UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU”, ARAD

MASTER, ANUL I, PEDAGOGIE INTERACTIVA

PORTOFOLIU

Student:Florea Andreea
 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU”, ARAD

MASTER, ANUL I, PEDAGOGIE INTERACTIVA

POLITICI
EDUCATIONALE
 Identificaţi situaţii problemă pentru:

 Situaţia generală a învăţământului naţional

 Formarea iniţială a cadrelor didactice

 Formarea continuă a cadrelor didactice

 Învăţământul rural

 Învăţământul minorităţilor

 Învăţământul superior

 Aspecte legate de învăţământ pe plan internaţional

 Întocmiţi liste cu soluţii pentru diferitele probleme identificate

 Formulaţi criterii pentru analiza soluţiilor identificate

 Evaluaţi soluţiile şi propuneţi o decizie de politică educaţională

 Precizaţi modalităţile de monitorizare şi evaluare a implementării

acelei politici educaţionale
Situaţii problema:
1. Situaţia generală a învăţământului naţional

Rezultatele evaluărilor naționale recente dar si testele internaționale, la care România a participat, nu
fac decât să confirme realitatea tristă din sistemul românesc de educație.
Sistemul educațional românesc trece, de ani buni, prin încercări disperate de reformare rămase, din
păcate, doar la un nivel profund declarativ, fără relevanță în tot ceea ce înseamnă educația pentru viața
reală.
Mai bine de 20% dintre elevi părăsesc timpuriu școala, față de 15% la nivel european. România
este țara cu una dintre cele mai mici participări a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții.
Școlile au aceeași arhitectură, mobilier și dotări ca în anii ’70-’80, ceea ce le face lipsite de
atractivitate pentru copii și demotivante pentru cadrele didactice. Avem școli în mediul rural fără apă
curentă, cu încălzire deficitară pe timpul iernii și cu toalete sub nivelul minim al civilizației europene.

2. Formarea iniţială a cadrelor didactice/3.Formarea continuă a cadrelor didactice

Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice s-a aflat, aidoma celorlalte componente
ale sistemului, într-o etapă de relativă dezvoltare. Facultatile, din ce in ce mai multe, au acum si
profile pedagogice, care ii ajuta pe profesori in formarea initiala.
De-a lungul timpului s-au dezvoltat programe de master si postuniversitare, menite sa ajute
cadrele didactice, insa problemele din sistemul romanesc de invatamant se reflecta si asupra
profesorilor, multi dintre ei nu isi gasesc motivarea necesara pentru a studia mai mult si pentru a
participa la cursurile de formare deoarece multe dintre acestea presupun costuri foarte mari,
acoperite din banii profesorilor.

4. Învăţământul rural

Şcolile din mediul rural sunt cel mai adesea fără apă curentă, cu încălzire deficitară pe
timpul iernii și cu toalete sub nivelul minim al civilizației europene.
Copiii născuți în mediul rural sunt condamnați la sărăcie și nefericire. Numai 25% dintre elevii
din mediul rural ajung să termine liceul.

O altă cauză a succesului şcolar scăzut este insuficienţa cadrelor didactice calificate din
unele zone, în general din mediu rural greu accesibil.
Diferențele dintre rezultatele elevilor din mediul rural și urban sunt de 15–20 puncte
procentuale la toate evaluările la care aceștia participă.

5. Învăţământul minorităţilor
 În ultima perioadă, învăţământul minorităților se confruntă cu două probleme mari: lipsa
cadrelor didactice calificate și abandonul școlar.
Când ne referim la minorități, cel mai adesea ne ducem cu gândul la rromi, unde știm că
rata abandonului școlar este foarte ridicată, în special în rândul fetelor. Abandonul şcolar in
România este des intalnit în rândul rromilor, 80% dintre copiii din scolile româneşti care au
abandonat sunt rromi.
Nu puteam să nu observam şi problemele din învățământul în limba germană, sârbă,
maghiară. Acestea se confruntă cu problema lipsei cadrelor didactice calificate.

6. Învăţământul superior

Toate aceste minusuri din invatamantul preuniversitar se revarsa asupra invatamantul

universitar unde numărul studenţilor a scăzut cu 30% în 25 de ani.
Problema învăţământului universitar este aceeaşi ca în cel preuniversitar, unde conţinutul
teoretic mult si de multe ori inutil este preferat in detrimentul activităţilor practice si aplicabile în
viaţa de zi cu zi.

7. Aspecte legate de învăţământ pe plan internaţional

O problemă identificată în învăţământul pe plan internaţional, poate fi în Suedia.

Acolo, psihiatrul David Eberhart, în cartea sa „Cum au preluat copiii puterea”, modul
prea permisiv de educare al copiilor atât de către părinţi, cât şi de şcoală, a dus la :
- Rată a absenteismului la ore ridicată
- Prăbuşirea disciplinei în şcoli
-Creşterea numărului de tulburări de tip anxios
- Creşterea depresiilor în rândul tinerilor şi a tentativelor de sinucidere. a tentativelor de
sinucidere.
Psihiatrul sustine ca acest stil de a-ti lasa copilul sa fie seful a esuat; ca dovezi, el
arata catre prabusirea disciplinei in scoli si a calitatii actului educational, dar si spre
cresterea ingrijoratoare a tentativelor de sinucidere in randul adolescentilor.

