Sunteți pe pagina 1din 7

Cursul nr.

6
Legea de distribuţie a vitezelor Maxwell-Boltzman

La echilibru gazul atinge o anumită stare , cea mai probabilă , în care moleculele au
viteza distribuită după o lege corespunzătoare stării staţionare , în urma ciocnirilor foarte
frecvente între ele şi între ele şi perete .
Reprezentarea grafică a legii de distribuţie (cu ajutorul calculului probabilităţilor )

1 dN c
Unde în ordonată  reprezintă fracţiunea de molecule cu viteza cuprinsă în
N dc
intervalul ( c….c+dc) (sau se mai numeşte densitatea de probabilitate ).
-La o anumită temperatură T=ct vârfului curbei de distribuţie îi corespunde viteza 
numită viteza celui mai mare număr de molecule din gaz )
- c = viteza medie nu corespunde vârfului curbei de distribuţie , deoarece curba nu este
simetrică.
- c 2 = viteza eficace calculată înainte.
Relaţiile între vitezele , c şi c 2 sunt următoarele:
3RT 3kT 3 3T T
(1) c2 =     c  15800 cms-1
M m 2 8 M
2 8 2 8 RT 8kT T
(2) c =  c    14500 cms-1
 3 MK m M
2  2 RT 2kT T
(3) =  c2  c   12900 cms-1
3 2 M M M
Se observă că  < c < c 2
-Suprafaţa de sub curbă între c1şi c2 corespunde fracţiunii de molecule cu vitezele în
intervalul c1şi c2 .

1
-Suprafaţa totală de sub curbă corespunde integrării între c=0 şi c=  (practic ) şi este
egală cu unitatea (condiţia de normare ).
-Dacă se reprezintă legea de distribuţie a vitezelor M-B pentru două temperaturi cu
indicaţia (aproximativă )a valorilor , c şi c 2 .Se observă că:
-valorile vitezelor , c şi c 2 cresc la o temperatură mai mare , dar fracţiunea
de molecule se micşorează şi curba se aplatizează (Suprafeţele de sub punctele curbei
sunt egale cu unitatea )

-Cu ajutorul vitezelor , c şi c 2 se pot determina (calcula ) o serie de transformări


ale gazului:
Viteza de efuziune printr-un orificiu de secţiune în timpul t
-dacă p1=presiunea din recipient
p2=foarte,foarte mică (se face vid)
p1>> p2
şi =numărul de molecule ce părăsesc recipientul
Nc
Avem = st  4
4
unde N=numărul de molecule din unitatea de volum
Dacă în (4) înlocuim:
M MP
Nm== V  RT  5
M

8 RT  6
şi c 
M
iar m==masa de gaz ce părăseşte recipientul  7
M
 8
obţinem  =stp 2RT
dacă împărţim  8 cu M se obţine :

2

= numărul de moli de gaz ce părăsesc recipientul prin secţiunea S
M
de la presiunea p în vid în timpul t .
 1
M =stp 2RTM  9
Observaţii:
a) Ecuaţiile  8 şi  9  sunt valabile pentru o grosime mică a peretelui (de ex.
la grosimea de 10 ori mai mică decât raza orificiului , aproximativ 95% dintre
molecule efuzează direct, fără ciocnire)
b) Când de o parte şi de alta a orificiului presiunile sunt apropiate (p2<p1) în locul
presiunii p în ecuaţiile  8 şi  9  intervine diferenţa (p1-p2)
Frecvenţa ciocnirilor unei molecule cu celelalte molecule din unitatea de volum notată
z11.
z11= 2 N2 c 10 
unde =diametrul cinetic (de ciocnire ) al moleculelor ; = 10 8 cm 

Drumul liber mijlociu e


c c 1 kT
e    12  sau din
z11 2N 2 c 2N 2 2 2 p

p= NkT 11

Tabelul următor conţine valorile calculate pentru drumul liber mijlociu al aerului la
20C şi presiunea până la limita practică a vidului

