CUPRINS

INTRODUCERE :
CAPITOLUL I :
1.1 Situația exploatației

1.2 Suprafața agricolă pe modul de folosință

1.3 Restricții

1.4 Rezultate previzibile

CAPITOLUL II: Întocmirea de variante logice multiple

2.1 Întocmirea de tabele ajutătoare

2.1.1 Consumul de Zo pe un Ha și pe o cameră agroturistică

2.1.2 Rezultate economico-financiare pe 1 ha/1 cameră

2.2 Construirea variantelor logice multiple

2.3 Consum de zile mecanizate pe un ha

CAPITOLUL III:Intocmirea unui model matematic de programare liniara

3.1 Construirea modelului

a) Activitati si resurse

b) Forma algebrica a modelului

CAPITOLUL IV : Concluzii – Memoriu justificativ

BIBLIOGRAFIE

1
 CAPITOLUL I
1.1 Situația exploatației
1.1.1 Localizarea

Giurgiu este un județ în regiunea istorică Muntenia ,în sudul României.Reședința

județului este municipiul Giurgiu.

Județul se află în sud-estul României ,la graniță cu Bulgaria . La o distanță de 65

km la sud de capitala București.Este situat în lunca Dunării,pe malul stâng al
fluviului Dunărea.

Localitatea Prundu este situată în partea de est a județului Giurgiu,la aproximativ

35 de km față de orașul Giurgiu și aproximativ 98 de km de municipiul București.

Teritoriul este mărginit în partea de sud de fluviul Dunărea ,fiind străbătut de apele
râurilor Argeș,Neajlov si Găvanu.

1.1.2 Istoric

Comuna Prundu este situată în partea estică a județului Giurgiu,la o distanță de 32

de km față de orașul Giurgiu.În componența sa intră satele : Prundu,resedința
comunei, și satul Puieni.

Denumirea se datorează faptului că această comună se află situată în imediata

apropiere a Fluviului Dunărea.Localitatea Prundu,ca de altfel întreaga

2
regiune,reprezintă,de fapt,malul/țărmul fluviului ,zonă caracterizată prin terenul
abundent acoperiș cu pietriș.

Cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în acest areal datează din
Mezolitic ( mileniile10-7 î. HR.).

1.1.3 Relieful

Relieful județului Giurgiu este caracterizat de o varietate de forme ,specifice

poziționării de-a lungul fluviului Dunărea : luncă , zone terasate,insule,bălți,canale.

Geomorfologic ,teritoriul aparține zonei de contact dintre Câmpia Burnazului și

Lunca Dunării.Teritoriul comunei este situat la contactul dintre silvostepă și
luncăși reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului ,în mare
parte rezultat al acțiunii Dunării.

În spațiul Giurgiu,lunca are altitudini de 20-27 m ,fiind îndiguită și canalizată pe

mari suprafețe și transformată în teren agricol.În apropiere se întalnesc brațe și
canale ,adaptate pe foste gârle ,a căror utilitate este legată de navigație ,agricultură
sau potențial turistic.

1.1.4 Clima

Teritoriului județului Giurgiu aparține în întregime sectorului cu climă

continentală.Din acest motiv ,teritoriul se integrează în specificul climei de tip
continental ce se caracterizează prin ierni reci și veri călduroase.

Temperatura medie anuală este de 10,5 C,iar radiația solară depașește 125
kcal/cm2.Nivelul precipitațiilor ,cu puternice variații în timp ,este de 500-600 mm.

Predomină vânturile din nord-est și est ,urmate de cele din sud-vest și vest.Vitezele
medii cele mai mari le înregistrează vânturile din nord-est,care au și frecvențele
maxime.

Caracteristici climatice :

- Temperatura medie anuală – valoare 10,5 C

- Temperatura medie a lunii ianuarie - valoare -3,3 C

- Temperatura medie a lunii iulie – valoare 22,7 C

3
- Precipitații medii anuale – valoare 545 mm

- Zile de ninsoare pe an – valoare 50

- Viteza medie anuală a vântului – valoare 4,5 m/s

1.1.5 Principalele tipuri de sol

Solurile de la nivelul teritoriului sunt de trei categorii : soluri de

luncă,solonețuri,soluri brun-roșcate de pădure pe Câmpia Bărăganului ,podzolice
în partea apuseană a mecelei Comana,mai umedă.

