Utilizarea autotransformatoarelor (AT)

in statiile electrice

Autotransformatoarele (AT) transfera energia:

• pe cale magnetica;
• pe cale galvanica.

Atat in cazul T cat si in cazul AT, raportul de transformare se poate nota

cu

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 1

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

• Cu erorile de rigoare, pentru

autotransformator se poate scrie:

unde prin Ic s-a notat curentul prin

infasurarea comuna a AT.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 2

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

• Cu erorile de rigoare, pentru

autotransformator se poate scrie:

·U2

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 3

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 4

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 5

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 6

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 7

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 8

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 9

 Utilizarea autotransformatoarelor (AT) in
statiile electrice

SAT Sgalvanic Smag

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 10

 Avantajele folosirii AT

1) Reducerea numarului de spire pentru tranzitul pe cale

magnetica (masa de material conductor mai mica)
• 1T si 1AT care tranziteaza aceeasi putere nominala
inseamna un numar de spire diferit.
Numarul de spire din infasurarile serie cu reteaua Usup se
noteaza cu nAT. Raportul dintre numarul de spire primare
la AT si T este:

Deoarece kM<1 se face economie la numarul de spire

(nAT<nT).
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 11
 Avantajele folosirii AT

1) Reducerea numarului de spire pentru tranzitul pe

cale magnetica

• Masa de fier

• Pierderile in fier

2) Masa de metal conductor

• Sectiune conductor

• Pierderile in bobinaje
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 12
 Avantajele folosirii AT

1) Reducerea numarului de spire pentru

tranzitul pe cale magnetica (masa de
material conductor mai mica)
•Fie 1T si 1AT care tranziteaza aceeasi putere
nominala I1AT=I1T, insa numarul de spire
este diferit.

•Deoarece kM<1 se face economie la

numarul de spire (NAT<NT)

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 13

 Avantajele folosirii AT

4) Tranzitul de energie pe cale magnetica (kM):

se tranziteaza mai putina energie pe cale magnetica

miezul de fier al infasurarii AT este mai mic.
se obtin:
• cuva mai mica;
• volum de ulei mai mic;
• cost de investitie mai scazut.
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 14
 Avantajele folosirii AT

Observatie: toate economiile sunt proportionale cu

kM .

• Cu cat kM este mai mic, cu atat se tranziteaza mai

putin pe cale magnetica, deci cu atat AT este mai
avantajos.
• Cu cat kM este mai mare, cu atat se tranziteaza
mai mult pe cale magnetica, si astfel se pierd din
avantajele AT.
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 15
 Conditii pentru utilizarea AT

AT se pot folosi numai cu neutrul legat la pamant

datorita tranzitului galvanic, inseamna ca AT poate fi
utilizat numai in retele cu neutrul efectiv legat la
pamant. In Romania: pentru retele cu Un≥110kV.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 16

 Conditii pentru utilizarea AT

Observatii:
• Daca se utilizeaza AT intre doua retele
electrice cu tensiuni foarte apropiate,
pericolul supratensionarii se reduce foarte
mult.
• Deoarece punctul neutru este comun ambelor
infasurari, retelele electrice pe care le leaga AT
(Usup, Umijl) trebuie sa aiba acelasi mod de
tratare a punctului neutru (neutrul legat la
pamant).
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 17
 Conditii pentru utilizarea AT

Orice AT trebuie sa aiba o infasurare in triunghi

(tertiar) pentru a inchide armonicile de ordin
superior (cuplata magnetic cu restul AT).
Solutii de functionare a tertiarului:
• Fara borne scoase pe capacul cuvei
• Cu bornele scoase pe capacul cuvei,
cu scopul alimentarii unor circuite.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 18

 Conditii pentru utilizarea AT

Puterea nominala a tertiarului:

Se determina astfel incat sa nu scumpim tertiarul (sa nu pierdem avantajul de
cost redus al AT);
Tertiarul este cuplat cu AT pur magnetic Sntert≤kM∙SnAT.
Exemplu: Fie SnAT=200MVA Sntert≤100MVA, pentru AT care leaga retele
electrice de 110kV si 220kV, pentru care kM=0,5.
Tensiunea tertiarului este, de regula,
10÷35kV.
La tertiar se racordeaza, in mod uzual:
-alimentari pentru transformatoarele de
servicii proprii;
-alimentari pentru retele locale;
-compensatoare sincrone;
-foarte rar, generatoare (deoarece ar
rezulta SnAT prea mare).

