Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Haas Automation, Inc., 2800 Sturgis Road, Oxnard, CA 93030, USA | HaasCNC.com
HAAS AUTOMATION, INC.
CERTIFICAT DE GARANŢIE LIMITATĂ
ce acoperă echipamentele CNC Haas Automation, Inc.
Valabil începând cu 1 ianuarie 2009
Haas Automation Inc. (denumit „Haas” sau „Producătorul”) acordă o garanţie limitată pentru toate centrele de
frezare, centrele de strunjire şi maşinile rotative noi (denumite colectiv „Maşini CNC”) şi componentele aces-
tora (cu excepţia celor enumerate mai jos în secţiunea Limitări şi excluderi ale garanţiei) (denumite „Compo-
nente”), care sunt produse de Haas şi comercializate de Haas sau distribuitorii săi autorizaţi conform celor
stipulate în prezentul Certificat. Garanţia stipulată în prezentul Certificat este o garanţie limitată şi reprezintă
unica garanţie acordată de Producător, fiind supusă termenilor şi condiţiilor prezentului Certificat.
Declinarea răspunderii
Prezenta garanţie este unica şi exclusiva garanţie a producătorului şi ţine loc de orice alte garanţii de orice fel
sau natură, explicite sau implicite, scrise sau orale, inclusiv dar fără a se limita la orice garanţie comercială
implicită, garanţie implicită a adecvării la un anumit scop sau altă garanţie de calitate sau performanţe ori
de neîncălcare a drepturilor. Prin prezentul document, producătorul declină astfel de garanţii de orice tip, iar
clientul renunţă la acestea.
Acordul deplin
Prezentul Certificat anulează oricare şi toate celelalte acorduri, promisiuni, prezentări sau garanţii, fie orale,
fie în scris, încheiate între părţi sau de către Producător în legătură cu aspectele ce fac obiectul acestui
Certificat şi include toate înţelegerile şi acordurile convenite de părţi sau de către producător în legătură
cu aceste aspecte. Prin prezentul document, Producătorul respinge explicit orice alte acorduri, promisiuni,
prezentări sau garanţii, făcute fie oral, fie în scris, care sunt adiţionale sau care nu concordă cu orice termen
sau condiţie a acestui Certificat. Termenii şi condiţiile stipulate în acest Certificat nu pot face obiectul unor
modificări sau amendamente decât cu acordul scris şi semnat atât de Producător, cât şi de Client. Cu toate
acestea, Producătorul va onora o Garanţie extinsă numai în limitele în care aceasta extinde perioada de
garanţie aplicabilă.
Transmisibilitatea
Această garanţie este transmisibilă de la Clientul iniţial către o terţă parte dacă Maşina CNC este vândută
printr-un contract privat de vânzare înaintea expirării perioadei de garanţie, cu condiţia notificării scrise a
Producătorului cu privire la aceasta şi ca această garanţie să fie validă la momentul transferului. Cesionarul
acestei garanţii se va supune tuturor termenilor şi condiţiilor acestui Certificat.
Această garanţie va fi guvernată de legislaţia Statului California, fără aplicarea regulilor referitoare la con-
flictele de legi. Oricare şi toate disputele pe marginea acestei garanţii vor fi rezolvate de o Curte din jurisdicţia
de competenţă aflată în Ventura County, Los Angeles County sau Orange County, California. Oricare termen
sau clauză a acestui Certificat invalidat(ă) sau neexecutoriu(e) în orice situaţie şi în orice jurisdicţie nu va
afecta valabilitatea sau titlul executoriu al celorlalţi termeni şi clauze prezentate aici sau valabilitatea ori titlul
executoriu al termenului sau clauzei respectiv(e) în orice altă situaţie sau orice altă jurisdicţie.
Echipamentul include o funcţie presetată de dezactivare automată ce determină scoaterea automată din
funcţiune a echipamentului după 800 de ore de utilizare. Această funcţie protejează clientul împotriva ten-
tativelor de furt. Utilizarea neautorizată a maşinii este astfel redusă la un nivel minim, rularea programelor
pe maşină fiind oprită automat odată scursă perioada de timp specificată. Funcţionarea poate fi reluată prin
utilizarea codului de acces; contactaţi dealerul dumneavoastră pentru a obţine codul respectiv.
Certificare
ETL LISTED
CONFORMS TO
NFPA STD 79
ANSI/UL STD 508
9700845 UL SUBJECT 2011 C E R T I F I E D
CERTIFIED TO
CAN/CSA STD C22.2 N O.73
Certificarea ISO 9001:2000 din partea
TUV Management Service (un organism
Toate sculele pentru maşinile CNC Haas poartă marca de certificare ISO) reprezintă o evaluare
de clasificare ETL, ce certifică faptul că sunt conforme imparţială a sistemului de management
cu Standardul electric NFPA 79 pentru echipamente al calităţii Haas Automation. Acest
industriale şi normele canadiene echivalente, CAN/CSA atestat confirmă conformarea Haas
C22.2 Nr. 73. Mărcile de clasificare ETL şi cETL sunt Automation la standardele emise
acordate produselor ce au parcurs cu succes procesul de ISO (International Organization
de testare la Intertek Testing Services (ITS), o alternativă for Standardization) şi recunoaşte
la Underwriters’ Laboratories. angajamentul Haas pentru satisfacerea
nevoilor şi cerinţelor clienţilor săi de pe
piaţa globală.
.
Declaraţie de Conformitate
PRODUS: Freze CNC:
*Inclusiv toate dotările opţionale instalate din fabricaţie sau instalate la
client de către o Reprezentanţă autorizată Haas (HFO)
FABRICAT DE: Haas Automation, Inc.
2800 Sturgis Road, Oxnard, CA 93030 805-278-1800
Declarăm, pe proprie răspundere, că produsele enumerate mai sus, la care face referire această
declaraţie, sunt conforme cu reglementările enunţate în directiva CE privind Centrele de
prelucrare:
·
·Directiva privind Maşinile şi utilajele 2006/42/CE
·
·Directiva privind Compatibilitatea electromagnetică 2004/108/CE
·
·Directiva privind Joasa tensiune 2006/95/CE
·
·Standarde suplimentare:
· 60204-1:2006/A1:2009
·EN
· 614-1:2006+A1:2009
·EN
· 894-1:1997+A1:2008
·EN
· 954-1 Siguranţa maşinilor şi utilajelor - Siguranţa - componentele sistemelor de control,
·EN
Partea 1-a: Principii generale pentru proiectare: (1997)
· 14121-1:2007
·EN
RoHS: CONFORME prin exceptare în baza documentaţiei producătorului. Exceptare pentru:
a) Utilaje industriale staţionare de mare gabarit
b) Sisteme de monitorizare şi control
c) Plumbul ca element de aliere în oţeluri
Siguranţa
Cuprins
Note de siguranţă pentru maşină / cele mai bune practici �������������������������������������������� 2
Modul setare.................................................................................................................. 4
Exploatarea şi indicaţii pentru operarea corectă a maşinii ������������������������������������������� 5
Exemple de etichete...................................................................................................... 8
Declaraţie referitoare la avertizări, atenţionări şi note ������������������������������������������������� 12
Conformitatea FCC....................................................................................................... 13
Specificaţii şi limite generale de utilizare a produsului
Mediu (exclusiv pentu uz în spaţii închise)*
Minim Maxim
Temperatura de funcţionare
Temperatura de depozitare
Umiditatea atmosferică 20% umiditate relativă, fără condensare 90% umiditate relativă, fără condensare
Zgomotul
Minim Maxim**
Emis din toate zonele maşinii în cursul
70 dB Mai mare de 85 dB
utilizării în poziţia obişnuită a operatorului
Funcţionarea nesupravegheată
Maşinile CNC Haas complet închise sunt proiectate să funcţioneze nesupravegheat; totuşi, s-ar putea să nu
fie sigur ca procesarea să se deruleze nesupravegheat.
Cum intră în aria de responsabilitate a proprietarului atelierului setarea sigură a maşinilor şi utilizarea celor
mai bune tehnologii de prelucrare, este de asemenea responsabilitatea acestora să gestioneze evoluţia aces-
tor proceduri. Procesul de prelucrare trebuie monitorizat pentru a se preveni daunele dacă survine o situaţie
periculoasă.
De exemplu, dacă există riscul de producere a unor incendii datorită materialului prelucrat, va trebui instalat
un sistem adecvat de stingere a incendiilor, pentru a reduce riscul afectării personalului, echipamentelor şi
facilităţilor. Se va contacta un specialist adecvat pentru instalarea sistemelor de monitorizare înainte ca proce-
sul de prelucrare să fie lăsat nesupravegheat.
Este în special important să se selecteze echipamente de monitorizare care să poată întreprinde imediat
acţiuni adecvate fără intervenţie umană, pentru a se preveni accidentele în cazul identificării unor probleme.
Toate frezele Haas sunt echipate cu încuietoare pe uşile operatorului şi comutator cu cheie pe latura consolei
de comandă pentru blocarea şi deblocarea modului Setare. În general, starea blocată/deblocată a modului
Setare afectează modul de funcţionare a maşinii atunci când sunt deschise uşile.
Această funcţie înlocuieşte următoarele setări şi următorii parametri pentru unitatea de comandă:
• Setarea 51, Door Hold Override (anulare interblocare uşă)
• Parametrul 57, bitul 7, Circuit de siguranţă
• Parametrul 57, bitul 31, Arbore principal oprit de uşă
• Parametrul 586, Turaţie maximă arbore principal uşă deschisă.
Modul Setare trebuie să fie în general blocat (comutatorul în poziţie verticală, blocată). În modul blocat, uşile
incintei sunt blocate în stare închisă în timpul executării unui program CNC, rotirii arborelui principal sau
deplasării unei axe. Uşile se deblochează automat atunci când maşina nu se află într-un ciclu de prelucrare.
Majoritatea funcţiilor maşinii sunt indisponibile cu uşa deschisă.
Când aceasta este deblocată, modul Setare permite unui operator calificat un acces mai bun la maşină pen-
tru lucrările de setare. În acest mod, comportamentul maşinii depinde de starea închisă sau deschisă a uşilor.
Cu uşile închise în modul Setare, deschiderea uşilor va opri mişcarea şi va reduce turaţia arborelui principal.
Maşina va permite utilizarea mai multor funcţii în modul Setare cu uşile deschise, de obice la o turaţie redusă.
Diagramele următoare prezintă o sinteză a modurilor şi funcţiilor permise.
Celulele robotizate
O maşină în celulă robotizată este lăsată să funcţioneze fără restricţii cu uşa deschisă în modul Blocat/
funcţionare.
Această stare cu uşa deschisă este permisă numai dacă un robot comunică cu maşina CNC. În mod normal,
o interfaţă dintre robot şi maşina CNC controlează siguranţa ambelor echipamente.
Un dispozitiv de integrare a celulei robotizate va putea testa starea cu uşa deschisă a maşinii CNC şi asigura
siguranţa celulei robotizate.
Apăsaţi și menţineţi
apăsat
100% CW CCW
750 rot/min
X Y
100% 0%
25% 25%
.
100%
100%
.
Toate maşinile de frezare induc pericole datorită sculelor aşchietoare rotative, curelelor de transmisie şi
fuliilor, înaltei tensiuni, zgomotului şi aerului comprimat. Când se utilizează maşinile de frezare şi compo-
nentele acestora, se vor respecta permanent măsurile de siguranţă de bază pentru a se reduce riscurile
de accidentare a personalului şi de producere de avarii mecanice. CITIŢI TOATE AVERTISMENTELE,
ATENŢIONĂRILE ŞI INSTRUCŢIUNILE AFERENTE ÎNAINTE SĂ PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE MAŞINA.
Modificarea maşinii
NU transformaţi sau modificaţi sub nicio formă acest echipament. Dacă sunt necesare modificări, orice astfel
de solicitări vor fi gestionate de Haas Automation, Inc. Orice modificare sau transformare a oricărui Centru de
prelucrare Haas poate duce la accidentarea personalului şi/sau avarii mecanice şi va determina invalidarea
garanţiei.
Etichetele de siguranţă
Pentru a se asigura transmiterea şi înţelegerea rapidă a pericolelor ce ţin de maşinile-unelte CNC, sunt
amplasate etichete cu simbolul pericol pe maşinile Haas în locurile în care există vreun pericol. Dacă etiche-
tele se deteriorează sau uzează, sau dacă sunt necesare etichete suplimentare pentru evidenţierea unui
punct specific referitor la siguranţă, contactaţi dealerul dumneavoastră sau fabrica Haas. Nu modificaţi sau
îndepărtaţi niciodată nicio etichetă şi niciun simbol de siguranţă.
Fiecare pericol este definit şi explicat pe eticheta generală de siguranţă, amplasată în partea frontală a
maşinii. Punctele specifice de pericol sunt marcate cu simboluri de avertizare. Parcurgeţi şi înţelegeţi cele pa-
tru părţi ale fiecărui avertisment de siguranţă, explicate mai jos, şi familiarizaţi-vă cu simbolurile de la paginile
următoare.
Simbol de avertizare Nivelul de gravitate a pericolului / Mesaj text Simbol de acţiune
AVERTISMENT
A Pericol de accidentare gravă. Utilajul
nu vă poate proteja de substanţe
toxice.
B Ceaţa de lichid de răcire, microparticulele,
aşchiile şi vaporii pot fi periculoase.
C Respectaţi datele de siguranţă şi avertismentele
producătorului materialelor specifice.
Simbolul de avertizare - Identifică un Nivelul de gravitate a pericolului - Codul de culori pentru Simbolul de acţiune:
pericol potenţial şi accentuează mesajul indicarea riscurilor ce decurg din ignorarea unui pericol. Indică acţiunile pentru
text. Roşu + „PERICOL” = Pericolul VA CAUZA decesul sau prevenirea accidentării.
accidentarea gravă dacă este ignorat. Cercurile albastre indică
Mesajul text - Clarifică sau accentuează Portocaliu + „AVERTISMENT” = Pericolul POATE cauza
acţiunile obligatorii pentru
scopul simbolului de avertizare. decesul sau accidentarea gravă dacă este ignorat.
prevenirea accidentării,
A: Pericolul. Galben + „ATENŢIE” = Pericolul POATE cauza
cercurile roşii tăiate indică
B: Consecinţa ignorării avertismentului. accidentarea minoră sau medie dacă este ignorat.
Albastru + „NOTĂ” = Indică o acţiune pentru prevenirea acţiuni interzise pentru
C: Acţiunea pentru prevenirea
avarierii maşinii. prevenirea accidentării.
accidentării. Ţineţi de asemenea
seama de simbolul de acţiune. Verde + „INFORMAŢII” = Oferă detalii referitoare la
.
componentele maşinii.
PERICOL
Utilajul automatizat poate
Pericol de electrocutare. porni în orice moment.
Risc de deces prin electro- Un operator neinstruit riscă
cutare. o accidentare gravă sau
Decuplaţi şi blocaţi alimentarea mortală.
sistemului înainte de intervenţie. Citiţi şi respectaţi manualul ope-
ratorului şi semnele de avertizare
înainte să exploataţi utilajul.
AVERTISMENT
Pericol de accidentare gravă.
Se pot produce acci- Respectaţi procedurile
dente grave. de fixare în siguranţă.
Piesele în mişcare pot Piesele fixate incorect
agăţa sau prinde. pot fi proiectate cu forţă
Asiguraţi întotdeauna îmbrăcă- mortală.
mintea largă şi părul lung. Asiguraţi piesele de prelucrat
şi dispozitivele de fixare.
Piesele în mişcare
Pericol de lovire.
Componentele utilajului pot strivi.
pot tăia sau strivi. Schimbătorul de scule se va
Nu atingeţi nicio componentă mişca, strivindu-vă mâna.
a utilajului în cursul funcţi- Nu atingeţi niciodată arborele
onării automatizate. Nu vă principal când apăsaţi butoa-
apropiaţi niciodată de piesele nele ATC FWD, ATC REV,
în mişcare. NEXT TOOL sau iniţiaţi un
ciclu de schimbare a sculei.
Nu permiteţi operarea utilajului de către personal neinstruit.
Nu transformaţi sau modificaţi sub nicio formă utilajul. © 2009 Haas Automation, Inc.
29-0769 Rev E
NOTĂ
Întreţinerea rezervoru- Curăţaţi săptămânal sita filtrului.
lui de lichid de răcire Scoateţi capacul rezervorului şi curăţaţi săptămânal eventualele depuneri din rezervor.
Nu utilizaţi apă, putând rezulta deteriorări iremediabile prin coroziune. Se va utiliza un
Filtru separator lichid de răcire anticoroziv.
Nu utilizaţi pentru răcire lichide toxice sau inflamabile.
.
PERICOL
Utilajul automatizat poate
Pericol de electrocutare. porni în orice moment.
Risc de deces prin electro- Un operator neinstruit riscă o
cutare. accidentare gravă sau mortală.
Decuplaţi şi blocaţi alimentarea Citiţi şi respectaţi manualul ope-
sistemului înainte de intervenţie. ratorului şi semnele de avertizare
înainte să exploataţi utilajul.
AVERTISMENT
Se pot produce acciden- Pericol de accidentare
te grave. gravă şi de impact.
Piesele în mişcare pot agăţa
sau prinde. O bară nesusţinută poate
Asiguraţi întotdeauna îmbrăcămin- balansa cu efecte mortale.
tea largă şi părul lung. Nu extindeţi bara laminată dincolo
de capătul tubului de tragere fără
un sprijin adecvat.
Nu aplicaţi forţe de prelucrare
Pericol de accidentare gravă. excesive, care ar putea dizloca
Piesele fixate incorect pot fi bara din suport.
proiectate cu forţă mortală. Nu permiteţi căruciorului sau sculei
Turaţia ridicată reduce forţa să lovească luneta sau păpuşa
mobilă; piesa de prelucrat s-ar
de strângere a mandrinei. putea slăbi.
Nu prelucraţi utilizând o setare Nu strângeţi exagerat luneta.
nesigură sau o turaţie peste cea
nominală a mandrinei.
NOTĂ
Filtru se-
parator Curăţaţi săptămânal sita filtrului.
Scoateţi capacul rezervorului şi curăţaţi săptămânal eventualele depuneri din rezervor.
Fantă sus-
pendare Nu utilizaţi apă, putând rezulta deteriorări iremediabile prin coroziune. Se va utiliza un lichid de răcire anticoroziv.
pompă Nu utilizaţi pentru răcire lichide toxice sau inflamabile. 29-0765 Rev F
Filtru tip coş © 2009 Haas Automation, Inc.
Alte etichete se pot găsi pe maşină, în funcţie de model şi de dotările opţionale instalate:
AVERTISMENT
Nu deschideţi acest geam cu mașina în funcţiune.
Apăsaţi butonul Emergency stop (oprire de urgenţă) sau scoateţi mașina de sub tensiune
înainte să-l deschideţi.
În interiorul mașinii se poate aluneca și există muchii ascuţite ce vă pot tăia.
29-0779 Rev D
© 2009 Haas Automation, Inc.
AVERTISMENT
Pericol de accidentare.
Ușa se va deschide iar paletele vor avansa automat.
Piesele în mișcare pot agăţa sau strivi.
Nu apropiaţi niciodată
mâinile de lanţ.
Nu vă apropiaţi în
timp ce sună
alarma și ușa
este deschisă.
29-0020 Rev C
AVERTISMENT
Pericol de accidentare
Staţia de încărcare trebuie să fie neobstrucţionată pentru recepţia unei palete.
Sculele lăsate pe suportul staţiei de
încărcare vor deregla paleta. Paletele
incorect așezate pot să cadă pe
personalul operator.
Asiguraţi-vă că staţia de încărcare
palete este liberă și în poziţia iniţială
înainte să încărcaţi o paletă.
.
Consultaţi secţiunea „APC” pentru mai multe explicaţii.
Acces interzis
Pericol de electrocutare, accidentare sau
avariere a utilajului.
Nu vă urcaţi sau staţionaţi în această zonă.
29-0746 Rev C
.
Pe parcursul întregului manual, informaţiile importante şi critice sunt prefaţate de cuvântul „Avertisment”,
„Atenţie” sau „Notă”.
Avertismentele sunt utilizate atunci când există un pericol extrem la adresa operatorului şi/sau maşinii.
Parcurgeţi toate etapele necesare pentru a ţine seama de avertismentul dat. Nu continuaţi dacă nu puteţi
respecta instrucţiunile de avertizare. Un exemplu de avertisment:
Atenţionările sunt utilizate atunci când există riscul potenţial de producere a unor accidentări minore ale
personalului sau avarii mecanice, de exemplu:
ATENŢIE! Scoateţi maşina de sub tensiune înainte să executaţi orice lucrări de întreţinere.
Notele oferă operatorului informaţii suplimentare referitoare la o etapă sau procedură specifică. Informaţiile
vor fi luate în considerare de către operator, deoarece etapa este realizată pentru a se asigura că nu se pot
produce confuzii, de exemplu:
NOTĂ: Dacă maşina este echipată cu o masă opţinală cu gabarit extins pentru axa Z, respectaţi următoarele
indicaţii:
Conformitatea FCC
Acest echipament a fost testat şi s-a constatat că se încadrează în limitele Clasei A de aparate digitale, în
conformitate cu Partea 15 a Normelor FCC. Aceste limite sunt menite să asigure protecţia moderată îm-
potriva interferenţelor perturbatoare atunci când echipamentul este exploatat într-un mediu comercial. Acest
echipament generează, utilizează şi poate emite energie la frecvenţe radio şi, dacă nu este instalat şi exploa-
tat în conformitate cu instrucţiunile din manualul de faţă, poate determina interferenţe perturbatoare cu apara-
tura de radio-comunicaţie. Exploatarea acestui echipament într-o zonă rezidenţială este pasibilă să producă
interferenţe perturbatoare, caz în care utilizatorul va trebui să corecteze aceste interferenţe pe cheltuială
proprie.
În cele ce urmează se va face o prezentare vizuală a frezei Haas. Unele dintre componentele prezentate vor
fi abordate aprofundat în secţiuni separate.
Memoria temporară
Consola de 3
Masa de lucru frontală comandă
Containerul de 4
şpan Butonul de eliberare
a sculei Pistolul de aer
comprimat
Braţul dublu
SMTC
Subansamblul P-Cool
Arborele principal (opţional)
Ajutajele de lichid de răcire
Simbolurile panoului de pe partea consolei
2
USB Origine
Scriere în secundară Asiguraţi platforma de lucru pe maşină
memorie Anulare uşă
utilizând lanţuri pe incintă şi/sau
(blocare/ şuruburi în podea
automată
deblocare)
Modul setare Comutare
(blocare/deblocare) lampă (x2)
.
de aer
pentru Umplere ulei
duza de (la marcajul Max)
MIN
Senzorul Pompa
aer Filtrul de ulei de nivel standard
Rezervorul de ulei
.
Capacul panoului de comandă aer/lubrifiere îndepărtat
Detaliul A
Conform
detaliului Masa frontală
Detail B
Pistolul de aer Menghina de
comprimat fixare scule Simbolurile panoului de pe partea consolei
Consola de Modul setare
susţinere ajutaj USB Anulare ușă
(blocare/de- automată
blocare)
Scriere în me-
EC-300 -400 -500 morie (blocare/ 2 Origine Comutare
deblocare) secundară lampă (x2)
Fondul de palete EC
400
Conform
PALLE
T POOL
detaliului A
PALLE
T POOL
Rastelul de scule
Pompa de lichid de Masa frontală
răcire standard
Butonul Emergency Paleta
Pompa TSC
Stop (oprire de urgenţă)
Filtrul
separator
Fondul de palete EC-400
Senzorul de nivel
lichid de răcire
.
Detaliul B
Ecranul de comandă este organizat în panouri, ce variază în funcţie de modul de control curent şi de tastele
de afişare utilizate. Figura următoare prezintă structura de bază a ecranului:
Modul curent
Current Mode
Exemplu
panou inactiv
Panoul de afișare
Exemplu
program
panou activ Panoul principal de afișare
Deblocare / blocare
mesaje
Afișaj de poziţie / Cronometre,
Stare viteză
Monitoare încărcare contoare /
și avans /
axă / Memorie tem- Manage-
Ajutor editor
Mesajele porară mentul sculei
Intrare
.
Prezentare ecran de control de bază
Interacţiunea cu datele poate fi realizată numai în cadrul panoului activ în momentul respectiv. Doar un singur
panou este activ la un moment dat, acesta fiind indicat printr-un fundal alb. De exemplu, pentru a lucra cu
tabelul Corecţii scule, mai întâi activaţi tabelul prin apăsarea tastei Offset (corecţie) până când acesta este
afişat pe un fundal alb. Apoi operaţi modificările dorite ale datelor. Schimbarea panoului activ în cadrul unui
mod de control este de regulă realizată cu ajutorul tastelor de afişare.
Funcţiile de control sunt organizate în trei moduri: Setare, Editare şi Operare. Fiecare mod oferă toate
informaţiile necesare pentru executarea sarcinilor referitoare la modul respectiv, organizate astfel încât să
intre pe un ecran. De exemplu, modul Setare afişează atât tabelele pentru corecţiile sculelor şi decalajele de
origine, cât şi informaţiile de poziţie. Modul Editare oferă două panouri de editare programe şi asigură accesul
la sistemele VQCP şi IPS/WIPS (dacă sunt instalate).
Accesaţi modurile cu ajutorul tastelor de mod, după cum urmează:
Setare: tastele ZERO RET (revenire la zero), HAND JOG (manetă de avans rapid). Asigură toate funcţiile de
control pentru setarea maşinii.
Editare: tastele EDIT (editare), MDI/DNC (introducere manuală date/ comandă numerică directă), LIST
PROG (listă programe). Asigură toate funcţiile de editare, management şi transfer ale programelor.
Operare: tasta MEM (memorie). Asigură toate funcţiile de control necesare pentru prelucrarea unei piese.
Modul curent este indicat în bara de titlu din partea superioară a afişajului.
Reţineţi că funcţiile din alte moduri pot fi totuşi accesate din modul activ prin utilizarea tastelor de afişare. De
exemplu, în timp că vă aflaţi în modul Operare, apăsarea tastei OFFSET (corecţie) va determina afişarea
tabelelor de corecţii/ decalaje ca panou activ; comutaţi afişarea corecţiilor/ decalajelor cu ajutorul tastei OFF-
SET (corecţie); apăsarea tastei PROGRM CONVRS (conversie program) în majoritatea modurilor va comuta
la panoul de editare pentru programul activ curent.
Meniurile de tip tab sunt utilizate pentru mai multe funcţii de control, cum ar fi Parametri, Setări, Ajutor, Listă
programe şi IPS Pentru a naviga în aceste meniuri, utilizaţi tastele săgeţi pentru a selecta un tab, apoi apăsaţi
Enter (execuţie) pentru a deschide tabul respectiv. Dacă tabul selectat conţine subtaburi, utilizaţi tastele
săgeţi şi Enter (execuţie) pentru a-l selecta pe cel vizat.
Pentru a trece în nivelul tab superior, apăsaţi Cancel (anulare).
Tastatura este divizată în opt secţiuni: taste funcţionale, taste de avans rapid, taste de control manual, taste
de afişare, taste cursor, taste alfabetice, taste de mod şi taste numerice. În plus, există diverse alte taste şi
funcţii amplasate pe consolă şi tastatură, ce sunt descrise pe scurt.
PORNIRE AFIŞAJ
RESETARE REPORNIRE REDRESARE EDITARE INSERARE SCHIMBARE ŞTERGERE ANULARE
PROGRAM POZIŢIE CORECŢIE COMENZI
CONVERSIE CRT
MEM BLOC CU SIMULARE OPRIRE ŞTERGERE
BLOC OPŢION. BLOC
F1 F2 F3 F4 ALARME PARAMETRI SETĂRI AJUTOR
MESAJE DIAGNOZĂ GRAFIC CALC.
MDI LICH. ORIENTARE ATC ATC
MĂSURARE SCULA DEBLOCARE SET. POZ. DNC RĂCIRE ARB. PR. ÎNAINTE ÎNAPOI
CORECŢIE ZERO PIESĂ
SCULĂ URM. SCULĂ
PAG. AV.
ORIGINE .0001 .001 .01 .1
ANT. RAPID
MAN. .1 1. 10. 100.
+B LICH.
TRANSP.
ÎNAINTE +A +Z -Y ÎN SUS
CURSOR REV. LA
TOATE ORIGINE SINGURĂ
ORIGINE
ZERO G28
OPRIRE BLOCARE LICH.
+X -X
TRANSP. AV.RAP. ÎN JOS
PAG. LISTĂ SELECT. ŞTERGERE
SFÂRŞIT TRANSM. RECEP.
URM. PROG PROG. PROG.
+Y -Z -A LICH.
TRANSP.
ÎNAPOI -B AUX.
& @ :
COMUTARE A B C D E 7 8 9
CONTROL MAN.
CONTR. % $ !
-10 100% +10 MAN. F G H I J K 4 5 6
VITEZĂ AVANS VITEZĂ AVANS VITEZĂ AVANS AVANS
CONTR.
*1
, ?
-10
ARB. PR.
100%
ARB. PR.
+10
ARB. PR.
MAN.
ARB. PR.
L M N O P Q 2 3
+ = #
ORAR OPRIRE ANTIORAR ARB. PR. R S T U V W - 0
/
5%
DEP. RAPIDĂ
25%
DEP. RAPIDĂ
50%
DEP. RAPIDĂ
100%
DEP. RAPIDĂ X Y Z EOB
[
( ]
) ANULARE SPAŢIU
SCRIERE
EXECUŢIE
Keyboard Beeper (avertizor acustic tastatură) - Amplasat în partea superioară a platoului de piese. Reglaţi
volumul prin rotirea capacului.
Tastele F1- F4 - Aceste butoane au diferite funcţii în funcţie de modul de operare în care vă aflaţi. Consultaţi
secţiunea referitoare la mod pentru descrieri suplimentare şi exemple.
Tool Offset Meas (măsurare corecţie sculă) – Utilizată pentru a înregistra corecţiile pentru lungimea sculei
în cursul reglării piesei.
Next Tool (scula următoare) – Utilizată pentru a selecta scula următoare de pe schimbătorul de scule.
Utilizată după apăsarea tastei Tool Offset Measure (măsurare corecţie sculă) în meniul Setare.
Tool Release (eliberare sculă) - Eliberează scula din arborele principal în modul MDI, Revenire la zero sau
Manetă de avans rapid.