Tipurile de sol caracteristice sunt protosolurile aluviale și solurile aluviale,formate

în condiții de pajiști mezohidrofile și păduri de șleau .

Structura predominant aluvionară a solului de pe malul românesc al Dunării,duce

la formarea ,în această zonă de noi plaje care pot fi amenajate în sensul de a oferi
puncte de atracție pentru localnici și turiștii aflați în tranzit.

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ ,bine humificat ,structurat

și afânat .Cernoziomurile se formează sub păduri preponderent cu învelis
ierbos.Cernoziomul este reprezentat de 5 subtipuri : argiloiluvial,
levigat,tipic,carbonatic și vertic.

Solul aluvionar se formează pe seama unor depozite omogene și are textura

uniformă de orice fel sau pe depozite neomogene și prezintă textura
contrastantă.Are conținut în humus ceva mai ridicat decât protosolurile aluviale și
fertilitate mai ridicată dând rezultate mai bune în cultura plantelor.

1.1.6 Profilul agricol

La nivelul teritoriului comunei Prundu populația activă este concentrată majoritar

în sectorul agricol,structura acestui domeniu este evidențiată prin :

- Numărul de capete de animale împărțite pe zone de relief cum ar fi : bovine –

105,porcine – 3.500,ovine 1.700,păsări -10.000.

4
 Număr de capete de animale

Bovine
Porcine
Ovine
Păsări

- Terenuri agricole care ocupă 13.219 Ha dintre care : productive pe zone de relief
,arabil 12.729 Ha,neproductive pe zone de relief 5 Ha,viță de vie și livezi 165
Ha,pășuni 320 Ha.

- Păduri ce se întind pe o suprafață de 2.047 Ha.

Situația terenurilor agricole

100000

10000

1000

100

10

1
Teren arabil Teren neproductiv Viță de vie și livezi Pășuni

Prundu are un profil economic preponderent agricol,iar terenul agricol productiv

favorizează prezența culturilor : grâu,porumb,plante tehnice și legume.

5
Proprietatea privată este reprezentată într-o pondere mare asupra terenului arabil și
a efectivului de animale.Proprietarii de teren agricol dețin parcele mici ,de maxim
câteva hectare ,și sunt în număr foarte mare.

Sistemul de colectare,prelucrare și valorificare superioară a produselor specifice se

face în cantități mici ,iar utilarea tehnică este precară.De asemenea ,la nivelul
teritoriului sistemul de irigații lipsește,iar din punct de vedere zootehnic ,centrele
de însămânțare artificială sunt inexistente.

1.1.7 Populația

Populația activă din comuna Prundu este reprezentată de numărul 1.617,pe sectorul
agricol - 1.344 ,pe sectorul industrial și de construcții – 93,pe sectorul de comerț –
54,iar pe sectorul privind serviciile cumulând -126 .

1.1.8 Prețurile cerealelor în comuna Prundu în anul 2014

- La data de 1 octombrie 2014 prețul unei tone de grâu pentru panificație a fost de
720 lei/t.

- Orzul furajer la data de 1 octombrie a înregistrat o valoare de 635 lei/t.

- Porumbul a înregistrat o valoare de 505 lei/t la data de 1 octombrie 2014.

1.1.9 Caracterizare agroturistică

Deși comuna Prundu este o localitate cu o populație de aproximativ 4500 de

oameni ,cetățenii și turiștii încă nu dispun de o pensiune sau un motel pe teritoriul
comunei.Astfel potențialii turiști găsesc cazare la 16 km depărtare de Prundu,în
comuna Comana la Pensiunea Bujorul.

Tariful pensiunii pentru o camera dublă este 120 Ron,în care micul dejun nu este
inclus,acesta având un preț de 17 Ron/Pers.

