Prevenţia infecţiilor

Măsurile de biosiguranţă pentru prevenţia infecţiilor dobândite în laborator sunt

reprezentate de o combinaţie de etape precum conştientizarea riscului, aplicarea
cunoştinţelor dobândite, utilizarea într-un mod corespunzător a echipamentului protector,
a ustensilelor medicale şi procedurilor de către persoanalul medical cât şi aplicarea
măsurilor specifice de sănătate publică. Nerespectarea uneia dintre aceste etape poate
duce la contaminare şi îmbolnăvire importantă.

În laboratoarele de microbiologie diferenţiem trei bariere antiinfecţioase:

 Barierele primare, care previn răspândirea unui microb în laborator;
 Bariere secundare, care protejează personalul în cazul depăşirii accidentale
de către microorganisme a barierelor primare;
 Bariere terţiare, care previn răspândirea în comunitate a
microorganismelor care au depăşit barierele primare şi secundare.

Barierele primare reunesc tehnici şi echipamente prin care se previn formarea de

aerosoli şi accesul microorganismelor la personal.

1. Toate prelevatele patologice şi umorile organismului sunt potenţial infectante.

Etichetează cu semnul riscului biologic probele care provin de la pacienţi cu
SIDA şi cu hepatită sau pot conţine alte microorganisme din grupele III şi IV
de risc.
2. Nu pipeta cu gura. Foloseşte numai propipete sau dispozitive de pipetare.
3. La locul de lucru, nu introduce în gură nici un obiect: propipete tubulare,
etichete, creion, pix, ţigări, degete, alimente, băuturi.
4. Restrânge la strictul necesar folosirea obiectelor ascuţite: ace de seringă(dacă
pot fi înlocuite cu canule), pipete Pasteur din sticlă (dacă pot fi înlocuite cu
pipete capilare din material plastic).
5. Înlocuieşte sticlăria ciobită sau cu fisuri.
6. Respectă întocmai tehnica de centrifugare a materialului infecţios.
Centrifughează suspensiile microorganismelor din grupurile III şi IV de risc
numai în centrifugă cu cupe închise.
7. Foloseşte numai anse de inoculare complet închise, cu buclă de maximum 3
mm, pentru a evita descărcarea spontană. Şi firul nu mai lung de 5 cm, pentru
a reduce vibraţiile care pot descărca materialul manipulat.
8. La manipularea cu ansă a materialelor vâscoase(e.g. spută) sau puţin aderente
la spatulă (e.g. culturi de micobacterii) descarcă firul, înainte de încălzirea la
roşu, într-un flacon cu nisip spălat şi alcool de 96 de grade (fig.2-10). Eviţi
astfel împrăştirea pe masă de particule infecţioase la introducerea firului în
flacără. Alternativ, poţi folosi un bec Bunsen cu flacără înconjurată de un
cilindru din tablă inoxidabilă (fig. 2-11)
9. Pentru decantarea supernatantului, după centrifugarea fluidelor cu risc
infecţios, foloseşte recipiente care previn răspândirea stropilor contaminaţi
(fig.2-12).
 10. Verifică dacă omogenizatoarele folosite nu elimină aerosoli în cursul
funcționării . Efectuează toate omogenizările, inclusiv cele în mojar sau în tub
Griffith, pe un pătrat 40/40cm din hartie de filtru îmbibată cu soluție
dezinfectantă.
11. Asigură permanent la locul de lucru un recipient cu soluție dezinfectantă
activă.
12. Dezinfectează masa și suprafețele de lucru la terminarea activității și după
orice vărsare de produs infecțios sau de cate ori suspectezi o contaminare
accidentală.
13. La spargerea accidentală a unui recipient cu cultură sau produs patologic,
acoperă locul cu o pânză și toarnă deasupra o soluție dezinfectantă. Lasă pe
loc 30 de minute. Protejează mâinile cu mânuși și, folosind un carton rigid,
trage resturile pe un făraș pentru autoclavare.
14. La fiecare loc de lucru:
 Folosește găleți cu capac (sau pungi fixate în găleți) pentru colectarea
separată a materialelor reutilizabile și de unică folosință contaminate;
înlocuiește și autoclavează zilnic.
 Asigură borcane cu soluție dezinfectantă separate pentru pipete și mici
obiecte reutilizabile; golește-le zilnic, pentru decontaminare în
continuare, și pune soluție dezinfectantă proaspătă.
15. Nici un material contaminat după folosire nu părăsește laboratorul înainte de a
fi sterilizat.
16. Manipulează microorganismele din grupul III de risc numai dacă laboratorul
este autorizat și numai în boxe de siguranță.
17. Folosește pentru prelevarea și transportul probelor numai recipiente rezistente,
de preferat incasabile, bine închise.
18. Pentru expedierea prin poștă ambalează și etichetează materialul infecțios
conform instrucțiunilor Organizației Mondiale a Sănătății, reglementările
poștale naționale și internaționale.

