa ficatului netedă apăsată în regiunea epigastrică;
suprafaţa ficatului tuberoasă c) imobil;
d) faţă hipocratică;
senzaţii dureroase uşoare e) culoare tegumentelor pământie
marginea ficatului ascuţita Răspuns B,D,E

marginea ficatului neregulată

Răspuns A,C,D
273. Indicaţi modificările obţinute la palparea
ficatului în ciroza hepatică:
suprafaţa ficatului netedă
suprafaţa ficatului tuberoasă
sensaţii dureroase uşoare
sensaţii dureroase pronunţate
marginea ficatului ascuţită
Raspuns B,C
277. Simptomele caracteristice cancerului
gastric sînt:
a) culoarea tegumentelor palidă;
b) hiperemia tegumentelor;
c) ganglion Virchow supraclavicular din
stânga;
d) cahexie;
e) bombare în regiunea paraombilicală
Răspuns A,C,D
278. Selectaţi simptomele caracterixtice
pentru stenoza pilorică?
diarea
voma cu miros de ouă clocite

57
 calexie d) compresiunea esofagului din afară
(ganglion limfatic, tumoră);
ţesutul adipos subcutan 2-2,5 cm
e) gastrită
tegumente palide şi uscate Răspuns B,C,D
Răspuns B,C,E 283. Cauzele vomei sunt:
a) ulcer gastric şi duodenal;
b) stenoza pilorului;
279. Simptomele stenozei pilorice c) ocluzie intestinală;
decompensate sunt: d) hepatita cronică;
a) hiperemia tegumentelor; e) uremia
b) caşexia; Răspuns A,B,C,E
c) mişcările peristaltice în regiunea
epigastrică; 284. Cauzele melenei sunt:
d) clapotaj gastric peste 6-8 ore după a) hemoragie gastrică şi duodenală;
îngerarea alimentelor; b) cancer gastric în stadiu de
e) icter tegumantelor descompunere;
Răspuns B,C,D c) hemoragie din venele dilatate a
esofagului (ciroza ficatului);
d) hemoroizi;
280. Simptomele şi semnele caracteristice e) cancer rectului
pentru ulcer duodenal: Răspuns A,B,C
a) obezitatea;
b) caşexia; 285. Simptomele clinice a cancerului gastric
c) prezenţa ganglionului Virchow sunt:
supraclavicular pe stânga; a) discomfort şi dureri sîcîitoare
d) dureri sezoniere epigastrale; permanente în regiunea epigastrală;
e) dispariţia durerii după administrarea b) micşorarea poftei de mâncare până la
bicarbonatului de sodiu sau după vomă anorexie;
Răspuns A,D c) repulsie la carne;
d) hiperemia feţei şi a tegumentelor;
e) icter
281. La ce afecţiune a aparatului digestiv, Răspuns A,B,C
ţesutul adipos subcutanat poate să scadă
până la caşexie? 286. Selectaţi simptomele caracteristice
a) cancer gastric; pentru stenoza pilorică:
b) cancer esofagian; a) bombarea şi peristaltism în regiuna
c) stenoza pilorică; epigastrică;
d) gastrită cronică; b) radiologic - dilatarea stomacului
e) duodenită cronică pronunţată;
Răspuns A,B,C c) reţinerea sau lipsa evacuaţiei bariului
din stomac la radioscopie;
d) melena
282. Cauzele disfagiei sunt: e) diareea
a) ulcer gastric; Răspuns A,B,C
b) spasmarea difuză a esofagului;
c) cicatrice esofagiene; 287. Fosfotaza alcalină creşte în sânge în:
a) colestaza intra şi extrahepatică;

