Sunteți pe pagina 1din 16

1.ANALIZA RISCULUI DE CREDIT PRIN METODA PUNCTAJELOR.

REGLEMENTĂRILE BNR PRIVIND GESTIONAREA RISCULUI DE


CREDIT

În activitatea unei băncii, toate produsele şi serviciile bancare, deci şi creditul, conţin
elemente de risc. Riscul de credit este generat în principal de posibilitatea apariţiei, pe
parcursul derulării contractului de credit, a unor dificultăţi legate de achitarea la termen a
obligaţiilor asumate de clienţii băncii, care nu au putut fi sesizate la analiza si aprobarea
creditelor. Analiza non-financiară şi analiza financiară pot furniza elementele necesare
evaluării gradului de risc al clientului.

O posibilitate de evaluare a riscului în activitatea de creditare se poate face prin metoda


punctajelor, care constă în încadrarea clienţilor în anumite categorii de risc, prin acordarea de
puncte in funcţie de analiza diferitelor tipuri de riscuri ce pot afecta o firmă (financiare şi
non-financiare).

Datorită importanţei pe care o are administrarea acestui risc, BNR elaborează norme privind
limitarea riscului de credit al băncilor, privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum
şi pentru constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

Riscul în creditare reprezintă probabilitatea de a suferi o pierdere datorită încălcării


obligaţiilor debitorilor, prevăzute în contractul de credit. Pierderea constă în nerecuperarea
sumelor avansate clientului, precum şi a dobânzilor aferente.Riscul de creditare mai este
denumit şi risc de insolvabilitate a debitorului sau risc de nerambursare. El apare când
împrumuturile nu sunt rambursate în volumul şi la termenul stabilit.

De asemenea riscul de credit se afla in relatie directa cu riscul de reinvestire. Banca


înregistrează pierderi nu numai datorită faptului că împrumutul şi dobânzile aferente nu au
fost rambursate în volumul şi la termenul stabilit, ci şi datorită faptului că nu a reinvestit la
timp sumele pe care trebuie să le primească. De exemplu, dacă o bancă trebuia să încaseze o
rată de credit şi dobânda aferentă la data de 1 ale lunii şi le încasează abia pe 8, banca pierde
dobânda pe care ar fi obţinut-o prin plasarea sumei respective pentru o săptămână.

In vederea reducerii, până la eliminare, a riscului de credit banca trebuie să analizeze în


amănunt activitatea clienţilor şi să evalueze factorii care ar putea influenţa negativ derularea
afacerii şi pot genera pierderi în firmă, ce se pot traduce prin nerambursarea ratelor creditului
în volumul şi la termenele stabilite.

ANALIZA RISCULUI DE CREDIT PRIN METODA PUNCTAJELOR

Banca are organizată ca activitate distinctă analiza şi evaluarea riscului de creditare, folosind
în acest sens diferite metode de analiză, cu scopul de a lua măsurile care se impun în vederea
diminuării acestui risc. Analiza riscului de credit conţine în principal două etape:

- evaluarea riscului;

1
- gestionarea riscului.

Analiza şi evaluarea riscului de credit prin metoda punctajelor, se efectuează avându-se în


vedere următoarele categorii de riscuri:

1. Riscul financiar
2. Riscul comercial
3. Riscul de garanţie
4. Riscul managerial
5. Riscul de senzitivitate

1. Riscul financiar (RF) reflectă dificultăţile ce pot apare în activitatea financiară a firmei
legate mai ales de posibilităţile de rambursare la termen a obligaţiilor către bancă.
Documentele care conţin datele necesare desfăşurării acestei analize sunt: situaţiile financiare
ale firmei, date statistice oficiale, evidenţele băncii. Datele de referinţă la care se vor efectua
aceste analize vor fi finele ultimului an, precum şi luna anterioară solicitării creditului. Pentru
societăţile comerciale cu activitate mai mică de un an datele de referinţă sunt finele ultimului
semestru şi luna anterioară solicitării creditului.