Barierele secundare protejează personalul de micoorganisme scăpate prin

barierele primare.

1. Poartă tot timpul activității halat, șorț și capelină de protecție curate, corect
încheiate și legate. Păstrează separat echipamentul de protecție de hainele și
lenjeria pentru exterior.

Echipamentul vestimentar de protecție trebuie să fie suficient de lung,

rezistent la fluide, închis la nivelul gâtului, cu mâneci lungi .

La manipularea probelor provenite de la bolnavi cu hepatită sau SIDA ori

care conțin alte microorganisme din grupul III de risc, poartă șorț din
material plastic peste echipamentul de protecție și îmbracă mănuși
chirurgicale din cauciuc.
2. Dezbracă și lasă la locul de lucru echipamentul de protecție ori de câte ori te
deplasezi în alte zone de activitate (vestiar, birou, cantină etc.)
 3. Spală mâinile după manipularea materialelor infecțioase și înainte de a părăsi
locul de lucru. De dorit, pentru aceasta,este o chiuvetă separată de cea de la masa de
lucru.

Spălatul pe mâini cu apă și săpun este o tehnică eficientă pentru îndepărtarea

substanțelor organice dar nu și pentru cea a patogenilor bacterieni. În acest sens, săpunul
obișnuit a fost înlocuit cu dezinfectanții antimicrobieni ce conțin substanțe antiseptice
precum clorhexidină, cloroxilenol, hexaclorofen, compuși quaternari de amoniu. Aceștia
sunt mult mai eficienți în îndepărtarea patogenilor deși unii dintre ei prezintă anumite
limitări de utilizare. Clorhexidina și compușii quaternari de amoniu pot fi contaminați cu
bacterii gram negative. Iritațiile cutanate pot apărea în cazul utilizării unor concentrații
crescute de clorhexidină. Hexaclorofenul poate determina neurotoxicitate atunci când este
folosit în cazul nou-născuților.
În cazul în care accesul la chiuvetă nu este posibil se pot folosi antiseptice pe bază
de alcool ce nu necesită clătire. Alcoolii folosiți în aceste produse sunt reprezantați de
etanol, izopropanol și n-propanol. Aceștia sunt eficienți împotriva unui spectru larg de
microorganism, inclusiv bacterii gram poitive și gram negative dar și virusuri cu anvelopă
lipidică.
4. Protejează sub pansament hidrofug orice soluție de continuitate de pe tegumentul
expus (abraziuni, zgârieturi,tăieturi).
5. Supune-te controului medical periodic.
6. Raportează șefului de laborator și medicului curant orice boală intercurentă.
Poate fi o infecție profesională.
7. Comunică acelorași autorități:
● sarcina, imediat după ce survine: poate contraindica manipularea
anumitor microorganisme.
● eventuale tratamente cu steroizi sau medicamente imunosupresive: pot fi o
contraindicație pentru continuarea activității în mediul cu risc infecțios.
8. Supune-te vaccinărilor programate de conducerea unității.
9. În laboratoarele unde se manipulează bacilii tuberculozei, personalul trebuie să
fie vaccinat BCG sau controlat tuberculino-pozitiv și supus anual controlului radiologic
preventiv.

Barierele terțiare reunesc echipamente și facilități de protecție suplimentară a

personalului și prevenție a răspândirii agenților infecțioși în afara laboratorului; boxele de
siguranță antiepidemică, controlul curenților de aer creați prin instalațiile de ventilație și
încălzire, filtrele exhaustoarelor de aer, instalațiile de neutralizare a apelor reziduale.