În comuna Prundu există câteva atracții turistice cum ar fi :

- Așezarea medievala de la Prundu-Modăești care datează din epoca medievală.

- Situl arheologic ”Valea Morii ” care datează din secolul III î.Hr.

- Situl arheologic ”Malul Molescului ” care datează din epoca medievală.

6
- Circuitul de motocross,singurul din județul Giurgiu.

Obiceiuri specifice :

1.Săptămâna cailor lui Santoader – ciclu de 8 zile dedicat cailor Sfântului

Toader.În această perioadă,ceremoniile,obiceiuriile și practicile magice sunt
grupate în mai multe sărbători cabaline: Marțea,joia,vinerea și sâmbăta
Santoaderului.

2. Călușul – obicei de origine străveche reprezentat printr-un spectacol complex ce

face parte din ciclul sărbătorilor legate de cultul solar .

1.1.10 Exploatația

Societatea cu profil agricol S.C.AGROCOMPLEX.S.R.L. cu statut juridic de

societate cu răspundere limitată,deține în proprietate o suprafață totală de teren de
65 Ha. și un număr de 4 căsuțe de lemn cu câte două locuri, destitate primirii
oaspeților sau eventualilor turiști.

1.2 Suprafața agricolă pe modul de folosință

Nr. Crt. Suprafața Hectare %

Totală 65 100
A Agricolă 64,1 98,6
a Arabil 62,8 96,6
b Vii 0,4 0,6
c Pepiniere,pomi 0,4 0,6
d Pășuni,fânețe 0,5 0,7
B Neagricol 0,9 1,3
a Curți,contrucții 0,5 0,7
b Ape și bălți - -
c Drumuri 0,1 0,1
d Râpe,teren degradat 0,3 0,4

7
 1.3 Restricții

 Culturile de păioase nu trebuie să depăşească 50% din suprafaţa totală

cultivată(odata la 2 ani).
 Floarea soarelui nu trebuie să depăşească 20-25 % din suprafaţa totală
cultivată(odată la 4 ani).
 Porumbul nu trebuie să depăşească 33 % din suprafaţa totală cultivată(
odata la 3 ani).
 Plante cu sistem radicular profund, se cultivă după plante cu sistem
radicular artificial.
 Plantele care îmbogăţesc solul cu substanţe nutritive (leguminoase,
furajere), după plante care sărăcesc solul de substanţe nutritive (plante
tehnice).

Restricţii pentru camerele agroturistice, amenajarea, suprafaţa:

 maximum 10 camere si maximum 30 de locuri – in zonele rurale.
 maximum 20 de camere in zonele urbane.
 pensiunile pot funcţiona în casa proprietarului sau în cladiri independente
care asigură
spaţii de cazare adecvate şi spaţii pentru alimentaţie pentru turişti.
 pensiunile agroturistice trebuie să aiba capacitatea de a-şi produce 30% din
ingredientele pentru masă.
 amplasarea pensiunilor, atât rurale cât şi urbane, trebuie realizată în zone
ferite de
poluare sau alte elemente care ar putea afecta viaţa sau sănatatea turiştilor.
 spaţiile destinate turiştilor vor fi în totalitate la dispoziţia acestora.
 depozitarea oricaror obiecte personale ale proprietarilor în camere sau în
grupurile sanitare (îmbracaminte, încalţăminte, alte obiecte personale care ar
putea crea disconfort pentru clienţi) este interzisă.

8
 1.3.1 Culturile exploatației

Nr. Crt. Cultura An curent

0 Ha %
1 Grâu 22,8 36,30
2 Porumb 16 25,47
3 Rapiță 17 27,08
4 Soia 7 11,15
5 TOTAL 62,8 100

1.3.2 Caracterizarea culturilor

GRÂU :

Grâul este cea mai importantă plantă cultivată,cu mare pondere alimentară.Se
cultivă mai ales grâul comun de toamnă Triticum vulgare. Este singura cereală
panificabilă deoarece proteinele sale formează gluten prin îmbibare cu apă.Prin
prelucrarea primară a grâului rezultă crupe și făină ce se utilizează în alimentație.În
procesul de măcinare rezultă tărâțe alcătuite în cea mai mare parte din învelișuri și
care sunt foarte valoroase pentru furajarea animalelor.Grâul dur ,Triticum durum
se folosește pentru fabricarea făinii grifice,cu granulozitatea mai mare ,din care se
obțin pastele făinoase.În același scop se poate folosi și grâul comun cu sticlozitate
mare.Grâul încolțit,cel atacat de dăunători sau șiștăvit din cauza condițiilor de
cultură improprii,este considerat furajer și servește pentru hrana animalelor.