58
 b) ciroza biliară; Răspuns A, E.
c) colecistita cronică;
d) litiaza coledocului; 293. Care cunt contraindicaţiile puncîiei
e) steatoza hepatică bioptice hepatice?
Răspuns A,B,D a) indicele protrombinic sub 60%,
b) trombocitopenie sub 50 000
288. Apariţia sau intensificarea durerii la c) ascită infectată
palpatia în regiunea hipocondrului drept d) leucopenie sub 4,0 x 10³
poate fi cauzată de afectare: e) hipoalbuminemie
a) colecistului, Răspuns A, B, C.
b) fundului gastric,
c) splinei, 294. Lichidul ascitic neinfectat relevă:
d) esofagului a) transudat,
e) hemidiafragmei b) cu densitatea < 1015,
Răspuns A, E. c) cu densitatea > 1015,
d) proba Rivalt negativă,
289. Edeme de origine hepatică sunt: e) proba rivalt pozitivă.
a) dure, Răspuns A,B,D.
b) moi,
c) calde, 295. Cauzele sindromului ascitic în ciroza
d) palide, hepatică sunt:
e) reci. a) scaderea presiunii coloidosmotice
Răspuns B, C, D. intravasculare din cauza micţorării sintezei
albuminei
290. În ciroza hepatică de etiologie virală nu b) mărirea presiunii coloidosmotice
se determină: intravasculare
a) ficat micronodular, c) creşterea volumului sanguin circulator în
b) ficat macronodular, teritoriul renali încluderea mecanismelor
c) ficat „de muscat” renin-angiotensin-aldosteron
d) ficat grăsos, d) micşorarea volumului sanguin circulator
e) ficat neted în teritoriul renali încluderea mecanismelor
Răspuns C, D, E. renin-angiotensin-aldosteron
e) staza sanguină în circulaţia mare
291. La palpaţia stomacului se determină: Răspuns A,D.
a) curbura mică,
b) curbura mare, 296. Hepatita cronică persistentă morfologic
c) regiunea cardială, se manifestă prin:
d) fundul gastric, a) infiltrat inflămător în spaţiile porte
e) regiunea anterioară. b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu
Răspuns B, E. fibroza moderată
c) formarea septelor fibrotice neinflămători
292. Pentru afectarea ficatului este interlobulare
caracteristic: d) necroza celulară „în punte”
a) bilirubinemie, e) afectarea capsulei hepatice
b) hematurie, Răspuns A,B,C,D.
c) azotemie,
d) hiper proteinemie, 297. Hepatita cronică activă morfologic se
e) anemie. manifestă prin:

59
 a) infiltrat inflămător în spaţiile porte Răspuns B,D.
b) leziuni necrotice moderate intralobilare cu
fibroza moderată 302. Numiţi dimensiunile percutorii a ficatului
c) formarea septelor fibrotice neinflămători dupa Kurlov:
interlobulare a) I ordinata – 6 cm (± 3 cm)
d) necroza celulară „în punte” b) I ordinata – 9 cm (± 2 cm)
e) afectarea capsulei hepatice c) II ordinata – 3 cm (± 1 cm)
Răspuns AD. d) II ordinata – 7 cm (± 2 cm)
e) III ordinata – 2 cm (± 2 cm)
298. Numiţi cele mai informativă metodă de Răspuns B,D.
diagnostic a icterului mecanic:
a) ultrasonografia organelor abdominale
b) scintigrafia ficatului 303. Pe care linii se determină limitele
c) FEGDS percutorii a ficatului dupa Kurlov?
d) tomografia computerizată a) axilară anterioară
e) Rö-grafia abdomenului pe gol b) parasternală stîngă
Răspuns A,D. c) madiana anterioară
d) medioclaviculară dreaptă
e) pe rebordul costal stîng
299. Numiţi semne necaracteristice pentru Răspuns C,D,E.
ulcerul perforant:
a) semnele de iritare a peritoneului 304. Durerea abdominală este caracteristică
b) bradicardia pentru afectarea:
c) dureri colicative în epigastriu a) parenchimului ficatului
d) defans muscular a peretelui anterior b) capsulei Glisson
abdominal c) peritoneului
e) poziţia forţată a pacientului- fixarea d) parenchimei splinei
centurii scapulare e) colecistului
Răspuns C,E. Răspuns B,C,E.