Tabel 1 Presiunea aer mm col.Hg


t=20C 760 10-1 10-4 10-7 10-8
e 0,06 mm 0,5mm 0,5m 0,5km 5km

Proprietăţi de neechilibru ale gazelor. Fenomene de transport: difuzia , vâscozitatea,


conductibilitatea termică .
-Pe baza modelului teoriei cinetice a gazelor s-au stabilit mai sus proprietăţile de
echilibru ale stării gazoase .
-Se subliniază că prin cunoaşterea legii de distribuţie a vitezelor (M-B) şi a numărului
de molecule din unitatea de volum se pot determina toate proprietăţile de echilibru ale
gazelor .
-Se poate considera un gaz în care cel puţin una din mărimile caracteristice echilibrului
(T , p , concentraţia ) nu are valori identice(uniforme) în tot volumul ocupat de gaz:
(de ex: datorită unei deplasări de ansamblu a gazului , datorită introducerii de substanţă
într-un anumit punct al sistemului , datorită contactului unei anumite părţi a recipientului
cu o sursă de căldură la temperatură diferită etc.).

3
-În cazul neuniformităţilor indicate mai sus gazul realizează un transport al unei
mărimi (care este funcţie numai de coordonatele geometrice x,y,z şi este independentă de
timp ) corespunzătoare neuniformităţii şi anume :
-cantitatea de mişcare de ansamblu în cazul curgerii (diferenţe de viteze)
-energia cinetică în cazul diferenţei de temperatură)
-masa (substanţa) în cazul diferenţei de concentraţie .
Tabelul următor prezintă fenomenele de transport la gaze.

Fenomen Mărime Coeficientul de difuziune


transportată ecuaţie unităţi
Difuzia de Substanţa 1 
= 3 c  e  Rv
substanţă (molecule, masă ) cm
(masă)  concentraţie (difuzivitate) s2
Viscozitate Cantitate de 1 1
= Nmc  e   c  e  
dinamică mişcare (impuls ) 3 3 g
 viteză (coeficient de viscozitate) cm  s
(poise,P)

Conductibilitate energie cinetică 1


=   cV c  e  cV  
termică (transport 3 erg (cal )
de căldură )  Temperatură (coeficientul de grd  cm  s
conductibilitate termică )

erg
Cv=căldură specifică g  grd

Principiul echipartiţiei energiei (Boltzman )

Să studiem ciocnirea dintre o moleculă de gaz de masă m cu viteza iniţială u cu o


moleculă de la perete cu masa M şi viteza iniţială u0 .

4
Legea conservării cantităţii de mişcare (impulsului)
-Trebuie respectate
Legea conservării energiei

mu +Mu0=mu” +Mu”0 13


m  u ' 2 M  u ' 02 m  u" 2 M  u" 0
2
 = 
2 2 2 2
14  .
Concluzii :
1) Dacă molecula de gaz are Ec mai mare decât Ec a moleculei de perete ea cedează
energie moleculei de perete (şi reciproca este adevărată ).
După un timp atingându-se starea de echilibru , aceste 2 tipuri de molecule trebuie
să aibă aceeaşi energie cinetică.
 Au atins echilibrul termic (atât gazul cât şi peretele au aceeaşi temperatură ).
Deoarece gazul este perfect izotrop avem:
m u 2  mv 2  m w 2
iar pentru alt gaz :
2
m1 u1  m1 v12  m1 w12
-Energia cinetică pentru fiecare din componente se egalizează  rezultă că există o fun
cţie generală de temperatură independentă de natura gazului pentru fiecare termen
pătratic.
Fiecărei direcţii (grad de libertate al mişcării ) îi corespunde aceeaşi cantitate de
1
energie kT
2
1 1 1 1
mu 2  mv 2  m w 2  kT 15
2 2 2 2
k= constanta lui Boltzman (constanta generală de echipartiţie a energiei )
2
mc 3 16
  kT
2 2
M c2 3 17 
  RT
2 2
R= constanta generală a gazului perfect.
R
  o constantă generală =NA=numărul lui Avogadro 18
k
Aplicaţia pentru echipartiţia energiei:
Calculul capacităţii calorice a gazului.
Capacitatea calorică= cantitatea de energie necesară ridicării temperaturii
sistemului cu 1K în anumite condiţii.
Cv , Cp , CT= ; CQ=0=0 .
V=ct p=ct T=ct proces adiabatic(S=ct)

a) Pentru gaz monoatomic (gaz perfect)