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 19

 Sensul de tranzit prin AT

Acest aspect este important atunci cand la tertiar

sunt conectate circuite.
Este corect ca tranzitul sa se faca de la tensiunea
mijlocie la tensiunea superioara, deoarece astfel se
tranziteaza integral SnAT, daca la tertiar se
conecteaza circuite.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 20

 Sensul de tranzit prin AT

• De la I la M se tranziteaza kM∙SnAT=Smagn nu se
mai poate realiza alt tranzit magnetic de la S la
M (datorita dimensionarii)
• Tranzitul trebuie facut catre tensiunea
superioara

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 21

T 63 MVA, 132/33 kV

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 22

100/100/30MVA, 230/69/13.8kV, 60Hz

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 23

385 MVA, 17/400kV, Terna

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 24

Transformatoare servicii interne

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 25

Transportul transformatoarelor

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 26

 Transportul transformatoarelor
• Film

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 27

 Transformatorul cu infasurare divizata (TID)

• T cu înfăşurare divizată este • Dacă se funcţionează cu cele

un T cu trei înfăşurări pe fază. două înfăşurări identice în
Comparativ cu un T obişnuit cu paralel atunci TID are
două înfăşurări, TID apare ca caracteristici identice cu un
având una dintre înfăşurări, T obişnuit cu două înfăşurări.
divizată în două înfăşurări
identice ca putere şi tensiune, • Schema echivalentă a TID,
fiecare având o putere simplificată, este utilizată în
nominală egală cu jumătate calculele curenţilor de
din puterea nominală a T. scurtcircuit.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 28

 Transformatorul cu infasurare divizata (TID)
• Principala utilizare a TID este
legată de limitarea curenţilor
de scurtcircuit.
• Există TID-uri la care divizarea
înfăşurării este realizată în trei
sau chiar patru înfăşurări
identice de puteri
corespunzător mai mici.
• În anumite scheme, TID mai
poate fi folosit, tot din motive
economice, pentru a racorda la
o tensiune înaltă două
generatoare de putere relativ
mică (de regulă HG).

• TID este mai scump decât un

T cu două înfăşurări, dar
folosirea sa pentru limitarea
curenţilor de scurtcircuit este
mai ieftină decât înlocuirea T
obişnuit cu două T, tot cu două
înfăşurări, dar de putere mai
mică (soluţie alternativă de
limitare).
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 29
 Racirea transformatoarelor

După modul de răcire,

transformatoarele se clasifica
în:
• transformatoare uscate,
• transformatoare în ulei.

• Transformatoare uscate in
rasina
1600 kVA, 10/0.4 kV, 3450 kg

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 30

 Racirea transformatoarelor
ONAF Cooling of Transformer
• transformatoare în ulei, care sunt cele mai
utilizate. Partea activă a transformatorului
(miezul si înfăşurările) este cufundată în ulei
special de transformator, într-o cuvă de
tablă prevăzută la exterior cu elemente de
răcire (ţevi sau radiatoare). Uleiul are rol de
izolant electric şi de agent de răcire,
transportând căldura de la partea activa la
elementul de răcire.