Part Zero Set (setare poziţie de zero piesă) - Utilizată pentru înregistrarea decalajelor de origine ale piesei
în cursul reglării piesei (consultaţi Setarea corecţiilor şi decalajelor în secţiunea Operarea).
Chip FWD (transportor şpan înainte) - Porneşte transportorul elicoidal de şpan opţional spre „înainte”,
îndepărtând şpanul din maşină.
Chip Stop (oprire transportor şpan) - Opreşte mişcarea transportorului elicoidal.
Chip REV (transportor şpan înapoi) - Porneşte transportorul elicoidal de şpan opţional spre „înapoi”,
mişcare utilă pentru îndepărtarea blocajelor şi a corpurilor străine de pe transportor.
X/-X, Y/-Y, Z/-Z, A/-A şi B/-B (taste axe)- Permit operatorului să avanseze manual axele prin menţinerea
apăsată a butoanelor specifice sau prin apăsarea tastei pentru axa dorită şi utilizarea manetei de avans rapid.
Jog Lock (blocare avans rapid) - Se utilizează împreună cu tastele axelor. Apăsaţi tasta Jog Lock (blocare
avans rapid) şi apoi butonul aferent axei şi axa se va deplasa în poziţia de cursă maximă sau până când
butonul de blocare avans rapid este apăsat din nou.
CLNT Up (lichid de răcire în sus) - Deplasează ajutajul sistemului programabil opţional pentru lichidul de
răcire (P-Cool) în sus.
CLNT Up (lichid de răcire în jos) - Deplasează ajutajul sistemului opţional P-Cool în jos.
AUX CLNT (lichid de răcire auxiliar) - Apăsarea acestei taste numai în modul MDI va activa sistemul de
răcire prin arborele principal (TSC); apăsarea din nou a acesteia va dezactiva sistemul TSC.
Aceste taste oferă utilizatorului posibilitatea de a controla manual viteza de apropiere (cursă rapidă) a axelor,
avansurile programate şi turaţiile arborelui principal.
-10 - Reduce viteza de avans curentă cu 10%.
100% - Setează viteza de avans controlată manual la nivelul vitezei de avans programate.
+10 - Creşte viteza de avans curentă cu 10%.
-10 - Reduce turaţia curentă a arborelui principal cu 10%.
100% - Setează turaţia controlată manual a arborelui principal la nivelul turaţiei programate.
+10 - Creşte turaţia curentă a arborelui principal cu 10%.
Hand Cntrl Feed (manetă de control viteză de avans) - Apăsarea acestui buton permite utilizarea manetei
de avans rapid pentru controlul vitezei de avans de lucru în trepte de câte ±1%.
Tastele de afişare asigură accesul la afişajele maşinii, informaţiile operaţionale şi paginile de ajutor. Acestea
sunt utilizate adesea pentru comutarea între panourile active în cadrul unui mod de funcţionare. Unele dintre
acestea vor determina afişarea unor ecrane suplimentare atunci când sunt apăsate repetat.
Prgrm/Convrs (conversie program) - Selectează panoul program activ în cazul majorităţii modurilor. În
modul MDI/DNC, se apasă pentru a accesa VQC şi IPS/WIPS (dacă sunt instalate).
Posit (poziţie) - Selectează poziţia panoului, amplasat în centrul părţii inferioare a majorităţii ecranelor.
Afişează poziţiile curente ale axelor. Comutaţi între poziţiile relative prin apăsarea tastei POSIT (poziţie). Pen-
tru a filtra axele afişate în panou, tastaţi litera aferentă fiecărei axe pe care doriţi să o afişaţi şi apăsaţi tasta
WRITE/ENTER (scriere/ execuţie). Poziţiile axelor sunt afişate în ordinea indicată.
Offset (corecţie) - Apăsaţi pentru a comuta între cele două de tabele de corecţii/ decalaje. Selectaţi tabelul
Corecţii scule pentru a afişa şi edita geometria longitudinală a sculei, corecţia razei, corecţia pentru uzură
şi poziţia lichidului de răcire. Selectaţi tabelul Decalaje de origine pentru a edita poziţiile decalate ale originii
specificate de codul G şi utilizate în programe.
Curnt Comds (comenzi curente) - Apăsaţi butonul PAGE UP / PAGE DOWN (pagina anterioară/ pagina
următoare) pentru a naviga prin meniurile Întreţinere, Durata de viaţă a sculei, Încărcarea sculei, Manage-
mentul avansat al sculei (ATM), Variabilele de sistem, Setarea ceasului şi setările pentru cronometre/ con-
toare.
Alarm / Mesgs (alarme/ mesaje) - Afişează jurnalul de alarme şi ecranele de mesaje. Există trei ecrane de
alarme, primul dintre acestea indicând alarmele active curent (la prima apăsare a butonului Alarm/Mesgs).
Apăsaţi tasta săgeată dreapta pentru a vizualiza Jurnalul de alarme. Utilizaţi tastele săgeţi în sus şi în jos
pentru defilarea prin înregistrările din jurnalul de alarme, apoi apăsaţi F2 pentru a inscripţiona pe un dispozitiv
de memorie.
Param / Dgnos (parametri/ diagnosticare) - Afişează parametrii ce definesc funcţionarea maşinii. Paramet-
rii sunt organizaţi pe categorii într-un meniu de tip tab; pentru a găsi un parametru cunoscut, tastaţi numărul
dorit şi apăsaţi tasta săgeată în sus sau în jos. Parametrii sunt setaţi din fabricaţie şi nu vor fi modificaţi decât
cu autorizarea reprezentanţilor Haas.
O a doua apăsare a tastei Param / Dgnos (parametri/ diagnosticare) va determina afişarea primei pagini cu
date de diagnosticare. Aceste informaţii sunt utilizate în principal pentru depanarea de către un tehnician
de service autorizat Haas. Prima pagină a datelor de diagnosticare se referă la intrările şi ieşirile discrete.
Apăsarea tastei Page Down (pagina următoare) va determina afişarea altor pagini cu date de diagnosticare.
Setng / Graph (setări/ grafic) - Afişează şi permite modificarea setărilor utilizatorului. La fel ca şi paramet-
rii, setările sunt organizate pe categorii într-un meniu de tip tab. Pentru a găsi o setare cunoscută, tastaţi
numărul dorit şi apăsaţi tasta săgeată în sus sau în jos.
Prin apăsarea din nou a tastei Setng / Graph (setări/ grafic), se va activa modul Grafic. În modul Grafic, puteţi
vizualiza traiectoria generată a sculei pentru programul respectiv şi, dacă e cazul, depana programul înainte
să îl rulaţi (consultaţi Modul Grafic în secţiunea Operarea).
Help / Calc (ajutor/ calculator) - Afişează texte ajutătoare într-un meniu de tip tab. Consultaţi secţiunea
„Funcţia Ajutor/ calculator” pentru informaţii suplimentare.
Utilizaţi tastele cursor pentru a vă deplasa în diferite ecrane şi câmpuri de control, respectiv pentru editarea
programelor CNC.
Home (origine) - Acest buton va deplasa cursorul la primul articol din partea superioară a ecranului; la edi-
tare, acesta este blocul din stânga sus al programului.
Săgeţile în sus/ în jos - deplasează cursorul în sus/ în jos cu un articol, bloc sau câmp.
Page Up/Down (pagina anterioară/ următoare) - Utilizată pentru a schimba afişajele sau pentru a trece la
pagina anterioară/ următoare atunci când se vizualizează un program.
Săgeata stânga - Utilizată pentru a selecta individual articolele editabile atunci când se vizualizează un pro-
gram; deplasează cursorul spre stânga. Este utilizată pentru defilarea prin selecţiile de setare.
Săgeata dreapta - Utilizată pentru a selecta individual articolele editabile atunci când se vizualizează un pro-
gram; deplasează cursorul spre dreapta. Este utilizată pentru defilarea prin selecţiile de setare şi deplasarea
ferestrei de focalizare spre dreapta în modul grafic.
End (încheiere) - Acest buton deplasează în general cursorul la ultimul articol din partea inferioară a ecranu-
lui. La editare, acesta este ultimul bloc al programului.
Tastele alfabetice
Tastele alfabetice permit utilizatorului să tasteze literele alfabetului, precum şi unele caractere speciale. Unele
caractere speciale sunt tastate prin apăsarea mai întâi a tastei „Shift” (comutare).
Shift (comutare) - Tasta Shift asigură accesul la caracterele suplimentare de pe tastatură. Caracterele supli-
mentare pot fi văzute în colţul din stânga sus al unora dintre tastele alfabetice sau numerice. Apăsarea tastei
Shift (comutare) şi apoi a caracterului va determina introducerea caracterului dorit în linia de introducere date.
La tastarea textului, scrierea cu majuscule este implicită; pentru a tasta caractere cu minuscule, apăsaţi şi
menţineţi apăsată tasta Shift (comutare).
Când unitatea de comandă are o a cincea axă instalată, axa B este selectată pentru avans rapid prin
apăsarea tastei Shift (comutare) şi apoi a tastelor de avans +/-A.
EOB - Acesta este caracterul de încheiere a blocului (End-Of-Block). Se afişează pe ecran un semn punct şi
virgulă (;), acesta indicând încheierea unei linii de program.
( ) - Parantezele sunt utilizate pentru a separa comenzile programului CNC de comentariile utilizatorului.
Acestea trebuie introduse întotdeauna în perechi. Notă: De fiecare dată când se recepţionează o linie de cod
invalidă prin intermediul portului RS-232 în timpul recepţionării unui program, aceasta este inclusă în program
între paranteze.
/ - Separatorul înclinat spre dreapta este utilizat în funcţia Ştergere bloc şi în expresii Macro. Dacă acest sim-
bol este primul simbol dintr-un bloc şi este activată funcţia Ştergere bloc, atunci blocul respectiv este ignorat
la instalare. Simbolul este utilizat de asemenea pentru împărţire (împărţire la) în expresii macro (Consultaţi
secţiunea Macro).
[ ] - Parantezele drepte sunt utilizate în funcţii macro. Macro-urile sunt o funcţie software opţională.
Tastele de mod schimbă starea funcţională a maşinii CNC. Odată apăsat un buton de mod, butoanele din
acelaşi rând devin disponibile pentru utilizator. Modul curent este afişat permanent în bara de titlu din centrul
părţii superioare a afişajului.
EDIT (editare) - Selectează modul Editare. Acest mod este utilizat pentru editarea programelor din memoria
unităţii de comandă. Modul Editare oferă două panouri de editare: unul pentru programul activ curent, celălalt
pentru editarea în fundal. Comutaţi între cele două panouri prin apăsarea tastei EDIT (editare). Apăsaţi tasta
F1 pentru a accesa meniurile de ajutor de tip pop-up.
Insert (inserare) - Apăsarea acestui buton va determina introducerea comenzilor în program în faţa cursoru-
lui. Acest buton va insera de asemenea textul din memoria temporară în punctul în care se află cursorul, fiind
utilizat de asemenea pentru copierea blocurilor de cod într-un program.
Alter (schimbare) - Apăsarea acestui buton va determina schimbarea comenzii sau textului marcat cu co-
manda sau textul nou introdus. Acest buton va schimba de asemenea variabilele marcate cu textul stocat în
memoria temporară sau va muta blocul selectat într-o altă poziţie.
Delete (ştergere) - Şterge articolul pe care se află cursorul sau şterge un bloc de program selectat.
Undo (anulare) - Anulează până la 9 dintre cele mai recent operate modificări de editare şi deselectează un
bloc marcat.
MEM (memorie) - Selectează modul Memorie. Pe ecran este afişat programul activ şi alte informaţii necesare
atunci când se prelucrează o piesă.
Single Block (bloc cu bloc) - Activează sau dezactivează funcţia bloc cu bloc. Când este activată funcţia
bloc cu bloc, este executat doar un singur bloc al programului la fiecare apăsare a butonului Cycle Start
(pornire ciclu).
Dry Run (simulare) - Aceasta este utilizată pentru a se verifica mişcarea efectivă a maşinii fără a se prelucra
o piesă. (Consultaţi secţiunea Simularea din capitolul Operarea)
Opt Stop (oprire opţională) - Activează şi dezactivează opririle opţionale. A se vedea de asemenea G103
din capitolul Codul G.
Când este activată această funcţie şi este programat un cod M01 (oprire opţională), maşina se va opri când
ajunge la M01. Maşina va continua odată apăsat butonul Cycle Start (pornire ciclu). Totuşi, determinată de
funcţia de anticipare (G103), s-ar putea ca aceasta să nu se oprească imediat (Consultaţi secţiunea Antici-
parea blocului). Cu alte cuvinte, funcţia de anticipare a blocului poate determina ignorarea de către comanda
Oprire opţională a celui mai apropiat M01.
Dacă se apasă butonul Optional Stop (oprire opţională) în cursul unui program, aceasta se va produce în linia
de după linia marcată atunci când este apăsat butonul Opt Stop (oprire opţională).
Block Delete (ştergere bloc) - Activează sau dezactivează funcţia de ştergere a blocurilor. Blocurile cu
un separator „/” ca prim articol sunt ignorate (nu sunt executate) atunci când este activată această opţiune.
Dacă există un separator „/” într-o linie a codului, comenzile de după acesta vor fi ignorate dacă este activată
această funcţie. Butonul Block Delete (ştergere bloc) va avea efect la două linii după ce este apăsat, cu
excepţia cazului în care se utilizează compensarea frezei; în acest caz, funcţia de ştergere bloc nu va avea
efect decât după cel puţin patru linii de la linia marcată. Procesarea va încetini în cazul traiectoriilor cu
ştergeri de blocuri în cursul prelucrării la mare viteză. Butonul Block Delete (ştergere bloc) va rămâne activ
atunci când maşina este oprită şi repornită.
MDI/DNC - Modul MDI (Manual Data Input) este modul „manual de introducere date” în care poate fi scris
un program, fără ca acesta să fie înregistrat în memorie. Modul DNC (Direct Numeric Control - comanda
numerică directă) permite „alimentarea cu pipeta” a programelor mari în unitatea de comandă, astfel încât
acestea să poată fi executate (consultaţi secţiunea Modul DNC).
Tastele numerice oferă utilizatorului posibilitatea de a tasta numere şi câteva caractere speciale pe consola
unităţii de comandă.
Cancel (anulare) - Tasta Cancel (anulare) este utilizată pentru a şterge ultimul caracter tastat.
Space (spaţiu) - Utilizată pentru a structura comentarii plasate în programe sau în zona de mesaje.
Write/Enter (scriere/execuţie) - Tasta de execuţie de uz general.
- (Semnul minus) - Utilizată pentru introducerea numerelor negative.
. (Punctul zecimal) - Utilizat pentru precizarea zecimalelor.
Data şi ora
Unitatea de comandă include o funcţie de contorizare a datei şi orei. Pentru a vizualiza ora şi data, apăsaţi
tastele CURNT COMDS (comenzi curente) şi Page Up/Down (pagina anterioară/ următoare) până când sunt
afişate ora şi data.
Pentru a opera reglaje, apăsaţi butonul Emergency Stop (oprire de urgenţă), tastaţi data curentă (în format
LL-ZZ-AAAA) sau ora curentă (în format HH:MM), apoi apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/ execuţie).
Resetaţi butonul Emergency Stop (oprire de urgenţă) după ce terminaţi.
Apăsaţi tasta HELP/CALC (ajutor/ calculator) pentru a se afişa meniul Ajutor de tip tab. Dacă apăsarea tastei
HELP/CALC (ajutor/ calculator) apelează meniul Ajutor de tip pop-up, apăsaţi din nou tasta HELP/CALC (aju-
tor/ calculator) pentru a accesa meniul de tip tab. Navigaţi între taburi cu ajutorul tastelor săgeţi. Apăsaţi tasta
WRITE/ENTER (scriere/execuţie) pentru a selecta taburile, respectiv apăsaţi tasta CANCEL (anulare) pentru
a reveni în nivelul anterior. Principalele categorii de taburi şi subtaburile aferente sunt descrise în continuare:
Meniul de ajutor
Sistemul de ajutor de pe ecran include subiecte din întregul manual al operatorului. Selectarea tab-ului Help
(ajutor) determină afişarea Cuprinsului. Selectaţi un subiect cu ajutorul tastelor săgeţi şi apăsaţi tasta WRITE/
ENTER (scriere/execuţie) pentru a se afişa cuprinsul subsecţiunilor despre subiectul respectiv. Selectaţi în
mod similar o opţiune de meniu.
Parcurgeţi pagina cu ajutorul manetei de avans rapid sau a tastelor săgeţi în sus/ în jos. Utilizaţi tastele săgeţi
stânga/ dreapta pentru a vă deplasa la subiectul următor. Apăsaţi tasta HOME (origine) pentru a reveni la
Cuprinsul principal.
Apăsaţi tasta F1 pentru a parcurge cuprinsul manualului, respectiv apăsaţi tasta CANCEL (anulare) pentru a
ieşi din tab-ul Help (ajutor) şi selectaţi tab-ul Search (căutare).
Căutarea
Utilizaţi tab-ul Search (căutare) pentru a căuta în cuprins pe baza unui cuvânt cheie. Tastaţi termenul de
căutare în câmpul de introducere text şi apăsaţi F1 pentru a executa căutarea. Pagina de rezultate afişează
subiectele ce conţin termenul de căutare; marcaţi un subiect şi apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/
execuţie) pentru a-l vizualiza.
Tabelul burghie
Afişează un tabel cu dimensiuni de burghie, ce prezintă echivalenţele zecimale şi dimensiunile de tarozi.
Calculatorul
Funcţiile calculator sunt disponibile sub al treilea tab Help (ajutor). Selectaţi calculatorul din taburile inferioare
şi apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/execuţie) pentru a-l utiliza.
0.000000000
LOAD + - * /
ANGLE 3
(MACHINE ANGLE 1 40.000
Y 0.0000 in ANGLE 2 72.000
Y 0.0000 in ANGLE 3 68.000
Z 3.5179 in SIDE 2 SIDE 1
SIDE 1 10.0000
SIDE 2 14.7958
SIDE 3 14.4244
ANGLE 1 ANGLE 2
SIDE 3
F3 copies calculator value to highlighted field in this
or other calculator screens. F3 also copies calculator
value to the data entry line of edit screens.
F4 copies highlighted data to the calculator field.
Pentru date introduse ce conduc la mai mult de o soluţie, introducerea din nou a ultimei valori va determina
afişarea următoarei soluţii posibile. Pentru a modifica valoarea CW (sens orar) în valoare CCW (sens antio-
rar), marcaţi coloana CW/CCW şi apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/execuţie).
CIRCLE-CIRCLE TANGENT
CIRCLE1 X 5.0000 CIRCLE-LINE TANGENT
CIRCLE1 Y 6.0000
RADIUS 1 4.0000 a b
CIRCLE2 X 0.0000 POINT A X 5.0000
CIRCLE2 Y 0.0000 Y 3.0000
RADIUS 2 2.0000 POINT B X 1.0000
Y 4.0000 a
TANGT A X 1.3738 c b POINT C X 0.0000
Y 7.6885 Y 0.0000
TANGT B X 7.3147 c
Y 2.7378 d
TANGT C X -1.8131 RADIUS 4.1231
Y 0.8442 Type: STRAIGHT TANGT PT X 1.0000
TANGT D X 1.1573 TANGT PT Y 4.0000
Use F and T to form G-code.
Y -1.6311
F1 for alternate solution
.
Tabelul burghie/tarozi
În meniul Ajutor de tip tab este disponibil un tabel de burghie şi tarozi.
Dacă arborele principal a rămas în repaus timp de peste 4 zile, acesta trebuie să parcurgă un ciclu de
încălzire înainte de utilizare. Această încălzire va preveni o posibilă supraîncălzire a arborelui principal
datorită insuficientei lubrifieri. Un program de încălzire de 20 de minute (cod O02020) este asigurat pen-
tru maşină, prin care arborele principal este adus lent la turaţia de regim, permiţând stabilizarea termică a
acestuia. Acest program poate fi utilizat zilnic pentru încălzirea arborelui principal înainte de utilizarea la turaţii
ridicate.
Nivelul lichidului de răcire este afişat în colţul din dreapta sus al ecranului în modul MEM sau în ecranul
CURNT COMDS (comenzi curente). O bară verticală indică starea lichidului de răcire. Afişajul va clipi atunci
când lichidul de răcire ajunge la un nivel ce ar putea determina un flux intermitent de lichid de răcire.
Lampa de avertizare
Lampa de avertizare oferă o confirmare optică rapidă a stării curente a maşinii. Există patru stări diferite ale
lămpii de avertizare:
Stinsă - Maşina este în repaus.
Aprinsă în verde - Maşina este în funcţiune.
Clipeşte în verde - Maşina este oprită, dar este în stare pregătită de lucru. Este necesară o comandă de la
operator pentru a continua.
Clipeşte în roşu - A survenit o eroare sau maşina este oprită de urgenţă.
Opţionale
Tarodarea rigidă
Tarodarea sincronizată elimină nevoia de port-tarozi flotanţi scumpi şi previne apariţia de distorsiuni ale pasu-
lui şi deformarea capului filetului.
Macro-urile
Crearea de subrutine pentru cicluri închise proprii, rutine de testare, solicitarea intervenţiei operatorului,
ecuaţii sau funcţii matematice şi prelucrarea unei familii de piese cu variabile.
Rotirea şi scalarea
Utilizaţi rotirea împreună cu palpatorul pentru decalajul de origine pentru a seta rapid piesa de prelucrat,
respectiv pentru a roti un model în altă poziţie sau în jurul circumferinţei, etc. Utilizaţi scalarea pentru a reduce
sau mări traiectoria piesei sau un model.
Maneta color îmbunătăţită de comandă avans rapid de la distanţă (RJH) prezintă un afişaj color cu cristale
lichide (LCD) şi comenzi pentru o funcţionalitate îmbunătăţită. Aceasta prezintă de asemenea o lanternă cu
leduri de mare putere.
Consultaţi secţiunea referitoare la corecţii/ decalaje şi funcţionarea maşinii pentru informaţii suplimentare cu
privire la aceste aspecte.
LCD – Afişează datele maşinii şi este interfaţa RJH-E/C.
Tastele funcţionale (F1-F5) - Taste cu funcţii variabile. Fiecare tastă corespunde unei etichete din partea
inferioară a ecranului LCD. Apăsarea unei taste funcţionale va determina accesarea sau comutarea în meniul
corespunzător. Funcţiile comutabile sunt evidenţiate când sunt activate.
Cycle Start (pornire ciclu) - Porneşte mişcarea programată a axelor.
Feed Hold (oprire avans) - Opreşte mişcarea programată a axelor.
Tastele săgeţi - Utilizate pentru a naviga între câmpurile de meniu (în sus/ în jos) şi a selecta vitezele de
avans rapid de impuls (stânga/ dreapta).
Rozeta de impuls - Avansează rapid o axă selectată cu pasul selectat. Funcţionează ca maneta de avans
rapid de pe unitatea de comandă.
Selectorul variabil de impuls - Se roteşte cu până la 45 de grade CW (sens orar) sau CCW (sens antiorar)
faţă de centru, apoi revine în centru când este eliberat. Utilizat pentru a avansa rapid axele cu viteze variabile.
Cu cât este rotit selectorul variabil de impuls mai departe de poziţia centrală, cu atât mai rapid se mişcă axa.
Permiteţi selectorului să revină în poziţia centrală pentru a se opri mişcarea.
Butonul selector de axă - Utilizat pentru selectarea axelor disponibile pentru avans rapid. Axa selectată este
apoi afişată în partea inferioară a ecranului. Poziţia cea mai din dreapta a acestui selector este utilizată pentru
accesarea meniului auxiliar.
Scoaterea unităţii din suport/ teacă o activează şi transferă comanda avansului rapid de la consolă la maneta
de comandă avans rapid de la distanţă (roata de mână de pe consolă este dezactivată).
Aşezaţi la loc în suport/ teacă maneta de comandă avans rapid de la distanţă pentru a o dezactiva şi a re-
transmite comanda avansului rapid la consolă.
Rozeta de impuls şi selectorul variabil de impus funcţionează ca un cursor pentru modificarea valorii câmpuri-
lor editabile de către client, cum ar fi corecţia, lungimea şi uzura sculei, etc.
NOTĂ: Dacă oricare dintre erorile de mai sus nu este ştearsă atunci când este mişcat butonul selector de
axă, s-ar putea să existe o problemă la selectorul variabil de impuls. Contactaţi atelierul service Haas pentru
reparaţie/ înlocuire.
Dacă se întrerupe contactul dintre maneta de comandă avans rapid de la distanţă şi unitatea de comandă
(cablu întrerupt sau deconectat, etc.), orice mişcare a axelor încetează. La reconectare, pe afişajul manetei
de comandă avans rapid de la distanţă apare mesajul „RJH / Control Communication Fault—Reselect
Axis” (eroare de comunicaţie unitate RJH/ unitate de comandă; reselectaţi axa). Deplasaţi butonul selector
de axă pentru a şterge eroarea. Dacă eroarea nu este ştearsă, aşezaţi unitatea în suport/ teacă, aşteptaţi ca
aceasta să se dezactiveze, apoi scoateţi-o din suport/ teacă.
Tastele săgeată în
sus/în jos pentru
selectare câmpuri Zona date de lucru
Modificarea valorii (afişaj variabil)
cu rozeta de im-
puls şi selectorul
variabil de impus
Axa selectată Ecranul următor
curent şi poziţia
.
Afişajul pentru avans rapid manual
.
Afişajul pentru setarea corecţiilor sculelor
Selectaţi WK CS (decalaje origine) pentru a modifica decalajul de origine cod G. Avansaţi rapid manual axa
selectată cu selectorul variabil de impuls sau rozeta de impuls atunci când este marcat câmpul pentru axă din
partea inferioară a ecranului. Apăsaţi tasta SET (setare) pentru a înregistra poziţia curentă a axei în tabelul
Decalaje de origine. Treceţi cu butonul selector de axă la axa următoare şi repetaţi procedura de setare pen-
tru axa respectivă. Pentru a ajusta o valoare setată, treceţi cu butonul selector de axă la axa dorită. Apăsaţi
tasta ADJST (ajustare) şi utilizaţi rozeta de impuls sau selectorul variabil de impuls pentru a selecta nivelul de
creştere sau reducere a valorii respective, apoi apăsaţi tasta ENTER (execuţie) pentru a implementa corecţia
făcută.
.
Afişajul pentru setarea decalajelor de origine
Meniul Auxiliar
Meniul auxiliar al unităţii RJH prezintă comenzile pentru lichidul de răcire şi lanterna unităţii RJH. Accesaţi
meniul prin deplasarea complet spre dreapta a butonului selector de axă (în poziţia indicată printr-un simbol
pagină ştanţat pe carcasa unităţii RJH). Comutaţi între funcţiile disponibile prin apăsarea tastei funcţionale
corespunzătoare.
.
Meniul Auxiliar
Auxiliary Menu Meniul
UtilityUtilitare
Menu
Meniul Utilitare
Accesează informaţii despre configuraţia curentă a unităţii RJH. Aceste informaţii sunt utilizate pentru diag-
nosticare de către tehnicienii de service. Apăsaţi tasta AUX (auxiliar) pentru a reveni la meniul Auxiliar.
AVERTISMENT! Mişcarea automată va începe odată apăsat acest buton. Păstraţi distanţa faţă de
interiorul maşinii şi de schimbătorul de scule.
Reţineţi că apăsarea butonului Power-Up/Reset (iniţializare/ repornire) va şterge automat alarma 102 dacă
aceasta este prezentă.
După găsirea poziţiei de origine, este afişată pagina Current Commands (comenzi curente) şi maşina este
gata de funcţionare.
Pentru a edita programul MDI, utilizaţi tastele din dreapta butonului Edit (editare). Deplasaţi cursorul în
punctul în care se va opera modificarea, apoi se pot utiliza diferitele funcţii de editare.
Pentru a introduce o comandă suplimentară într-o linie, tastaţi comanda şi apăsaţi tasta Enter (execuţie).
Pentru a modifica o valoare, utilizaţi tastele săgeţi sau maneta de avans rapid pentru a marca o comandă,
introduceţi noua comandă şi apăsaţi tasta Alter (schimbare).
Programele numerotate
Pentru a crea un program nou, apăsaţi tasta LIST PROG (listă de programe) pentru a deschide afişajul pro-
gramului şi modul lista de programe. Introduceţi un număr de program (Onnnnn) şi apăsaţi tasta Select Prog
(selectare program) sau Enter (execuţie). Dacă programul există, acesta va fi selectat. Dacă programul nu
există încă, acesta va fi creat. Apăsaţi tasta Edit (editare) pentru a se prezenta noul program. Un program nou
va consta doar din numele programului şi un caracter de încheiere a blocului (;).
NOTĂ: Nu este recomandată utilizarea numerelor O09XXX atunci când se crează noi programe. Programele
macro utilizează frecvent cifre în acest bloc, iar suprascrierea acestora poate cauza oprirea funcţiilor maşinii.
(Exemplu: suprascrierea O09876 va cauza disfuncţionalităţi ale operaţiilor G47 (gravare)).
Pentru a se adăuga un cod de program la un program existent, marcaţi codul în faţa căruia se va plasa codul
suplimentar, tastaţi datele şi apăsaţi tasta Insert (inserare). Se pot adăuga mai multe coduri; cum ar fi X, Y şi
Z, înainte să se apese tasta Insert (inserare).
Datele de tip adresă sunt reprezentate de o literă urmată de o valoare numerică. De exemplu: G04 P1.0. G04
comandă un interval (o pauză), iar P1.0 reprezintă lungimea intervalului (1 secundă).
Comentariile pot fi constituite din caractere alfabetice şi numerice, dar trebuie să fie prefaţate de paranteze.
De exemplu: (1 second dwell). Comentariile pot avea maxim 80 de caractere.
Caracterele de încheiere a blocului sunt introduse prin apăsarea tastei EOB şi sunt afişate ca punct şi virgulă
(;). Acestea sunt utilizate ca mijloc de a reveni la sfârşitul unui paragraf. În programarea CNC, un EOB este
introdus la sfârşitul unui şir al unui cod de program.
Ştergerea programelor
Pentru a şterge un program, apăsaţi tasta LIST PROG (listă de programe). Utilizaţi tasta săgeată în sus sau
în jos pentru a marca numărul programului, apoi apăsaţi tasta ERASE PROG (ştergere program). Tastaţi
Y când se solicită şi confirmaţi ştergerea, respectiv N pentru a renunţa. Sau tastaţi numărul programului şi
apăsaţi tasta ERASE PROG (ştergere program); totuşi, utilizaţi cu atenţie această opţiune, deoarece nu va
exista o solicitare de confirmare Y/N (da/nu) şi programul va fi şters imediat.