Analiza riscului financiar se efectuează cu ajutorul metodei punctajelor (Z) bazată pe


modelul J.Conan şi M.Holder, care permite evaluarea riscului de faliment şi are la bază
următoarea formulă de calcul:

Z = 0,24 X1 + 0,22 X2 + 0,16 X3 - 0,87 X4 - 0,10 X5

în care variabilele X1 - X5 sunt indicatori economico-financiari, iar constantele cu care sunt


amplificaţi aceştia sunt indicatori de natură statistică, exprimând ponderea variabilelor în
evaluarea riscului de faliment.

Excedent brut de exploatare*


→ X1 = ---------------------------------------
Datorii totale

*unde Excedentul brut de exploatare = venituri din exploatare - cheltuieli din exploatare

Capital permanent**
→ X2 = -------------------------
Activ total

**Unde Capitalul permanent = capital propriu + datorii pe termen lung

Active circulante - stocuri


→ X3 = ---------------------------------------
Activ total

Cheltuieli financiare

2
→ X4 = ---------------------------
Cifra de afaceri

Cheltuieli de personal
→ X5 = ------------------------------
Valoarea adăugată***

***unde valoarea adăugată este diferenţa dintre valoarea veniturilor în perioada analizată şi
valoarea bunurilor sau serviciilor cumpărate şi folosite pentru producerea acestor venituri, în
aceeaşi perioadă.

Interpretarea riscului de faliment se va efectua după cum urmează:

a. Z> 0,16 situaţia financiară a firmei este foarte bună, riscul de faliment este mai mic
de 10%.

b. 0,10 < Z < 0,16 situaţia financiară a firmei este bună, riscul de faliment fiind cuprins
între 10% şi
30%.

c. 0,04 < Z < 0,10 situaţia financiară a firmei este în observaţie, riscul de faliment fiind
cuprins între
30% şi 65%.

d. Z< 0,04 riscul de faliment este mai mare de 65%.

2. Riscul comercial (RC) reprezintă incertitudinea ce poate să apară la încasarea creanţelor


şi /sau la plata furnizorilor, şi va fi evaluat cu ajutorul următorilor indicatori:

a. Perioada medie de încasare a creanţelor (PmIC), reprezentând numărul mediu de zile în


care se încasează creanţele faţă de cifra de afaceri din perioada respectivă, se determină pe
baza formulei:

Creanţe (debitori)
PmIC =-------------------------- x număr de zile
Cifra de afaceri

b. Perioada medie de plată a furnizorilor (PmP1F), reprezentând numărul de zile în care


sunt plătiţi furnizorii faţă de cifra de afaceri din perioada respectivă, se determină pe baza
formulei:
Furnizori neplătiţi
PmPF = ------------------------ x număr zile
Cifra de afaceri

3
Evaluarea riscului pe baza indicatorilor calculaţi se face astfel:

PmIC > PmPF → risc mare


PmIC = PmPF → risc mediu
PmIC < PmPF → risc redus

3. Riscul de garanţie (RG) este reprezentat de posibilitatea apariţiei unor dificultăţi legate
de valorificarea bunurilor aduse în garanţie în situaţia în care împrumutul nu rambursează
creditul şi nu plăteşte dobânzile aferente conform contractului de credite.Evaluarea riscului
de garanţie se face în funcţie de nivelul valoric al acestora şi al rapidităţii posibilităţilor de
valorificare:

a. siguranţa maximă: garanţii necondiţionate şi irevocabile emise de Ministerul Finanţelor


pe baza mandatului Guvernului României acordat prin acte normative, scrisori de garanţie
emise de bănci, necondiţionate, bilete la ordin avalizate de bănci, gaj cu deposedare, depozite
bancare în valută sau lei, după caz, precum şi garanţii emise de Fondul Român de Garantare a
Creditelor

b. siguranţa medie: ipoteci asupra clădirilor cu destinaţie spaţii industriale (fabrici, ateliere,
firme), spaţii comerciale (magazine şi sedii), precum şi asupra terenurilor din intravilan din
oraşe mari şi localităţi turistice; bunuri mobile procurate din credite, cesiuni asupra creanţelor
din exporturi cu plata prin acreditive irevocabile emise de bănci agreate

c. garanţii nesigure: clădiri cu destinaţia de locuinţă, stocuri de produse agroalimentare,


industriale, semifabricate, materii prime, ipoteci asupra clădirilor din zonele rurale şi
terenurilor din extravilan, alte garanţii.