300. Care din semnele enumerate de mai jos

nu sunt caracteristice pentru stenoza 305. Bilirubinuria se determină în:
pilorică? a) icter hemolitic
a) scădere în pondere b) icter mecanic
b) peristaltismul gastric marcat, vizibil c) icter parenchimatos
c) vomă cu conţinut de alimente îngerate cu o d) icter fals
zi înainte e) uremie
d) melena Răspuns B,C.
e) balonarea abdomenului
Răspuns D,E. 306. Icterul mecanic se caracterizează prin:
a) hiperbilirubinemie
301. Pentru cipoza hepatică decompensată este b) hiperurobilinurie
caracteristic: c) majorarea γ-globulinelor
a) hiperalbuminemie d) majorarea fosfatazei alcaline
b) hipoalbuminemie e) hiperbilirubinurie
c) urea sanguină crescută Răspuns A,D,E.
d) nivelul ureei sanguine scăzut
e) nivelul fibrinogenului crescut

60
307. Semnele caracteristice hemoragiei din e) gastrita tip C
varicele esofagiene: Raspuns B,C,D
a) dureri abdominale
b) pirozis 312. Numiţi criteriile hemoragiei din ulcerul
c) sînge roşu aprins în masele vomitive gastroduodenal:
d) sînge de culoare întunecată în masele a) poate aparea la 50% bolnavi cu ulcerul
vomitive duodenal
e) melena b) riscul hemoragiei ne depinde de durata
Răspuns D,E. patologiei date
c) cel mai frecvent simtom este melena
308. Particularităţile dezvoltării hipertensiunii d) microhemoragiile cronice nu provoacă
portale în ciroza hepatică macronodulară anemii
(virală) sunt: e) poate fi primul simptom în ulcerul gastric
a) precedă insuficienţa funcţională hepatică Răspuns B,C,E.
b) se dezvoltă periodic la exacerbări
c) se dezvoltă precoce 313. Care marcheri al virusului hepatitei B
d) se dezvoltă tardiv demonstrează replicarea virusului?
e) se dezvoltă la majorarea bilirubinei a) HBsAg
conjugate în sînge b) HBeAg
Răspuns B,D. c) Anti-Hbe
d) Anti-Hbcor IgG
309. Criteriile caracteristice gastritei cronice e) ADN-VHB
tipA sunt: Răspuns B,E.
a) hiperaciditatea
b) hipoaciditatea 314. Cauza proteinuriei funcţionale:
c) anemie deficitară de B12 a) lezarea inflamatoare a vaselor
d) atrofie pliurilor gastrice glomerulare;
e) paliditatea mucoasei gastrice b) schimbări degenerative în canalicule
Raspuns B, C, D, E renale;
c) proteinuria după un marş;
310. H. Pylori este: d) proteinuria la rece;
a) acidonerezistent e) ortostatică
b) acidorezistent C,D,E
c) neutralizează aciditatea gastrică
d) acidul clorhidric posedăacţiune neutră 315. Prin proteinuria renală organică
asupra metabolismului bacteriei înţelegem:
e) conţine un bogat echipament enzimatic a) apariţia proteinei în legătură cu lezarea
(ureaza, catalaza, fosfolipaua, proteaza, inflamatoare a glomerulelor şi
mucinoza) bazinetelor;
Raspuns B, E b) schimbările degenerative în canalicule
renale (nefropatii tubulare);
c) apariţia proteinleor în urină în urma
311. Enumeraţi patologiile unde H.Pylori este inflamaţiei tractului uroexcretor;
definit ca factor etiologic: d) proteinuria ortostatică;
a) gastrita tip A e) proteinuria febrilă.
b) gastrita tip B A,B,C
c) ulcer gastric
d) ulcer duodenal