Selectaţi cuvântul ALL (toate) de la sfârşitul listei şi apăsaţi tasta ERASE PROG (ştergere program) pentru a
şterge toate programele din listă. Sunt unele programe importante pe care le primiţi odată cu maşina; aces-
tea sunt O02020 (încălzirea arborelui principal), O09997 (codul rapid de vizualizare) şi O09876 (fişierul set
de caractere gravare). Salvaţi aceste programe pe un dispozitiv de memorie sau PC înainte să ştergeţi toate
programele. Activaţi setarea 23 pentru a proteja programele O09XXX împotriva ştergerii.
Redenumirea programelor
Un număr de program poate fi modificat prin introducerea unui număr nou în modul Editare şi apăsarea tastei
Alter (schimbare). Aveţi grijă să nu suprascrieţi accidental programe importante, cum ar fi cele enumerate în
secţiunea anterioară.
Selectarea programelor
Deschideţi directorul programe prin apăsarea tastei „List Prog” (listă de programe); acesta va afişa pro-
gramele memorate. Defilaţi până la programul dorit şi apăsaţi tasta „Select Prog” (selectare program) pentru
a selecta programul respectiv. Introducerea numelui programului şi apăsarea tastei „Select Prog” (selectare
program) determină de asemenea selectarea programului.
Notă: Unităţile hard-disk externe USB funcţionează dacă sunt formatate în sistem FAT sau FAT32. Dis-
pozitivele formatate NTFS nu vor funcţiona. Pentru a identifica sistemul în care este formatat dispozitivul,
conectaţi-l la PC, faceţi clic dreapta pe unitate în Windows Explorer şi selectaţi Properties (proprietăţi).
Exemplul următor prezintă directorul în cazul unui dispozitiv USB. Programul selectat din memorie este indi-
cat cu un „A”. Fişierul selectat va fi de asemenea indicat în afişajul programului activ.
Meniul de navigaţie de tip tab Programul activ Programul marcat Tab-ul activ
Tastele săgeţi: Navigare între tab-uri
WRITE/ENTER: Selectare tab
CANCEL: Revenire la nivelul tab anterior
Selectarea programelor
Tastele săgeţi: Deplasare cursor de selectare
WRITE/ENTER: Adăugare program la Dimensiunea fişierului
selecţie (se plasează o bifă) Subdirectorul
SELECT PROG: Face ca programul Data şi ora
selectat să devină programul activ („A”) sau
selectează programul pentru FNC Programul selectat
INSERT: Creare director nou în directorul curent
(tastaţi numele directorului, apoi apăsaţi Insert)
ALTER: Redenumire director sau program
Modul ajutor
Apăsaţi HELP/CALC (ajutor/calculator)
pentru a accesa meniul Ajutor de tip pop-up.
Navigaţi cu ajutorul tastelor săgeţi. Selectaţi
opţiunile pentru programe selectate (copiere,
ştergere etc.).
.
Navigarea în directoare
Pentru a accesa un subdirector, defilaţi până la subdirector şi apăsaţi tasta Enter (execuţie).
Pentru a ieşi din subdirector, deplasaţi-vă la începutul subdirectorului sau apăsaţi tasta Cancel (anulare).
Copierea fişierelor
Marcaţi un fişier şi apăsaţi tasta „Enter” (execuţie) pentru a-l selecta. Va apărea o bifă lângă numele fişierului.
Navigaţi în directorul de destinaţie cu ajutorul tastelor săgeţi, apăsaţi tasta „Enter” (execuţie) şi apăsaţi tasta
F2 pentru a copia fişierul.
Reţineţi că fişierele copiate din memoria unităţii de comandă pe un dispozitiv de memorie vor avea extensia
„NC” adăugată la sfârşitul numelui fişierului. Însă numele poate fi schimbat prin navigarea în directorul de
destinaţie, introducerea unui nou nume şi apoi apăsarea tastei F2.
Redenumirea
Pentru a schimba numele unui fişier de pe USB sau hard-disk, marcaţi fişierul, tastaţi un nou nume şi apăsaţi
tasta „Alter” (schimbare).
Ştergerea
Pentru a şterge un fişier de program de pe un dispozitiv de memorie, marcaţi fişierul şi apăsaţi tasta Erase
Prog (ştergere program). Ştergeţi mai multe fişiere prin selectarea acestora (apăsaţi tasta Enter (execuţie)
pentru a adăuga un fişier la selecţie şi a plasa o bifă în dreptul acestuia; deselectaţi-l apăsând din nou tasta
Enter (execuţie)), şi apoi apăsarea tastei Erase Prog (ştergere program) pentru a şterge toate fişierele select-
ate.
Ajutorul pe ecran
Ajutorul pe ecran este disponibil prin apăsarea tastei „HELP/CALC” (ajutor/calculator). Selectaţi funcţiile
din meniul de tip pop-up şi apăsaţi tasta „Enter” (execuţie) pentru execuţie, respectiv utilizaţi tastele directe
listate. Pentru a ieşi din ecranul Help (ajutor), apăsaţi tasta „Cancel” (anulare) pentru a reveni la Device man-
ager (manager de dispozitive).
RS-232
RS-232 este un mod de conectare a unităţii de comandă CNC Haas la un computer. Această funcţie permite
programatorului să încarce şi descarce programe, setări şi corecţii scule de pe un PC.
Programele sunt transmise sau recepţionate prin intermediul portului RS-232 (portul serial 1) aflat pe partea
laterală a compartimentului de comandă (nu pe consola operatorului).
AVERTISMENT! Una dintre cele mai frecvente cauze ale avariilor electronice o reprezintă lipsa unei
bune împământări a frezei CNC şi a computerului. Lipsa împământării va duce la avarierea maşinii
CNC, a computerului sau a ambelor.
Lungimea cablului
În continuare sunt prezentate vitezele de transfer cu lungimile maxime corespunzătoare ale cablului.
rată baud 9,600: 100 picioare (30 m) RS-232
rată baud 38,400: 25 picioare (8 m) RS-232
rată baud 115,200: 6 picioare (2 m) RS-232
Setările unităţii de comandă Haas şi ale computerului trebuie să fie adaptate între ele. Pentru a modifica
setările unităţii de comandă CNC, accesaţi pagina Settings (setări) (apăsaţi tasta Setng/Graph (setări/grafic))
şi defilaţi până la setările RS-232 (sau tastaţi „11” şi apăsaţi tasta săgeată în sus sau în jos). Utilizaţi tastele
săgeţi în sus/ în jos pentru a marca setările şi tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a modifica valorile.
Apăsaţi tasta Enter (execuţie) atunci când este marcată selecţia vizată.
Setările (şi valorile implicite) pentru controlul portului RS-232 sunt:
11 Baud Rate (viteză de transfer) (9600) 24 Leader to Punch (ghidaj pentru perfo-
rator) (fără)
12 Parity (paritate) (par) 25 EOB Pattern (model EOB) (CR LF)
13 Stop Bits (biţi oprire) (1) 37 Number Data Bits (număr biţi de date) (7)
14 Synchronization (sincronizare) Xon/Xoff
Există mai multe programe ce pot fi conectate cu unitatea de comandă Haas. Un exemplu îl reprezintă
programul Hyper Terminal, ce este inclus în majoritatea aplicaţiilor Microsoft Windows. Pentru modificarea
setărilor din acest program, accesaţi meniul tip listă derulantă „File” (fişier) din stânga sus. Selectaţi opţiunea
„Properties” (proprietăţi) din meniu şi apoi apăsaţi tasta „Configure” (configurare). Astfel se deschid setările
pentru port; modificaţi-le astfel încât să corespundă celor ale unităţii de comandă CNC.
Pentru a recepţiona un program de la PC, apăsaţi tasta LIST PROG (listă de programe). Deplasaţi cursorul la
cuvântul ALL (toate) şi apăsaţi tasta RECV RS-232 (recepţie RS-232) şi unitatea de comandă va recepţiona
programele principale şi subprogramele până când recepţionează un „%” ce indică sfârşitul intrării de date.
Toate programele transmise spre unitatea de comandă de pe PC trebuie să înceapă cu o linie ce conţine un
singur „%” şi trebuie să se încheie cu o linie ce conţine un singur „%”. Reţineţi că la folosirea opţiunii „ALL”
(toate), programele trebuie să aibă un număr de program format Haas (Onnnnn). Dacă nu există un număr de
program, tastaţi un număr de program înainte să apăsaţi tasta RECV RS-232 (recepţie RS-232) şi programul
va fi memorat sub acel număr. Respectiv selectaţi un program existent pentru intrare şi acesta va fi înlocuit.
Pentru a transmite un program spre PC, utilizaţi cursorul pentru a selecta programul şi apăsaţi tasta SEND
RS-232 (transmitere RS-232). Puteţi selecta „ALL” (toate) pentru a transmite toate programele din memoria
unităţii de comandă. Poate fi activată o setare (setarea 41) pentru adăugarea de spaţii la ieşirea RS-232 în
vederea îmbunătăţirii capacităţii de lecturare a programelor dumneavoastră.
Ştergerea fişierelor
În pagina List Prog (listă de programe), tastaţi „DEL <filename>” (ştergere fişier). Apăsaţi tasta WRITE (scri-
ere) şi fişierul va fi şters.
Un program poate fi rulat din locul în care se află în reţea sau de pe un dispozitiv de memorie, de exemplu un
dispozitiv USB. Pentru a rula un program dintr-o astfel de locaţie, accesaţi ecranul Device Manager (man-
ager dispozitive) (apăsaţi tasta List Prog (listă de programe)), marcaţi un program de pe dispozitivul selectat
şi apăsaţi tasta „Select Prog” (selectare program). Programul va fi afişat în panoul Active program (program
activ), iar un „FNC” aflat lângă numele programului în Lista de programe va indica faptul că acesta este
programul FNC activ curent. Subprogramele pot fi apelate cu ajutorul unui M98, cu condiţia ca subprogramul
să se afle în acelaşi director cu programul principal. În plus, subprogramul trebuie să fie denumit conform
convenţiei de denumire Haas, cu sensibilitate la majuscule, de exemplu O12345.nc.
ATENŢIE! Programul poate fi modificat de la distanţă, iar modificarea va avea efect cu proxima ocazie cu care
este rulat programul. Subprogramele pot fi modificate în timp ce programul CNC este în curs de rulare.
Editarea programelor nu este permisă în FNC. Programul este afişat şi poate fi parcurs, dar nu poate fi editat.
Editarea se poate face prin intermediul unui computer conectat în reţea sau prin încărcarea programului în
memoria unităţii de comandă.
Pentru a rula un program în FNC:
1. Apăsaţi tasta List Prog (listă de programe), apoi navigaţi la meniul de tip tab aferent dispozitivului de
memorie respectiv (USB, hard-disk, conexiune de reţea).
2. Defilaţi până la programul dorit şi apăsaţi tasta Select Prog (selectare program). Programul va apare în
panoul Active Program (program activ) şi poate fi rulat direct de pe dispozitivul de memorie.
Pentru a ieşi din FNC, marcaţi din nou programul şi apăsaţi tasta Select Prog (selectare program) sau
selectaţi un program din memoria CNC.
Editorul Haas este o aplicaţie de editare programe integrată în unitatea de comandă Haas. În plus, editorul
Haas are nevoie de o placă MainCon sau de opţiunea hard-disk/Enet (revizia 13.03 sau ulterioară), iar
parametrul 737 Întrerupător comun 5 bitul 9 Activare editor Haas trebuie setat la 1.
Editorul Haas oferă aceleaşi funcţii ca editorul avansat, precum şi o serie de noi funcţii pentru îmbunătăţirea
dezvoltării programelor pe unitatea de comandă, inclusiv vizualizare şi editare documente multiple.
1. Marcaţi un program de pe dispozitivul USB, hard-disk sau partiţia de reţea prin tab-urile meniului LIST
PROG (listă de programe) şi apăsaţi tasta SELECT PROG (selectare program) pentru a-l face programul
activ (în editorul Haas, programele se deschid în FNC, dar sunt editabile).
2. Cu programul încărcat, apăsaţi tasta EDIT (editare) pentru a comuta în panoul de editare program.
3. Modul iniţial de afişare prezintă programul activ în stânga şi lista de programe în dreapta.
Navigarea în meniu
Apăsaţi tasta F1 pentru a accesa meniul. Utilizaţi tastele săgeţi stânga şi dreapta sau maneta de avans rapid
pentru a naviga între categoriile de meniu şi utilizaţi tastele săgeţi în sus şi în jos pentru a selecta o opţiune
de meniu dintr-o categorie. Apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/execuţie) pentru a activa selecţia.
Modurile de afişare
Sunt disponibile trei moduri de afişare. Comutaţi între modurile de afişare utilizând comanda „Change View”
(schimbare fereastră) în meniul File (fişier) sau apăsaţi tasta PRGRM/CONVRS (conversie program).
List (listă) afişează programul FNC curent împreună cu meniul de tip tab LIST PROG (listă de programe).
Main (principal) afişează un singur program într-un panou de tip tab (comutaţi între tab-uri cu ajutorul comen-
zii „Swap Programs” (schimbare programe) din meniul File (fişier) sau prin apăsarea tastei F4).
Split (divizare ecran) afişează programul FNC curent în stânga şi programele deschise curent într-un panou
de tip tab în dreapta. Comutaţi panoul activ curent cu ajutorul comenzii „Switch to Left or Right Side” (comu-
tare spre stânga/dreapta) din meniul File (fişier) sau prin apăsarea tastei EDIT (editare). Când panoul de tip
tab este activ, comutaţi între tab-uri cu ajutorul comenzii „Swap Programs” (schimbare programe) din meniul
File (fişier) sau prin apăsarea tastei F4.
Secţiunea de subsol a afişajului programului prezintă mesajele de sistem şi alte informaţii referitoare la pro-
gram şi modurile active curent. Subsolul este disponibil în trei moduri de afişare.
Primul câmp afişează solicitările sistemului (în text de culoare roşie) şi alte mesaje ale sistemului. De exemp-
lu, dacă un program a fost modificat şi trebuie salvat, în acest câmp apare mesajul „PRESS SEND TO SAVE”
(apăsaţi tasta Transmitere pentru salvare).
Câmpul următor afişează modul curent de derulare cu maneta de avans rapid. TKN indică faptul că editorul
este în curs de navigare token cu token prin program. Navigarea continuă prin program va comuta modul de
derulare la LNE (linie), iar cursorul va naviga linie cu line. Navigarea continuă prin program va comuta modul
de derulare la PGE (pagină), navigarea făcându-se pagină cu pagină.
Ultimul câmp indică pe ce dispozitiv (HD, USB, reţea) este salvat programul activ. Acest afişaj va fi gol dacă
programul nu este salvat sau dacă se editează memoria temporară.
Până la trei programe pot fi deschise simultan în editorul Haas. Pentru a deschide sau ieşi dintr-un program
în timp ce un alt program este deschis în editorul Haas:
1. Apăsaţi tasta F1 pentru a accesa meniul.
2. În categoria „File” (fişier), selectaţi „Open Existing File” (deschidere fişier existent).
3. Este afişată lista de programe. Selectaţi tab-ul dispozitivului pe care se află programul, marcaţi programul
cu tastele săgeţi în sus şi în jos sau cu maneta de avans rapid şi apăsaţi tasta SELECT PROG (selectare
program). Afişajul va comuta în modul divizare ecran cu programul FNC în stânga şi programul nou deschis
şi programul FNC în dreapta într-un panou de tip tab. Pentru a modifica programul din panoul de tip tab,
selectaţi comanda „Swap Programs” (schimbare programe) din meniul File (fişier) sau apăsaţi tasta F4 cu
panoul de tip tab activ.
Numerele liniilor pot fi afişate independent de textul programului. Selectaţi comanda „Show Line Numbers”
(afişare numere linii) din meniul File (fişier) pentru a le afişa. Reţineţi că acestea nu sunt acelaşi lucru cu
numerele liniilor Nxx; acestea sunt doar cu titlu de referinţă la vizualizarea programului. Pentru a ascunde
numerele liniilor, reselectaţi opţiunea corespunzătoare din meniul File (fişier).
Save (salvare)
Salvează fişierul activ sub acelaşi nume de fişier. Tastă rapidă: SEND (transmitere) (după operarea unei
modificări)
Notă: Programele nu sunt salvate automat. Dacă se produce o cădere de tensiune sau este decuplată ali-
mentarea cu tensiune înainte să se salveze modificările, acestea se vor pierde. Aveţi grijă să salvaţi frecvent
programul în cursul editării.
Undo (anulare)
Anulează modificările aduse programului activ. Funcţiile globale şi cele referitoare la bloc nu pot fi anulate.
Notă: Memoria temporară a editorului Haas este separată de memoria temporară a editorului avansat.
Editările făcute în editorul Haas nu pot fi colate în editorul avansat.
Comanda numerică directă (DNC) este o altă metodă de încărcare a unui program în unitatea de comandă.
Aceasta reprezintă capacitatea de rulare a unui program în timpul recepţionării prin intermediul portului RS-
232. Această funcţie diferă de funcţia de încărcare a unui program prin intermediul portului RS-232 prin aceea
că nu există o limită pentru dimensiunea programului CNC. Programul este rulat de unitatea de comandă în
timpul transmisiei spre unitatea de comandă; acesta nu este memorat în unitatea de comandă.
.
DNC în aşteptare program Program recepţionat de la DNC
Funcţia DNC este activată cu ajutorul parametrului 57, bitul 18 şi al setării 55. Aduceţi bitul parametrului în
starea (1) şi modificaţi setarea 55 în On (activat). Se recomandă ca funcţia DNC să fie rulată cu selectare
Xmodem sau paritate, deoarece o eroare de transmisie va fi detectată şi programul DNC va fi oprit fără prob-
leme. Setările unităţii de comandă CNC şi ale computerului trebuie să fie adaptate între ele. Pentru a modifica
setările unităţii de comandă CNC, accesaţi pagina Settings (setări) (apăsaţi tasta Setng/Graph (setări/grafic))
şi defilaţi până la setările RS-232 (sau tastaţi „11” şi apăsaţi tasta săgeată în sus sau în jos). Utilizaţi tastele
săgeţi în sus/ în jos pentru a marca variabilele şi tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a modifica valorile.
Apăsaţi tasta Enter (execuţie) atunci când este marcată selecţia vizată.
Setările recomandate pentru RS-232 pentru funcţia DNC sunt:
Setări: 11 Baud Rate (viteză de transfer): 19200
12 Parity Select (selectare paritate): NONE (fără)
13 Stop Bits (biţi oprire): 1
14 Synchronization (sincronizare): XMODEM
37 RS-232 Date Bits (biţi date RS-232): 8
DNC se selectează prin apăsarea de două ori a tastei MDI (introducere manuală date) (în pagina DNC „Pro-
gram DNC”) din partea superioară a paginii. Notă: DNC reclamă un minim de 8 kbytes de memorie utilizator
disponibilă. Aceasta se poate face prin accesarea paginii Listă de programe şi verificarea nivelului de memo-
rie liberă indicat în partea inferioară a paginii.
Notele DNC
În cursul rulării unui program în DNC, modurile nu pot fi schimbate. De aceea, funcţiile de editare, cum ar fi
editarea în fundal, nu sunt disponibile.
DNC suportă modul de „alimentare cu pipeta” a programelor. Unitatea de comandă va executa blocurile (co-
menzile) unul câte unul. Fiecare bloc va fi executat imediat, fără anticipare blocuri. O excepţie se face atunci
când se comandă compensarea frezei. Compensarea frezei reclamă citirea a trei blocuri de comandă mişcare
înainte să fie executat un bloc de compensare.
Comunicaţia duplex deplină în cursul DNC este posibilă prin utilizarea comenzii G102 sau DPRNT pentru
transmiterea axelor de coordonate înapoi la computerul de control.
TCP/IP avansat
Pentru a seta comunicaţiile în reţea, introduceţi valorile specifice pentru reţeaua dumneavoastră în setările de
reţea ale unităţii de comandă CNC (consultaţi setările 900-916 din capitolul Setările ale manualului de faţă).
Apăsaţi o dată tasta F1 după ce au fost actualizate toate setările unităţii de comandă şi sistemului de reţea;
aceasta va iniţia conexiunea de reţea.
Utilizaţi numai litere (A-Z, fără sensibilitate la majuscule), cifre (0-9), liniuţe (-) şi puncte pentru setările referi-
toare la adresele de reţea 900 şi 907).
Cel mai frecvent erorile sunt cauzate de un nume utilizator incorect sau o parolă incorectă, drepturi incorecte
sau o parolă expirată.
Dacă la accesarea tab-ului NET SHARE (conexiune de reţea) este afişat mesajul „COULD NOT CONNECT
TO NETWORK” (conectare la reţea eşuată), informaţii suplimentare pentru depanare sunt disponibile în
fişierul „error.log” din directorul ADMIN de pe hard-disk (acest fişier poate fi vizualizat în FNC). Dacă nu există
un director ADMIN pe hard-disk, creaţi-l şi apoi încercaţi din nou să accesaţi reţeaua pentru a se genera
fişierul error.log.
Verificarea hardware-ului
Dacă software-ul a fost actualizat şi doriţi să verificaţi versiunea harwware-ului Ethernet, puneţi în funcţiune
maşina şi aşteptaţi ca mesajul NOT READY (nepregătită) să dispară din meniul Listă de programe. Apăsaţi
de două ori tasta PARAM/DGNOS (parametri/ diagnosticare), apoi tasta PAGE DOWN (pagina următoare). În
partea inferioară a paginii este indicată versiunea FV; aceasta ar trebui să fie 12.001 sau ulterioară.
Prezentare
Convertorul de programe Fadal transformă rapid codul Fadal în program Haas.
Utilizarea convertorului
1. Accesaţi convertorul prin intermediul meniului LIST PROG (listă programe). Marcaţi programul Fadal şi
apăsaţi tasta F1 sau HELP/CALC (ajutor/calculator). Selectaţi „LOAD FADAL” (încărcare Fadal) din meniul de
tip pop-up.
2. Programul convertit este încărcat în memorie. O copie a programului convertit este salvată de asemenea
pe dispozitivul I/O selectat, cu o extensie „.out”. Programul va conţine „(Converted Fadal Program)” (program
Fadal convertit) în partea superioară pentru a confirma faptul că este vorba despre un program convertit.
Toate liniile ce nu au putut fi convertite sunt marcate printr-un comentariu M199, ce emite o alarmă generată
de utilizator atunci când este rulat programul. Treceţi în revistă liniile respective şi editaţi-le pentru a asigura
compatibilitatea cu Haas.
Sugestie: Puteţi localiza rapid liniile neconvertite cu ajutorul funcţiei de căutare în modul editare. Cu pro-
gramul convertit în panoul activ (apăsaţi tasta PROG/CONVRS (conversie program) pentru a comuta între
panouri), apăsaţi tasta F1 sau HELP/CALC (ajutor/calculator) şi selectaţi „Search” (căutare) din meniul de tip
pop-up. Utilizaţi M199 ca termen de căutare.
Această funcţie permite unui operator să controleze manual turaţia arborelui principal, avansurile pe axe şi
poziţiile lichidului de răcire (P-cool) utilizate de un program în cursul rulării programului respectiv. Odată pro-
gramul finalizat, liniile modificate ale programului sunt evidenţiate şi pot fi modificate definitiv sau readuse la
valorile iniţiale.
În plus, operatorul poate stoca în memorie note prin tastarea unui comentariu în linia de introducere date şi
apăsarea tastei Enter (execuţie).
Operarea
În cursul rulării programului, operatorul poate înregistra note, regla turaţia arborelui principal, avansurile pe
axe şi poziţiile P-cool (lichidul de răcire). La finalizarea unui program (în modul Memorie [MEM]), apăsaţi tasta
F4 pentru a accesa ecranul de optimizare program.
Utilizaţi tastele săgeţi dreapta/stânga şi în sus/în jos, page up/page down (pagina anterioară/ următoare) şi
home/end (origine/încheiere) pentru a parcurge valorile controlate manual şi comentariile. Apăsaţi tasta Enter
(execuţie) pe una din acestea pentru editare şi se va deschide o fereastră tip pop-up cu selecţiile disponi-
bile pentru coloana respectivă (conform figurii). Programatorul poate opera o serie de modificări cu ajutorul
comenzilor din meniu.
În plus, poate fi marcată o secţiune a codului (cursorul la începutul selecţiei, apăsaţi tasta F2, derulaţi la
sfârşitul selecţiei şi apăsaţi tasta F2). Reveniţi în ecranul de optimizare program (apăsaţi tasta Edit (editare))
şi apăsaţi tasta enter (execuţie); aceasta permite operatorului să modifice toate turaţiile şi avansurile din
secţiunea marcată.
Colectarea datelor de prelucrare este activată prin setarea 143, ce permite utilizatorului să extragă date din
unitatea de comandă cu ajutorul unei comenzi Q transmise prin intermediul portului RS-232 (sau prin uti-
lizarea unui pachet hardware opţional). Funcţia se bazează pe un software specific şi necesită un computer
auxiliar pentru solicitarea, interpretarea şi memorarea datelor de la unitatea de comandă. Anumite variabile
macro pot fi de asemenea setate prin intermediul computerului auxiliar.
Trebuie să se fixeze adecvat piesa pe masă. Aceasta se poate face în mai multe moduri, utilizându-se meng-
hine, mandrine sau şuruburi T şi bride de fixare.
Mandrina
Menghina
Brida de fixare
Sculele
Notă: Nu este necesară o mişcare pe axa X sau Y înainte de efectuarea schimbării sculei dar dacă, totuşi,
piesa de prelucrat sau dispozitivul de fixare este prea mare, poziţionaţi axa X sau Y înainte de schimbarea
sculei pentru a preveni o coliziune între scule şi piesă sau dispozitivul de fixare.
O schimbare a sculei poate fi comandată cu axele X, Y şi Z în orice poziţie. Unitatea de comandă va aduce
axa Z în poziţia de zero a maşinii. Unitatea de comandă va deplasa axa Z într-o poziţie aflată deasupra
poziţiei de zero a maşinii în cursul schimbării sculei, dar nu va coborî niciodată sub poziţia de zero a maşinii.
La încheierea schimbării sculei, axa Z va fi plasată în poziţia de zero a maşinii.
Portcuţitele
Există mai multe opţiuni diferite de arbori principali pentru frezele Haas. Fiecare dintre acestea reclamă un
portcuţit specific. Cei mai uzuali sunt arborii principali cu con #40 sau #50. Arborii principali cu con ISO 40 se
împart în două tipuri, BT şi CT; aceştia sunt denumiţi BT40, respectiv CT40. Arborele principal şi schimbătorul
de scule pot susţine un singur tip.
Tiretele
O tiretă sau un buton de fixare este necesar(ă) pentru asigurarea portcuţitului în arborele principal. Tiretele
sunt înfiletate în partea superioară a portcuţitului şi sunt specifice pentru un anumit tip de arbore principal.
Diagrama următoare descrie tiretele utilizate pe frezele Haas. Nu utilizaţi un arbore scurt sau tirete cu un cap
în unghi drept (90 de grade); acestea nu sunt potrivite şi pot cauza deteriorări grave ale arborelui principal.
Doar TSC
Filete M16 X 2 canal Ø 0.172
• TPS24BT (TSC)
• PS24BT (fără TSC)
JMTBA Standard MAS 403 P40T-1
Ansamblul portcuţit
Portcuţitele şi tiretele trebuie să fie în bună stare şi strânse împreună cu cheia, pentru a nu se bloca în arbo-
rele principal. Curăţaţi corpul portcuţitului (partea care intră în arborele principal) cu o lavetă umezită uşor cu
ulei pentru a aplica o peliculă anticorozivă.
Portcuţit CT cu 40 de conuri
.
Tiretă Sculă (burghiu cu centrare)
Sunt disponibile două tipuri de schimbătoare de scule pentru frezele Haas; acestea sunt schimbătorul de
scule lateral şi schimbătorul de scule tip umbrelă. Ambele tipuri sunt comandate în acelaşi mod, dar setarea
fiecăruia se face diferit.
Înaintea încărcării sculelor, freza trebuie adusă în poziţia de zero (cu butonul power-up/restart (iniţializare/
repornire)), lucru ce trebuie făcut la punerea în funcţiune a maşinii.
Schimbătorul de scule este operat manual cu ajutorul butonului tool release (eliberare sculă) şi al butoanelor
ATC FWD (ATC înainte) şi ATC REV (ATC înapoi). Există două butoane de eliberare a sculei, unul pe partea
laterală a carcasei păpuşii portsculă, celălalt pe tastatură.
NOTĂ: Presiunea redusă a aerului sau debitul insuficient va determina reducerea presiunii exercitate asupra
pistonului de eliberare a sculei şi va prelungi timpul de schimbare a sculei sau nu se va asigura eliberarea
acesteia.
ATENŢIE! Păstraţi distanţa faţă de schimbătorul de scule în cursul punerii în funcţiune sau scoaterii maşinii de
sub tensiune, respectiv în cursul operaţiilor de schimbare a sculei.
Sculele sunt încărcate întotdeauna în schimbătorul de scule prin instalarea mai întâi a sculei în arborele principal.
Nu încărcaţi niciodată o sculă direct în schimbătorul de scule.
ATENŢIE! Sculele ce produc un zgomot puternic atunci când sunt eliberate indică o problemă şi vor fi verifi-
cate înainte să se producă o deteriorare gravă a schimbătorului de scule.
Încărcarea sculelor la un schimbător de scule lateral
NOTĂ: O sculă de dimensiuni normale are un diametru de sub 3” pentru maşini cu con ISO 40, respectiv de
sub 4” pentru maşini cu con ISO 50. Sculele de dimensiuni mai mari decât acestea sunt considerate a fi de
mari dimensiuni.
4. Apăsaţi tasta Origin (origine) pentru a reseta tabelul Locaşuri magazie scule la valorile implicite. Astfel se
plasează scula 1 în arborele principal, scula 2 în locaşul 1, scula 3 în locaşul 2, etc. Aceasta se face pen-
tru a şterge setările anterioare ale tabelului Locaşuri magazie scule, precum şi pentru a renumerota tabelul
Locaşuri magazie scule pentru programul următor. Un alt mod de a reseta tabelul Locaşuri magazie scule
este să se tasteze 0 (zero) şi să se apese tasta Origin (origine), ceea ce va determina resetarea tuturor valo-
rilor la zero.