4. Riscul managerial (RM) este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei şi va fi


analizat pe baza cunoaşterii directe a acesteia de către ofiţerul de credit.Evaluarea riscului
managerial se va face în funcţie de următoarele caracteristici ale echipei de conducere:

a. este (nu este) calificată şi are (nu are) experienţă îndelungată în domeniul în care firma îşi
desfăşoară activitatea;

b. în funcţie de evoluţia în timp a indicatorilor economico-financiari a demonstrat (nu a


demonstrat) capacitatea necesară în conducerea eficientă a afacerii;

c. calitatea relaţiilor cu proprietarii (asociaţii), cu salariaţii, spiritul organizatoric şi de echipă,


adaptarea la schimbări etc.

d. a avut (nu a avut) relaţii corespunzătoare cu banca: a (nu a) efectuat operaţiuni prin contul
deschis; a (nu a) deschis conturi la alte bănci; a (nu a rambursat) la termen împrumuturile; a
(nu a) plătit le termen dobânzile etc., iar cu partenerii de afaceri: sunt (nu sunt) parteneri
permanenţi, şi-a (nu şi-a) plătit la timp furnizorii, şi-a (nu şi-a) încasat la timp debitorii, a
avut (nu a avut) litigii cu partenerii, dacă a fost implicată în evaziuni fiscale etc.

4
5. Riscul de senzitivitate (RS)
Pentru investiţiile pe termen mediu şi lung în analiza şi evaluarea riscului de credit se face şi
o analiză de senzitivitate .

Analiza de senzitivitate este o tehnică de analiză a riscului individual al unui proiect de


investiţii care indică cât de mult se va modifica VNA (valoarea netă de actualizare) sau RIR
(rata internă de rentabilitate) ca reacţie la modificarea unei variabile de intrare, celelalte
elemente rămânând constante.

Orice decizie a agenţilor economici, în ceea ce priveşte dezvoltarea şi restructurarea


producţiei, retehnologizarea sau modernizarea fondurilor fixe care poate fi pusă în aplicare
cu ajutorul creditelor pe termen mediu şi lung, antrenează un risc în obţinerea rezultatelor
estimate iniţial, datorită influenţei schimbărilor ce se manifestă neîncetat în mediul tehnic,
financiar, economic, social, intern şi extern. De aici, necesitatea analizei senzitivităţi si
variantelor studiate faţă de schimbările probabile precum şi a coeficientului de risc sub
influenţa factorilor ce nu au putut fi luaţi în considerare în mod explicit.

Asemenea schimbări pot fi:


- creşterea preţului materiilor prime; creşterea costului echipamentului (între momentul
elaborării proiectului şi achiziţionarea acestuia); creşterea salariilor; creşterea valorii
investiţiei pe parcursul realizării acesteia; majorarea costurilor de producţie; neatingerea
capacităţii de producţie proiectată); prelungirea nejustificată a duratei de execuţie faţă de
prevederile proiectului; riscul concurenţei externe; riscul producerii unor calamităţi etc.

În analiza senzitivităţii se folosesc doi indicatori:

RIRB = rata de rentabilitate financiară calculată pe baza fluxului de disponibilităţi monetare


pentru varianta de bază;
RIRF = rata de rentabilitate financiară calculată pe baza aceluiaşi flux de disponibilităţi, la
care se aplică o creştere de 1% a costurilor de producţie faţă de venituri, ca urmare a acţiunii
cumulate a factorilor sus-menţionaţi.