61
316. În ce lezări a căilor urinare apare d) predominant pe faţă (sub ochi);
hematuria: e) sînt cianotice
a) în glomerulonefrită; A,B,D
b) nefrolitiază;
c) amiloidoza renală; 322. Durerile în regiunea lombară în lezarea
d) cancer a căilor excretoare de urină; rinichilor apar din cauza:
e) polichistoza renală. a) inflamaţiei ţesutului adipos perirenal;
A,B,D,E b) extensiei capsulei renale;
c) extensiei bazinetelor renale;
317. Cilindruria poate aparea: d) excitării parenchinului renal;
a) la oameni sănătoşi; e) edemelor renali.
b) în lezarea calicelor; A,B,C
c) în nefrolitiază;
d) în procesele inflamatoare a căilor 323. Caracterul simptomului de durere în
uroexcretorii; nefrolitiază:
e) în glomerulonefrită difuză. a) localizate în regiunea lombară;
A,D,E b) iradiază în umăr;
c) iradiază în perineu;
318. Prin metoda Pasternaţkii se determină: d) iradiază în canalul uretral;
f) dimensiunile rinichilor; e) iradiază sub omoplat.
g) nefroptoza; A,C,D
h) apariţia în urină a proteinelor după
tapotament în regiunea lombară şi 324. La palparea rinichilor bolnavul trebuie să
apariţia durerilor în regiunea lombară; fie în poziţie:
i) inflamaţia pelvisului renal; a) decubit dorsal;
j) dilatarea pelvisului renal. b) pe şezute;
C c) verticală;
d) decubit ventral;
319. Edemele renale apar în legătură cu: e) decubit lateral.
a) polidipsie; A,C
b) reţinerea de Na în organizm;
c) hipoalbuminemie; 325. Pentru glomerulonefrita acută e
d) retenţie acută de urină; caracteristic:
e) reţinenre de K în organizm a) cilinduria;
B,C,D b) proteinuria;
c) fosfaturia;
320. Pentru edemele renale e caracteristic: d) hematuria;
a) la palpaţie sunt reci; e) urobilinuria.
b) sunt calde, palide; A,B,D
c) sunt dure;
d) sunt laxe; 326. Pentru lezarea inflamatoare a bazinetului
e) se extind de sus în jos. renal este caracteristic:
B,D,E a) bacteriuria;
b) hematuria;
321. Caracteristica edemelor renale: c) leucocituria;
a) se răspândesc de sus în jos; d) hipertensiunea aterială;
b) apar dimineaţa; e) cilinduria (granuloşi şi ceroşi).
c) predominant pe picioare; A,B,C

62
 332. La inspecţia bolnavului cu acromegalie
327. Simptomul caracteristice pentru se observă:
insuficienţa renală cronică: a) exoftalmie;
a) pielea uscată; b) mărirea spaţiilor interdentari (diastemă);
b) pielea umedă; c) zîmbet forţat;
c) miros de amoniac din gură; d) ingustarea fantelor orbitale;
d) “steluţe vasculare” pe piele; e) îngroşarea şi creşterea neproporţională a
e) hipoizistenuria. arcadelor supraorbitale, mandibulei
A,C,E B,E

328. În ce afecţiuni renale apare 333. Starea tegumentelor în mixedem:

hipertensiunea arterială? a) exoftalmie;
a) arteriosclerozarea vaselor renale; b) paloarea fetei cu nuanta gălbuie;
b) lezarea canaliculelor (nefropatii c) acrocianoza;
tubulare ); d) cianoza difuza;
c) proces inflamator a glomerulelor e) tegumente uscate si reci.
(glomerulonefrită difuză); B,E
d) pielonefrită cronică;
e) inflamaţia vezicii urinare (cistită). 334. Starea ţesuturilor tegumentare în
A,C sindromul Iţenko-Kushing:
a) pigmentare bronzata a pielei
329. Cauza poliuriei poate fi: icter;
a) îngerarea lichidului în cantităţi mari; b) atrofia tesuturilor tegumentare a
b) diabet zaharat; coapselor abdomenului sub forma de
c) diabet însipid; strii violacee;
d) în perioada micşorarea edemelor; c) furunculoza;
e) în uremie (faza terminală). d) acrocianoza.
a) A,B,C,D A,C

330. Selectaţi simptomele clinice pentru 335. Acuzele bolnavului de mixedem:

inflamaţia vezicii urinare: a) crize de frisoane;
a) dureri în regiunea lombară; b) căderea părului;
b) dureri în regiunea suprapubiană; c) constipaţii;
c) micţiuni frecvente şi dureroase; d) sete violentă şi uscăciune în gură;
d) edeme pe faţă; e) somnolenţa.
e) edeme pe picioare. B,C;E
b) D,C
c) 336. Acuzele şi datele obiective bolnavului de
331. Selectaţi simptomele clinice în comă boala Iţenko-Cushing
uremică: (adenom basofil al hipofizei anterioare):
a) respiraţie Kussmaul; a) dispnee;
b) miros de uree din gură; b) polidipsie;
c) tegumente umede; c) semne de feminizare la bărbaţi;
d) miros de acetonă din gură; d) hirsitusm la femei;
e) tegumentele uscate. e) obezitate facială, trunculara.
d) A,B,E C, D, E
e)
337. Simptoamele oculare în mordul Basedov:

63
 a) simptomul Graefe; edeme,
b) simptomul Hyost. a) pigmentarea bronzată a pielei;
c) Simptomul Trusso; b) hipertensiune arteriala;
d) Simptomul Ellinec; c) caderea parului;
e) Simptomul Stelwag. d) albuminurie.
A,D,E A,C,E

338. Afecţiunea sistemului cardiovascular 343. La inspecţia bolnavului cu diabet zaharat

întâlnita la bolnavii de hipertireoză: se observă:
cresterea tensiunii pulsative, a) dereglarea convergenţei globilor oculari;
a) bradicardie; b) obezitate;
b) micsorarea tensiunii sistolice; c) hiperhidroză a tegumentelor;
c) tahicardie; d) lipodistrofie insulinică;
d) micsorarea tensiunii diastolice. e) furunculoză.
A,D,E B,D,E

339. Investigaţia ECG la bolnavii de 344. Metodele principale de diagnostic de

hipertireoidism denotă: laborator ale diabetului zaharat:
bradicardie; aprecierea cortizolului in urina;
a) reducerea amplitudinei undelor; a) aprecierea glucozei si corpilor cetonici
b) tahicardie sinusala; in urina;
c) P-pulmonale; b) aprecierea fractiilor proteice in singe,
d) extrasistolie. c) aprecierea catecolaminelor in urina;
C,E d) aprecierea glucozei in singe.
B,E
340. Afecţiunea sistemului nervos
caracteristică pentru bolnavii de 345. Coma hipoglicemică se manifestă prin:
hipertireoidism: a) tonusul globilor oculari diminuat;
agitatie motorie; b) tonusul globilor oculari neschimbat,
a) somnolenta; midriaz;
b) excitabilitate exagerata; c) tegumentele umede;
c) apatie; d) respiraţie de tip Kussmaul,
d) miopatie. e) respiraţie de tip Biot.
A,C,E A,D

341. Afectiunea sistemului cardiovascular la 346. Acuzele bolnavului cu diabet zaharat:

bolnavii de mixedem: a) febră;
tahicardie; b) dispnee;
a) bradicardie; c) scădere ponderală;
b) cresterea TA sistolice; d) hirsutism;
c) cumularea de lichid in cavitatea e) sete violentă cu uscăciune în gură.
pericardica; C,E
d) fibrilatia atriala.
B,D 347. Acuzele bolnavului în hipertireoidizm:
a) palpitaţie;
342. Semnele caracteristice pentru sindromul b) dureri în oase;
Kimmelstil-Willson (glomeruloscleroza c) transpiraţie;
diabetică): d) căderea părului;

64
 e) poliurie. d) tonusul globilor oculari neschimbat,
A,C midriaza;
e) hipoglicemie.
348. La care afectiuni dermatologice sunt A,D,E
predispuşi bolnavii obezi:
a) ptiriasis versicolorum, 353. În diabetul zaharat pielea este:
b) furunculoza; a) uscată, aspră, se descuamează uşor;
c) psoriaz; b) umedă, netedă, caldă;
d) vitilogo; c) acoperită cu leziuni de grataj;
e) trihofitie. d) adesea cu leziuni trofice, furuncule;
A,B e) de o culoare cianotică.
A,D
349. Dereglarea severă a metabolismului
lipidic în diabet zaharat se manifestă prin:
a) hipoalbuminemie, 354. Simptomele diabetului zaharat:
b) hiperglicemie, a) sete, polidipsie;
c) cumularea în sânge a corpilor cetonici şi b) iritabilitate;
cetoni; c) poliurie;
d) hiperurichemie; d) scădere ponderală;
e) icter. e) exoftalmie.
A,B A,C,D