NOTĂ: Nu pot exista două locaşuri diferite în care să se afle acelaşi cod de sculă. Introducerea unui cod de
sculă deja afişat în tabelul Locaşuri magazie scule va conduce la o eroare „Cod de sculă invalid”.
5. Determinaţi dacă programul următor necesită eventuale scule mari. O sculă mare are un diametru mai
mare de 3” pentru maşini cu con ISO 40, respectiv mai mare de 4” pentru maşini cu con ISO 50. Dacă nu
sunt utilizate scule mari, continuaţi cu pasul 10. Dacă se utilizează scule mari, continuaţi cu pasul următor.
6. Organizaţi sculele astfel încât să corespundă programului CNC. Determinaţi poziţiile numerice ale sculelor
mari şi indicaţi locaşurile respective ca „mari” în tabelul Locaşuri magazie scule. Pentru a indica un locaş al
magaziei de scule ca „mare”, defilaţi până la locaşul respectiv şi apăsaţi tasta L, apoi tasta Write/Enter (scri-
ere/execuţie).
ATENŢIE! O sculă mare nu poate fi plasată în schimbătorul de scule dacă unul sau ambele locaşuri învecinate
conţin deja scule. În caz contrar, schimbătorul de scule va intra în coliziune. Sculele mari trebuie să aibă
locaşurile învecinate goale. Însă, două scule mari pot împărţi acelaşi locaş gol învecinat.
7. Când sunt indicate toate locaşurile de scule mari sau grele, apăsaţi tasta Origin (origine) pentru a renu-
merota tabelul Locaşuri magazie scule. În acest punct, maşina este gata să primească scula 1 în arborele
principal.
8. Luaţi scula 1 în mână şi introduceţi-o (tireta mai întâi) în arborele principal. Rotiţi scula astfel încât cele
două degajări din portcuţit să fie aliniate cu proeminenţele arborelui principal. Împingeţi scula în sus în timp ce
apăsaţi tasta Tool release (eliberare sculă). Când scula este fixată în arborele principal, eliberaţi butonul Tool
release (eliberare sculă).
N
Ştergeţi-le pe toate
apăsând tastele 3 şi
ORIGIN (origine).
Apăsaţi tasta
ORIGIN (origine).
N
OFFSET MESUR (măsurare corecţie
sculă). Apăsaţi tasta NEXT TOOL
(scula următoare). Apăsaţi tasta
ORIGIN (origine).
N
SFÂR-
.
ŞIT
Utilizarea cifrei 0 pentru indicativul de sculă
Un 0 (cifra zero) poate fi introdus în tabelul de scule în locul unui cod de piesă. Dacă se face astfel,
schimbătorul de scule nu „vede” locaşul respectiv şi nu va încerca niciodată să instaleze sau să preia o sculă
din locaşurile magaziei având menţiunea „0”.
Tastaţi 0 şi apăsaţi tasta Origin (origine) pentru a aduce la zero toate locaşurile, tastaţi 1 şi apăsaţi tasta
Origin (origine) pentru a ordona locaşurile, respectiv tastaţi 3 şi apăsaţi tasta Origin (origine) pentru a şterge
toate menţiunile H, h, L, l. Un 0 nu poate fi utilizat pentru a indica scula introdusă în arborele principal. Arbo-
rele principal trebuie să aibă întotdeauna indicat un cod de sculă.
ATENŢIE! Planificaţi din timp reorganizarea sculelor din carusel. Pentru a reduce riscul coliziunii schimbătorului
de scule, menţineţi la minimum mişcarea sculelor. Dacă există la un moment dat scule mari sau grele în
schimbătorul de scule, asiguraţi-vă că acestea sunt mutate între locaşuri ale magaziei indicate ca atare.
Crearea de spaţiu pentru o sculă de mari dimensiuni
Schimbătorul de scule prezentat în figură are o combinaţie de scule de dimensiuni normale. În acest exemplu,
scula 12 va fi mutată în locaşul 18 pentru a se crea spaţiu pentru o sculă de mari dimensiuni ce urmează a fi
plasată în locaşul 12.
1. Selectaţi modul MDI. Apăsaţi tasta CURNT COMDS (comenzi curente). Apăsaţi tasta Page Up/Down (pa-
gina anterioară/ următoare) pentru accesa tabelul Locaşuri magazie scule. Verificaţi ce cod de sculă este în
locaşul 12.
2. Introduceţi Tnn în unitatea de comandă (unde Tnn este codul sculei pentru pasul 1). Apăsaţi tasta ATC
FWD (ATC înainte). Aceasta determină plasarea sculei din locaşul 12 în arborele principal.
3. Introduceţi P18 în unitatea de comandă, apoi apăsaţi tasta ATC FWD (ATC înainte) pentru a plasa scula
aflată în arborele principal în locaşul 18.
Scula 12 în locaşul 18
Sculă mare
în locaşul 12
4. Defilaţi până la locaşul 12 din tabelul Locaşuri magazie scule şi apăsaţi tasta L, apoi tasta Write/Enter (scri-
ere/execuţie) pentru a menţiona că locaşul respectiv este „mare”.
5. Introduceţi codul sculei la rubrica SPNDL (arbore principal) în tabelul Locaşuri magazie scule. Introduceţi
scula în arborele principal.
NOTĂ: Nu pot exista două locaşuri diferite în care să se afle acelaşi cod de sculă. Introducerea unui cod de
sculă deja afişat în tabelul Locaşuri magazie scule va conduce la o eroare „Cod de sculă invalid”.
6. Introduceţi P12 în unitatea de comandă şi apăsaţi ATC FWD (ATC înainte). Scula va fi plasată în locaşul
12.
NOTĂ: Sculele foarte mari pot fi de asemenea programate. O sculă „foarte mare” este una care ocupă până
la trei locaşuri; diametrul sculei va acoperi locaşul sculei de pe ambele părţi ale locaşului în care este instalat.
Schimbaţi bitul 3 al parametrului 315 în 1 dacă este necesară o sculă având astfel de dimensiuni. Tabelul de
scule trebuie actualizat, deoarece acum sunt necesare două locaşuri goale între două scule foarte mari.
ATENŢIE! Nu apropiaţi mâinile de schimbătorul de scule decât dacă este apăsat mai întâi butonul Emergency
Stop (oprire de urgenţă).
Redresarea schimbătorului de scule lateral
Dacă a apărut o problemă în cursul schimbării sculei, se impune redresarea schimbătorului de scule. Accesaţi
modul Redresarea schimbătorului de scule prin apăsarea butonului Recover (redresare). Odată activat modul
Redresarea schimbătorului de scule, se emit instrucţiuni şi se adresează întrebări pentru executarea unei
proceduri adecvate de redresare a schimbătorului de scule. Trebuie parcurs întregul proces de redresare a
schimbătorului de scule înainte să se iasă din acest mod. Dacă rutina este închisă prea devreme, redresarea
schimbătorului de scule trebuie reluată de la început.
Uşa şi panoul de comutare ale schimbătorului de scule lateral (dacă sunt prevăzute)
Frezele cum ar fi MDC, EC-300 şi EC-400 dispun de un panou auxiliar pentru facilitarea încărcării sculelor.
Comutatorul Manual/Auto trebuie setat în poziţia „Auto” pentru o operaţie automată de schimbare a sculei.
Dacă acesta este setat în poziţia „Manual”, celelalte două butoane, CW (sens orar) şi CCW (sens antiorar),
sunt activate şi schimbările automate ale sculelor sunt dezactivate. Butoanele CW (sens orar) şi CCW (sens
antiorar) rotesc schimbătorul de scule în sens orar, respectiv antiorar. Uşa este prevăzută cu un întrerupător
ce detectează când aceasta este deschisă.
Rotirea caruselului
schimbătorului Operarea
de scule în sens manuală
antiorar
Rotirea caruselului
Operarea
schimbătorului de
automată
scule în sens orar
.
Există sculă
în braţ sau în N Braţul în Y
arborele principal origine?
(Y/N)?
Y N
În origine, conti-
nuaţi cu restabilire
locaş (Y)?
Braţul va împiedi- CNC aşteaptă
ca îndepărtarea un „Y” pentru a Apăsaţi tasta
N sculei din arborele continua săgeată pentru
principal sau locaş a deplasa caru-
(Y/N)? selul sau „Write”
(scriere) pentru a
continua redresa-
Y Caruselul oprit Y rea automată Caruselul oprit Y
Scula poate să cadă în cursul recuperării sculei. Aşezaţi între locaşuri? CNC aşteaptă între locaşuri?
ceva moale sub sculă pentru a o prinde. Nu prindeţi apăsarea „Write”
scula cu mâinile, apoi apăsaţi „Y” pentru a continua. (scriere) pentru a
CNC aşteaptă un „Y” pentru a continua. N continua Treceţi la loca-
Locaşurile în curs şul următor
de restabilire, vă N
Utilizaţi următoarele comenzi pentru a îndepărta toate rugăm aşteptaţi
sculele din arborele principal şi braţ. Deplasaţi caruselul
cu tastele săgeţi. Verificaţi Redresare schimbător Pagina de corecţii cu
ATC Fwd/Rev - Rotirea braţului înainte sau înapoi locaşul curent de scule încheiată! locaşurile afişată.
Tool Release - Strângere/destrângere sculă al caruselului, Apăsaţi tasta „Y”
Săgeată în sus/în jos - deplasare locaş în sus sau în jos tastaţi numărul pentru a continua. Vă
Orient Spindle - Orientarea arborelui principal locaşului curent rugăm să actualizaţi
Pentru a deplasa arborele principal în sus/în jos, braţul şi apăsaţi „En- pagina Locaşuri
trebuie să fie în poziţia de origine şi trebuie să ieşiţi din ter” (execuţie) magazie scule. SFÂR-
modul redresare schimbător de scule. ŞIT
Aţi terminat să utilizaţi comenzile (Y)?
CNC aşteaptă un „Y” pentru a continua. Senzorii şi logica de diagnosticare
ATENŢIE! Se pot produce deteriorări ale maşinii şi/sau sculelor dacă scula apelată de program nu corespunde cu
scula inclusă în tabelul de scule şi/sau scula efectiv instalată în locaşul respectiv.
Codurile de scule acceptabile
În general, codurile sculelor variază de la T1 la numărul de locaşuri din lanţul schimbătorului de scule (T38 la
un schimbător de scule cu 38 de locaşuri), însă este posibil să se utilizeze toate codurile din tabelul de scule.
Aceasta se face pentru a se permite situaţii în care operatorul are nevoie de mai multe locaşuri disponibile
ale magaziei de scule pentru a finaliza operaţiile de prelucrare. De exemplu, dacă sunt necesare 55 de scule
diferite pentru finalizarea operaţiilor de prelucrare. Vor fi folosite primele 38 de scule, apoi maşina va fi trecută
în pauză în timp ce operatorul îndepărtează 17 dintre sculele iniţiale şi le înlocuieşte cu restul de 17 scule
necesare pentru încheierea prelucrării. După actualizarea tabelului de scule pentru a se reflecta noile scule
din locaşurile aferente cu ajutorul codurilor de sculă T39 - T55, operaţiile de prelucrare pot fi continuate.
Utilizarea cifrei „0„ pentru indicativul de sculă
Un locaş al magaziei de scule poate fi etichetat ca fiind „întotdeauna gol” prin introducerea unui „0” (zero)
drept cod al sculei în tabelul de scule. Dacă se face astfel, schimbătorul de scule nu „vede” locaşul respectiv
şi nu va încerca niciodată să instaleze sau să preia o sculă din locaşurile magaziei având menţiunea „0”.
Un 0 nu poate fi utilizat pentru a indica scula introdusă în arborele principal. Arborele principal trebuie să aibă
întotdeauna indicat un cod de sculă.
Utilizarea menţiunilor pentru scule „mari”
Schimbătorul de scule poate accepta scule supradimensionate atât timp cât locaşurile adiacente sunt lăsate
goale şi se adaugă un indicativ în tabelul de scule. Sculele supradimensionate (mari) sunt sculele având
un diametru mai mare de 4.9” (125 mm).
Pentru a indica o sculă mare, defilaţi până la locaşul respectiv (cel care conţine o sculă mare) şi apăsaţi tasta
„L”, apoi tasta „WRITE/ENTER” (scriere/execuţie). Litera „L” va apărea pe ecran lângă locaşul respectiv şi
codurile sculelor de pe ambele părţi ale locaşului vor fi modificate în „-”, indicând faptul că nu pot fi introduse
scule în locaşurile respective.
NOTĂ: Sculele mari nu pot avea peste 9.8” (250 mm) diametru.
Sculele grele
Indicarea unei scule ca fiind „grea” nu va avea efect asupra vitezei sau acţiunilor schimbătorului de scule.
Funcţionarea butoanelor ATC FWD (ATC înainte)/ ATC REV (ATC înapoi) (schimbătorul de scule
hidraulic)
Utilizarea butoanelor ATC FWD/REV (ATC înainte/ înapoi) va determina deplasarea schimbătorului de scule
la locaşul următor al magaziei de scule faţă de scula din arborele principal. De exemplu, dacă scula T15 este
în arborele principal şi este dedicată locaşului 20, schimbătorul de scule va plasa scula T15 în locaşul 20 şi
apoi ATC va AVANSA la locaşul 21. Acesta nu va prelua scula 16 (T16).
Butoanele ATC FWD/REV (ATC înainte/ înapoi) vor schimba scula din arborele principal cu scula următoare
sau anterioară. Însă, dacă locaşul următor, respectiv anterior este unul indicat cu un zero (un locaş gol),
schimbătorul de scule va sări locaşul respectiv şi va lua o sculă dintr-un locaş non-zero.
Sculele se pot bloca în arborele principal atunci când se introduce o sculă rece în arborele principal încins.
Pentru a îndepărta o sculă blocată:
Lăsaţi arborele principal să se răcească şi apoi încercaţi să îndepărtaţi scula cu ajutorul tastei Tool release
(eliberare sculă).
Dacă scula rămâne în continuare blocată, consultaţi secţiunea de mai jos.
Notă: Sunt necesari doi oameni pentru a îndepărta o sculă blocată din arborele principal
Avertisment: Purtaţi mănuşi şi ochelari de protecţie, deoarece sculele sunt ascuţite şi se pot sparge.
Apucaţi scula cu o mână şi bateţi în portcuţit (nu în arborele principal) cu un dorn de aluminiu sau alamă.
Se poate utiliza un ciocan mic din plastic dacă nu sunt disponibile dornuri. Cealaltă persoană va apăsa şi
menţine apăsată tasta Tool release (eliberare sculă).
Modul avans rapid permite avansarea rapidă a tuturor axelor până într-o poziţie dorită. Înaintea avansării
rapide a axelor, este necesar să se aducă la zero (punctul de referinţă pentru originea axei) toate axele
(consultaţi secţiunea Punerea în funcţiune a maşinii).
Pentru a accesa modul avans rapid, apăsaţi tasta hand jog (manetă de avans rapid), apoi tastaţi axa dorită
(de ex. X, Y, Z, A sau B etc.) şi utilizaţi fie butoanele de avans rapid manual, fie maneta de avans rapid pentru
a deplasa axa. Există diferite trepte de creştere a vitezei ce pot fi utilizate în modul avans rapid; acestea sunt:
.0001, .001, .01 şi .1. Maneta opţională de comandă avans rapid de la distanţă (RJH) poate fi de asemenea
utilizată pentru avansarea rapidă a axelor.
Pentru a se prelucra cu precizie o piesă, freza trebuie să ştie exact unde este amplasată piesa pe masă.
Avansaţi rapid freza cu un instrument indicator în arborele principal, până când acesta atinge colţul din stânga
sus al piesei (conform figurii următoare); această poziţie reprezintă punctul de zero al piesei. Valorile vor fi
introduse în G54 din pagina Work Offset (decalaje de origine).
Corecţiile/ decalajele pot fi de asemenea introduse manual prin selectarea uneia dintre paginile de corecţii/
decalaje; pentru aceasta, deplasaţi cursorul la coloana dorită, tastaţi un număr şi apăsaţi tasta Write (scriere)
sau F1. Apăsarea tastei F1 va determina introducerea numărului în coloana selectată. Introducerea unei valo-
ri şi apăsarea tastei Write (scriere) va determina adăugarea valorii introduse la numărul din coloana selectată.
ATENŢIE! Nu apăsaţi a treia oară tasta Part Zero Set (setare poziţie de zero piesă); astfel s-ar introduce valoarea
în coloana axei Z. Aceasta ar cauza o coliziune sau o alarmă pentru axa Z atunci când este rulat programul.
C J G H A B
J K E G H A B Lungimea
sculei este
măsurată Vârful
de la vârful sculei
sculei până
în partea Partea
superioară superioară
a piesei cu a piesei
axa Z în
poziţia de
D C I F origine.
.
A doua pagină este pagina „Tool life” (durata de viaţă a sculei). Pe această pagină există o
coloană intitulată „Alarm” (alarme). Programatorul poate introduce o valoare în această coloană
ce va determina oprirea maşinii odată atins perioada de timp specificată pentru utilizarea sculei.
Utilizarea funcţiei de management avansat al sculei
TL IN SPINDLE 1
CRNT PKT H-CODE D-CODE FLUTES
TOOLS EXP LIFE
0
0
0
Fereastra Date scule
0 HOLES FEED TIME TOTAL TIME USAGE LOAD
0
0
0
Tool Group (grupă de scule) - În fereastra Tool Group (grupă de scule), operatorul defineşte grupele de
scule utilizate în program.
Previous (anterioară) – Marcaţi <PREVIOUS> (anterioară) şi apăsaţi tasta Enter (execuţie) pentru a comuta
afişajul la grupa anterioară.
Next (următoare) – Marcaţi <NEXT> (următoare) şi apăsaţi tasta Enter (execuţie) pentru a comuta afişajul la
grupa următoare.
Add (adăugare) – Marcaţi <ADD> (adăugare), tastaţi un număr între 1000 şi 2999, şi apăsaţi tasta Enter
(execuţie) pentru a adăuga o grupă de scule.
Delete (ştergere) – Utilizaţi <PREVIOUS> (anterioară) sau <NEXT> (următoare) pentru a defila până la gru-
pa de şters. Marcaţi <DELETE> (ştergere) şi apăsaţi tasta Enter (execuţie). Confirmaţi ştergerea; răspundeţi
„Y” pentru a executa ştergerea; răspundeţi „N” pentru a anula ştergerea.
Rename (redenumire) – Marcaţi <RENAME> (redenumire), tastaţi un număr între 1000 şi 2999, şi apăsaţi
tasta Enter (execuţie) pentru a schimba codul grupei.
Search (căutare) - Pentru a căuta o grupă, marcaţi <SEARCH> (căutare), introduceţi codul unei grupe şi
apăsaţi tasta Enter (execuţie).
Group Id (cod grupă) – Afişează codul de identificare al grupei.
Group Usage (utilizare grupă) – Introduceţi ordinea în care sunt apelate sculele dintr-o grupă. Utilizaţi
tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a selecta modul de utilizare a sculelor.
Description (descriere) – Introduceţi un nume descriptiv pentru grupa de scule.
Allowed Limits (limite admise) - Fereastra Allowed Limits (limite admise) conţine limitele definite de utiliza-
tor pentru a se determina când este uzată o sculă. Aceste variabile vizează toate sculele din grupă. Dacă
oricare dintre variabile este setată la zero, aceasta va fi ignorată.
Feed Time (timp de avans) – Introduceţi perioada totală de timp, în minute, în care scula este utilizată în
avans de lucru.
Total Time (timp total) – Introduceţi timpul total, în minute, în care este utilizată scula.
Tool Usage (utilizare sculă) – Introduceţi timpul total în care este utilizată o sculă (numărul de schimbări ale
sculei).
Holes (alezaje) – Introduceţi numărul total de alezaje pe care o sculă le poate găuri.
Tool Load (încărcare sculă) – Introduceţi încărcarea maximă a sculei (în procente) pentru sculele dintr-o
NOTĂ: Implicit, codurile H şi D sunt setate în managementul avansat al sculei astfel încât să fie egale cu
codul sculei ce este inclusă în grupă.
Flutes (caneluri) – Numărul de caneluri al sculei. Acesta poate fi editat prin selectare, introducerea unui
număr nou şi apăsarea tastei Enter (execuţie). Aceasta este similară coloanei „Caneluri” din pagina Corecţii
scule.
Marcarea oricăreia dintre următoarele secţiuni (de la alezaje până la încărcare) şi apăsarea tastei ORIGIN
(origine) va duce la ştergerea valorii acestora. Pentru modificarea valorilor, marcaţi valoarea dintr-o anumită
categorie, introduceţi noul număr şi apăsaţi tasta Enter (execuţie).
Load (încărcare) – Încărcarea maximă, în procente, exercitată asupra sculei.
Alezaje – Numărul de alezaje pe care scula le-a găurit/ tarodat/ alezat prin aplicarea unor cicluri închise de
grupa 9.
Feed Time (timp de avans) – Perioada de timp, în minute, în care scula a fost utilizată în avans de lucru.
Total Time (timp total) – Perioada totală de timp, în minute, în care a fost utilizată scula.
Usage (utilizare) – Numărul de ocazii în care a fost utilizată scula.
Lichidul de răcire programabil (P-cool) orientează lichidul de răcire spre piesa de prelucrat sub diferite unghi-
uri. Unghiul lichidului de răcire poate fi modificat prin intermediul programului CNC.
Este afişată o colană suplimentară în pagina de corecţii scule, intitulată „Coolant Position” (poziţie lichid de
răcire), în cazul instalării acestei opţiuni. Robinetul va fi deplasat în poziţia introdusă pentru scula respectivă
atunci când sunt apelate codul H asociat şi M08.
PROGRAMABLE COOLANT
DO NOT ADJUST NOZZLE
BY HAND
Origine
H01
H20
.
Un mod sigur de a depana un program presupune rularea acestuia în modul Grafic. Nu se produce nicio
mişcare pe maşină, mişcările fiind ilustrate în schimb pe ecran.
Modul Grafic poate fi accesat din modurile Memorie, MDI, DNC sau Editare. Pentru a rula un program,
apăsaţi tasta SETNG/GRAPH (setări/grafic) până când este afişată pagina Graphics (grafice). Sau apăsaţi
tasta Cycle Start (pornire ciclu) din panoul Active program (program activ) în modul Editare pentru a accesa
modul Grafic. Pentru a rula DNC în grafice, selectaţi DNC, apoi deschideţi afişajul grafic şi transmiteţi pro-
gramul către unitatea de comandă a maşinii (consultaţi secţiunea Comanda numerică directă (DNC)). Există
trei funcţii de afişare utile în modul Grafic ce pot fi accesate prin apăsarea uneia dintre tastele funcţionale (F1
- F4). F1 este butonul de ajutor, ce oferă o scurtă descriere a fiecăreia dintre funcţiile posibile în modul Grafic.
F2 este butonul de focalizare, ce permite mărirea unei zone prin utilizarea tastelor săgeţi, Page Up (pagina
anterioară) şi Page Down (pagina următoare) pentru a controla nivelul de focalizare şi apăsarea tastei Write
(scriere). Butoanele F3 şi F4 sunt utilizate pentru a controla viteza de simulare. Reţineţi că nu toate funcţiile
sau mişcările maşinii sunt simulate în grafice.
Funcţionarea simulată
Funcţia simulare este utilizată pentru a se verifica rapid un program fără a se prelucra efectiv vreo piesă.
Funcţia simulare este selectată prin apăsarea tastei Dry Run (simulare) din modul MEM sau MDI. În modul
Simulare, toate avansurile rapide şi avansurile de lucru sunt rulate la vitezele selectate cu ajutorul butoanelor
de avans rapid.
Simularea poate fi activată sau dezactivată numai atunci când un program este finalizat complet sau când
este apăsată tasta Reset (resetare). Simularea va face totuşi toate mişcările comandate XYZ şi schimbările
necesare ale sculelor. Tastele de control manual pot fi utilizate pentru reglarea turaţiei arborelui principal în
modul Simulare. Notă: Modul Grafic este pe cât de util, pe atât de sigur, deoarece acesta nu deplasează
axele maşinii înainte ca programul să fie verificat.
Rularea programelor
Odată încărcat un program pe maşină şi corecţiile/ decalajele setate, rulaţi programul prin apăsarea tastei
Cycle Start (pornire ciclu). Vă recomandăm să rulaţi programul în modul Grafic înainte să executaţi orice
operaţie de aşchiere.
Editarea în fundal
Editarea în fundal permite editarea unui program în timp ce un alt program este în curs de rulare. Pentru a
activa editarea în fundal în timp ce un program este rulat, apăsaţi tasta Edit (editare) până când este activat
panoul de editare în fundal (în partea dreaptă a ecranului). Apăsaţi tasta Select Prog (selectare program) pen-
tru a selecta un program de editat în fundal (acesta trebuie să fie un program încărcat în memorie) din listă şi
apăsaţi tasta Write/Enter (scriere/execuţie) pentru a începe editarea în fundal. Pentru a selecta un alt pro-
gram pentru editarea în fundal, apăsaţi tasta Select Prog (selectare program) din panoul de editare în fundal
şi alegeţi un nou program din listă.
Toate modificările făcute în cursul editării în fundal nu vor afecta programul în curs de rulare, nici subpro-
gramele acestuia. Modificările vor avea efect cu proxima ocazie cu care este rulat programul. Pentru a ieşi din
editarea în fundal şi a reveni la programul în curs de rulare, apăsaţi tasta Prgrm Convrs (conversie program).
Tasta Cycle Start (pornire ciclu) nu poate fi utilizată în modul Editare în fundal. Dacă programul conţine o
oprire programată (M00 sau M30), ieşiţi din modul Editare în fundal (apăsaţi tasta F4) şi apăsaţi tasta Cycle
Start (pornire ciclu) pentru a relua programul.
Notă: Toate datele de la tastatură sunt orientate spre modul Editare în fundal, atunci când o comandă M109
este activă şi este accesat modul Editare în fundal. Odată o editare încheiată (prin apăsarea tastei Prgrm/
Convrs (conversie program)), intrările de la tastatură vor reveni la M109 pentru programul în curs de rulare.
Această funcţie permite operatorului să oprească un program în curs de rulare, să avanseze rapid departe de
piesă, apoi să reia execuţia programului. În continuare este prezentată o procedură de lucru:
1. Apăsaţi tasta Feed Hold (oprire avans) pentru a opri programul în curs de rulare.
2. Apăsaţi tastele X, Y sau Z, apoi Handle Jog (manetă de avans rapid). Unitatea de comandă va memora
poziţiile curente pe axele X, Y şi Z. Notă: Celelalte axe în afară de X, Y şi Z nu pot fi avansate rapid.
3. Unitatea de comandă va afişa mesajul „Jog Away” (avans rapid de îndepărtare). Utilizaţi maneta de avans
rapid, maneta de comandă avans rapid la distanţă şi butoanele de avans şi blocare avans pentru a îndepărta
scula de piesă. Acţionaţi tastele AUX CLNT (TSC) (lichid de răcire auxiliar) sau COOLNT (lichid de răcire)
pentru a activa/ dezactiva lichidul de răcire (AUX CLNT reclamă ca arborele principal să se rotească şi uşa să
fie închisă). Arborele principal poate fi controlat prin apăsarea tastelor CW (sens orar), CCW (sens antiorar),
Stop (oprire), Tool Release (eliberare sculă). Dacă e cazul, sculele pot fi schimbate. Atenţie: Când se continuă
un program, vor fi utilizate vechile decalaje pentru poziţia de retur. De aceea, este nesigur şi nerecomandat
să se schimbe sculele şi decalajele atunci când programul este întrerupt.
4. Avansaţi rapid într-o poziţie cât mai apropiată posibil de poziţia memorată sau într-o poziţie pentru care
există o traiectorie rapidă neobstrucţionată pentru revenirea în poziţia memorată.
5. Reveniţi la modul anterior prin apăsarea tastei MEM (memorie), MDI (introducere manuală date) sau DNC
(comandă numerică directă). Unitatea de comandă va continua numai dacă este reluat modul în care s-a
produs oprirea.
6. Apăsaţi tasta Cycle Start (pornire ciclu). Unitatea de comandă va afişa mesajul „Jog Return” (avans rapid
de revenire) şi se va avansa rapid pe axele X şi Y la 5% de poziţia în care s-a apăsat tasta Feed Hold (oprire
avans), apoi se va reveni pe axa Z. Atenţie: Unitatea de comandă nu va urma traiectoria utilizată pentru
avansul rapid de îndepărtare. Dacă se apasă tasta Feed Hold (oprire avans) în cursul unei mişcări, mişcarea
axelor frezei se va opri şi se va afişa mesajul „Jog Return Hold” (oprire avans rapid de revenire). Apăsarea
tastei Cycle Start (pornire ciclu) va determina reluarea de către unitatea de comandă a mişcării de avans
rapid de revenire. Când mişcarea este încheiată, unitatea de comandă va reveni în starea de oprire avans.
7. Apăsaţi din nou tasta Cycle Start (pornire ciclu) şi programul va relua funcţionarea normală. Consultaţi de
asemenea setarea 36 Program Restart (repornire program).
Atunci când pentru arborele principal sau o axă se înregistrează o suprasolicitare, este pornit un cronome-
tru, ce este afişat în panoul POSITION (poziţie). Acesta începe la 1.5 minute şi face o numărătoare inversă
spre zero. O alarmă de suprasolicitare axă (SUPRASARCINĂ SERVO) este afişată atunci când perioada
respectivă de timp a expirat.
Prezentare
Schimbătorul de palete este comandat prin intermediul unui program CNC. Funcţia M50 (executare schim-
bare paletă) constă din deblocarea, ridicarea şi rotirea paletelor, apoi coborârea şi blocarea din nou a pal-
etelor. Schimbătorul de palete roteşte paletele cu 180ᵒ, apoi înapoi; acesta nu o roteşte continuu în acelaşi
sens.
Schimbătorul de palete este prevăzut cu un dispozitiv acustic de semnalizare pentru alertarea personalului
din apropiere atunci când se produce o schimbare de paletă. Însă, nu vă bazaţi pe acest semnal pentru a
preveni accidentele.
Articolele ce depăşesc
raza maximă şi limitele
de înălţime vor duce
la deteriorarea maşinii
atunci când se roteşte
paleta
.