Coeficientul de risc faţă de varianta de bază (r), se calculează după formula :

RIRB - RIRF
r = ---------------------------- x 100%
RIRB

Condiţiile care se cer îndeplinite sunt următoarele:

- RIRF să fie mai mare decât rata dobânzii aferentă creditului propus spre aprobare
- r < 75%.

RIR (rata internă de rentabilitate) oferă imaginea globală a eficienţei în orice moment a
proiectului de investiţii şi este rata de actualizare pentru care VNA este zero, adică fluxul de
venituri actualizat egalează fluxul de cheltuieli actualizat.

5
Riscul total (RT) de credit se va determina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc

RT = RF + RC + RG + RM + RS*
* numai pentru creditele de investiţii

Clasele de risc:
- clasa I : 100 - 80 puncte
- clasa II : 79 - 65 puncte
- clasa III : < 65 puncte

Semnificaţia claselor de risc:


Clasa de risc I - Societăţile comerciale din această clasă au performanţe financiare foarte
bune, fapt care permite achitarea la scadenţă a obligaţiilor faţă de bancă. Se prefigurează
menţinerea şi în perspectivă a performantelor financiare, iar garanţiile oferite de aceşti clienţi
asigură siguranţă maximă. Riscul de creditare este minim.

Clasa de risc II - Performanţele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelul
prezent nu poate fi menţinut în perspectivă. Garanţiile oferite de client conferă o siguranţă
medie. Riscul de credit este mediu, avizul favorabil fiind dat numai cu îndeplinirea unor
condiţii suplimentare privind indicatorii financiari, garanţiile etc.

Clasa de risc III - Performanţele financiare sunt scăzute sau indică pierdere, nu pot fi plătite
datoriile către bancă, iar garanţiile prezentate nu asigură posibilităţi de transformare rapidă în
lichidităţi. Riscul de credit este foarte mare.

Tabelul de mai jos prezinta tipurile de risc, indicatorii şi punctajele pentru fiecare dintre
indicatorii care măsoară riscul.

EVALUAREA RISCULUI TOTAL DE CREDIT


- agenţi economici persoane juridice –

Categorii de risc Indicatori Punctaj


1. Riscul financiar
Z > 0,16 50
0,13 < Z < 0,16 40
0,10 < Z < 0,13 30
0,04 < Z < 0,10 10
2. Riscul comercial
PmIC < PmPF 20

6
16
PmIC = PmPF
2
PmIC > PmPF
3. Riscul de garanţie
- garanţii sigure 20

- garanţii cu siguranţă medie 10

2
- garanţii nesigure
4.Riscul managerial, din care:
- experienţă şi - echipă calificată, cu experienţă
5
calificare mare în domeniu

- calificarea eterogenă şi experienţa


2
redusă

- echipă necalificată şi fără


1
experienţă
- relaţii cu banca şi - relaţii foarte bune cu banca şi terţii 5
terţii
- relaţii bune cu banca şi terţii
3
- relaţii necorespunzătoare cu banca
şi cu terţii 1
5. Riscul de senzitivitate
r < 75 % 10
r > 75 % 0

STUDIU DE CAZ

SC BLUEMERANG Srl, cu sediul în.Bucureşti a solicitat unei instituţii de credit, în luna


august 2008, un credit pe termen scurt pentru activitatea curentă, în sumă de 660 mii lei.

