Unitatea de învăŃare 2 Microeconomie

UNITATEA DE ÎNVĂłARE 2

ANALIZA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

Abordarea bazată pe relaŃii de preferinŃă

Cuprins

Obiectivele UnităŃii de învăŃare 2

2. Analiza comportamentului consumatorului. Abordarea bazată pe relaŃii de preferinŃă

2.1. MulŃimea consumurilor posibile

2.2. ProprietăŃile relaŃiei de preferinŃă
2.3. Probleme rezolvate

Întrebări şi probleme de rezolvat

Bibiliografie Unitatea de ÎnvăŃare 2

Dumitru Marin, Daniela Marinescu, Ioana Manafi, 2010 1

Unitatea de învăŃare 2 Microeconomie

Obiectivele UnităŃii de învăŃare 2

• ÎnŃelegerea modului în care relaŃia de preferinŃă poate oferi o ordonare a preferinŃelor

consumatorului având ca obiectiv maximizarea satisfacŃiei sale.
• Dobândirea cunoştinŃelor necesare caracterizării preferinŃelor consumatorului.

Analiza comportamentului consumatorului

Consumatorul este un individ, o familie sau un grup de indivizi cu rolul de a căuta, a alege şi a
executa un program complet de consum în raport cu restricŃiile financiare sau de altă natură (psihologice,
de exemplu).
Alegerea se bazează pe o ordonare a preferinŃelor asupra bunurilor, iar restricŃiile financiare sunt
surprinse în restricŃii bugetare.
Un panel de mărfuri sau de bunuri este o listă a specificaŃiilor mărfurilor împreună cu cantităŃile
din fiecare. Lista mărfurilor este fixată de aşa natură încât să se ştie care este prima marfă, a doua, etc.,
precum şi numărul acestora – n, fixat.
Rezultă că un panel de bunuri (mărfuri) este o mulŃime ordonată de numere reale şi îl vom nota cu
 x1 
 
x 
x =  2  , unde xi reprezintă cantitatea din bunul i, i=1,2,...,n. MulŃimea acestora formează spaŃiul
...
 
x 
 n
bunurilor sau mărfurilor.
Pentru comoditatea calculelor şi o mai bună înŃelegere a teoriei consumului vom înzestra acest
spaŃiu cu o structură algebrică, prelugindu-l până la spaŃiul euclidian n-dimensional, ℜ n .

Abordarea bazată pe relaŃii de preferinŃă

2.1. MulŃimea consumurilor posibile

Fie economia E care cuprinde un număr de H gospodării (consumatori) şi un consumator oarecare

h.
Un vector de consum poate fi posibil sau admisibil sau nu, pentru consumatorul h.
Vom nota cu X h mulŃimea vectorilor de consum admisibili pentru consumatorul h. Evident,
X h ⊂ ℜn .

Asupra mulŃimii X h vom face câteva ipoteze, şi anume:

Ipoteza 1: X h este o mulŃime închisă ( x hq → x h0 ⇒ x h0 ∈ X h ).(limita oricărui şir de vectori de consum
posibili este de asemenea vector de consum posibil).
Ipoteza 2: X h este o mulŃime convexă. (orice combinaŃie liniar convexă de vectori de consum posibili
reprezintă de aemenea un vector de consum posibil).

Dumitru Marin, Daniela Marinescu, Ioana Manafi, 2010 2

Unitatea de învăŃare 2 Microeconomie

Ipoteza 3: Pe mulŃimea X h este dată o relaŃie de preferinŃă notată f h (şi care se citeşte „preferat sau
indiferent”) . RelaŃia de preferinŃă se manifestă prin posibilitatea de a compara doi vectori de consum.

2.2. ProprietăŃile relaŃiei de preferinŃă

RelaŃia de preferinŃă f h satisface următoarele proprietăŃi:

a) tranzitivitate: x 1h f h x h2 şi x h2 f h x h3 ⇒ x 1h f h x h3 . Se spune că alegerile agenŃilor economici sunt
coerente.
b) completitudine (totalitate): ∀ x h1 , x h2 ∈ X h ⇒ x 1h f h x h2 sau x h2 f h x 1h . Agentul economic este capabil
să aleagă între (sau să ordoneze oricare) doi vectori de consum.

RelaŃia de preferinŃă cu proprietăŃile (a) şi (b) se numeşte raŃională.

c) continuitate: MulŃimile de contur superior şi inferior sunt mulŃimi închise.

Fie x h0 ∈ X h un vector de consum fixat. Atunci {x h x h f h x h0 } - mulŃimea de contur superior şi
{x h }
x h0 f h x h - mulŃimea de contur inferior sunt mulŃimi închise.
d) convexitate semi-strictă: Dacă x 1h f h hh2 şi α ∈ (0,1) , atunci (1 − α )x 1h + αhh2 f h x h2
e) monotonicitate (non-saturare, nesaŃiere): Fie doi vectori de consum posibili x 1h , x h2 cu x 1hi ≥ x hi2 şi
există j astfel încât x 1hl > x hj2 . Atunci x 1h f h x h2 .

Aceste ipoteze asupra consumurilor posibile ne permit să construim o funcŃie de utilitate pe

mulŃimea X h .