Este prezentată EC-300
M48 – Confirmă faptul că programul curent este adecvat pentru paleta încărcată
Verifică în tabelul de planificare palete dacă programul curent este alocat paletei încărcate. Dacă programul
curent nu apare în listă sau paleta încărcată nu este cea corectă pentru program, se generează o alarmă.
M48 poate să apară într-un program listat în PST, însă niciodată într-o subrutină a programului PST. Apare o
alarmă dacă M48 este încapsulată incorect.
NOTĂ: Paleta staţiei de încărcare trebuie să fie în poziţia de origine pentru a se face o schimbare a pal-
etelor.
Metoda 2
Deşi se recomandă utilizarea metodei anterioare, schimbătorul de palete poate fi operat de asemenea fără
secvenţierea automată sau înregistrările din PST. Aceasta se face prin utilizarea M50 cu un cod P. Pentru
funcţionarea corectă, M50 trebuie precedată de M36. M36 P1 înainte de M50 P1 va verifica dacă paleta #1
este pregătită.
Paletele pot fi schimbate fără secvenţiere automată sau înregistrări din PST. Aceasta se face prin utilizarea
M50 cu un cod P. M50 P1 va încărca paleta #1 fără a verifica dacă aceasta este planificată. Dacă a fost
apăsat butonul PART READY (piesă pregătită), atunci va fi încărcată paleta #1. Dacă nu a fost apăsat butonul
PART READY (piesă pregătită) pentru paleta #1, lampa de control din buton va clipi şi va fi afişat mesajul
„Schedule Pal#1” (planificaţi paleta #1).
ATENŢIE! Comenzile următoare pot cauza mişcarea oricăruia dintre produsele rotative: Zero Return (revenire la
zero) sau Handle Jog (manetă de avans rapid)
Zona de Zona de
încărcare prelucrare
M48 trebuie plasată la începutul programului (sau secţiunii unui program) ce este rulat pentru paleta curentă.
Aceasta va verifica de fiecare dată dacă este rulat un program, dacă programul corespunde paletei respec-
tive. De exemplu:
Oxxxx (programul utilizatorului)
M48
;
; (programul de prelucrare al utilizatorului pentru paleta 1)
;
M30
Oxxxx (programul utilizatorului)
M48
;
; (programul de prelucrare al utilizatorului pentru paleta 2)
;
M30
Va fi generată o alarmă, „A (or B) not in Position” (A (sau B) nu este în poziţie), dacă paleta din maşină nu
este cea asociată programului de prelucrare. Dacă este generată această alarmă, verificaţi dacă este rulat
programul corect pentru paleta încărcată.
Important: Verificaţi dacă masa rotativă de pe paleta unu este cuplată la „conectorul 1”, respectiv dacă masa
rotativă de pe paleta doi este cuplată la „conectorul 2”.
Descriere: Prima parcurgere a programului O00001 va încărca paleta #2 (M50) şi va rula programul O06012
(G188 selectează programul pentru paleta #2 din PST). PST va fi apoi similar cu tabelul din exemplul 2. As-
teriscul pentru paleta #2 din coloana „Load Order” (ordine de încărcare) indică faptul că această paletă este
în freză.
Descriere: La următoarea parcurgere a programului O00001, M50 va detecta că nu există palete planificate.
Lampa de avertizare va clipi în verde şi programul O00001 va fi întrerupt până când operatorul planifică o
paletă sau apasă tasta Reset (resetare). O paletă poate fi planificată prin apăsarea butonului Part Ready
(piesă pregătită).
Exemplul #2
Program de bază de schimbare palete ce urmăreşte ce piese urmează a fi prelucrate pe fiecare paletă. Fiec-
are paletă are alocată o operaţie de prelucrare diferită. Reţineţi că se reprezintă codul P pentru M46 printr-un
număr de linie din programul curent, nu printr-un număr de subrutină.
Exemplul #3
Aceasta este o metodă alternativă pentru exemplul #2 ce utilizează apelări de subrutine, dar nu operează
salturi dacă paleta nu este planificată.
NOTĂ: Pentru funcţionarea corectă, M50 cu un cod P trebuie precedată de M36.
M99 la sfârşitul programului va determina continuarea funcţionării. M30 la sfârşitul programului va determina
unitatea de comandă să aştepte până când operatorul apasă tasta Cycle Start (pornire ciclu).
Înlocuirea paletelor
Paletele pot fi încărcate în freză doar prin intermediul staţiei de încărcare. Observaţi orientarea paletei; paleta
poate fi încărcată într-o singură poziţie. Paleta prezintă o degajare menită să asigure orientarea corectă a
paletei.
1. Orientaţi paleta la 90 de grade faţă de poziţia iniţială în orice sens.
Degajare pentru
poziţionarea paletei
2. Ataşaţi un dispozitiv de ridicare adecvat în partea superioară a dispozitivului/ dispozitivelor de fixare sau
utilizaţi şuruburi cu inel înfiletate în alezajele paletei.
3. Ridicaţi paleta cu aproximativ .25” (6.35mm) pentru a o poziţiona deasupra bolţurilor staţiei de încărcare,
dar sub placa de blocare a staţiei de încărcare. Trageţi paleta spre dumneavoastră până când iese din staţia
de încărcare.
Depozitarea paletelor
La scoaterea paletei, aveţi grijă să o aşezaţi pe o suprafaţă moale, cum ar fi un suport de lemn. Partea
inferioară a paletei are suprafeţe prelucrate ce trebuie protejate.
Recomandări generale
Căutarea unui program Când vă aflaţi în modul EDIT sau MEM, un alt program poate fi selectat şi afişat
rapid prin introducerea numărului programului (Onnnnn) şi apăsarea tastei săgeată în sus/în jos.
Căutarea unei comenzi a programului. Căutarea unei comenzi specifice dintr-un program se poate face în
modul MEM sau EDIT. Introduceţi codul literal de adresă (A, B, C, etc.) sau codul literal de adresă şi valoarea
(A1.23), apoi apăsaţi tasta săgeată în sus/în jos. Dacă se introduce codul de adresă fără o valoare, căutarea
se va opri la următoarea utilizare a codului de adresă respectiv, indiferent de valoare.
Comanda arborelui principal. Opriţi sau porniţi arborele principal în orice moment cu tastele CW (sens orar)
sau CCW (sens antiorar) pentru o oprire bloc cu bloc sau o oprire avans. Odată programul repornit cu tasta
CYCLE START (pornire ciclu), arborele principal este activat.
Salvarea unui program MDI. Salvaţi un program din MDI în lista de programe prin poziţionarea cursorului la
începutul programului MDI, introducerea unui număr de program (Onnnnn) şi apăsarea tastei ALTER (schim-
bare).
Pentru a deplasa rapid o axă în poziţia de zero. Deplasaţi rapid toate axele în punctul de zero al maşinii
prin apăsarea tastei HOME G28 (origine G28). Pentru a deplasa o axă în punctul de zero al maşinii printr-o
mişcare rapidă, tastaţi litera asociată axei respective (de ex. X), apoi apăsaţi tasta HOME G28 (origine G28).
ATENŢIE! Nu există nicio avertizare care să vă alerteze cu privire la o posibilă coliziune.
Corecţiile/ decalajele
Introducerea valorilor pentru corecţii/ decalaje. Apăsarea tastei OFFSET (corecţii) ca comuta între pag-
inile Tool Length Offsets (corecţii lungimi scule) şi Work Zero Offsets (decalaje de origine). Apăsarea tastei
Write/Enter (scriere/execuţie) va determina adăugarea numărului introdus la valoarea corecţiei selectate.
Apăsarea tastei F1 va determina înlocuirea corecţiei selectate cu numărul introdus. Apăsarea tastei F2 va
determina introducerea unei valori negative în tabelul de corecţii/ decalaje.
Poziţia robinetului de lichid de răcire. Poziţia ajutajului de lichid de răcire este afişată ca primă valoare
după codul sculei în tabelul Corecţii scule.
Ştergerea tuturor corecţiilor/ decalajelor şi a variabilelor macro. În afişajul Tool Length Offset (corecţii
lungimi scule), ştergeţi toate corecţiile prin apăsarea tastei Origin (origine). Acest lucru este valabil şi în pag-
inile Work Zero Offset (decalaje de origine) şi Macro Variables (variabile macro).
Calculatorul
Transferul calculelor simple. Numărul dintr-o casetă de calcul simplă (aflată în colţul din stânga sus) poate
fi transferat în orice linie de date selectată cu cursorul prin deplasarea cursorului la linia vizată şi apăsarea
tastei F3.
Transferul în modul EDIT sau MDI. Apăsarea tastei F3 va transfera numărul din caseta de calcul (atunci
când cursorul se află pe numărul din casetă) în linia de introducere date din modul EDIT sau MDI. Introduceţi
litera (X, Y sau Z) de utilizat împreună cu numărul din calculator.
Calculatorul circular. Calculatorul circular va prezenta patru moduri diferite în care poate fi programată o
mişcare circulară cu ajutorul valorilor introduse. Una dintre soluţii poate fi transferată în oricare dintre modurile
EDIT sau MDI. Pentru aceasta, deplasaţi cursorul în linia de program vizată şi apăsaţi tasta EDIT (editare)
sau MDI (introducere manuală date). Apăsaţi tasta F3, ce va transfera mişcarea circulară în linia de intro-
ducere date din partea inferioară a afişajului. Apăsaţi tasta Insert (inserare) pentru a adăuga linia comenzii
circulare în program.
Expresiile liniare. Calculatorul permite rezolvarea unei expresii liniare simple, fără paranteze, cum ar fi
23*45.2+6/2. Aceasta va fi evaluată atunci când este apăsat butonul Write/Enter (scriere/execuţie). Notă:
Înmulţirea şi împărţirea sunt efectuate înainte de adunare şi scădere.
Comunicaţiile
Recepţia fişierelor de program de pe o dischetă. Fişierele de program pot fi încărcate de pe o dischetă
prin intermediul unei unităţi floppy USB. Utilizaţi meniul LISTĂ DE PROGRAME pentru a transfera fişierele.
Transmiterea programelor multipe cu ajutorul numerelor de program. În meniul LISTĂ DE PROGRAME,
marcaţi fiecare program de transmis şi apăsaţi tasta WRITE/ENTER (scriere/execuţie) pentru fiecare în parte
în vederea plasării unei bife. Apăsaţi tasta F2 şi selectaţi funcţia dorită.
Transmiterea unui fişier de program din afişajul LISTĂ DE PROGRAME. Fişierele pot fi transmise spre
un dispozzitiv USB sau prin intermediul portului RS-232 din afişajul LIST PROG (listă de programe). Utilizaţi
tastele săgeţi şi tasta Enter (execuţie) pentru a selecta programul/ programele, respectiv tasta „ALL” (toate)
pentru a le transmite pe toate sub un singur nume de fişier. Când se apasă tasta F2, un meniu de tip pop-up
prezintă funcţiile disponibile. Selectaţi una şi apăsaţi tasta ENTER (execuţie) sau tastele rapide disponibile
pentru a executa funcţia.
Transmiterea programelor multipe din LISTA DE PROGRAME prin intermediul RS-232. Mai multe
programe pot fi transmise prin portul serial prin tastarea împreună a tuturor numelor programelor în linia de
introducere date, fără spaţii (de ex. O12345O98765) şi apăsarea tastei SEND RS232 (transmitere RS-232).
Transmiterea şi recepţionarea setărilor, parametrilor, corecţiilor, decalajelor şi variabilelor macro spre/
de la un disc. Setările, parametrii, corecţiile, decalajele şi variabilele macro pot fi stocate pe un dispozitiv de
memorie. Apăsaţi tasta LIST PROG (listă de programe), apoi selectaţi tab-ul aferent dispozitivului pe care
dorisţi să salvaţi, respectiv de pe care doriţi să încărcaţi. Apăsaţi tasta F4 pentru a selecta funcţia adecvată,
apoi apăsaţi tasta WRITE (scriere).
Transmiterea şi recepţionarea setărilor, parametrilor, corecţiilor, decalajelor şi variabilelor macro prin
intermediul RS-232. Setările, parametrii, corecţiile, decalajele şi variabilele macro pot fi salvate prin interme-
diul portului RS-232. Apăsaţi tasta List Prog (listă de programe) şi selectaţi o pagină de afişare (de ex. OFSET
(corecţii), SETNG (setări)). Introduceţi un nume de fişier şi apăsaţi tasta Send RS232 (transmitere RS-232)
pentru a transmite pagina de afişare respectivă prin intermediul portului RS-232. Apăsaţi tasta RECV RS232
(recepţie RS-232) pentru a citi un fişier prin intermediul RS-232.
Ştergerea unui fişier de program de pe o dischetă. Un fişier poate fi şters de pe o dischetă din afişajul
LIST PROG (listă de programe). Tastaţi „DEL <file name>” (ştergere <nume fişier>) şi apăsaţi tasta Write/En-
ter (scriere/execuţie).
Prezentare
Software-ul opţional Sistem de programare intuitiv (IPS) simplifică dezvoltarea programelor CNC integrate.
Pentru a accesa meniul IPS, apăsaţi tasta MDI/DNC (introducere manuală date/ comandă numerică directă),
apoi tasta PROGRM/CONVRS (conversie program). Navigaţi prin meniuri cu ajutorul tastelor săgeţi stânga şi
dreapta. Pentru a selecta meniul, apăsaţi tasta Write/Enter (scriere/execuţie). Unele meniuri au submeniuri, în
care trebuie să utilizaţi tastele săgeţi stânga şi dreapta şi tasta Enter (execuţie) pentru a selecta un submeniu.
Utilizaţi tastele săgeţi pentru a naviga printre variabile. Tastaţi o variabilă prin intermediul tastaturii numerice şi
apăsaţi tasta Write/Enter (scriere/execuţie). Pentru a ieşi din meniu, apăsaţi tasta Cancel (anulare).
Pentru a ieşi din meniul IPS, apăsaţi o tastă de afişare. Apăsaţi tasta PROGRM/CONVRS (conversie pro-
gram) în meniul MDI/DNC pentru a reveni la meniurile IPS.
Reţineţi că un program accesat prin intermediul meniurilor IPS este de asemenea accesibil în modul MDI.
Modul automat
Corecţiile sculelor şi decalajele de origine trebuie să fie setate înainte să poată fi lansată funcţionarea
automată. Introduceţi valorile pentru fiecare sculă utilizată în ecranul Setup (setare). Corecţiile sculelor vor fi
luate în calcul atunci când scula este apelată în cadrul modului automat de funcţionare.
În fiecare dintre ecranele interactive următoare, i se solicită utilizatorului să introducă datele necesare pen-
tru îndeplinirea operaţiilor de prelucrare uzuale. După ce sunt introduse toate datele, apăsaţi „Cycle Start”
(pornire ciclu) pentru a iniţia procesul de prelucrare.
.
Exemplu de ecran IPS
Înregistratorul IPS
Înregistratorul IPS asigură o metodă simplă de a introduce codul G generat de IPS într-un program nou sau
existent.
Y CENTER PT ANGLE
0.0000 in 0.000 deg
3. Apăsaţi tasta F4 pentru a accesa meniul înregistratorului IPS. Selectaţi opţiunea de meniu 1 sau 2 pentru
a continua, respectiv opţiunea 3 pentru a renunţa şi a reveni la IPS. Tasta F4 poate fi de asemenea utilizată
pentru a reveni la IPS de oriunde din meniul înregistratorului IPS.
.
Meniul înregistratorului IPS
.
BOLT CIRCLE BOLT LINE SINGLE HOLE MULTIPLE HOLES
3. Utilizaţi tastele săgeţi pentru a deplasa cursorul în punctul de inserţie dorit pentru noul cod. Apăsaţi tasta
WRITE (scriere) pentru a insera codul.
Această funcţie poate construi rapid un program CNC cod G dintr-un fişier .dxf. Aceasta se realizează în trei
etape:
EDIT: EDIT
X 0.0000
Y 0.0000
Type: START
Group: 0
Chain: 0
Exit (F1)
Activate Zoom (F4)
Prev Chain pt (LEFT)
Next Chain pt (RIGHT)
Select Point (UP/DOWN)
Cancel Action (CANCEL)
Select Group (PG UP/DOWN)
Chng Line Width (ALTER)
CURRENT GROUPS
Enter Origin Point: Use one of the following and press the WRITE key:
X: 0.0000 1) Jog to X and Y position on part. (Use jog axis keys)
Y: 0.0000 2) Use up and down arrows to select point.
3) Enter X and Y coordinates.
INPUT:
.
Funcţia de importare DXF asigură texte de ajutor pe ecran pentru ghidarea în proces. Caseta de evidenţiere
etapă indică ce etape sunt parcurse prin modificarea textului în verde pe măsură ce este finalizată fiecare
etapă în parte. Tastele necesare sunt definite în dreptul fiecărei etape. Tastele suplimentare sunt identificate
în coloana din stânga pentru utilizări avansate. Odată o traiectorie a sculei finalizată, aceasta poate fi inserată
în orice program din memorie. Această funcţie va identifica operaţiile repetitive şi le va executa automat, de
exemplu, găsind toate alezajele având acelaşi diametru. Contururile lungi sunt de asemenea îmbinate au-
tomat.
Începeţi prin setarea sculelor aşchietoare în IPS. Selectaţi un fişier .dxf şi apăsaţi tasta F2. Unitatea de
comandă va recunoaşte un fişier DXF şi îl va importa în editor.
2. Lanţul / grupa
Această etapă identifică geometria formei/ formelor. Funcţia automată de deducţie prin înfăşurare va identifica
majoritatea geometriilor pieselor. Dacă geometria este complexă şi structura de deducţie se ramifică, se va
afişa o solicitare astfel încât operatorul să poată selecta una dintre ramuri. Funcţia automată de deducţie prin
înfăşurare va continua odată selectată o ramură. Alezajele similare sunt grupate împreună pentru operaţiile
de găurire şi sau tarodare.
Utilizaţi maneta de avans rapid sau tastele săgeţi pentru a alege punctul de pornire pentru traiectoria scu-
lei. Apăsaţi tasta F2 pentru a deschide caseta de dialog. Alegeţi opţiunea cea mai adecvată pentru aplicaţia
dorită. Funcţia automată de deducţie prin înfăşurare este de obicei cea mai bună opţiune, întrucât aceasta
trasează automat traiectoria sculei pentru un contur al piesei. Apăsaţi tasta „Enter” (execuţie). Aceasta va
schimba culoarea conturului respectiv al piesei şi va adăuga un grup la regiştri sub „Current group” (grup
curent) în partea stângă a ferestrei.
Funcţia de editare oferă utilizatorului posibilitatea de edita programele cu ajutorul meniurilor de tip pop-up.
Apăsaţi tasta EDIT (editare) pentru a accesa modul editare. Sunt disponibile două panouri de editare: un
panou pentru programul activ şi un panou pentru un program inactiv. Comutaţi între cele două panouri prin
apăsarea tastei EDIT (editare).
Pentru a edita un program, introduceţi numele programului (Onnnnn) din panoul program activ şi apăsaţi tasta
SELECT PROG (selectare program); programul se va deschide în fereastra activă. Apăsaţi tasta F4 pentru a
deschide o altă copie a programului respectiv în panoul program inactiv dacă în acesta nu se află deja un alt
program. În plus, se poate selecta un program diferit din panoul program inactiv prin apăsarea tastei SELECT
PROG (selectare program) din panoul program inactiv şi selectarea programului dorit din listă. Apăsaţi tasta
F4 pentru a schimba programele între cele două panouri (pentru a inactiva programul activ şi invers). Utilizaţi
maneta de avans rapid sau tastele săgeată în jos/în sus pentru a defila printre codurile de program.
EDIT : E DIT
ACTIVE PROGRAM - Onnnnn (CYCL E S TART TO SIMULATE ) INACTIV E P ROGRAM - Onnnnn
Meniuri
pop-up
Mesajele de ajutor
Memorie temporară
sensibile la context
.
Structura de bază a modului editare
Apăsaţi tasta F1 pentru a accesa meniul de tip pop-up. Utilizaţi tastele săgeţi stânga şi dreapta pentru a
selecta o opţiune de meniu (HELP (ajutor), MODIFY (modificare), SEARCH (căutare), EDIT (editare), PRO-
GRAM (programare)), respectiv utilizaţi tastele săgeţi în sus şi în jos sau maneta de avans rapid pentru a
selecta o funcţie. Apăsaţi tasta Enter (execuţie) pentru a executa o acţiune din meniu. Un panou de aju-
tor sensibil la context din colţul din stânga jos oferă informaţii cu privire la funcţia selectată curent. Utilizaţi
tasta Page Up/Down (pagina anterioară/următoare) pentru a naviga printre mesajele de ajutor. Acest mesaj
prezintă de asemenea tastele rapide ce pot fi utilizate pentru anumite funcţii.
Undo (anulare)
Ultima operaţie de editare este anulată, operantă pentru până la ultimele 9 operaţii de editare. Tastă rapidă -
Undo (anulare)
Alte taste
Compensarea frezei este o metodă de decalare a traiectoriei programate a sculei astfel încât axa centrală
a sculei să fie deplasată în stânga sau dreapta traiectoriei programate. În mod normal, compensarea frezei
este programată pentru a deplasa scula pentru controlarea dimensiunii profilului. Afişajul Offset (corecţii/de-
calaje) este utilizat pentru introducerea valorii cu care trebuie decalată scula. Decalajul poate fi introdus ca o
valoare referitoare la diametru sau rază, în funcţie de setarea 40, atât pentru valorile referitoare la geometrie,
cât şi pentru referitoare la uzură. Dacă se specifică diametrul, mărimea decalajului este jumătate din valoarea
introdusă. Valorile efective ale decalajului reprezintă suma valorilor referitoare la geometrie şi uzură. Compen-
sarea frezei este disponibilă numai pe axa X şi axa Y pentru prelucrarea 2D (G17). Pentru prelucrarea 3D,
compensarea frezei este disponibilă pe axa X, axa Y şi axa Z (G141).
G41 va selecta compensarea frezei spre stânga; aceasta înseamnă că scula este deplasată spre stânga
traiectoriei programate pentru compensarea valorii introduse în pagina Offset (corecţii/decalaje) (consultaţi
setarea 40). G42 va selecta compensarea frezei spre dreapta, ce va deplasa scula spre dreapta traiectoriei
programate. Trebuie de asemenea programată o corecţie Dnnn cu G41 sau G42 pentru selectarea codului
corect al corecţiei din coloana corecţiei pentru diametrul/ raza sculei. Dacă în rubrica de corecţii se introduce
o valoare negativă, compensarea frezei va funcţiona ca şi cum s-ar fi specificat codul G opus. De exemplu,
dacă s-a introdus o valoare negativă pentru un G41, maşina va acţiona ca şi cum s-ar fi introdus o valoare
pozitivă pentru G42. Dacă este selectată compensarea frezei (G41 sau G42), utilizaţi doar planul X-Y pentru
mişcarea circulară (G17). Compensarea frezei este limitată la compensarea exclusiv în planul X-Y.
Codul G40 va anula compensarea frezei şi este starea implicită la iniţializarea maşinii. Când este anulată,
traiectoria programată este aceeaşi cu cea a centrului sculei. Nu este admisă încheierea unui program (M30,
M00, M01 sau M02) cu compensarea frezei activă.
Unitatea de comandă operează un singur bloc de mişcare la un moment dat. Însă, aceasta va anticipa pentru
a verifica următoarele două blocuri ce conţin mişcări pe axa X sau Y. Se efectuează verificări referitoare la
interferenţe în aceste trei blocuri de informaţii. Setarea 58 controlează modul de funcţionare a acestei părţi a
compensării frezei. Aceasta poate fi setată la Fanuc sau Yasnac.
La selectarea Yasnac pentru setarea 58, unitatea de comandă trebuie să poată poziţiona muchia sculei de-a
lungul tuturor muchiilor conturului programat fără a supratăia două mişcări consecutive. O mişcare circulară
îmbină toate unghiurile exterioare.
La selectarea Fanuc pentru setarea 58, unitatea de comandă nu trebuie să poziţioneze muchia tăietoare a
sculei de-a lungul tuturor muchiilor conturului programat, prevenind supratăierea. Însă, se va genera o alarmă
dacă traiectoria sculei este programată astfel încât supratăierea să nu poată fi evitată. Unghiurile exterioare
mai mici sau egale cu 270° sunt îmbinate în colţ ascuţit, iar unghiurile exterioare de peste 270° sunt îmbinate
printr-o mişcare liniară suplimentară (conform diagramelor următoare).
Diagramele următoare prezintă modul în care funcţionează compensarea frezei pentru cele două valori
posibile ale setării 58. Reţineţi că o tăietură mai mică decât raza sculei şi în unghi drept faţă de mişcarea
precedentă se va putea realiza numai în setare Fanuc.
G41 cu diametru pozitiv Centrul efectiv al G41 cu diametru pozitiv al Centrul efectiv al
al sculei sau G42 cu traiectoriei sculei sculei sau G42 cu diametru traiectoriei sculei
diametru negativ al sculei Traiectoria negativ al sculei Traiectoria progra-
programată mată
Rază
G41 sau
G42 în Mișcare su-
acest bloc plimentară
G41 sau G42
în acest bloc G40 în acest bloc S G40 sau G42
S în acest bloc
G42 cu diametru pozitiv al Centrul efectiv al G42 cu diametru pozitiv al Centrul efectiv al
sculei sau G41 cu diametru traiectoriei sculei sculei sau G41 cu diametru traiectoriei sculei
negativ al sculei Traiectoria negativ al sculei Traiectoria
programată programată
Rază
La intrarea şi ieşirea din modul compensarea frezei sau atunci când se trece de la compensarea spre stânga
la compensarea spre dreapta, trebuie să ţineţi cont de câteva aspecte importante. Nu se vor efectua aşchieri
în cursul oricăror mişcări de acest tip. Pentru activarea compensării frezei, trebuie specificat un cod D diferit
de zero cu G41 sau G42, respectiv trebuie specificat un cod G40 în linia ce dezactivează compensarea frezei.
În blocul ce activează compensarea frezei, poziţia de început al mişcării este aceeaşi cu poziţia programată,
dar poziţia de încheiere va fi decalată, fie spre stânga, fie spre dreapta traiectoriei programate, cu nivelul
introdus în coloana de corecţie rază/ diametru. În blocul ce dezactivează compensarea frezei, punctul de
început al mişcării este decalat, iar punctul de încheiere nu este decalat. Similar, atunci când se trece de la
compensarea spre stânga la cea spre dreapta şi reciproc, punctul de început al mişcării necesare pentru
schimbarea sensului de compensare a frezei va fi decalat de o parte a traiectoriei programate, iar mişcarea
se va încheia într-un punct decalat în partea opusă faţă de traiectoria programată. Ca urmare a acestor
situaţii, scula se mişcă pe o traiectorie ce s-ar putea să difere de traiectoria sau sensul intenţionat (conform
desenului A). Dacă se activează sau dezactivează compensarea frezei într-un bloc fără nicio mişcare X-Y, nu
se produce nicio modificare a compensării frezei până când nu se ajunge la următoarea mişcare pe axa X
sau Y. Pentru a ieşi din modul compensarea frezei, trebuie specificat un cod G40.
Compensarea frezei trebuie dezactivată întotdeauna într-o mişcare de îndepărtare a sculei de piesa de prelu-
crat. Dacă se încheie un program cu compensarea frezei încă activă, se generează o alarmă. În plus, nu este
posibilă activarea şi dezactivarea compensării frezei în cursul unei mişcări circulare (G02 sau G03); în caz
contrar, se generează o alarmă.
Selectarea unui decalaj D0 va utiliza zero ca valoare a decalajului şi va avea acelaşi efect ca dezactivarea
compensării frezei. Dacă se selectează o nouă valoare D cu compensarea frezei deja activă, noua valoare
va intra în vigoare la sfârşitul mişcării în curs. Nu este posibilă modificarea valorii D sau schimbarea de pe o
parte pe alta în cursul unui bloc de mişcare circulară.
La activarea compensării frezei într-o mişcare ce este urmată de o a doua mişcare în unghi mai mic de 90°,
există două moduri de calculare a primei mişcări: compensarea frezei tip A sau tip B (setarea 43). Tipul A
este cel implicit pentru setarea 43 şi este cel necesar în mod normal; scula se deplasează direct în punctul
Scula
Aplicaţie incorectă de compensare a frezei .
Reţineţi că o tăietură mai mică decât raza sculei şi în unghi drept faţă de mişcarea precedentă se va putea
realiza numai în setare Fanuc. Se generează o alarmă de compensare a frezei dacă maşina este în setarea
Yasnac.
Când se utilizează compensarea frezei în mişcări circulare, există posibilitatea de reglare a turaţiei faţă de
cea programată. Dacă mişcarea de aşchiere de finisare intenţionată este în interiorul unei mişcări circulare,
scula va fi încetinită pentru a se asigura că avansul de aşchiere este menţinut în limitele vizate de programa-
tor. Există însă probleme atunci când viteza este redusă prea mult. Din acest motiv, se utilizează setarea 44
pentru limitarea nivelului de reglare a avansului în acest caz. Acesta poate fi setat între 1% şi 100%. Dacă
este setat la 100%, nu vor avea loc modificări ale vitezei. Dacă este setat la 1%, viteza poate fi redusă la 1%
din avansul programat.
Dacă mişcarea de aşchiere este în exteriorul unei mişcări circulare, nu se operează nicio reglare a vitezei
care să afecteze viteza de avans.
Traiectoria Traiectoria
programată r programată
r r
Traiectoria
programată Traiectoria
r programată
r
r
Traie
trului ctoria cen Traiectoria ce
scule
i
- trului sculei n-
.
Traiectoria Traiectoria
programată r r programată
r r
r
Traiectoria cen- Traiectoria cen-
trului sculei trului sculei
r = raza sculei
G42 G42
Traiectoria Traiectoria
programată r
r programată
r
r
r
Traiectoria Traiectoria
centrului sculei centrului sculei
..
În această secţiune, este descrisă utilizarea G02 (Interpolarea circulară în sens orar), G03 (Interpolarea
circulară în sens antiorar) şi a compensării frezei (G41: Compensarea frezei spre stânga, G42: Compensarea
frezei spre dreapta).
Prin utilizarea G02 şi G03, putem programa maşina să efectueze mişcări de aşchiere circulare şi arcuri de
cerc. În general, la programarea unui profil sau contur, cel mai simplu mod de descriere a arcului de cerc din-
tre două puncte este cu un R şi o valoare. Pentru mişcări circulare complete (360 ), trebuie specificat un I sau
un J şi o valoare. Figura referitoare la secţiuni circulare va prezenta diferite sectoare de cerc.