Din cererea de credit au rezultat următoarele:


Data înfiinţării: 05.04.1998;
Firma are încă de la înfiinţare cont curent deschis la banca ce efectueaza analiza;
Este un client constant şi a beneficiat anual de finanţare pentru capital de lucru.
Obiect de activitate: servicii amenajări interioare;
Firma are un număr de 9 de acţionari deponenţi ai capitalului subscris şi vărsat şi un număr
de 24 de angajaţi permanenţi.
Capital social subscris şi vărsat: 206, 4 mii lei;
Producţia anuală obţinută în 2004: 14,6 milioane lei;
Producţia estimată pentru 2005: 15,3 milioane lei;

7
Profit net în 2006: 279,4 mii lei;
Profit net estimat pentru 2007: 341,4 mii lei;
Durata creditului: 12 luni, cu o perioadă de graţie de 6 luni şi rambursare în 6 rate lunare;
Data acordării: septembrie 2008;

Grafic de rambursare:
Aprilie 2009: 110 milioane lei;
Mai 2009: 110 milioane lei;
Iunie 2009: 110 milioane lei;
Iulie 2009: 110 milioane lei;
August 2009: 110 milioane lei;
Septembrie 2009: 110 milioane lei.

Garanţii: ipotecă asupra unui teren în valoare totală de 960,4 mii lei, ce acopera creditul in
proportie de 148,4% din valoarea creditului solicitat.
Beneficiarii firmei provin din sectorul IMM şi diverşi particulari.

Date puse la dispoziţie:


- Situaţia patrimoniului şi rezultate financiare la 30.06.2008;
- Flux de disponibilităţi monetare;
- Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor.

Conform normelor băncii, analiza şi evaluarea riscului de creditare s-a realizat având în
vedere următoarele categorii de riscuri:
- riscul financiar;
- riscul comercial;
- riscul de garanţii;
- riscul managerial.

Datele utilizate pentru determinarea indicatorilor provin din “Situaţia patrimoniului” şi


“Rezultatele financiare” la data de 30.06.2008 (tabelul 1,2,3)

1. Riscul financiar.

Z = 0,24 X1 + 0,22 X2 + 0,16 X3 – 0,87 X4 – 0,10 X5 = 0,23

Unde: X1 = Excedentul brut de exploatare /Datorii totale = 0,508


X2 = Capital permanent/Activ total = 0,503
X3 = (Active circulante – Stocuri)/Activ total = 0,4717
X4 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri = 0,02658
X5 = Cheltuieli de personal/Valoarea adăugată = 0,473

Scorul Z se situează la valoarea de 0,23 şi în acest caz situaţia financiară a firmei este
interpretată a fi foarte bună cu riscul de faliment mai mic de 10%.

8
2. Riscul comercial

a) Perioada medie de încasare a creanţelor (Pm.I.C.)


Pm. I.C. = (Creanţe/Cifra de afaceri)x număr de zile = (330 x 330)/14728,2 = 7,4 ~ 8 zile,
unde “număr de zile” reprezintă 330 de zile.
b) Perioada medie de plată a furnizorilor (Pm.Pl.F.)
Pm.Pl.F. = (Furnizori neplătiţi/Cifra de afaceri) x număr de zile = (420 x 330)/14728,2 =
9,4 ~ 10 zile

Evaluarea riscului pe baza acestor indicatori a dus la concluzia unui risc redus deoarece:
Pm.I.C. < Pm.Pl.F.

3. Riscul de garanţie. Având în vedere că garanţiile puse la dispoziţie de S.C.


BLUEMERANG SRL. sunt două ipoteci, s-a considerat că ele prezintă o siguranţă medie
pentru recuperarea valorii creditului acordat.

4. Riscul managerial. Ofiţerul de credite care a analizat cererea de credite a firmei, s-a aflat
în relaţii continue şi stabile cu aceasta şi reprezentanţii săi legali. El a caracterizat relaţia sa
cu firma şi cu managerii acesteia în cadrul “Referatului de analiză a creditului” astfel:
Echipa de conducere este calificată şi are experienţă îndelungată în domeniul în care firma
îşi desfăşoară activitatea;
În funcţie de evoluţia în timp a indicatorilor financiari-economici a demonstrat o conducere
eficientă a afacerii;
Conducerea firmei nu a avut probleme majore privind relaţiile cu acţionarii sau salariaţii; a
dat dovadă de abilitate şi adaptabilitate la schimbările economiei;
În ceea ce priveşte relaţiile cu banca, firma a rambursat şi plătit la termen împrumuturile şi
dobânzile şi nu a avut şi nu are conturi deschise la alte bănci.