Suedia a fost prima tara care a interzis pedepsele fizice, in 1979, pentru ca apoi
opinia sa fie ca cei mici trebuie sa fie tratati ca adulti. Valorile egalitare ale social-
democratiei s-au soldat insa cu un dezastru in familie.
 Soluţii pentru diferitele probleme identificate
Din punctul meu de vedere cateva dintre solutiile acestor probleme din sistemul de
invatamant romanesc sunt urmatoarele:
 Egalitatea de şanse pentru toţi copiii. Pe lângă nevoia de fonduri pentru şcolile
şi liceele de la ţară sau din zone sărace, se poate stabili un sistem de aducere la
oraş sau în şcolile mai căutate a învăţătorilor şi profesorilor, urmând un sistem
de alocare prioritară pentru cei ce stau o perioada la ţară sau în şcolile
defavorizate.
 Pregătirea viitorilor profesori ar trebui să se facă în colaborare directă și
verificabilă între universităţi şi şcoli, cu practică la şcoli – parte din cerinţele
pentru acordarea diplomei.
 Pentru pregatirea profesorilor se pot acorda fonduri suplimentare iar
participarea la unele dintre cursuri sa devina obligatorie, cu conditia ca acele
cursuri sa prezinte materiale interesante, usor de pus in practica la clasa si nu
in ultimul rand, sa ajute cadrele didactice in captarea atentiei elevilor, care
devin din ce in ce mai greu de angrenat in activitati.
 Alinierea curriculei pentru clasele 0-12 şi necesitatea coerenţei în
implementarea ei la nivel de clasă, cu asigurarea spijinului material, dar si cu
pregatirea profesorilor. Acesta este un punct foarte important al situaţiei
actuale din invatamantul preuniversitar, căci documentele existente separă
pedagogia de curriculă, aceasta din urmă devenind doar o înşiruire de
conţinuturi. Se perpetuează la catedră ideea că cea mai importantă misiune a
dascălului este transmiterea informaţiei, iar pedagogia şi metodica sunt doar
nişte decoraţiuni ulterioare.
 Motivarea şi implicarea elevilor în întreg procesul şcolar (excursii, ore după
şcoală, sport organizat, activităţi artistice). La acest capitol s-au făcut progrese
foarte bune în ultimii ani, venind din urma profesorii noi iesiti de pe bancile
scolii, dornici de schimbari in sistem.

Aceste solutii trebuie sa duca la:

- sprijinirea corespunzătoare a cadrelor didactice şi formatorilor astfel încât ei să

răspundă provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere ;
- definirea competenţelor, incluzănd aici şi competenţele minime de TIC, pe
care cadrele
didactice şi fomatorii ar trebui să le deţină având în vedere rolul lor în societatea
cunoaşterii ;
- asigurarea unei calificări adecvate noilor intraţi în profesie, la toate materiile,
precum şi asigurarea posibilitatii de a face practica pe o perioada îndelungată de timp

Criterii pentru analiza solutiilor

 Aceste solutii sunt menite sa ajute sistemul romanesc de invatamant sa se dezvolte, sa
ajunga la nivelul tarilor europene, sa ajute profesorii in formarea lor continua dar si sa ajute
parintii si elevii, pentru ca acestia din urma sa ramana in scoli, iar cifra de abandon scolar de la
nivelul tarii sa ajunga la minim spre idealul deloc.

Soluţiile mai sus identificate, pot fi analizate prin următoarele metode:

 Aplicarea unui chestionar privind utilitatea soluţiilor, părţilor implicate (profesori, elevi şi
părinţi)
 Analiza unui corp de experţi a soluţiilor;
 Implementarea unui program pilot care să urmărească finalităţile stabilite.

Evaluarea soluțiilor și propunerea unei decizii de politică

educațională.
Soluțiile mai sus găsite, duc la:

 Creșterea rezultatelor la evaluările naționale,

 Creșterea calității învățământului românesc la toate nivelele ( studii medii, studii
superioare),în toate mediile (rural/urban)
 Reducerea stresului profesorilor și al elevilor
 Inserția mult mai ușoară pe piața muncii
 Pregătirea concretă a elevului de azi pentru a deveni muncitorul de mâine
 Micșorarea ratei abandonului școlar

Decizie de politică educațională

În urma analizei problemelor, identificărilor soluțiilor, analizării acestor, s-a ajuns la
următoarele decizii de politici educaționale:

În programele de şcolarizare ale cadrelor didactice - liceu sau facultate- să fie introdus un
an întreg de practică atent monitorizată de către un mentor. Cadrul didactic să participe activ la
lecţiile de predare, să fie evaluat corect pentru a fi îndrumat spre o mai bună metodă de predare .
În programul de practică să fie introdus şi un curs de legislaţie, în care cadrul didactic format să
înveţe cum se completează actele necesare atât la grupă cât şi în instituţia de care va aparţine.

Precizaţi modalităţile de monitorizare şi evaluare a implementării

acelei politici educaţionale
Politica educaţională implementată are scopul de a îmbunătaţi metodele de predare şi de a
avea cadre didactice competente, cu o pregătire iniţială de valoare.
 Această politică educaţionala poate fi evaluată prin comparaţia cu rezultatele obţinute de
către cadrele didactice la examenele din anii anteriori când pregătirea iniţială a cadrelor didactice
nu era la fel abordată.

Pe termen scurt se pot observa rezultatele la examenul naţional de titularizare, pe termen

puţin mai lung se pot observa rezultatele obtinute la examenele pentru obţinere gradelor
didactice, iar finalitatea cea mai importanta este în rezultatele elevilor.