Prin utilizarea compensării frezei în această secţiune, programatorul poate deplasa freza cu un nivel exact al
decalajului şi poate prelucra un profil sau contur la dimensiunile exacte specificate. Prin utilizarea compensării
frezei, timpul de programare şi probabilitatea apariţiei unei erori de calcul la programare sunt reduse datorită
faptului că pot fi programate dimensiuni reale, dimensiunile şi geometria piesei putând fi controlate cu
uşurinţă.
În continuare sunt prezentate câteva reguli referitoare la compensarea frezei ce trebuie respectate strict pen-
tru a se executa operaţii de prelucrare de succes. Respectaţi întotdeauna aceste reguli atunci când realizaţi
un program.
1. Compensarea frezei trebuie activată în cursul unei mişcări G01 X,Y ce este mai mare sau egală cu raza
sculei sau nivelul compensării.
2. După efectuarea operaţiei ce utilizează compensarea frezei, trebuie dezactivată compensarea frezei, pe
baza aceloraşi reguli ce se aplică procesului de pornire, respectiv ceea ce intră, trebuie să şi iasă.
3. La majoritatea maşinilor, în cursul compensării frezei, o mişcare liniară X,Y ce este mai mică decât raza
sculei nu va funcţiona. (Setarea 58 - setată la Fanuc - pentru rezultate pozitive.)
4. Compensarea frezei nu poate fi activată sau dezactivată într-o mişcare în arc G02 sau G03.
5. Cu compensarea frezei activă, prelucrarea în interiorul unui arc cu o rază mai mică decât cea definită prin
valoarea D activă va determina declanşarea unei alarme.
Figura următoare prezintă modul de calculare a traiectoriei sculei pentru compensarea frezei. Secţiunea de
detaliu prezintă scula în poziţia de pornire şi apoi în poziţia decalată atunci când scula ajunge la piesa de
prelucrat.
R .5625
X0. Y0.
X0. Y0.
Traiectoria co-
rectată a sculei
X1. Y1. Traiectoria programată
Poziţia de pornire Centrul sculei
.
Macro-urile
Prezentare
Variabilele macro pot fi salvate sau încărcate prin intermediul RS-232 sau portului USB similar cu setările şi
corecţiile/decalajele.
Adresarea alfabetică
Adresă: A B C D E F G H I J K L M
Variabilă: 1 2 3 7 8 9 - 11 4 5 6 - 13
Adresă: N O P Q R S T U V W X Y Z
Variabilă: - - - 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Adresă: A B C I J K I J K I J
Variabilă: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresă: K I J K I J K I J K I
Variabilă: 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Adresă: J K I J K I J K I J K
Variabilă: 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Argumentele acceptă orice punct zecimal mobil pentru până la patru zecimale. Dacă unitatea de comandă
este în modul metric, aceasta va aproxima la miimi (.000). În exemplul 3, variabila locală #7 va recepţiona
.0004. Dacă o zecimală nu este inclusă într-o valoare argument, cum ar fi: G65, P9910, A1, B2, C3, valorile
sunt transmise unor subrutine macro conform tabelului următor:
Pentru toate variabilele macro locale 33 se pot aloca valori cu argumente prin utilizarea metodei de adresare
alternativă. Exemplul următor prezintă modul în care se pot trimite două seturi de coordonate de poziţie către
o subrutină macro. Variabilele locale #4 - #9 pot fi setate la .0001 - .0006.
Exemplul 3: G65 P2000 I1 J2 K3 I4 J5 K6;
Literele următoare nu pot fi utilizate pentru transmiterea parametrilor către o subrutină macro: G, L, N, O sau
P.
Variabilele macro
Există trei categorii de variabile macro: de sistem, globale şi locale.
Constantele macro sunt valori cu punct zecimal mobil plasate într-o expresie macro. Acestea pot fi combinate
cu adrese A-Z sau pot fi de sine stătătoare atunci când sunt utilizate într-o expresie. Exemple de constante
sunt .0001, 5.3 sau -10.
Variabilă: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adresă: A B C I J K D E F H
Alternativă: I J K I J
Variabilă: 12 13 14 15 16 17 18 10 20 21 22
Adresă: M Q R S T U V
Alternativă: K I J K I J K I J K I
Variabilă: 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33
Adresă: W X Y Z
Alternativă: J K I J K I J K I J K
Variabilele 10, 12, 14-16 şi 27-33 nu au argumente de adresă corespondente. Acestea pot fi setate dacă se
utilizează un număr suficient de argumente I, J şi K, conform celor indicate mai sus în secţiunea referitoare la
argumente. Odată incluse în subrutina macro, variabilele locale pot fi citite şi modificate făcându-se referinţă
la numerele variabilelor 1-33.
Atunci când este utilizat un argument L pentru executarea de repetiţii multiple ale unei subrutine macro, argu-
mentele sunt setate numai cu ocazia primei repetiţii. Aceasta înseamnă că, dacă variabilele locale 1-33 sunt
modificate în cursul primei repetiţii, repetiţia următoare va avea acces numai la valorile modificate. Valorile
locale sunt reţinute de la o repetiţie la alta atunci când adresa L este mai mare ca 1.
Apelarea unei subrutine prin intermediul unui M97 sau M98 nu încapsulează variabilele locale. Orice variabile
locale la care se face referinţă într-o subrutină apelată printr-un M98 sunt aceleaşi variabile şi valori existente
înainte de apelarea prin M97 sau M98.
Variabilele globale
Variabilele globale sunt variabile ce sunt accesibile permanent. Există o singură copie a fiecărei variabile glo-
bale. Variabilele globale apar în trei game: 100-199, 500-699 şi 800-999. Variabilele globale rămân în memo-
rie atunci când maşina este scoasă din funcţiune.
Uneori, există unele macro-uri scrise pentru opţiunile instalate din fabricaţie ce utilizează variabile globale. De
exemplu, palpatorul, schimbătorul de palete, etc. Când se utilizează variabile globale, asiguraţi-vă că acestea
nu sunt utilizate de un alt program al maşinii.
Variabilele de sistem
Variabilele de sistem oferă programatorului posibilitatea de a interacţiona cu o gamă variată de stări
ale unităţii de comandă. Prin setarea unei variabile de sistem, funcţionarea unităţii de comandă poate fi
modificată. Prin citirea unei variabile de sistem, un program poate să îşi modifice comportamentul în funcţie
de valoarea variabilei. Unele variabile de sistem au statut Read Only (doar citire); aceasta înseamnă că pro-
gramatorul nu le poate modifica. În continuare este prezentat un tabel succint cu variabilele de sistem imple-
mentate curent, însoţite de o explicaţie a modului de utilizare a acestora.
VARIABILE UTILIZARE
#0 Nu este un număr (read only)
#1-#33 Argumente apelare macro
#100-#199 Variabile de uz general salvate la scoaterea din funcţiune
#500-#699 Variabile de uz general salvate la scoaterea din funcţiune
#700-#749 Variabile ascunse, exclusiv pentru uz intern
VARIABILE UTILIZARE
#3002 Cronometru orar
#3003 Suprimare bloc cu bloc
#3004 Comandă control manual
#3006 Oprire programabilă cu mesaj
#3011 Anul, luna, ziua
#3012 Ora, minutul, secunda
#3020 Cronometru timp de utilizare (read only)
#3021 Cronometru pornire ciclu
#3022 Cronometru avans
#3023 Cronometru piesă curentă
#3024 Cronometru ultima piesă finalizată
#3025 Cronometru piesă anterioară
#3026 Sculă în arborele principal (read only)
#3027 Turaţie arbore principal (read only)
#3028 Număr de palete încărcate pe receptor
#3030 Bloc cu bloc
Notă: Reprezentarea pentru 4101 - 4126 este similară cu adresarea alfabetică din secţiunea „Argumente
macro”; de ex., instrucţiunea x1.3 setează variabila #4124 la 1.3 Pentru reprezentarea axelor x=1, y=2, …
b=5, de exemplu, în sistemul de coordonate al maşinii Z, variabila ar fi #5023.
VARIABILE UTILIZARE
#5001-#5005 Poziţie de capăt bloc anterior
#5021-#5025 Poziţie curentă coordonate maşină
#5041-#5045 Poziţie curentă coordonate de lucru
#5061-#5069 Poziţie curentă semnal de salt - X, Y, Z, A, B, C, U, V, W
#5081-#5085 Corecţie sculă curentă
#5201-#5205 G52 decalaje de origine
#5221-#5225 G54 decalaje de origine
#5241-#5245 G55 decalaje de origine
#5261-#5265 G56 decalaje de origine
#5281-#5285 G57 decalaje de origine
#5301-#5305 G58 decalaje de origine
#5321-#5325 G59 decalaje de origine
#5401-#5500 Cronometre avans sculă (secunde)
#5501-#5600 Cronometre timp total sculă (secunde)
#5601-#5699 Limită monitor pentru durata de viaţă a sculei
#5701-#5800 Contor monitor pentru durata de viaţă a sculei
#5801-#5900 Monitor pentru încărcarea sculei, încărcare maximă sesizată până în prezent
#5901-#6000 Limită monitor pentru încărcarea sculei
#6001-#6277 Setări (read only)
#6501-#6999 Parametri (read only)
Notă: Biţii de ordin inferior ce au valori mari nu vor apărea în variabilele macro pentru setări şi parametri.
VARIABILE UTILIZARE
#7001-#7006 (#14001-#14006) G110 (G154 P1) decalaje de origine suplimentare
#7021-#7026 (#14021-#14026) G111 (G154 P2) decalaje de origine suplimentare
#7041-#7046 (#14041-#14046) G112 (G154 P3) decalaje de origine suplimentare
#7061-#7066 (#14061-#14066) G113 (G154 P4) decalaje de origine suplimentare
#7081-#7086 (#14081-#14086) G114 (G154 P5) decalaje de origine suplimentare
#7101-#7106 (#14101-#14106) G115 (G154 P6) decalaje de origine suplimentare
#7121-#7126 (#14121-#14126) G116 (G154 P7) decalaje de origine suplimentare
ATENŢIE! Nu utilizaţi ieşirile care sunt rezervate de sistem. Utilizarea acestor ieşiri poate duce la accidente sau
avarierea echipamentelor.
Utilizatorul poate schimba starea acestori ieşiri prin scrierea variabilelor desemnate ca „spare” (rezervă).
Dacă ieşirile sunt conectate la relee, alocarea unui „1” va seta releul. Alocarea unui „0” va dezactiva releul.
Referinţele la aceste ieşiri vor returna starea curentă a ieşirii respective, aceasta putând fi ultima valoare
alocată sau ultima stare a ieşirii setată de un cod de utilizator M. De exemplu, după ce se verifică dacă ieşirea
#1108 este „spare” (rezervă):
#1108=1; (Activează releul #1108)
#101=#3001+1000; (101 înseamnă 1 secundă începând de acum)
WHILE [[#101 GT #3001] AND [#1109 EQ 0]] D01
END1 (Aici aşteptaţi 1 secundă sau până când releul #1109 urcă)
#1108=0; (Dezctivează releul #1108)
Dacă unitatea de comandă nu este echipată cu un panou de relee cod M, M21 - M28 vor fi reprezentate
în gama #1132-#1139. Dacă panoul de relee cod M este instalat, consultaţi secţiunea Opţiunea 8M pentru
informaţii şi instrucţiuni.
NOTĂ: Testaţi sau simulaţi întotdeauna programele ce au fost dezvoltate pentru macro-uri ce utilizează un
hardware nou.
Cronometrele
Două cronometre pot fi setate la o anumită valoare prin alocarea unui număr pentru variabila respectivă. Un
program poate citi ulterior variabila şi determina timpul scurs de la setarea cronometrului. Cronometrele pot fi
utilizate pentru a imita ciclurile de oprire temporizată, determina timpul de la o piesă la alta sau orice compor-
tament dependent de timp se doreşte.
#3001 Cronometrul pentru milisecunde - Cronometrul pentru milisecunde este actualizat la fiecare 20 de
milisecunde, astfel că activităţile pot fi cronometrate cu o precizie de 20 milisecunde. La punerea în funcţiune
a maşinii, cronometrul pentru milisecunde este resetat. Cronometrul are o limită de 497 zile. Numărul întreg
returnat după accesarea #3001 reprezintă numărul de milisecunde.
#3002 Cronometrul orar - Cronometrul orar este similar cu cronometrul pentru milisecunde, cu excepţia
faptului că numărul returnat după accesarea #3002 este în ore. Cronometrele orar şi pentru milisecunde sunt
independente unul de altul şi pot fi setate separat.
Prioritatea în sistem
#3003 Variabila 3003 este parametrul de suprimare bloc cu bloc. Acesta are prioritate faţă de funcţia Bloc
cu bloc într-un cod G. În exemplul următor, funcţia Bloc cu bloc este ignorată atunci când #3003 este setată
la valoarea 1. După ce M3003 este setată = 1, fiecare comandă cod G (liniile 2-5) este executată continuu,
chiar dacă funcţia Bloc cu bloc este activată. Când #3003 este setată la valoarea zero, funcţia Bloc cu bloc va
opera ca de obicei. Aceasta înseamnă că utilizatorul trebuie să apese tasta Cycle Start (pornire ciclu) pentru
fiecare linie a codului (liniile 7-11).
#3003=1;
G54 G00 G90 X0 Y0;
S2000 M03;
G43 H01 Z.1;
G81 R.1 Z-0.1 F20.;
#3003=0;
T02 M06;
G43 H02 Z.1;
S1800 M03;
G83 R.1 Z-1. Q.25 F10.;
X0. Y0.;
NOTĂ: Pentru reprezentarea axelor x=1, y=2, … b=5, de exemplu, în sistemul de coordonate al maşinii Z,
variabila ar fi #5023.
Utilizarea
Pentru a accesa valoarea unui parametru, numărul parametrului este copiat în variabila 6996, după care valo-
area parametrului respectiv este disponibilă prin utilizarea variabilei macro 6998, după cum urmează:
#6996=601 (Specificare parametru 601)
#100=#6998 (Copiere valoare parametru 601 în variabila #100)
Pentru a accesa un anumit bit al unui parametru, numărul parametrului este copiat în variabila 6996 şi
numărul bitului este copiat în variabila macro 6997. Valoarea bitului respectiv al parametrului este disponibilă
prin utilizarea variabilei macro 6999, după cum urmează:
#6996=57 (Specificare parametru 57)
#6997=0 (Specificare bit zero)
#100=#6999 (Copiere bit 0 parametru 57 în variabila #100)
NOTĂ: Biţii parametrilor sunt numerotaţi în gama 0-31. Parametrii cu 32 de biţi sunt structuraţi, pe ecran, cu
un bit 0 în stânga sus şi 31 de biţi în dreapta jos..
Pentru toate variabilele, referinţa se face cu un semn de număr (#) urmat de un număr pozitiv: #1, #101, şi
#501.
Variabilele sunt valori zecimale ce sunt reprezentate ca numere cu punct zecimal mobil. Dacă o variabilă nu a
fost utilizată niciodată, aceasta poate lua o valoare specială „undefined” (nedefinită). Ceea ce indică faptul că
aceasta nu a fost utilizată. O variabilă poate fi setată ca nedefinită cu variabila specială #0. #0 are valoare de
nedefinită sau 0.0, în funcţie de contextul în care este utilizată. Referinţele indirecte la variabile pot fi realizate
prin includerea numărului variabilei între paranteze: #[<Expresie>]
Expresia este evaluată şi rezultatul devine variabila accesată. De exemplu:
#1=3;
#[#1]=3.5 + #1;
Aceasta setează variabila #3 la valoarea 6.5.
Variabilele pot fi utilizate în locul adreselor cod G, unde „adresă” se referă la literele A-Z.
În blocul: N1 G0 G90 X1.0 Y0;, variabilele pot fi setate la următoarele valori:
#7=0;
#11=90;
#1=1.0;
#2=0.0;
şi înclocuite cu: N1 G#7 G#11 X#1 Y#2; Valorile din variabile sunt utilizate în momentul execuţiei ca valori de
adresă.
Metoda uzuală de setare a adreselor de comandă A-Z este prin adresă urmată de un număr. De exemplu:
G01 X1.5 Y3.7 F20. ;
Setează adresele G, X, Z şi F la 1, 1.5, 3.7 şi 20.0, indicând astfel unităţii de comandă o mişcare liniară, G01,
în poziţia X = 1.5 Z = 3.7 la o viteză de avans de 0.02 ţoli pe rotaţie. Sintaxa macro permite înlocuirea valorii
de adresă cu orice variabilă sau expresie.
Instrucţiunea anterioară poate fi înlocuită cu următorul cod:
#1=1;
#2=.5;
#3=3.7;
#4=20;
G#1 X[#1+#2] Y#3 F#4 ;
Sintaxa permisă pentru adresele A-Z (cu excepţia N sau O) este următoarea:
<adresă><-><variabilă> A-#101
<adresă>[<expresie>] Y[#5041+3.5]
<adresă><->[<expresie>] Z-[SIN[#1]]
Dacă valoarea variabilei nu este în acord cu gama de adrese, unitatea de comandă va genera o alarmă. De
exemplu, codul următor va conduce la o alarmă tip eroare de gamă deoarece valoarea pentru diametrul scu-
lei variază în gama 0-50.
#1=75;
D#1;
Când se utilizează o variabilă sau o expresie în locul unei valori de adresă, valoarea este rotunjită la ultima
zecimală semnificativă. Dacă #1 = .123456, atunci G1X#1 va deplasa scula maşinii la .1235 pe axa X. Dacă
unitatea de comandă este în modul metric, maşina va fi deplasată la .123 pe axa X.
Când se utilizează o variabilă nedefinită pentru înlocuirea unei valori de adresă, respectiva referinţă la adresă
este ignorată. De exemplu, dacă #1 este nedefinită, atunci blocul
G00 X1.0 Y#1 ;
devine
G00 X1.0.
Nu se produce nicio mişcare pe axa Y.
Instrucţiunile macro
Instrucţiunile macro sunt linii ale codului ce permit programatorului să manipuleze unitatea de comandă cu
caracteristici similare oricărui limbaj de programare standard. Se includ funcţii, operatori, expresii condiţionale
şi aritmetice, instrucţiuni de alocare şi instrucţiuni de comandă.
Funcţiile şi operatorii se utilizează în expresii pentru modificarea variabilelor sau valorilor. Operatorii sunt
esenţiali pentru expresii, în timp ce funcţiile simplifică sarcina programatorului.
Funcţiile
Funcţiile sunt rutine integrate pe care programatorul le poate utiliza. Toate funcţiile au forma <nume_funcţie>
[argument] şi returnează valori cu punct zecimal mobil. Funcţiile furnizate împreună cu unitatea de comandă
Haas sunt următoarele:
Operatorii
Operatorii pot fi clasificaţi în trei categorii: aritmetici, logici şi booleeni.
Operatorii aritmetici
Operatorii aritmetici constau din operatorii unari şi binari. Aceştia sunt:
+ - Plus unar +1.23
- - Minus unar -[COS[30]]
+ - Adunare binară #1=#1+5
- - Scădere binară #1=#1-1
* - Înmulţire #1=#2*#3
/ - Împărţire #1=#2/4
MOD - Rest #1=27 MOD 20 (#1 conţine 7)
Reţineţi că trebuie avut grijă atunci când se utilizează operatori logici astfel încât să se obţină rezultatul dorit.
Operatorii booleeni
Operatorii booleeni evaluează întotdeauna la 1.0 (ADEVĂRAT) sau 0.0 (FALS). Există şase operatori bool-
eeni. Aceşti operatori nu se limitează la expresii condiţionale, fiind însă cel mai frecvent utilizaţi în expresii
condiţionale. Aceştia sunt:
EQ - Egal cu
NE - Neegal cu
GT - Mai mare ca
LT - Mai mic ca
GE - Mai mare sau egal cu
LE - Mai mic sau egal cu
În continuare se prezintă patru exemple referitoare la modul în care pot fi utilizaţi operatorii booleeni şi logici:
Exemplu Explicaţie
IF [#1 EQ 0.0] GOTO100; Salt la blocul 100 dacă valoarea din variabila
#1 este egală cu 0.0.
WHILE [#101 LT 10] DO1; Atunci când variabila #101 este mai mică decât
10, repetă bucla DO1..END1.
#1=[1.0 LT 5.0]; Variabila #1 este setată la 1.0 (adevărat).
IF [#1 AND #2 EQ #3] GOTO1 Dacă valoarea pentru variabila #1 ŞI logic vari-
abila #2 este egală cu valoarea variabilei #3,
atunci unitatea de comandă determină saltul la
blocul 1.
Expresiile
Expresiile sunt definite ca fiind orice secvenţă de variabile şi operatori incluse în paranteze pătrate, „[“ şi „]”.
Expresiile au două utilizări: expresii condiţionale şi expresii aritmetice. Expresiile condiţionale returnează
valorile FALS (0.0) sau ADEVĂRAT (orice valoare diferită de zero). Expresiile aritmetice utilizează operatori
aritmetici împreună cu funcţii pentru a determina o valoare.
Expresiile aritmetice
O expresie aritmetică este orice expresie ce utilizează variabile, operatori sau funcţii. O expresie aritmetică
returnează o valoare. Expresiile aritmetice sunt utilizate de obicei în instrucţiuni de alocare, fără însă a fi limi-
tate la acestea.
Exemple de expresii aritmetice:
#101=#145*#30;
#1=#1+1;
X[#105+COS[#101]];
#[#2000+#13]=0;
Instrucţiunile de alocare
Instrucţiunile de alocare permit programatorului să modifice variabilele. Structura unei instrucţiuni de alocare
este:
<expresie>=<expresie>
Expresia din stânga semnului egal trebuie să se refere întotdeauna la o variabilă macro, fie direct, fie indirect.
Macro-ul următor iniţializează o secvenţă de variabile de orice valoare. Se utilizează aici atât alocări directe,
cât şi indirecte.
Macro-ul anterior poate fi utilizat pentru iniţializarea a trei seturi de variabile, după cum urmează:
G65 P300 B101. S20 (INIT 101..120 TO #0) ;
G65 P300 B501. S5 V1 (INIT 501..505 TO 1.0) ;
G65 P300 B550. S5 V0 (INIT 550..554 TO 0.0) ;
Punctul zecimal în B101., etc. este necesar.
Notă: Pentru menţinerea compatibilităţii cu sintaxa FANUC, „THEN” nu poate fi utlizată cu structura GOTOn.
Această structură este utilizată de regulă pentru instrucţiuni de alocare condiţionată cum ar fi:
IF [#590 GT 100] THEN #590=0.0;
Variabila #590 este setată la zero atunci când valoarea #590 depăşeşte 100.0. În cazul unităţii de comandă
Haas, dacă o expresie condiţională este evaluată ca FALSĂ (0.0), atunci restul blocului IF este ignorat.
G65 este comanda ce apelează o subrutină cu capacitatea de a-i transmite acesteia argumente. Structura
este următoarea:
G65 Pnnnn [Lnnnn] [argumente];
Eventuale sublinieri în paranteze drepte sunt opţionale. Comanda G65 reclamă o adresă P corespunzătoare
unui număr de program aflat curent în memoria unităţii de comandă. Când este utilizată adresa L, apelarea
macro este repetată de numărul de ori specificat. În exemplul 1, subrutina 1000 este apelată o dată fără
condiţii transmise subrutinei. Apelurile G65 sunt similare, dar nu sunt acelaşi lucru, cu apelurile M98. Apelurile
G65 pot fi încapsulate de până la 9 ori, ceea ce înseamnă că programul 1 poate apela programul 2, program-
ul 2 poate apela programul 3 şi programul 3 poate apela programul 4.
Exemplul 1:
G65 P1000; (Apelare subrutina 1000 ca macro)
M30; (Oprire program)
O1000; (Subrutină macro)
...
M99; (Revenire din subrutina macro)
În exemplul 2, subrutina 9010 este proiectată pentru găurirea unei serii de alezaje de-a lungul unei linii a
cărei înclinare este determinată prin argumentele X şi Y, ce sunt transmise acesteia în linia de comandă G65.
Adâncimea de găurire Z este transmisă ca Z, viteza de avans este transmisă ca F, iar numărul de alezaje de
găurit este transmis ca T. Linia de alezaje este găurită începând din poziţia curentă a sculei atunci când este
apelată subrutina macro.
Alocarea alias
Alocarea alias este un mod de alocare a unui cod G sau M pentru o secvenţă G65 P#####. De exemplu, în
exemplul 2 ar fi mai uşor de scris: G06 X.5 Y.25 Z.05 F10. T10;
Când se alocă un alias, variabila poate fi transmisă cu un cod G; variabila nu poate fi transmisă cu un cod M.
Aici, s-a înlocuit un cod G neutilizat, G06 pentru G65 P9010. Pentru ca blocul de mai sus să funcţioneze,
parametrul asociat cu subrutina 9010 trebuie setat la 06 (parametrul 91). Reţineţi că G00, G65, G66 şi G67
nu pot fi utilizate ca alias. Toate celelalte coduri cuprinse între 1 şi 255 pot fi utilizate pentru alocare alias.
Numerele de program 9010 - 9019 sunt rezervate pentru alocarea de alias cod G. Tabelul următor prezintă ce
parametri Haas sunt rezervaţi pentru alocarea de alias pentru subrutinele macro.
.
Alocare alias cod G Alocare alias cod M
Setarea unui parametru de alocare alias la 0 dezactivează alocarea alias pentru subrutina asociată. Dacă un
parametru de alocare alias este setat pentru un cod G şi subrutina asociată nu este în memorie, se va emite
o alarmă.
Macro-urile oferă capacităţi suplimentare de comunicaţie cu dispozitivele periferice. Este posibilă digitalizarea
pieselor, furnizarea de rapoarte de inspecţie în momentul execuţiei sau sincronizarea unităţilor de comandă
cu dispozitivele furnizate de utilizator. Comenzile disponibile pentru aceasta sunt POPEN, DPRNT[ ] şi
PCLOS.
Ieşirea formatată
Instrucţiunea DPRNT permite programatorului să transmită un text formatat spre portul serial. Orice texte
şi variabile pot fi tipărite prin intermediul portului serial. Structura unei instrucţiuni DPRNT este următoarea:
DPRNT [<text> <#nnnn[wf]>... ] ;
DPRNT trebuie să fie singura comandă din bloc. În exemplul anterior, <text> este orice caracter de la A la
Z sau litere (+,-,/,* şi spaţiu). Când este transmis la ieşire un asterisc, acesta este transformat în spaţiu.
<#nnnn[wf]> este o variabilă urmată de un format. Numărul variabilei poate fi orice variabilă macro. Formatul
[wf] este necesar şi constă din două cifre incluse între paranteze drepte. Vă amintim că variabilele macro sunt
numere reale alcătuite dintr-o parte întreagă şi o parte fracţionară. Prima cifră din format indică numărul total
de locuri rezervate la ieşire pentru partea întreagă. A doua cifră indică numărul total de locuri rezervate pentru
partea fracţionară. Numărul total de locuri rezervat la ieşire nu poate fi egal cu zero sau mai mare ca opt.
Astfel că următoarele formate sunt interzise: [00] [54] [45] [36] /* formate interzise */
Un punct zecimal este tipărit între partea întreagă şi partea fracţionară. Partea fracţionară este rotunjită la
ultima zecimală semnificativă. Când se rezervă zero locuri pentru partea fracţionară, nu este tipărit niciun
punct zecimal. Se tipăresc zerouri în final dacă există o parte fracţionară. Cel puţin un loc este rezervat pentru
partea întreagă, chiar dacă este vorba despre un zero. Dacă valoarea părţii întregi are mai puţine cifre decât
au fost rezervate, se transmit la ieşire spaţii libere. Dacă valoarea părţii întregi are mai multe cifre decât au
fost rezervate, câmpul este extins, astfel încât aceste numere să poată fi tipărite.
O comandă de aliniat nou este transmisă după fiecare bloc DPRNT.
Exemple DPRNT[ ]
Cod Ieşire
N1 #1= 1.5436 ;
N2 DPRNT[X#1[44]*Z#1[03]*T#1[40]] ; X1.5436 Z 1.544 T 1
N3 DPRNT[***MEASURED*INSIDE*DIAM MEASURED INSIDE DIAMETER
ETER***] ;
N4 DPRNT[] ; (fără text, doar trecere la aliniat nou)
N5 #1=123.456789 ;
N6 DPRNT[X-#1[25]] ; X-123.45679;
Execuţia
Instrucţiunile DPRNT sunt executate în timpul interpretării blocului. Aceasta înseamnă că programatorul tre-
buie să fie atent unde apar instrucţiunile DPRNT în program, în special dacă se intenţionează tipărirea.
G103 este utilă pentru limitarea anticipării blocurilor. Dacă doriţi să limitaţi interpretarea anticipată a unui bloc,
va trebui să includeţi următoarea comandă la începutul programului: (Aceasta conduce practic la anticiparea
a două blocuri.)
G103 P1;
Pentru a anula limita de anticipare a blocurilor, modificaţi comanda în G103 P0. G103 nu poate fi utilizată
atunci când compensarea frezei este activă.
Această secţiune prezintă funcţiile macro FANUC ce nu sunt disponibile pe unitatea de comandă Haas.
Următoarea structură poate fi utilizată ca metodă alternativă pentru obţinerea aceloraşi rezultate pentru
câteva dintre funcţiile macro FANUC nedisponibile.
124 Freza - Manualul Operatorului 96-0082 rev AH 03-2011
GOTO-nnnn
Căutarea unui bloc pentru salt în sens negativ, de ex. spre înapoi în interiorul unui program, nu este necesară
dacă utilizaţi coduri de adresă N unice.
Căutarea unui bloc se face pornind de la blocul interpretat în momentul respectiv. Când se ajunge la sfârşitul
programului, căutarea continuă de la începutul programului până când se ajunge la blocul curent.
Codul VQC
Pentru a iniţia codul VQC (Visual Quick Code - cod vizual rapid), apăsaţi tasta MDI/DNC (introducere
manuală date/ comandă numerică directă), apoi tasta PROGRM/CONVRS (conversie program). Selectaţi
VQC din meniul de tip tab.
Utilizaţi tastele săgeţi pentru a selecta categoria de piese a căror descriere corespunde cu cea a piesei dorite
şi apăsaţi tasta Write (scriere). Va apărea un set de imagini ale pieselor din categoria respectivă.