În urma acestor aprecieri s-a realizat evaluarea riscului total de creditare:

1. Riscul financiar (RF)............................... Z = 0,23 ........................................ 50 puncte


2. Riscul comercial (RC) ......................Pm.I.C. < Pm.Pl. F. ............................ 10 puncte
3. Riscul de garanţie (RG)..................... garanţii cu siguranţă medie ............... 10 puncte
4. Riscul managerial (RM):
- echipa de conducere este calificată şi cu experienţă în domeniu .................... 5 puncte
- firma are relaţii foarte bune cu banca şi cu terţii ............................................ 5 puncte

RISCUL TOTAL DE CREDITARE (RT):


RT = RF + RC + RG + RM = 80 de puncte

Firma s-a încadrat în Clasa I de risc, ceea ce denotă încă o dată că performanţele financiare
ale firmei sunt foarte bune, iar riscul de creditare este minim.

În această situaţie, Comitetul de risc a aprobat solicitarea companiei privind acordarea


creditului. Acesta decizie împreună cu concluziile rezultate din analiza riscului au fost

9
consemnate în “Nota de credit” care a întregit dosarul de creditare. Acesta a fost apoi remis
ofiţerului de credit responsabil pentru derularea în continuare a procesului de creditare.

Rezultatele financiare ale S.C. BLUEMERANG S.R.L


la data de 30.06.2008
Tabel 1

Mii lei
INDICATORI VALORI
Venituri din exploatare 14728,3
Cheltuieli din exploatare 13865,4
Excedentul brut al exploatării 862,9
Cheltuieli financiare 391,5
Cheltuieli cu personalul 835,9
Valoarea adăugată 1766
Cifra de afaceri 14728,2
Profit brut 511,4
Profit net 337,8

Situaţia patrimoniului S.C. BLUEMERANG S.R.L


la data de 30.06.2008

Tabel 2
Mil
ioane lei
INDICATORI VALORI
Datorii totale/curente 1697,4
Capital propriu/permanent 1722,1
Datorii pe termen lung 0
Active circulante 3048,3
Stocuri 1435,1
Total pasiv/activ 3419,6

Alte informaţii valabile la data de 30.06.2008

Tabel 3
Milioane
lei

10
INDICATORI VALORI
Creanţe 330
Furnizori neplătiţi 420

REGLEMENTĂRILE BNR PRIVIND GESTIONAREA RISCULUI DE CREDIT

Având în vedere importanţa limitării riscului de credit, BNR emite regulamente şi norme
privind modul de gestionare a acestui risc.

Regulamentul nr.5/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică instituţilor de


credit, persoane juridice române, şi reglementează:

- clasificarea creditelor acordate clienţilor din sectorul nebancar;


- clasificarea creditelor acordate altor bănci şi a plasamentelor constituite la acestea;
- constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.

Conform acestui regulament, creditele şi plasamentele se clasifică în următoarele categorii:


- standard;
- în observaţie (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);
- substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);
- îndoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din sectorul nebancar);
- pierdere
Clasificarea creditelor şi plasamentelor se face prin aplicarea simultană a următoarelor
criterii:

- serviciul datoriei: reprezinta capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă,


exprimată ca număr de zile întârziere la plată de la data scadenţei;
- performanţa financiară: reflecta potenţialului economic şi soliditatea financiara a entităţii
economice, obţinută în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori
economico-financiari calculaţi pe baza datelor din situaţiile financiare anuale şi periodice) şi
calitativi;
- iniţiere de proceduri judiciare cand cel puţin una din măsuri au fost luate în scopul
recuperării creanţelor:
- darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
- declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.