350. Cauza predispunerii bolnavilor obezi la

afectiunea aparatului respirator:
a) folosirea în exces a clorurui de sodiu
b) folosirea în exces a grăsimilor
alimentare
c) hipodinamia
d) pozitia ridicata a diafragmului
e) poluarea locului de munca
A,B
351. Simptomele care precedează instalarea
comei hipoglicemice:
cresterea capacitatii de munca;
a) transpiratie;
b) uscaciune in gura;
c) tremor in tot corpul;
d) polachiurie.
B,D
352. Coma hipoglichemică se manifestă prin:
a) tegumentele umede, turgorul
neschimbat;
b) tegumentele uscate, turgorul pielii
diminuat;
c) tonusul globilor oculari diminuat, mioza;
355. Simptomele clinice caracteristice pentru
sindromul Iţenko - Cuşing:
a) hipotensiunea arterială;
b) hipertensiunea arterială;
c) depuneri de ţesut adipos subcutanat
neuniform;
d) caşexia;
e) mialgii.
B,C,E
356. Coma diabetică cetonemică are
următoarele semne:
a) miros de acetonă din gură;
b) lipsa mirosului de acetonă;
c) tegumentele uscate, turgorul diminuat,
limba uscată;
d) tegumentele umede, turgorul
neschimbat, limba umedă;
e) hipoglicemie;
f) A,C
g)
357. Simptomele clinice caracteristice pentru
boala Adison (insuficienţa glandei
suprarenale):
a) hiperemia tegumentelor;

65
 b) tegumentele icterice; 362. Care din semnele menţionate este
c) hiperpigmentaţia tegumentelor şi caracteristice pentru anemie prin carenta
mucoasei a cavităţii lucole; vitaminei B12?
d) malnutriţie; a) epistaxisul, metroragiile gastro-
e) obezitatea; intestinale;
C,D b) cianoza tegumentelor;
c) paliditatea tegumentelor;
d) limba de o culoare roşie aprinsă;
358. În mixedem pe ECG se depistează: e) ganglionii limfatici periferici măriţi în
a) micşorarea amplitudinei undelor ECG volum.
b) tahicardia sinusală; C,D
c) bradicardia sinusală;
d) extrasistolie; 363. Care din schimbările hemogramei denotă
e) blocada picioruşelor a fascicolului His. leucemie acută?
A,C a) eritrocitoza;
b) corpusculii Jolli şi inelele Cabot în
eritrocite;
359. Cauzele dezvoltării hipofuncţiei glandei c) leucocitoza marcată;
tiroide: d) mielocite şi metamielocite în formula
a) hipoplazia înnăscută a glandei tiroide; leucocitară;
b) tumoara glandei tiroide; e) “blaşti” în cantităţi mari.
c) după operaţie pe glanda tiroidă; C,E
d) tireoidită autoimună;
e) angina 364. În care din afecţiunile menţionate poate
A,C,D fi o febră marcată:
a) anemia posthemoragică;
b) leucemia acută;
360. Care din factori enumeraţi contribuie la c) eritremia;
dezvoltarea leucemiei acute? d) trombocitopenie;
a) radiaţia ionizată; e) boala Hodgkin.
b) distrugerea masivă a eritrocitelor; B,E
c) acţiunea mutagenilor chimici;
d) defectul structurii membranei
eritrocitelor; 365. Enumeraţi factorii etiopatogenici ai
e) factorul ereditar. anemiei feriprive:
A,C,E a) hemoragiile cronice
b) hemoliza
361. Ce este caracteristic pentru sindromul c) carenţa factorului extrinsec şi
anemic? intrinsec (Kastle)
a) mărirea ganglionilor limfatici; d) rezecţia gastrică subtotală
b) astenie, vertij; a) enteritele.
c) paloarea tegumentelor; A,C,D
d) dispneea;
e) scăderea Hb şi a eritrocitelor în sângele
periferic. 366. Mărirea nodulilor limfatici este
h) B,C,D,E caracteristică pentru:
i) a) purpură trombocitopenică
b) anemie

66
c) leucemie acută
d) limfoleucoza cronică
e) boala Hodgkin.
C,D,E

67