Circulaţia uleiului poate fi:

• naturala;
• forţată.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 31

Racirea transformatoarelor

Puterea nominala
(Rated power)
SnT=500 MVA

Greutate
325 t

Raportul de
transformare
(Voltage ratio)
220 /132/33 kV

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 32

 Echiparea circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator

• In general, in centralele electrice

sunt folosite generatoare
sincrone cu tensiuni nominale
cuprinse in domeniul 6…24kV.
• I si Sb
• Legarea unui generator in paralel
cu sistemul este insotita de un soc
de curent. In cazul legarii unui
generator excitat, acest soc de
curent poate si trebuie sa fie
redus la valori practic neglijabile
prin aducerea in prealabil a
generatorului cat mai aproape de
sincronism cu sistemul.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 33

 Echiparea circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator

• In eventualitatea unui scurtcircuit

pe portiunea dintre neutrul
generatorului si intreruptor, acesta
poate deconecta doar componenta
de scurtcircuit debitata dinspre
bare, de catre celelalte generatoare
ale sistemului electroenergetic.
• Generatorul avariat, fiind excitat si
in rotatie, continua sa debiteze
curenti de scurtcircuit pe propriul
sau defect.
• Pentru o cat mai rapida amortizare
a acestei componente de
scurtcircuit, fiecare generator
sincron se prevede cu un automat
de dezexcitare rapida ADR.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 34

 Echiparea circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator
• Transformatoarele de curent se
prevad la ambele extremitati ale
circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator.
• Printr-o astfel de solutie se urmareste
detectarea scurtcircuitelor care apar in
zona dintre aceste doua
transformatoare.
• In regim normal curentii din circuitele
lor secundare sunt de acelasi sens si
au valori egale.
• In caz de scurtcircuit in zona, cu
transformatorul TC1 de langa neutru se
masoara componenta debitata de
generator, iar cu TC2 componenta
debitata de sistem. Aceste doua
componente au sensuri contrare si prin
compararea lor se realizeaza o
protectie diferentiala longitudinala.
PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 35
 Echiparea circuitelor de transformator
si autotransformator
• Transformatoarele din statii care fac Sb Sb
legatura intre sisteme de bare cu tensiuni I I
peste 1kV, de regula, au pe fiecare TC TC
infasurare cate un intreruptor. Fiecare din ST ST
aceste intreruptoare este prevazut de o
parte cu separatorul sau de bare, iar de T
AT
cealalta parte cu un transformator de
curent.

• Analog separatorului de linie, aceste

intreruptoare mai pot fi prevazute si cu
separator de transformator, dar aceasta Echiparea unui Echiparea unui
numai in cazuri bine justificate. Astfel de transformator cu autotransformator.
trei infasurari.
cazuri le prezinta transformatoarele cu trei
infasurari sau autotransformatoarele la
care infasurarea tertiara conectata in
triunghi este folosita pentru transfer de
putere.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 36

 Echiparea circuitelor de transformator
si autotransformator

Sb
I
• Seaparatoarele de transformator TC
nu au sens la bornele unitatilor cu
doua infasurari deoarece in astfel
de cazuri nu ar mai putea contribui T
la mentinerea tranzitului de
energie in timpul lucrarilor la
intreruptoare.

Echiparea unui transformator

cu doua infasurari.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 37

 Echiparea circuitelor de transformator
si autotransformator
• Transformatoarele din posturi au
rolul de a cobori tensiunea de la o
valoare medie la o valoare sub 1kV, iar
puterile lor nominale sunt obisnuit de
ordinul sutelor de kA.

• Pe partea de MT intreruptorul este

adeseori inlocuit cu o siguranta
fuzibila (SF) care poate fi eventual
asociata cu un separator de sarcina Echiparea unor
(SS). Pe partea de 380-1000 V, de la transformatoare din posturi.
caz la caz se prevede fie un
intreruptor automat, fie o siguranta
fuzibila, fie doar un separator –
necesar pentru securitatea celor ce au
de efectuat lucrari la partea de JT.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 38

Echiparea circuitelor de transformator
si autotransformator

Echiparea unor
transformatoare din posturi.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 39

Echiparea circuitelor de transformator
si autotransformator

Echiparea unor
transformatoare din posturi.

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 40

• https://www.youtube.com/watch?v=U3CubKn
kO4c
• https://www.youtube.com/watch?v=0ftl-
WM6wms
• http://www.learnengineering.org/2013/01/th
ermal-power-plant-working.html

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 47

• Curs 3 – scheme electrice de conexiuni ale
centralelor electrice

PECS 2 - As. dr. ing. Gabriela SAVA 48