Corespondenţa dintre categoriile de clasificare şi criteriile de clasificare este prezentată în


tabelul nr.4

Tabelul nr.4 – Criterii de încadrare pe categorii a creditelor pentru sectorul nebancar

Performanta A B C D E
Financiara/

11
Serviciul
Datoriei
0-15 zile Standard / In Substandard/ Indoielnic/ Pierdere/ Nu s-au
Observatie/ initiat
procedurile
juridice /

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere


Pierdere
16-30 zile In Substandard/ Indoielnic/ Pierdere/ Pierdere/
Observatie/ Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Pierdere
31-60 zile Substandard/ Indoielnic/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere S-au initiat
61-90 zile Indoielnic/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ procedurile
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere juridice
Minimum 91 de Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/ Pierdere/
zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

Evaluarea performanţei financiare a unui agent economic din sectorul nebancar va conduce la
încadrarea acesteia într-una din cele cinci categorii de performanţă financiară. Această
evaluare se va realiza potrivit normelor interne ale băncilor aprobate la nivelul Consiliului de
administraţie al acestora, pe bază de punctaj atribuit unor factori cantitativi şi calitativi.
Punctajul se va stabili luând în considerare factori calitativi care se vor referi în principal la
indicatorii de lichiditate, solvabilitate, risc şi profitabilitate, factorii calitativi urmând a fi în
principal la aspecte legate de modul de administrare a firmei, de calitatea acţionariatului şi a
managementului, de garanţiile primite şi de condiţiile de piaţă în care acesta îşi desfăşoară
activitatea.

În cazul în care băncile se găsesc în imposibilitatea de a evalua performanţa financiară a unui


client din sectorul nebancar, aceasta va fi încadrată în categoria E.

Clasificarea creditelor şi plasamentelor stau la baza determinării şi constituirii provizioanelor


specifice de risc.

Pentru determinarea necesarului de provizioane aferente unui credit sau plasament se parcurg
următoarele etape:
1. Determinarea bazei de calcul pentru provizioane specifice de risc
- prin deducerea din expunerea băncii faţă de debitor a garanţiilor acceptate a fi luate în
considerare (conform normelor BNR nr.12/2002)
- prin luarea în considerare a întregii expuneri, indiferent de garanţii - în cazul unui credit
clasificat în categoria „pierderi”, în situaţia în care s-au iniţiat proceduri judiciare sau în

12
situaţia în care cel puţin una din ratele creditului înregistrează un serviciu al datoriei mai
mare de 90 de zile.
2. Aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul obţinute.Corespondenţa
între categoriile de clasificare a creditelor şi coeficienţii de provizionare este următoarea:

Categorii de Coeficienţi de provizionare Coeficienţi de provizionare


clasificare a petru credite (altele decât cele pentru creditele înregistrate în
creditelor înregistrate în valută sau valută sau indexate la cursul
indexate la cursul unei unei valute, acordate
valute, acordate persoanelor persoanelor fizice expuse la
fizice expuse la riscul valutar) riscul valutar

Standard 0 0,07
În observaţie 0,05 0,08
Substandard 0,2 0,23
Îndoielnic 0,5 0,53
Pierdere 1 1

În continuare este prezentată o metodologie de calcul a performanţei financiare a agenţilor


economici.

Bonitatea reprezintă performanţa financiară a agentului economic care atestă încrederea pe


care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă,
creditele contractate împreună cu dobânzile aferente.Bonitatea financiară se determină prin
calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din formularele contabile, în funcţie de
perioada în care se determină, astfel:

a) anual – bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere


b) semestrial – rezultate financiare şi situaţia patrimoniului
c) lunar – balanţa de verificare.