.
Categoria cerc alezaje de şuruburi VQC Ecranul de introducere date cerc alezaje de şuruburi
Introducerea datelor
Unitatea de comandă va solicita programatorului informaţii despre piesa selectată. Odată informaţiile intro-
duse, unitatea de comandă întreabă unde urmează a fi plasat codul G:
1) Select/Create a Program (selectare/ creare program)
Se va deschide o fereastră ce solicită utilizatorului să selecteze un nume de program. Marcaţi programul dorit
şi apăsaţi tasta Write (scriere). Astfel se vor adăuga noile linii de cod la programul selectat. Dacă programul
conţine deja un cod, VQC va introduce liniile de cod la începutul programului, înaintea codului existent.
Utilizatorul are de asemenea opţiunea de a crea un program nou prin introducerea unui nume de program şi
apăsarea tastei Write (scriere) pentru a adăuga liniile de cod unui program nou.
2) Add to Current Program (adăugare la programul curent) – Codul generat de VQC va fi adăugat după cur-
sor.
3) MDI – Codul va fi transmis spre MDI. Notă: Orice date aflate în MDI vor fi suprascrise.
4) Cancel (anulare) – Fereastra se va închide şi vor fi afişate valorile din program.
NOTĂ: Programul va fi de asemenea disponibil pentru editarea în modul Editare. Este recomandabil să se
verifice programul prin rularea acestuia în modul Grafic.
Subrutinele (subprogramele) sunt constituite de obicei dintr-o serie de comenzi repetate de mai multe ori
într-un program. În locul repetării de mai multe ori a comenzilor în programul principal, subrutinele sunt scrise
sub forma unui program separat. Programul principal are o singură comandă care „apelează” programul
subrutină. O subrutină este apelată cu ajutorul M97 şi al unei adrese P. Codul P este acelaşi pentru numărul
programului (Onnnnn) şi numărul subrutinei de apelat, ceea ce înseamnă că este plasat după un M30. Un
subprogram este apelat cu ajutorul M98 şi al unei adrese P. Adresa P cu un M98 se referă la un număr de
program.
Ciclurile închise reprezintă cel mai uzual mod de utilizare a subrutinelor. Poziţiile pe axele X şi Y ale alezajelor
sunt introduse într-un program separat şi apoi apelate. În loc să se scrie poziţiile X, Y câte o dată pentru fiec-
are sculă, poziţiile X, Y sunt scrise o singură dată pentru oricâte scule.
Subrutinele pot să includă un L sau un contor de repetare. Dacă există un L, apelarea subrutinei este repetată
de un număr de ori conform celor specificate înainte ca programul principal să continue cu blocul următor.
Subrutina externă
O subrutină externă este un program separat la care se face referinţă de mai multe ori în programul principal.
Subrutinele locale sunt comandate (apelate) cu ajutorul unui M98 şi al unui Pnnnnn ce se referă la numărul
de program al subprogramului.
8
T3 M06 .75 2 1 7
3 4 5 6
G90 G54 G00 X1.5 Y-0.5
2.50
S750
G43 H03 Z1. M08 .375
O subrutină locală este un bloc de cod din programul principal la care se face referinţă de mai multe ori în
programul principal. Subrutinele locale sunt comandate (apelate) cu ajutorul unui M97 şi al unui Pnnnnn ce se
referă la numărul liniei N al subrutinei locale.
Structura subrutinei locale presupune încheierea programului principal cu un M30 şi apoi introducerea subru-
tinelor locale după M30. Fiecare subrutină trebuie să aibă un număr de linie N la început şi un M99 la sfârşit,
care va trimite programul înapoi la linia următoare a programului principal.
Subprogram
O1234 (Program cu exemplu de ciclu închis) O1000 (X,Y
T1 M06 , poziţii)
G90 G54 G00 X.565 Y-1.875 S1275 M03 X 1.115 Y-2.750
G43 H01 Z.1 M08 X 3.365 Y-2.875
G82 Z-.175 P.03 R.1 F10. X 4.188 Y-3.313
M98 P1000 X 5.0 Y-4.0
G80 G00 Z1.0 M09 M99
T2 M06
G00 G90 G54 X.565 Y-1.875 S2500 M03
G43 H02 Z.1 M08
G83 Z-.720 Q.175 R.1 F15.
M98 P1000
G00 G80 Z1.0 M09
T3 M06
G00 G90 G54 X.565 Y-1.875 S900 M03
G43 H03 Z.2 M08
G84 Z-.600 R.2 F56.25
M98 P1000
G80 G00 Z1.0 M09
G28 G91 Y0 Z0
M30
Subrutinele pot fi utile atunci când se prelucrează aceeaşi piesă în poziţii diferite pe axele X şi Y ale maşinii.
De exemplu, atunci când sunt montate şase menghine pe masă. Fiecare dintre aceste menghine utilizează
o altă poziţie de zero X, Y. Referinţa la acestea se face în program prin utilizarea decalajelor de origine G54
- G59. Utilizaţi un dispozitiv de găsire muchie sau un indicator pentru a stabili punctul de zero pentru fiecare
piesă. Utilizaţi tasta de setare punct de zero al piesei în pagina de decalaje coordonate de lucru pentru a
înregistra fiecare poziţie X, Y. Odată poziţia de zero X, Y pentru fiecare piesă de prelucrat setată în pagina de
decalaje, programarea poate să înceapă.
Figura prezintă cum ar trebui să arate o astfel de setare pe masa maşinii. De exemplu, fiecare din aceste
şase piese trebuie să fie găurită în centru, în poziţia de zero X, Y.
AXA B AXA A
Axa B 360°
..
Mişcarea axei la freza VR-11 şi Haas TRT 210
Programele cu deplasare pe cinci axe sunt destul de complexe şi vor fi scrise prin utilizarea unui pachet de
programe CAD/CAM. Trebuie să se determine lungimea pivotului şi lungimea calibrului pentru maşină, şi ca
acestea să fie introduse în programele de acest gen.
Fiecare maşină are lungime specifică a pivotului. Aceasta este distanţa dintre centrul de rotaţie al păpuşii
portsculă şi suprafaţa inferioară a portcuţitului principal. Lungimea pivotului poate fi găsită în setarea 116, fiind
gravată de asemenea pe portcuţitul principal ce este livrat împreună cu maşinile cu 5 axe.
Axa de
rotaţie
Lungimea pivotului
Total
Lungimea calibrului
Când se pregăteşte un program, trebuie să se determine lungimea calibrului pentru fiecare sculă. Lungimea
calibrului este distanţa dintre flanşa inferioară a portcuţitului principal şi vârfului sculei. Această distanţă poate
fi calculată prin fixarea pe masă a unui ceas comparator pe suport magnetic, ce indică suprafaţa inferioară
a portcuţitului principal, şi setarea acestui punct ca Z0 în unitatea de comandă. Apoi, inseraţi fiecare sculă şi
calculaţi distanţa de la vârful sculei până la Z0; aceasta este lungimea calibrului.
Lungimea totală este distanţa dintre centrul de rotaţie al păpuşii portsculă şi vârful sculei. Aceasta poate fi
calculată prin însumarea lungimii calibrului cu lungimea pivotului. Numărul obţinut este introdus în programul
CAD/CAM, care va utiliza această valoare pentru calculele pe care le face.
Corecţiile/ decalajele
Afişajul pentru decalaje de origine se găseşte în afişajul pentru corecţii/ decalaje prin apăsarea butonului
Page Up (pagina anterioară). Decalajele G54 - G59 sau G110 - G129 pot fi setate prin utilizarea butonului
Part Zero Set (setare poziţie de zero piesă). Poziţionaţi axele în punctul de zero al piesei de prelucrat. Uti-
lizând cursorul, selectaţi axa corespunzătoare şi numărul piesei. Apăsaţi butonul Part Zero Set (setare poziţie
de zero piesă) şi poziţia curentă a maşinii va fi memorată automat în adresa respectivă. Aceasta se întâmplă
doar cu afişajul pentru decalaje de origine selectat. Reţineţi că introducerea unui decalaj de origine Z diferit
de zero va interfera cu utilizarea unei corecţii a lungimii scule introduse automat.
Codurile G
Programarea pe cinci axe nu este afectată de selecţia modului ţoli (G20) sau metric (G21), întrucât axele A şi
B sunt programate întotdeauna în grade.
Funcţia timp invers G93 trebuie să fie activată pentru mişcarea simultană pe 5 axe. În modul G93, viteza
maximă de avans va include o combinaţie a mişcărilor pe toate axele într-un singur bloc al codului. Limita
este setată de unitatea de comandă şi ţine de pasul programat de traductorul de cod pentru fiecare axă în
parte în acelaşi bloc al codului.
Limitaţi pe cât posibil solicitarea post-procesorului (software-ul CAD/CAM); viteza maximă în modul G93 este
de 32 de grade pe minut. Aceasta va duce la o mişcare mai fluentă, ce ar putea fi necesară atunci când se
trece în apropierea unor pereţi înclinaţi.
Codurile M
Important! Se recomandă ca frânele A/B să fie cuplate atunci când se execută orice altă mişcare decât
pe 5 axe. Aşchierea cu frânele dezactivate poate cauza o uzură excesivă a angrenajelor.
M10/M11 cuplează/ decuplează frâna axei A
M12/M13 cuplează/ decuplează frâna axei B
Când se execută aşchierea pe 4 sau 5 axe, maşina va face pauze între blocuri. Pauza se datorează eliberării
frânelor pe axa A şi/sau B. Pentru a se evita această oprire temporizată şi a se permite o execuţie mai fluentă
a programului, programaţi un M11 şi/sau un M13 chiar înainte de G93. Codurile M vor decupla frânele, re-
zultând o mişcare mai lină şi fluentă. Reţineţi că dacă frânele nu sunt recuplate, acestea vor rămâne dezacti-
vate un timp nelimitat.
Setările
O serie de setări sunt utilizate pentru programarea pe axele a 4-a şi a 5-a. A se vedea setările 30, 34 şi 48
pentru a 4-a axă şi respectiv 78, 79 şi 80 pentru a 5-a axă.
Setarea 85 va fi setată la .0500 pentru aşchierea pe 5 axe. Setările sub .0500 vor deplasa maşina mai
aproape de o oprire exactă şi vor determina o mişcare neuniformă.
G187 poate fi utilizată de asemenea în program pentru a se încetini axele.
Atenţie! Când se aşchiază în modul pe 5 axe, pot să apară poziţionarea defectuoasă sau depăşirea
capătului de cursă dacă nu se anulează corecţia pentru lungimea sculei (cod H). Pentru a se preveni
această problemă, utilizaţi G90 G40, H00 şi G49 în primele blocuri după o schimbare a sculei. Această
problemă poate să apară atunci când se programează împreună axele a 3-a şi a 5-a, la repornirea pro-
gramului sau atunci când se iniţiază o nouă operaţie de prelucrare şi corecţia pentru lungimea sculei
este încă activată.
Când se adaugă o masă rotativă la freza Haas, modificaţi setările 30 şi 34 pentru masa rotativă respectivă
şi diametrul piesei utilizat curent. Avertisment: Dacă nu se adaptează corect setările pentru masa rotativă cu
sau fără perii la produsul montat efectiv pe freză, servomotorul poate fi avariat. „B” în setări indică un produs
rotativ fără perii. Indexoarele fără perii au două cabluri de la masa de lucru şi două conectoare la unitatea de
comandă a frezei.
Parametrii
Arareori poate fi necesară modificarea unor parametri pentru a se obţine performanţele specifice ale in-
dexoarelor respective. Nu faceţi asta fără a avea la dispoziţie o listă a parametrilor de modificat. (Dacă lista
de parametri nu a fost livrată odată cu indexorul, atunci nu este necesară nicio modificare. NU MODIFICAŢI
PARAMETRII. Aceasta va duce la invalidarea garanţiei.)
Pentru modificarea parametrilor pentru indexorul pentru axa a patra sau a cincea: Apăsaţi butonul E-stop
(oprire de urgenţă). Dezactivaţi blocarea parametrilor (setarea 7). Accesaţi pagina de setări prin apăsarea
tastei Setting (setări). Tastaţi „7” şi apăsaţi tasta săgeată în jos; aceasta va determina deplasarea la setarea
7. Cu cursorul pe setarea 7, utilizaţi tasta săgeată stânga sau dreapta pentru a selecta „Off” (dezactivare)
şi apăsaţi tasta Write (scriere), pentru a dezactiva blocarea parametrilor. Accesaţi pagina de parametri,
introduceţi numărul parametrului de modificat şi apăsaţi tasta săgeată în jos. Introduceţi noua valoare pentru
parametru şi apăsaţi tasta Write (scriere); modificaţi similar restul parametrilor. Reveniţi la setarea 7 şi activaţi
din nou această setare. Resetaţi butonul E-stop (oprire de urgenţă). Aduceţi indexorul în poziţia de origine
şi verificaţi dacă acesta funcţionează corespunzător prin apăsarea tastelor Handle Jog (manetă de avans
rapid) şi „A”. Avansaţi axa A cu ajutorul manetei de avans rapid; indexorul ar trebui să se mişte. Verificaţi dacă
raportul de transmisie este corect prin marcarea mesei, rotirea cu 360 de grade conform afişajului din pagina
de poziţie şi verificaţi dacă marcajul a revenit în aceeaşi poziţie. Dacă acesta este apropiat de poziţia iniţială
(maxim 10 grade), atunci raportul de transmisie este corect.
Punerea în funcţiune
Porniţi freza (şi comanda servo, dacă este prevăzută) şi aduceţi indexorul în poziţia de origine. Toate in-
dexoarele Haas se aduc în poziţia de origine în sens orar văzut din partea frontală. Dacă indexorul este adus
în poziţia de origine în sens antiorar, apăsaţi butonul E-stop (oprire de urgenţă) şi contactaţi dealerul.
A cincea axă este instalată în acelaşi mod ca şi a patra axă. Setările 78 şi 79 guvernează axa a 5-a, iar avan-
sarea rapidă şi comandarea axei se face cu ajutorul adresei B.
Această procedură determină distanţa dintre planul platoului axei B şi axa centrală a axei A la produsele rota-
tive cu înclinare. Decalajul este necesar pentru unele aplicaţii software CAM.
Planul axei B
1. Rotiţi axa A până când axa B este verticală. Montaţi un ceas comparator pe arborele principal al maşinii
(sau altă suprafaţă independentă de mişcarea mesei) şi palpaţi suprafaţa platoului. Setaţi ceasul comparator
la zero.
2. Setaţi poziţia zero pentru axa operatorului Y (selectaţi poziţia şi apăsaţi tasta ORIGIN (origine)).
3. Rotiţi axa A cu 180°.
4. Suprafaţa platoului trebuie să fie acum palpată în acelaşi sens în care s-a făcut prima palpare. Plasaţi un
bloc 1-2-3 pe platou şi palpaţi suprafaţa blocului aflată în contact cu suprafaţa platoului. Deplasaţi axa Y până
la atingerea blocului cu palpatorul ceasului comparator. Resetaţi ceasul comparator la zero.
5. Citiţi noua poziţie a axei Y. Împărţiţi această valoare la 2 pentru a determina valoarea decalajului B pe axa
A.
Axa A
.
Procedura ilustrată pentru B pe axa A
Dezactivarea axelor
Dezactivaţi setarea 30 pentru axa a 4-a, respectiv setarea 78 pentru axa a 5-a atunci când aceasta este
scoasă de pe maşină. Nu conectaţi sau deconectaţi niciun cablu cu unitatea de comandă pornită. Dacă
setările nu sunt dezactivate atunci când unitatea este scoasă, se va genera o alarmă.
Un bloc de teşire sau un bloc de rotunjire de colţ poate fi inserat automat între două blocuri de interpolare
liniară prin specificarea ,C (teşire) sau ,R (rotunjire de colţ). Trebuie să existe un bloc de încheiere interpolare
liniară după blocul de început (poate să intervină o pauză G04).
Aceste două blocuri de interpolare liniară specifică un colţ al intersecţiei. Dacă blocul de început specifică un
,C, valoarea de după C reprezintă distanţa de la intersecţia unde începe teşitura şi, în acelaşi timp, distanţa
faţă de intersecţia unde se termină teşitura. Dacă blocul de început specifică un ,R, valoarea de după R
reprezintă raza unui cerc tangent la colţ în două puncte: începutul arcului de rotunjire a colţului şi punctul
final al arcului respectiv. Se pot specifica blocuri consecutive de teşire sau rotunjire de colţ. Trebuie să existe
deplasare pe cele două axe specificate de planul selectat, în funcţie de planul activ XY (G17), XZ (G18) sau
G02 Mişcarea de interpolare circulară în sens orar / G03 Mişcarea de interpolare circulară în
sens antiorar (Grupa 01)
F Viteza de avans în ţoli (mm) pe minut
I Distanţa opţională pe axa X faţă de centrul cercului
J Distanţa opţională pe axa Y faţă de centrul cercului
K Distanţa opţională pe axa Z faţă de centrul cercului
R Raza opţională a cercului
X Comanda opţională de mişcare pe axa X
Y Comanda opţională de mişcare pe axa Y
Z Comanda opţională de mişcare pe axa Z
A Comanda opţională de mişcare pe axa A
Utilizarea I, J şi K este metoda preferabilă de programare a razei. R este adecvat pentru cele mai uzuale
arcuri de cerc.
Aceste coduri G sunt utilizate pentru specificarea mişcării circulare. Sunt necesare două axe pentru executar-
ea mişcării circulare şi trebuie utilizat planul corect, G17-19. Există două metode de comandare a unui G02
sau G03, prima cu utilizarea adreselor I, J şi K, iar cea de-a două cu utilizarea adresei R. O funcţie de teşire
sau de rotunjire de colţ poate fi inserată într-un program prin specificarea ,C (teşire) sau ,R (rotunjire de colţ),
conform celor descrise la definirea G01.
Utilizarea adreselor I, J şi K
Adresele I, J şi K sunt utilizate pentru poziţionarea centrului arcului în raport cu punctul de pornire. Cu alte
cuvinte, adresele I, J şi K reprezintă distanţele de la punctul de pornire până la centrul cercului. Sunt ad-
mise numai I, J sau K specifice planului selectat (G17 utilizează IJ, G18 utilizează IK iar G19 utilizează JK).
Comenzile X, Y şi Z specifică punctul final al arcului. Dacă nu este specificată poziţia X, Y sau Z a planului
selectat, punctul final al arcului este acelaşi cu punctul de pornire pentru axa respectivă.
Pentru aşchierea unui cerc complet, trebuie utilizate adresele I, J şi K; utilizarea unei adrese R nu va
funcţiona. Pentru aşchierea unui cerc complet, nu specificaţi un punct final (X, Y şi Z); programaţi I, J sau K
pentru a defini centrul cercului. De exemplu: G02 I3.0 J4.0 (Presupune G17; planul XY)
Utilizarea adresei R
Valoarea R defineşte distanţa de la punctul de pornire până la centrul cercului. Utilizaţi o valoare R pozitivă
pentru arce de cerc de 180° sau mai mici, respectiv o valoare R negativă pentru arce de cerc mai mari de
180°.
Exemple de programare
135O
225O
R 1.00
R 1.00
1.5 1.5
.5Ø .5Ø
G90 G54 G00 X-0.25 Y-.25 G90 G54 G00 X-0.25 Y-0.25
G01 Y1.5 F12. G01 Y1.5 F12.
. G02 X1.884 Y2.384 R1.25 G02 X1.884 Y0.616 R-1.25
Depla-
sare la ø
interior
N5 N4
N1 N2 N3
Îndepărtare Frezare filet ø 1.5 x 8 TPI
de ø interior Traiectoria sculei
Activarea şi
dezactivarea
compensării frezei
.
Exemplu de frezare a filetelor
XO, YO
Frezare filet ø 2.0 x 16 TPI
ø 2.0 Material
Traiectoria sculei:
Poziţionarea prin
deplasare rapidă,
Activarea şi dezactivarea
compensării frezei
.
Exemplu de frezare a filetelor exterioare
Notă: O mişcare de compensare a frezei poate fi orice mişcare pe axa X sau Y dintr-o poziţie oarecare, atât
timp cât deplasarea este mai mare decât valoarea compensării.
Mişcarea elicoidală
Mişcarea elicoidală (în spirală) este posibilă cu G02 sau G03 prin programarea axei liniare ce nu se află
în planul selectat. Această a treia axă va fi deplasată în mod liniar, în timp ce pe celelalte două axe se va
executa o mişcare circulară. Viteza fiecărei axe va fi controlată astfel încât viteza elicoidală să corespundă
vitezei de avans programate.
G12 Frezarea unei cavităţi circulare în sens orar / G13 Frezarea unei cavităţi circulare în sens
antiorar (Grupa 00)
Aceste două coduri G sunt utilizate pentru frezarea unor profiluri circulare. Acestea diferă doar în privinţa sen-
sului de rotaţie utilizat. Ambele coduri G utilizează planul circular implicit XY (G17) şi implică utilizarea G42
(compensarea frezei) pentru G12 şi G41 pentru G13. Aceste două coduri G sunt nemodale.
*D Selectarea razei sau diametrului sculei
I Raza primului cerc (sau de finisare dacă nu există K). Valoarea I trebuie să fie mai mare decât
raza sculei, dar mai mică decât valoarea K.
K Raza cercului de finisare (dacă este specificat)
L Contorizarea buclei la treceri repetate în profunzime
Q Creşterea razei, sau pasul de avans (trebuie utilizată împreună cu K)
F Viteza de avans în ţoli (mm) pe minut
Z Adâncimea de aşchiere sau adaosul
*Pentru obţinerea diametrului cercului programat, unitatea de comandă utilizează dimensiunea sculei
pentru codul D selectat. Pentru programarea axei centrale a sculei, selectaţi D0.
NOTĂ: Specificaţi D00 dacă nu se doreşte o compensare a frezei. Dacă nu se specifică niciun D în blocul
G12/G13, va fi utilizată ultima valoare D comandată, chiar dacă aceasta a fost anulată anterior cu un cod
G40.
Scula trebuie poziţionată în centrul cercului prin utilizarea X şi Y. Pentru îndepărtarea integrală a materialului
din interiorul cercului, utilizaţi valori I şi Q mai mici decât diametrul sculei şi o valoare K egală cu raza cercului.
Pentru a se prelucra doar un cerc cu raza dată, utilizaţi o valoare I setată la nivelul razei şi nicio valoare K sau
Q.
I I
Q
K
Doar I Doar I, K şi Q
.
Aceste coduri G presupun utilizarea compensării frezei, astfel că nu este necesar un G41 sau G42 în linia de
program. Însă, este necesar un cod al corecţiei D, pentru raza sau diametrul frezei, pentru ajustarea diame-
trului cercului.
Exemplele următoare de programare prezintă structura G12 şi G13, precum şi diferitele moduri în care pot fi
scrise aceste programe.
Trecere unică: Se utilizează doar I.
Aplicaţii: Găurire etajată într-o trecere, degroşare şi finisare cavitate alezaje mici, prelucrare pe diametru inte-
rior canale pentru garnituri inelare.
Treceri multiple: Se utilizează I, K şi Q.
Aplicaţii: Găurire etajată în mai multe treceri, degroşare şi finisare cavitate alezaje mari cu încălecarea frezei.
Treceri multiple în adâncime pe Z: Se utilizează doar I, respectiv I, K şi Q (G91 şi L pot fi de asemenea utili-
zate).
Aplicaţii: Degroşare şi finisare în profunzime cavităţi.
Figurile anterioare prezintă traiectoria sculei în cursul codurilor G pentru frezarea cavităţilor.
Notă: Dacă în coloana geometrie a afişajului Offsets (corecţii/ decalaje) este introdusă o valoare, G12/G13
va citi datele, indiferent dacă este sau nu prezent un D0. Pentru a anula compensarea frezei, inseraţi un
D00 în linia de program, ce va determina ignorarea valorii din coloana geometrie a tabelului Corecţii/ deca-
laje.
Z Z
X X
Y Y
.
G28 Revenirea la poziţia de zero a maşinii, cu codul opţional G29 Punctul de referinţă (Grupa 00)
G28 este utilizată pentru readucerea tuturor axelor maşinii la zero, cu excepţia cazului în care este specificată
o axă (sau mai multe axe), caz în care doar acea axă (respectiv acele axe) este readusă în poziţia de zero a
maşinii. G28 anulează corecţiile pentru lungimea sculei pentru liniile de cod următoare.
Arborele
principal
Masa maşinii
.
Exemplul 1
G54 decalaje de origine: Z = 2.0
Lungime sculă 2: 12.0
Segment program:
G90 G54;
G43 H02;
G28 Z0.;
G00 Z1.
Blocul G28 va determina deplasarea în coordonata maşinii Z = 14.0 înainte de deplasarea în Z = 0. Blocul
următor (G00 Z1.) va determina deplasarea în coordonata maşinii Z = 1.
Exemplul 2 (aceleaşi decalaje de origine şi corecţii ale sculei ca la exemplul 1)
Segment program:
G54;
G43 H02;
G00 G91G28 Z0
Blocul G28 va determina deplasarea direct în coordonata maşinii Z = 0, poziţionarea incrementală fiind în
vigoare.
G41 Compensarea frezei 2D spre sânga / G42 Compensarea frezei 2D spre dreapta (Grupa 07)
G41 va selecta compensarea frezei spre stânga; aceasta înseamnă că scula este deplasată spre stânga
traiectoriei programate pentru compensarea dimensiunii sculei. Adresa D trebuie programată pentru selectar-
ea corecţiei adecvate a razei sau diametrului sculei. Dacă valoarea corecţiei selectate este negativă, compen-
sarea frezei va funcţiona ca şi cum s-ar fi specificat G42 (compensarea frezei spre dreapta).
Partea stângă sau dreaptă a traiectoriei programate este determinată în raport cu scula privită din spate în
timp ce se îndepărtează. Dacă scula trebuie să fie în stânga faţă de traiectoria programată atunci când se
îndepărtează, utilizaţi G41. Dacă aceasta trebuie să fie în dreapta faţă de traiectoria programată atunci când
se îndepărtează, utilizaţi G42. Consultaţi secţiunea „Compensarea frezei” pentru mai multe informaţii.
G43 Compensarea lungimii sculei + (în plus) / G44 Compensarea lungimii sculei - (în minus)
(Grupa 08)
Un cod G43 selectează compensarea lungimii sculei în sens pozitiv; lungimea sculei din pagina de corecţii
este adăugată la poziţia comandată a axei. Un cod G44 selectează compensarea lungimii sculei în sens
negativ; lungimea sculei din pagina de corecţii este scăzută din poziţia comandată a axei. O adresă H diferită
de zero trebuie programată pentru selectarea înregistrării adecvate din pagina de corecţii.
Exemplu
Acest exemplu va grava cele prezentate în figură.
G47 P0 X2.0 Y2.0 I45. J.5 R.05 Z-.005 F15.0 E10.0 (TEXT TO ENGRAVE)
6
AT
AV
5
R
G
4
E
90
o
D
3 45
o
XT
TE
0
o
180
o
2
-45
o
1
5"
270
o
0.
.
1 2 3 4 5 6
32 spaţiu 41 ) 59 ; 93 ]
33 ! 42 * 60 < 94 ^
34 “ 43 + 61 = 95 _
35 # 44 , 62 > 96 ‘
36 $ 45 - 63 ? 97-122 a-z
37 % 46 . 64 @ 123 {
38 & 47 / 65-90 A-Z 124 |
39 ‘ 48-57 0-9 91 [ 125 }
40 ( 58 : 92 \ 126 ~
Exemplu
Pentru a grava „$2.00”, sunt necesare două linii de cod. Prima va utiliza un P36 pentru a grava simbolul dolar
($), iar cea de-a doua va utiliza P0 (2.00). Reţineţi că axele trebuie deplasate între prima şi a doua linie de
cod pentru a se realiza spaţiul dintre simbolul dolar şi cifra 2.
Pentru crearea fiecărui caracter, există o etichetă diferită pentru iniţierea codului. Fiecare secţiune se încheie
cu un M99.
Etichetă N126 N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9
Caracter spaţiu ! “ # $ % & ‘ ( )
Etichetă N10 N11 N12 N13 N14 N15 N16 N17 N18 N19
Caracter * + , - . / 0 1 2 3
Etichetă N20 N21 N22 N23 N24 N25 N26 N27 N28 N29
Caracter 4 5 6 7 8 9 : ; , =
Etichetă N30 N31 N32 N33 N34 N35 N36 N37 N38 N39
Caracter > ? @ A B C D E F G
Etichetă N40 N41 N42 N43 N44 N45 N46 N47 N48 N49
Caracter H I J K L M N O P Q
Etichetă N50 N51 N52 N53 N54 N55 N56 N57 N58 N59
Caracter R S T U V W X Y Z [
Etichetă N60 N61 N62 N63 N64 N65 N66 N67 N68 N69
Caracter \ ] ^ _ ‘ a b c d e
Etichetă N70 N71 N72 N73 N74 N75 N76 N77 N78 N79
Caracter f g h i j k l m n o
Etichetă N80 N81 N82 N83 N84 N85 N86 N87 N88 N89
Caracter p q r s t u v w x y
Etichetă N90 N91 N92 N93
Caracter z { | }
.
G51
Primul exemplu ilustrează modul în care unitatea de comandă utilizează poziţia curentă a coordonatelor de
lucru ca centru de scalare. Aici, aceasta este X0 Y0 Z0.
00010 ;
Z G59 ;
X G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
Y G51 P2. (centrul de scalare este
M98 P1 ; X0 Y0 Z0) ;
M30 ;
= centru de scalare
.
G51 Scalarea
00011 ;
Z G59 ;
X G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
Y M98 P1 ;
G51 X1.5 Y1.5 P2. ;
M98 P1 ;
M30 ;
= origine coordonate de lucru
= centru de scalare
.
G51 Scalarea
Ultimul exemplu ilustrează modul în care centrul de scalare poate fi plasat pe muchia traiectoriei sculei ca şi
cum piesa ar fi sprijinită de ştifturi de blocare.
00011 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y
G51 X1.0 Y1.0 P2 ;
M98 P1 ;
M30 ;
= centru de scalare
.
G51 Scalarea
= Origine coordonate de
lucru
Fără rotaţie
.
G68
Primul exemplu ilustrează modul în care unitatea de comandă utilizează poziţia curentă a coordonatelor de
lucru ca centru de rotaţie (X0 Y0 Z0).