PORUMB :

Porumbul –Zea mays L –este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită
productivității foarte ridicate și multiple întrebuințări a produselor sale în
alimentația oamenilor,în zootehnie și în industrie.Semințele sunt alcătuite ca și
celelalte cereale din : amidon,substanțe proteice deficitare în
triptofan,grăsimi,prezente în cantități mai mari comparativ cu celelalte cereale (4-
6%),celuloze,pentozani,zahăr,substanțe minerale ,enzime și alte substanțe . Se
cultivă pe suprafețe mari soiuri hibride de porumb,care se utilizează în special

9
pentru furajarea animalelor.Din prelucrarea loturilor de porumb hibrid rezultă
crupe inferioare.Germenii de porumb servesc la fabricarea uleiului comestibil.O
cantitate mare de porumb se utilizează în industria alcoolului.Poate subtitui parțial
orzul în industria berii sau poate fi utilizat la fabricarea glucozei.Importanța
deosebită a porumbului decurge și din alte avantaje ale culturii lui : dă producții
foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decât la alte plante fiind rezistent la secetă
și având puține boli dar si puțini dăunatori ; poate fi cultivat cu bune rezultate în
condiții foarte variate de climă și sol ; lasă terenul curat de buruieni și este o bună
premergătoare pentru cele mai multe culturi ; poate fi cultivat ca a doua cultură
după plantele cu recoltare timpurie ; necesită o cantitate mică de sămânță pentru
semănat ; nu se scutură la recoltare.

SOIA :

Soia este una din cele mai vechi plante de cultură,originară din China.Are o
valoare nutritivă superioară tuturor materiilor prime agroalimentare de origine
vegetală. Cultura se poate amplasa cu succes pe terenurile ce au fost cultivate
anterior cu cereale de toamnă sau cu porumb,cu condiția ca acestea să permită o
bună pregătire a solului și acumularea unor rezerve de apă.Soia se poate cultiva pe
același teren mai mulți ani la rând,când,datorită înmulțirii bacteriilor simbiotice
specifice,se pot obtine producții mari.Cultivată pentru nutreț,soia este o foarte bună
premergătoare pentru aproape toate culturile anuale.Îngrășămintele și cantitatea de
substanțe nutritive extrase de soia din sol depinde de recoltă și de scopul culturii.

RAPIȚA :

Rapița ( Brassica napus oleifera și Brassica rapa oleifera ) este o plantă din familia
cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene și cu tulpina subțire,lungă și
ramificată.Rapița se cultivă pentru semințele din care se obține ulei folosit în
alimenție și în industria pentru fabricarea biodiesel-ului.Planta verde este un nutreț
valoros,în perioada de înflorire având și importanță meliferă.Este răspândită în
zone cu climă uscată temperat continentală excesivă.Uleiul de semințe de rapiță a
fost produs în secolul al 19-lea ca o sursă de lubrifiere pentru motoarele cu
abur.Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi.