Formularele anuale şi semestriale din care se extrag datele pentru determinarea bonităţii
trebuie să fie avizate de Direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Indicatorii financiari şi formulele de calcul

Active circulante
1. Lichiditatea generală = ---------------------------
Datorii curente

Capitalul propriu

13
2. Solvabilitatea patrimonială = ------------------------ x 100
Total pasiv

Profit brut
3. Rata profitului brut = -------------------x 100
Cifra de afaceri

Profitul net
4. Rata rentabilităţii financiare = ------------------ x 100
Capital propriu

Datorii curente
5. Gradul de îndatorare = --------------------
Total pasiv

Indicatorul “Rata rentabilităţii financiare” se va lua în calculul bonităţii la valoarea obţinută


pe baza datelor din bilanţul anual, indiferent de data la care se efectuează analiza.

Punctajul indicatorilor

Nr. Indicatori 20 puncte 15 puncte 10 puncte 5 puncte


crt.

1. Lichiditatea 2:1 1,6 – 2:1 1,3 – 1.6:1 1 – 1.3:1


generală

2 Solvabilitatea 30% 20% - 30% 10% - 20% 1% - 10%


patrimoniului

3. Rata 5% 3% - 5% 1,5% - 3% 0,1% - 1;5%


profitului brut
4. Rata 10% 6% - 10% 3% - 6% 1% - 3%
rentabilităţii
financiare
5. Gradul de 0 – 0,25 0,25 – 0,50 0,50 – 0,75 0,75 1
îndatorare

Încadrarea pe categorii de bonitate


În funcţie de punctajul obţinut, fiecare agent economic cu personalitate juridică va fi încadrat
într-una din următoarele categorii de bonitate, astfel:

Categoria A: 85-100 puncte


Categoria B: 70-84 puncte

14
Categoria C: 50-69 puncte
Categoria D: 25-49 puncte
Categoria E: 25 puncte

Interpretarea încadrării pe categorii de bonitate

Categoria “A” – Performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitare achitarea la
scadenţă a dobânzii şi a ratei. Totodată se prefigurează menţinerea şi în perspectivă a
performanţelor financiare la un nivel ridicat.

Categoria “B” – Performanţele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menţine
acest nivel în perspectiva mai îndelungată.

Categoria “C” – Performanţele sunt satisfăcătoare, dar au o tendinţă de înrăutăţire.

Categoria “D” – Performanţele financiare sunt scăzute şi cu o evidentă ciclicitate, la


intervale scurte de timp.

Categoria “E” – Performanţele financiare arată pierderi şi există o probabilitate ridicată că


nu pot fi plătite nici ratele scadente nici dobânzile.

Folosind rezultatele financiare ale S.C. BLUMERANG S.R.L (tabelele 2, 3 si 4) vom


determina bonitatea firmei.

Indicatorii de bonitate la 30.06.2008:

Lichiditatea generală = Active circulante/ Datorii Curente= 3048,3 /1697,4= 1,795 → 15


puncte

Solvabilitatea patrimonială=Capital propriu/Total pasivx100=1.722,1/3.419,6x100=50,36%


→ 20 puncte

Rata profitului brut =Profit brut / Cifra de afacerix 100 =511,4 /14.728,2x 100 = 3,47% →
15 puncte

Rata rentabilităţii =Pr ofit net / Capital propriu= 337,8 / 1722,1x 100 = 19,61% → 20 puncte

Grad de îndatorare =Datorii curente /Total pasiv =1697,4 /3419,6 = 0,49 → 15 puncte

Concluzii:

Punctajul totalizat a fost de 85 de puncte, firma încadrându-se în grupa I “Standard” de


bonitate. Acest lucru a atras după sine concluzia că “firma înregistrează performanţe

15
financiare foarte bune, care permit achitarea la scadenţă a dobânzii şi a ratei, asigurându -se în
perspectivă menţinerea acesteia la un nivel ridicat”. În acelaşi timp, la această dată, firma n-a
înregistrat datorii din credite şi dobânzi restante, astfel încât a avut un serviciu al datoriei
bun.

În acest context şi avându-se în vedere valoarea garanţiilor puse la dispoziţie de client, banca
nu a mai fost nevoită să constituie provizioane pentru risc de credit şi de dobândă.

16

S-ar putea să vă placă și