5
 u  3
Cv=   (19) unde u= RT  const.
 T  V 2
(3 grade de libertate ne e funcţie de T.
pt. mişcarea de translaţie)
 u  3 cal
Deci    3
 T V 2R mol  grd  K 
(pt. un mol) H=U+pV
 H  cal
CP=    CV  R  5  20
 T  P mol  K
C 5
Coeficientul adiabatic = C  3  1,67
P
 21
V

b) Pentru gaz biatomic (gaz perfect) nu este f(T)


3 RT
U= RT  2   const.
2 2
2 grade de libertate pt. mişcarea de rotaţie
 U  5 5cal
CV=      22 
 T V 2 R mol  grd

 H  cal
CP=    CV  R  7  23
 T  P mol  grd

7
   1,4  24 
5
c)Pentru gaze cu molecule poliatomice.
Apare al treilea grad de libertate al mişcării de rotaţie .
f(T)
3 RT 6
U= RT  3  const.  RT  const.
2 2 2
 U  6 cal
CV=    R6  25
 T V 2 mol  grd

CP=CV+R  8 cal/molgrd . (26)


8
= 6  1,33 (27)

Observaţii:
-Capacităţile calorice cresc odată cu creşterea temperaturii.
T  CP,V
Aplicaţii la „teorie cinetico-moleculară”
1) Să se calculeze viteza pătratică medie a moleculelor unui gaz care are o densitate
=0,100 kgm-3 la presiunea p=100 kNm-2.

6
m m RT
Soluţie: pV =NRT= RT ; p= RT 
M V M

RT 3RT 3p
M= c2  
p M 
RT p 3  100  10 3 Nm 2 m
 c2   1,7  10 3
M  1
10 kgm 3
s
2)Să se calculeze drumul liber mijlociu în H2 şi CO2 la 25C şi 1atm ştiind că
diametrele moleculare (de ciocnire) sunt 2,310-8cm , respectiv 3,310-8cm
1,38  10 23 J  K 1  298K
Soluţie : e H 2   1,73  10 7 m
2  3,14  1,01325  10 N  m
5 2
 2,3  10 
10 2
m 2

23 1
1,38  10  JK  298K
eCO 2   0,839  10 7 m
2  3,114  1,01325  10 Nm 5 2
3,3  10 
10 2
m 2

3)Într-un vas se află în echilibru apa cu vaporii săi saturanţi la temperatura de 17C.
Care este schimbul de masă dintre apă şi vaporii săi saturanţi în unitatea de timp şi pe
unitatea de suprafaţă.
Soluţie:
PH2O=14,5 torr (mmHg)
La t=17C La echilibru , numărul de molecule care părăsesc lichidul
este egal cu numărul de molecule care intră] în lichid (vapori ce condensează)
şi atunci
 M N 18Kg  Kmol 1 Kgms  2
 p  14,5  133,3 2  1932,85  1,05  10 3 m 1 s 
st 2RT m J m 2
2  3,14  8,31  10 3  29
Kmol  K
Kg
=2,03 2
m s
4) Vîscozitatea H2 la 0C este 8,41 Poisse .să se determine drumul liber mijlociu al
moleculelor de H2 la la 0C şi 1atm.
2 g  mol 1
H2O= 1
 8,9  10 5 g  cm 3
22414cm  mol
3

la t= 0C
p=1atm
8RT 8  8,31  10 7 g  cm 2 s 2  273K
c   1,7  10 5 cm  s 1
M 3,114  mol  K  2 g  mol 1

3 3  8,41  10 5 g  cm 1 s 1
e   1,67  10 5 cm
  c 8,9  10 5 g  cm 3  1,7  10 5 s 1