10
 1.3.3 Asolament

Ani de cultură Culturi

An I -2016-2017 Grâu 22,8 Ha Porumb 16 Rapiță 17 Ha Soia 7 Ha
Ha
An II -2017-2018 Rapiță Soia 6 Ha Grâu 22 Ha Porumb 18 Ha
16,8 Ha
An III-2018-2019 Soia 9 Porumb 19 Ha Rapiță 17 Ha Grâu17,8 Ha
Ha
An IV-2019-2020 Grâu 20 Ha Soia 16 Ha Porumb 20,8 Ha Rapiță 6
Ha

1.4 Rezultate previzibile și consumuri pe hectar

11
 CAPITOLUL II
Întocmirea de variante logice multiple

2.1 Întocmirea de tabele ajutătoare

2.1.1 Consumul de Zo pe un Ha si pe o cameră agroturistică

Activitate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

GRAU 0.1 0.08 0.16 0.12 0.72 0.1 0.21 1.49
PORUMB 0.216 3.03 3.03 3.43 3.86 13.556
RAPITA 0.05 0.08 0.725 0.1 0.26 1.215
SOIA 0.285 2.58 0.755 0.1 3.62
CAMERA 0.2 0.6 0.4 0.8 0.8 0.8 3.6
TOTAL 0.2 0.15 0 1.261 3.43 6.495 0.92 1.62 3.79 5.625 0.1 0 23.591
ZILE
INCHIRIATE 4 0 0 6 5 0 7 8 0 9 0 0 30

12
 2.1.2 Rezultate economico-financiare pe 1 ha/1 cameră

Cheltuieliindire
cte lei/ha Profit
Cheltuielitot Profit productie
Productie Pretvanzare Venituri Cheltuielidire ale productiefarasubve cu
Activitate kg/ha lei/kg,cam lei/ha,camera cte lei/ha lei/ha,cam ntii subventii

GRAU 4300 0.69 2967 2535.2 76.056 2611.256 355.744 970.124

PORUMB 8300 0.55 4565 2975 89.25 3064.25 1500.75 2115.13

RAPITA 1581 1.95 3082.95 2972 89.16 3061.16 21.79 636.17

SOIA 1874 1.62 3035.88 2746.1 82.383 2828.483 207.397 821.777

CAMERA 75 300 165 135 135

13
 2.2 Construirea variantelor logice multiple Unitatea dispune de un număr de 2 angajați cu un

Varianta 1 număr de 20 z.l/lună

Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO

Profit Consum ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna
Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
Luna iunie iunie iunie
Lei/ha,cam iunie

GRAU 22.8 970.124 22118.83 0.16 1.49 3.648 33.972 X X X X

PORUMB 16 2115.13 33842.08 3.03 10.536 48.48 168.576 X X X X

RAPITA 17 636.17 10814.89 0.725 1.215 12.325 20.655 X X X X

SOIA 7 821.777 5752.439 2.58 3.62 18.06 25.34 X X X X

CAMERA 4 135 540 0 3 0 12 X X X X

TOTAL 62.8 3856.424 73068.24 X X 82.513 260.543 36 324 -49.512 63.457

14
 Varianta 2

Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO

Profit Consum ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna
Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
Luna iunie iunie iunie
Lei/ha,cam iunie

GRAU 22 970.124 21342.73 0.16 1.49 3.52 32.78 X X X X

PORUMB 18 2115.13 38072.34 3.03 10.536 54.54 189.648 X X X X

RAPITA 16.8 636.17 10687.66 0.725 1.215 12.18 20.412 X X X X

SOIA 6 821.777 4930.662 2.58 3.62 15.48 21.72 X X X X

CAMERA 3 135 405 0 3 0 9 0 9 X X

TOTAL 62.8 3856.424 75438.39 X X 85.72 273.56 36 324 -49.72 50.44

15
 Varianta 3

Consum
Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
Profit ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna
Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
Luna iunie iunie iunie
Lei/ha,cam iunie

GRAU 17.8 970.124 17268.21 0.16 1.49 2.848 26.522 X X X X

PORUMB 19 2115.13 40187.47 3.03 10.536 57.57 200.184 X X X X

RAPITA 17 636.17 10814.89 0.725 1.215 12.325 20.655 X X X X

SOIA 9 821.777 7395.993 2.58 3.62 23.22 32.58 X X X X

CAMERA 4 135 540 0 3 0 12 0 12 X X

TOTAL 62.8 3856.424 76206.56 X X 95.963 291.941 36 324 -59.963 32.059

16
 Varianta 4

Consum
Consum ZO/dim. Disponibil ZO Disp. ZO,cons. ZO
Profit ZO/ha,cam
Activitatea Dimensiune
Luna Luna Luna
Lei/dim. Total an Total an Total an Total an
Luna iunie iunie iunie
Lei/ha,cam iunie