( ) ( )
DefiniŃia 1. FuncŃia U h : X h → ℜ cu proprietatea că U h x 1h ≥ U h x h2 ⇔ x 1h f h x h2 ( x 1h , x h2 ∈ X h ) se
numeşte funcŃie de utilitate.
O funcŃie de utilitate cuantifică preferinŃele consumatorului şi este foarte utilă, dar nu strict
necesară în aplicaŃii.
Dacă mulŃimea X h îndeplineşte ipotezele enunŃate anterior, atunci pe această mulŃime se poate
construi o funcŃie de utilitate.

2.3. Probleme rezolvate

Problema 1. Considerăm mulŃimea consumurilor posibile pentru un consumator h

 1  1  1   2   2   1   3 
X h =  ,  ,  ,  ,  ,  1 ,  5 
 0  1  2   1   2   7   3 
 x1 
unde un vector oarecare x =   ∈ R 2 reprezintă o listă a cantităŃilor consumate din două bunuri.
 x2 

Dumitru Marin, Daniela Marinescu, Ioana Manafi, 2010 3

Unitatea de învăŃare 2 Microeconomie

1 3
Vectorul preŃurilor unitare ale celor două bunuri este: p =  ,  , iar venitul disponibil al
4 4
3
consumatorului este R = .
2
PreferinŃele consumatorului sunt descrise cu ajutorul funcŃiei de utilitate:
U h : X h → R, U h ( x h ) = 2 x1h x h2 .
Se cere să se determine vectorul de consum care asigură maximizarea satisfacŃiei consumatorului,
în condiŃiile respectării restricŃiei bugetare.

Rezolvare

Avem
 1  1  1   2   2   1   3 
{ }
X h = x 1h , x h2 , x h3 , x h4 , x h5 , x h6 , x h7 =  ,  ,  ,  ,  ,  5 ,  5 
 0  1  2   1   2   3   3 
 x h′1 
Fie x ′h de forma: x h′ =   . Trebuie să determinăm acei vectori x ′h astfel încât să
 x h′ 2 
îndeplinească condiŃia px ′h ≤ R , adică costul asociat vectorului de consum x ′h să fie mai mic sau egal cu
venitul disponibil (să fie satisfăcută restricŃia bugetară).
′
Calculăm atunci produsele de forma px ′h , x h ∈ X h şi le vom compara de fiecare dată cu
3
R= :
2
 1 3  1  1 3 1 3
px1h =  ,   = ⋅ 1 + ⋅ 0 = <
 4 4  0  4 4 4 2
 1 3 1 1 3 4 3
px h2 =  ,   = ⋅ 1 + ⋅ 1 = = 1 <
 4 4 1 4 4 4 2
 1 3  1  1 3 7 3
px h3 =  ,   = ⋅ 1 + ⋅ 2 = >
 4 4  2  4 4 4 2
 1 3  2  1 3 5 3
px h4 =  ,   = ⋅ 2 + ⋅ 1 = <
 4 4  1  4 4 4 2
 1 3  2  1 3 5 3
px h5 =  ,   = ⋅ 2 + ⋅ 2 = >
 4 4  2  4 4 2 2
 1 3  1  1 3 5 3 3
px h6 =  ,   = ⋅ 1 + ⋅ = =
 4 4  5 / 3  4 4 3 2 2
 1 3  3  1 3 5 3
px h7 =  ,   = ⋅ 3 + ⋅ = 2 >
 4 4  5 / 3  4 4 3 2
′
Rezultă că acei x h care verifică restricŃia bugetară sunt:

Dumitru Marin, Daniela Marinescu, Ioana Manafi, 2010 4

Unitatea de învăŃare 2 Microeconomie

1  1  2  1 
x1h =  , x h2 =  , x h4 =  , x h6 =   .
0  1 1  5 3
Vom calcula acum valoarea funcŃiei de utilitate asociată fiecăruia dintre vectorii de mai sus:
U (1, 0) = 2 ⋅ 1 ⋅ 0 = 0
U (1, 1) = 2 ⋅ 1 ⋅ 1 = 1
U (2, 1) = 2 ⋅ 2 ⋅ 1 = 4
U (1, 5 / 3) = 2 ⋅ 1 ⋅ 5 / 3 = 10 / 3
Alegem vectorul care conduce la cea mai mare valoare a funcŃiei obiectiv şi anume:
 2
x h4 =  
1

Întrebări şi probleme de rezolvat

1. DefiniŃi relaŃia de preferinŃă şi proprietăŃile acesteia.

2. Care este legătura între relaŃia de preferinŃă şi funcŃia de utilitate?
3. Ordonarea preferinŃelor unui consumator cu ajutorul relaŃiei de preferinŃă.

Bibiliografie Unitatea de ÎnvăŃare 2

1. Stancu S., Marin D., Microeconomie. Comportamentul agenŃilor economici, Ed. ASE, Bucureşti, 2005
2. Marin D., Albu C., ş.a. ,Microeconomie. Consumatorul şi producătorul, Ed.ASE, 2000

Dumitru Marin, Daniela Marinescu, Ioana Manafi, 2010 5