GRAU 20 970.124 19402.48 0.16 1.49 3.2 29.8 X X X X

PORUMB 20.8 2115.13 43994.7 3.03 10.536 63.024 219.1488 X X X X

RAPITA 6 636.17 3817.02 0.725 1.215 4.35 7.29 X X X X

SOIA 16 821.777 13148.43 2.58 3.62 41.28 57.92 X X X X

CAMERA 1 135 135 0 3 0 3 0 3 X X

TOTAL 62.8 3856.424 80497.64 X X 111.854 317.1588 36 324 -75.854 6.842

17
 2.3 Consum de zile mecanizate pe un ha

Activitate I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII TOTAL

GRAU 0.047 0.046 0.113 0.305 0.065 0.402 0.279 1.257

PORUMB 0.390 0.04 0.062 0.201 0.400 1.093

RAPITA 0.033 0.069 0.449 0.443 0.349 1.343

SOIA 0.342 0.198 0.386 0.263 1.189

CAMERA

TOTAL 0.08 0.847 0.04 0.822 0.305 0.508 0.952 1.065 0.263 4.882
ZILE
INCHIRIATE

18
 CAPITOLUL III

Întocmirea unui model matematic de programare liniară

3.1 Construirea modelului

a) Activități și resurse

Activități Grâu Porumb Rapiță Soia Camera A

Dimensiune x1 x2 x3 x4 x5
Profit 970.124 2115.13 636.17 821.777 135
Consum ZO total 1,49 13,556 1,215 3,62 4
Consum ZM total 1,257 1,093 1,343 1,189
Retribuții 62,00 565,60 53,60 149,70

b) Forma algebrică a modelului

F.O-Funcție obiectivă

(970.124*X1) +(2115.13*X2)+(636.17*X3)+(821.777*X4)+(135*X5) -
Profit Max.

L1. Restricția de suprafață totală

X1+X2+X3+X4 ≤62,8 ha

L2. Numărul de camere

X5 ≤ 4 camere

L3.Suprafața de păioase

X1 ≤ 22.8 ha (50%)

L4. Suprafața de porumb

X2 ≤ 16ha (33%)

L5. Suprafața de rapiță

19
 X3 ≤ 17 ha(25%)

L6. Suprafața de leguminoase

X4 ≤ 7 ha (20%)

L7. ZO total

(1.5 x X1) + (13.556x X2) + (1.215 x X3) + (3.62 x X4) +(3.6 x X5) ≤
23.591 ZO

L8. ZM total

(1.257 x X1) + (1.093 x X2) + (1.343 x X3) + (1.189 x X4) ≤ 4.882 ZM

L9. Retribuții

(62 x X1) + (565.6 x X2) + (53.6 x X3) + (149.7 x X4) + (135 x X5) ≤
12.560 lei

Condiție de nenegativitate : X1,X2,X3,X4,X5 ≥ 0

c) Forma matriciala

F.O [ 970.124,2115.13,636.17,821.777,135] –Profit Max.

L1. Sup. Tot. [1,1,1,1,0]≤ 62.8

L2. Nr.Cam. [0,0,0,0,1]≤4

L3. Sup. Păioase [1,0,0,0,0] ≤ 22.8

L4. Sup. porumb [0,1,0,0,0] ≤ 16

L5. Sup. Fl. S.[0,0,1,0,0] ≤ 17

L6. Sup. legum.[0,0,0,1,0] ≤ 7

L7. ZO total [1.5 , 13.556 , 1.215 , 3.62 , 3.6] ≤ 23.591

L8. ZM total [1.257 , 1.093 , 1.343 , 1.189 , 0] ≤ 4.882

20
L9. Retribuții [62,565.6 , 53.6 , 149.7 , 135] ≤ 12560lei

CNN 1,1,1,1,1 ≥ 0

21