00002 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y
G90 G00 X0 Y0 ; (Ultima poziţie comandată)
G68 R60. ;
M98 P1 ;
G69 G90 G00 X0 Y0 ;
M30 ;
= Origine coordonate de lucru
= Centrul de rotaţie
.
G68 Rotaţia
00003 ;
G59 ;
Z G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
X M98 P1 ;
Y G00 G90 X0 Y0 Z0 ;
G68 X1.5 Y1.5 R60. ;
M98 P1 ;
G69 G90 G00 X0 Y0 ;
M30 ;
= Origine coordonate de lucru
= Centrul de rotaţie
.
G68 Rotaţia
Acest exemplu arată cum poate fi utilizat modul G91 pentru rotirea modelelor în jurul unui centru. Aceasta
este utilă în special pentru realizarea pieselor ce sunt simetrice în raport cu un punct dat.
00010 ;
G91 G68 R45. ;
G90 M98 P1 ;
G90 G00 X0 Y0 ;
M99 ; = Origine coordonate
de lucru
= Centrul de rotaţie
.
G68 Rotaţia
Rotaţia cu scalare
Dacă scalarea şi rotaţia sunt utilizate simultan, se recomandă ca scalarea să fie activată înaintea rotaţiei şi să
se utilizeze blocuri separate. Utilizaţi următorul model atunci când faceţi asta.
G51 ..... (SCALARE) ;
...
G68 ..... (ROTAŢIE) ;
.
. program
.
G69 ..... (DEZACTIVARE ROTAŢIE) ;
...
G50 ..... (DEZACTIVARE SCALARE) ;
Rotaţia cu compensarea frezei
Compensarea frezei va fi activată după emiterea comenzii de rotaţie. Compensarea va fi de asemenea
dezactivată înainte de dezactivarea rotaţiei.
Notă: Secvenţa de găurire utilizată în acest caz vizează economia de timp şi urmarea celei mai scurte traiec-
torii de la un orificiu la altul.
1.00 e
ţia d
Pozi ire
porn R
ul
1.00 Plan
ul Z
Plan
11.00
Deplasare rapidă
11.00 Avans de lucru
G81 Ciclul închis de găurire (incremental) şi placa grilă pentru subprogramul dispozitive de fixare multiple
.
Prezentare
Ciclurile închise sunt utilizate pentru simplificarea programării. Acestea sunt utilizate pentru operaţii repetitive,
cum ar fi găurirea, tarodarea şi alezarea. Ciclul închis este executat de fiecare dată când este programată o
mişcare pe axa X şi/sau Y.
#22
REA
SETA
2
RE A #2
SETA lR
lR Planu
Planu Q
Z
cime
I Q
I1 =
Adân
Q
I1 - J eZ
I2 = cim
Adân
I3 = K
.
ire
l de porn
P lanu
lR REA #22
Planu SETA
22
REA #
Q SETA
Q Avans de lucru
Z Deplasare rapidă
cime
.
Adân Început sau sfârşit cursă
X X
Z Z
cime cime
Adân Adân
.
iniţial e iniţia
l
de p ornire pornir
lanul Planu
l de
G98 P apidă
eplasare r
lanu l de d
Y G99 P
Z Y Z
lR lR
Planu Planu
X X
tare tare
ime Z Comu imeZ Comu
Adânc Adânc
.
În afara alezării, acest ciclu va decala axele X şi/sau Y înainte de retragere pentru a degaja scula în cursul
ieşirii din piesă. Dacă se utilizează Q, setarea 27 determină sensul de decalare. Dacă nu este specificat Q,
valorile opţionale I şi J sunt utilizate pentru a determina sensul şi distanţa de decalare.
rnire
l de po
Planu
Y Z
rea
Aleza ă
a r tare
post e r io Comu X
lR
Planu
l
e iniţia e iniţia
l
l de pornir pornir
G98 Planu Planu
l de
idă
re rap
de plasa
la nul de
Y G99 P Y
lR Z lR Z
Planu Planu
X X
Z lZ
Adâncime Planu
Exemplu de program
În continuare este prezentat un program de găurire a unei plăci de aluminiu:
T1 M06
G00 G90 G54 X1.125 Y-1.875 S4500 M03
G43 H01 Z0.1
G81 G99 Z-0.35 R0.1 F27.
X2.0
X3.0 Y-3.0
X4.0 Y-5.625
X5.250 Y-1.375
G80 G00 Z1.0
G28
M30
G82 Ciclul închis de pregăurire (Grupa 09)
F Viteza de avans în ţoli (sau mm) pe minut
L Numărul de alezaje dacă se utilizează G91 (modul incremental)
P Timpul de oprire în fundul alezajului
R Poziţia planului R (poziţia deasupra piesei)
X Poziţia alezajului pe axa X
Y Poziţia alezajului pe axa Y
Z Poziţia fundului alezajului
Notă referitoare la programare: G82 este similar cu G81, cu excepţia faptului că există opţiunea de program-
are a unei opriri temporizate (P).
X X
lZ l Z
Planu Planu
.
G82 Exemplu de pregăurire
22
REA #
SETA
22
REA #
SETA lR
Planu
lR
Planu
Q
I Q
I1 =
Q
I1 - J
I2 = Z
Adâ ncime
I2 - J
I3 =
Z
cime
Adân
.
Q Q
Q Q
Z Z
Adâncime Adâ ncime
.
iniţial
pornire e iniţia
l
lanul de l de pornir
G98 P Planu rapidă
dep lasare
lanul de
Y G99 P Y
Z Z
lR lR
Planu Planu
X X
Z Z
cime cime
Adân Adân
.
G84 Exemplu de ciclu închis de tarodare
Program Exemplu
T3 M06 (Scula #3 este un tarod 3/8-16)
G90 G54 G00 X0.565 Y-1.875 S900 M03
G43 H03 Z0.2 M08
G84 Z-0.600 R0.2 F56.25 (900 rot/min împărţit la 16 tpi = 56.25
ipm)
X1.115 Y-2.750
X3.365 Y-2.875
X4.188 Y-3.313
X5.0 Y-4.0
G80 G00 Z1.0 M09
G28 G91 Y0 Z0
M30
%
X X
Z Z
Adâncime Adâncime
X X
Z Z
Adâ ncime Adâ ncime
X X
Z Z
Adâncime Adâncime
X X
eZ Z
A dâncim Adâncime
G89 Ciclul închis de alezare la intrare, oprire temporizată şi alezare la ieşire (Grupa 09)
F Viteza de avans în ţoli (sau mm) pe minut
L Numărul de alezaje dacă se utilizează G91 (modul incremental)
P Timpul de oprire în fundul alezajului
R Poziţia planului R (poziţia deasupra piesei)
X Poziţia alezajelor pe axa X
Y Poziţia alezajelor pe axa Y
Z Poziţia axei Z la fundul alezajului
G89 Ciclul închis de alezare şi oprire temporizată
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau sfârşit
cursă
ial
porn ire iniţ iniţial
nul de d e p ornire re rap
idă
G98 P
la
Planu
l
e d e plasa
d
lanul
G99 P
lR Y lR Y
Planu Z Planu Z
X X
Z
Adâ ncime c ime Z
Adân
X X
cimeZ cimeZ
Adân Adân
.
YASNAC
Dacă setarea 33 este setată ca Yasnac, o comandă G92 setează sistemul de coordonate de lucru G52 astfel
încât poziţia comandată devine poziţia curentă în sistemul de lucru activ. Sistemul de coordonate de lucru
G52 va deveni apoi automat activ până când este selectat un alt sistem de lucru.
OGLINDĂ XY OGLINDĂ Y
.
OGLINDĂ X DEZACTIVATĂ
Notă: Când se frezează un profil cu mişcări XY, activarea funcţiei imagine în oglindă doar pentru una dintre
axele X sau Y va comuta de la frezarea în sensul avansului la frezarea convenţională, şi reciproc. Ca ur-
mare, este posibil ca tipul de prelucrare şi finisarea să nu fie conform celor dorite. Activarea funcţiei imagine
în oglindă pentru ambele axe X şi Y va elimina această problemă.
Oglindă X
Original
X0, Y0
.
Funcţia imagine în oglindă şi frezarea unei cavităţi
%
O3600 (Imagine în oglindă pe axa X)
T1 M06 (Scula #1 este o freză deget de 0.250”
diametru)
G00 G90 G54 X-.4653 Y.052 S5000 M03
G43 H01 Z.1 M08
G01 Z-.25 F5.
M98 P3601 F20.
G00 Z.1
Descrierea G107
Trei coduri de adresă pot urma un G107: X, Y sau Z; A sau B; respectiv Q sau R.
X, Y sau Z: O adresă X, Y sau Z indică axa liniară ce va fi reprezentată pe axa rotativă specificată (A sau
B). Când este specificată una dintre axele liniare respective, trebuie să fie specificată de asemenea o axă
rotativă.
A sau B: O adresă A sau B identifică axa rotativă asociată suprafeţei cilindrice.
Q sau R: Q defineşte diametrul suprafeţei cilindrice, în timp ce R defineşte raza. Când este utilizat Q sau R,
trebuie să fie specificată de asemenea o axă rotativă. Dacă nu se utilizează nici Q, nici R, atunci este utilizat
ultimul diametru G107. Dacă nu s-a emis nicio comandă G107 de la punerea în funcţiune a maşinii, respectiv
dacă ultima valoare specificată a fost zero, atunci diametrul va avea valoarea din setările 34 şi/sau 79 pen-
tru axa rotativă respectivă. Când este specificat Q sau R, valoarea respecivă va deveni noua valoare G107
pentru axa rotativă specificată.
Reprezentarea cilindrică va fi de asemenea dezactivată automat la sfârşitul unui program cod G, dar numai
dacă setarea 56 este activată. Apăsarea tastei RESET (resetare) va dezactiva reprezentarea cilindrică aflată
în vigoare la un moment dat, indiferent de starea setării 56.
2.00
4.00
Z
X
Y
În timp ce R este adecvat pentru definirea razei, se recomandă ca I, J şi K să fie utilizate pentru programele
mai complexe G02 şi G03.
Exemplu
%
O0079 (G107 TEST)
T1 M06 (.625 DIA. 2FL E.M.)
G00 G40 G49 G80 G90
G28 G91 A0
G90
G00 G54 X1.5 Y0 S5000 M03
G107 A0 Y0 R2. (În lipsa unei valori R sau Q, maşina va utiliza valoarea din setarea 34)
G43 H01 Z0.25
G01 Z-0.25 F25.
G41 D01 X2. Y0.5
G03 X1.5 Y1. R0.5
G01 X-1.5
G03 X-2. Y0.5 R0.5
G01 Y-0.5
G03 X-1.5 Y-1. R0.5
G01 X1.5
G03 X2. Y-0.5 R0.5
G01 Y0.
G40 X1.5
G00 Z0.25
M09
M05
G91 G28 Z0.
G28 Y0.
G90
G107
M30
%
G110-G129 Sistemul de coordonate #7-26 (Grupa 12)
Aceste coduri selectează unul dinre sistemele de coordonate de lucru suplimentare. Toate referirile ulterioare
la poziţiile axelor vor fi interpretate în noul sistem de coordonate. Funcţionarea G110 - G129 este similară cu
a G54 - G59.
NOTĂ: La definirea geometriei cavităţii G150 în subprogram, nu vă deplasaţi înapoi la alezajul de pornire
după ce profilarea cavităţii este încheiată.
O valoare I sau J defineşte distanţa pe care este deplasată freza la o trecere de degroşare pentru fiecare
adaos de aşchiere. Dacă este utilizat I, cavitatea este degroşată printr-o serie de adaosuri de aşchiere pe axa
X. Dacă este utilizat J, adaosurile de aşchiere sunt pe axa Y.
Comanda K defineşte adaosul pentru trecerea de finisare a cavităţii. Dacă este specificată o valoare K, se
execută o trecere de finisare cu adaosul K, în jurul profilului interior al cavităţii pentru ultima trecere, la adân-
cimea finală Z. Nu există o comandă de trecere de finisare pentru adâncimea Z.
Valoarea R trebuie specificată, chiar dacă este zero (R0), în caz contrar fiind utilizată ultima valoare R
specificată.
Se realizează treceri multiple în zona cavităţii, începând din planul R, cu fiecare trecere Q (adâncime pe
axa Z) apropiindu-ne de adâncimea finală. Comanda G150 va executa mai întâi o trecere în jurul geometriei
cavităţii, lăsând adaosul K, apoi va executa treceri de degroşare cu I sau J în interiorul cavităţii după avansul
în profunzime cu valoarea Q, până la atingerea adâncimii Z.
Comanda Q trebuie să existe în linia G150, chiar dacă se doreşte doar o trecere până la adâncimea Z. Co-
manda Q porneşte din planul R.
Note: Subprogramul (P) nu va fi constituit din mai mult de 40 de mişcări pentru geometria cavităţii.
Comanda Q trebuie să existe în linia G150, chiar dacă se doreşte doar o trecere până la adâncimea Z. Co-
manda Q porneşte din planul R.
Poate fi necesar să se găurească un punct de pornire, pentru freza G150, până la adâncimea finală (Z).
Poziţionaţi apoi freza deget în poziţia de pornire pe axele XY în interiorul cavităţii pentru comanda G150.
Y
Z J
Punct de Punct de X
pornire pornire
Z (adâncimea finală) I
.
Exemplu
Cavitatea pătrată
2 1, 6 5
X0, Y0
3 4 Scula #1 este o
freză deget de
5 .500” diametru
.
Frezarea unei cavităţi pentru operaţii G150
Insula pătrată
4 3
7 8
12 11
5
5 6
10 9
Punct de
pornire
13 1, 14 2 Scula #1 este o
freză deget de
X0, Y0 5 .500” diametru
.
G150 Program de frezare a unei cavităţi cu o insulă pătrată
Insula rotundă
4, 10 9 3
8
5 5 6, 7
Punct de
pornire
11 1, 12 2
Scula #1 este o
freză deget de
5 .500” diametru
X0, Y0
.
G150 Program de frezare a unei cavităţi cu o insulă rotundă
E E
I1=I Q
I2= I1- J Q
I3=I2 -J Q
Acesta este un ciclu închis progresiv de mare viteză pentru care distanţa de retragere este stabilită de se-
tarea 22.
Dacă sunt specificate I, J şi K, se selectează un mod de funcţionare diferit. Prima trecere va pătrunde cu
valoarea I, fiecare adâncime de aşchiere succesivă va fi redusă cu valoarea J, iar adâncimea minimă de
aşchiere este K. Dacă este specificat P, scula va face o pauză la fundul alezajului pentru perioada de timp
respectivă.
Reţineţi că acelaşi timp de oprire va fi aplicat pentru toate blocurile ulterioare în care nu se specifică un timp
de oprire.
E E
G98 Poziţia
de pornire Poziţia de pornire
G99 Planul de
deplasare rapidă
G98 / G99 Poziţia axei Z
între alezaje
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau
.
sfârşit cursă
E E
G98 Poziţia
de pornire Poziţia de pornire
E E
G98 Poziţia
de pornire Poziţia de pornire
G99 Poziţia de
deplasare rapidă
G98 / G99 Poziţia axei Z
între alezaje
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau sfârşit
cursă
.
E E
Setarea #52
Avans de lucru
Deplasare rapidă
I1=I Q Început sau
I2= I1- J Q sfârşit cursă
I3=I2 -J Q
Setarea 52 modifică modul în care funcţionează G163 atunci când revine în poziţia de pornire. De obicei,
planul R este setat cu mult deasupra tăieturii, pentru a se asigura că mişcarea de progresie permite elimin-
area aşchiilor din alezaj. Aceasta presupune consum de timp, deoarece burghiul începe prin a găuri un spaţiu
„gol”. Dacă setarea 52 este setată la distanţa necesară pentru eliminarea aşchiilor, poziţia de pornire poate
fi adusă mult mai aproape de piesa găurită. Când se produce mişcarea de eliminare a aşchiilor poziţia de
pornire, axa Z va fi deplasată deasupra poziţiei de pornire cu valoarea precizată în această setare.
Exemplu
(GĂURIRE PROGRESIVĂ DREAPTA, FRONTALĂ)
T5 M6
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S2200 M3 F360. (Poziţie de degajare)
G143 H5 Z14.6228 M8
G1 X6.6934 Y-6.6934 Z10.5503 F360. (Poziţie de pornire iniţială)
G163 E1.0 Q.15 F12. (Ciclu închis)
G80
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de degajare)
M5
G1 G28 G91 Z0.
G91 G28 B0. A0.
M01
E E
G98 Poziţia
de pornire Poziţia de pornire
G99 Planul de
deplasare rapidă
G98 / G99 Poziţia axei Z
între alezaje
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau
.
sfârşit cursă
Trebuie programată o poziţie specifică X, Y, Z, A, B înainte să fie comandat ciclul închis. Unitatea de comandă
va porni automat arborele principal în sens orar înaintea acestui ciclu închis.
Exemplu
(TARODARE 1/2-13)
T5 M6
G01 G54 G90 X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 S500M3 F360. (Poziţie de degajare)
G143 H5 Z14.6228 M8
G1 X6.6934 Y-6.6934 Z10.5503 F360. (Poziţie de pornire iniţială)
G164 E1.0 F38.46 (Ciclu închis)
G80
X8.4221 Y-8.4221 B23. A21.342 Z14.6228 (Poziţie de degajare)
M5
G1 G28 G91 Z0.
G91 G28 B0. A0.
M01
E E
G98 Poziţia
Poziţia de pornire
de pornire
G99 Planul de
deplasare rapidă
G98 / G99 Poziţia axei Z
între alezaje
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau
.
sfârşit cursă
E E
G98 Poziţia
de pornire Poziţia de pornire
G99 Planul de
deplasare rapidă
G98 / G99 Poziţia axei Z
între alezaje
Avans de lucru
Deplasare rapidă
Început sau
sfârşit cursă
.
E E
Prezentarea codurilor M
Codurile M sunt comenzi de mişcare nonaxială pentru maşină. Structura unui cod M constă dintr-o literă „M”
urmată de două cifre, de exemplu M03.
Numai un cod M poate fi programat într-o linie de cod. Toate codurile M intră în vigoare la sfârşitul blocului.
NOTĂ: Nu este recomandabilă rularea unei comenzi M04 cu lichidul de răcire prin arborele principal (TSC).
NOTĂ: Starea lichidului de răcire este verificată doar la începutul unui program, astfel că o stare de nivel
scăzut al lichidului de răcire nu va opri programul în curs de rulare.
M10 Cuplarea frânei axei a 4-a / M11 Decuplarea frânei axei a 4-a
Aceste coduri vor aplica şi elibera frâna axei a 4-a opţionale. Frâna este normal cuplată, astfel că o comandă
M10 este necesară doar atunci când a fost utilizat un cod M11 pentru eliberarea frânei.
M12 Cuplarea frânei axei a 5-a / M13 Decuplarea frânei axei a 5-a
Aceste coduri vor aplica şi elibera frâna axei a 5-a opţionale. Frâna este normal cuplată, astfel că o comandă
M12 este necesară doar atunci când a fost utilizat un cod M13 pentru eliberarea frânei.
M17 Deblocarea paletei APC şi deschiderea uşii APC / M18 Blocarea paletei APC şi închiderea
uşii APC
Acest cod M este utilizat pe centrele de prelucrare verticale cu schimbătoare de palete. Acesta este utilizat
doar ca funcţie de întreţinere/testare. Schimbările paletelor vor fi comandate doar împreună cu o comandă
M50.
P8 P4
12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
K8 K1
NOTĂ: Blocul 3 poate fi utilizat pentru unele opţiuni Haas instalate şi s-ar putea să nu fie disponibil.
Contactaţi dealerul pentru detalii suplimentare.
Doar un bloc de ieşiri poate fi apelat cu codurile M la un moment dat. Acesta este controlat de parametrul 352
„Selectare bloc relee”. Releele din blocurile neactivate sunt accesibile doar cu variabile macro sau cu M59/69.
Parametrul 352 este setat la expediţie la „1” ca standard.
NOTĂ: Pentru orice opţiuni de palpare, parametrul 352 trebuie setat la „1”. Când este instalată opţiunea 8M,
accesaţi releele acesteia prin utilizarea M59/69.
Origine
M34 deplasează robinetul opţiunii P-Cool cu o poziţie mai departe faţă de poziţia curentă (mai departe de
poziţia de origine).
M35 deplasează robinetul de lichid de răcire cu o poziţie mai aproape de poziţia de origine.
Nu rotiţi robinetul de lichid de răcire cu mâna. Se poate produce avarierea gravă a motorului.
M36 Piesa de pe paletă pregătită
Utilizat la maşinile cu schimbătoare de palete. Acest cod M amână schimbarea paletei până când este
apăsat butonul Part Ready (piesă pregătită). O schimbare a paletei va surveni după ce este apăsat butonul
Pallet Ready (paletă pregătită) (şi uşile sunt închise). De exemplu:
Onnnnn (Număr program)
M36 (Lampa „piesă pregătită” clipeşte, se aşteaptă până când este apăsat butonul)
M50 (Se execută schimbarea paletei după ce este apăsat butonul Part Ready (piesă pregătită))
(Program de prelucrare)
M30
M39 Rotirea capului revolver
Schimbarea sculei se va comanda cu un M06. M39 nu este în mod normal necesară, dar este utilă pen-
tru diagnosticare sau pentru redresarea după o coliziune cu schimbătorul de scule.
Codul M39 este utilizat pentru rotirea schimbătorului de scule lateral fără efectuarea unei schimbări a sculei.
Numărul dorit al locaşului magaziei de scule (Tn) trebuie programat înainte de M39.
M83 Activarea pistolului automat de aer comprimat / M84 Dezactivarea pistolului automat de aer
comprimat
Un M83 va activa pistoul de aer comprimat, iar un M84 îl va dezactiva. În plus, M83 Pnnn (unde nnn este în
milisecunde) îl va activa pentru un timp specificat, apoi îl va dezactiva automat. Pistolul automat de aer com-
primat este de asemenea activat şi dezactivat manual prin apăsarea tastei „Shift” (comutare) urmată de tasta
„Coolant” (lichid de răcire).
M88 Activarea lichidului de răcire prin arborele principal / M89 Dezactivarea lichidului de răcire
prin arborele principal
Codul M88 este utilizat pentru activarea lichidului de răcire prin arborele principal (TSC) opţional, iar M89
pentru dezactivarea lichidului de răcire.
O sculă adecvată, cu un orificiu străpuns, trebuie instalată înainte de utilizarea sistemului TSC. Dacă nu se
utilizează scule adecvate, păpuşa portsculă va fi inundată cu lichid de răcire, ceea ce va duce la invalidarea
garanţiei. Nu este recomandabilă rularea unei comenzi M04 (arborele principal spre înapoi) cu TSC activat.
Exemplu de program
Notă: Comanda M88 va fi plasată înaintea comenzii referitoare la turaţia arborelui principal.
T1 M6; (lichid de răcire prin burghiu TSC)
G90 G54 G00 X0 Y0;
G43 H06 Z.5;
M88; (Activare TSC)
S4400 M3;
G81 Z-2.25 F44. R.03;
M89 G80; (Dezactivare TSC)
G91 G28 Z0;
M30;
Exemplu de M97:
O00011 (Apel M97)
T1 M06
G00 G90 G54 X0 Y0 S1000 M03
G43 H01 Z1.
G01 Z0 F20.
M97 P1000 L5 (Comanda L5 va determina programul să ruleze linia N1000 de cinci ori)
G00 G90 Z1.
M30
N1000 (Linia N ce va fi rulată după rularea M97 P1000)
G01 G91 Z-0.1
G90 X2.
G91 Z-0.1
G90 X0
M99
M99 cu macro-uri - Dacă maşina este prevăzută cu macro-uri opţionale, puteţi utiliza o variabilă globală şi
specifica un bloc la care să se treacă prin adăugarea #nnn = dddd în subrutină şi apoi utilizarea M99 P#nnn
după apelarea subrutinei.
M95 (00:10)
GOTO100
N20
Setările
Paginile de setări conţin valori ce controlează funcţionarea maşinii şi pe care s-ar putea ca utilizatorul să
trebuiască să le modifice. Majoritatea setărilor pot fi modificate de operator. Acestea sunt precedate de o
scurtă descriere în stânga, iar valoarea se află în dreapta.
Setările sunt organizate pe ecran în pagini de grupe similare funcţional. Aceasta permite utilizatorului să
reţină mai uşor unde sunt amplasate setările şi reduce volumul de timp necesar pentru parcurgerea afişajului
Setări. Lista de mai jos este separată pe grupe, cu titul paginii pe post de cap de tabel.
Utilizaţi tastele săgeată în sus sau în jos pentru a vă deplasa la setarea dorită. În funcţie de setare, puteţi să o
modificaţi prin introducerea unui număr nou sau, dacă setarea are valori specifice, să apăsaţi tastele săgeată
stânga sau dreapta pentru afişarea opţiunilor. Apăsaţi tasta Write (scriere) pentru a introduce sau modifica o
valoare. Mesajul din apropierea părţii superioare a ecranului vă spune cum să modificaţi setarea selectată.
În continuare este prezentată o descriere detaliată a setărilor:
9 - Dimensioning (dimensionare)
Această setare comută între modul ţoli şi modul metric. Când este setată la Ţoli, unitatea de măsură
programată pentru X, Y şi Z este ţoli, la 0.0001". Când aceasta este setată la Metric, unitatea de măsură
programată este mm, la 0.001mm. Toate valorile corecţiilor/decalajelor sunt transformate atunci când această
setare este modificată din ţoli în metric sau invers. Însă, modificarea acestei setări nu va transforma automat
un program stocat în memorie; va trebui să transformaţi valorile axelor programate în noua unitate de măsură
setată.
Când este setată la Ţoli, codul G implicit este G20, când este setată la Metric, codul G implicit este G21.
ŢOLI METRIC
Avans de lucru ţoli/min mm/min
Cursă max. +/- 15400.0000 +/- 39300.000
Dimensiune programabilă min. .0001 .001
Gamă avans de lucru .0001 - 300.000 ţoli/min. .001 - 1000.000
Tasta .0001 .0001 ţoli/declic avans rapid .001 mm/declic avans rapid
.001 .001 ţoli/declic avans rapid .01 mm/declic avans rapid
.01 .01 ţoli/declic avans rapid .1 mm/declic avans rapid
Tasta .1 .1 ţoli/declic avans rapid 1 mm/declic avans rapid
.
14 - Synchronization (sincronizare)
Aceasta modifică protocolul de sincronizare dintre emitent şi receptor pentru primul port serial (RS-232).
Această setare trebuie să corespundă vitezei de transfer a computerului. Când este setată la RTS/CTS, firele
de semnal ale cablului serial de date sunt utilizate pentru a solicita emitentului să întrerupă temporar trans-
miterea datelor până când receptorul preia datele. Când este setată la XON/XOFF, setarea cea mai uzuală,
codurile de caractere ASCII sunt utilizate de receptor pentru a solicita emitentului să oprească temporar
transmisia.
Selectarea codurilor DC este similară XON/XOFF, cu excepţia faptului că se transmit coduri de bandă
perforată sau de cititor start/stop. XMODEM este un protocol de comunicaţie gestionat de receptor ce trans-
mite datele în blocuri de câte 128 bytes. XMODEM a adăugat siguranţă, fiecare bloc fiind verificat în privinţa
integrităţii. XMODEM trebuie să utilizeze 8 biţi de date, fără paritate.
Setările 16-21
Aceste setări pot fi activate pentru a preveni modificarea funcţiilor maşinii de către operatori nefamiliarizaţi cu
cerinţele programării, ceea ce poate duce la deteriorarea maşinii sau a piesei de prelucrat.
Y
Piesa
X X+
Y Alezaj
.
28 - Can Cycle Act w/o X/Z (acţionare ciclu închis fără X/Z)
Activarea acestei setări va determina finalizarea ciclului închis comandat fără o comandă X sau Z. Metoda
preferată de funcţionare este cu această setare On (activată).
Când această setare este Off (dezactivată), unitatea de comandă se va opri dacă ciclul închis este programat
fără o deplasare pe axa X sau Z.
39 - Beep @ M00, M01, M02, M30 (avertizare sonoră la M00, M01, M02, M30)
Activarea acestei setări va determina avertizorul acustic al tastaturii să emită semnale sonore atunci când se
întâlneşte un M00, M01 (cu oprirea opţională activă), M02 sau M30. Avertizarea acustică va continua până
când se apasă un buton.
OGLINDĂ XY OGLINDĂ Y
.
OGLINDĂ X DEZACTIVATĂ
64 - T. Ofs Meas Uses Work (măsurare corecţie sculă utilizând coordonatele de lucru)
Această setare modifică modul de funcţionare a butonului Tool Ofset Mesur (măsurare corecţie sculă). Când
aceasta este On (activată), corecţia înregistrată a sculei va fi corecţia măsurată a sculei plus decalajul coor-
donatei de lucru (pe axa Z). Când aceasta este Off (dezactivată), corecţia sculei corespunde poziţiei maşinii
pe axa Z.
Modul Grafic
Setările 66 şi 67 Setările 66 şi
.
setate la Ø 67 setate la 2.0
82 - Language (limbă)
Sunt disponibile alte limbi decât engleza pentru unitatea de comandă Haas. Pentru comutarea la o altă limbă,
selectaţi o limbă şi apăsaţi Enter (execuţie).
101 - Feed Overide -> Rapid (control manual avans ->deplasare rapidă)
Activarea acestei setări şi apăsarea tastei Handle Control Feedrate (manetă de control viteză de avans) va
determina maneta de avans rapid să controleze atât viteza de avans de lucru, cât şi viteza de deplasare
rapidă. Setarea 10 afectează viteza maximă de deplasare rapidă.
104 - Jog Handle to SNGL BLK (manetă avans rapid pentru bloc cu bloc)
Maneta de avans rapid poate fi utilizată pentru parcurgerea pas cu pas a unui program atunci când această
setare este On (activată). Rotirea în sens invers a manetei de avans rapid generează o stare de oprire avans.
Această setare nu poate fi activată în timp ce setarea 103 este activată. Când una dintre acestea este setată
la On (activată), cealaltă va fi dezactivată automat.
118 - M99 Bumps M30 CNTRS (impulsuri M99 pentru comenzile M30)
Când această setare este On (activată), un M99 va adăuga o unitate la contoarele M30 (acestea sunt vizibile
în afişajul Curnt Comnds (comenzi curente). Reţineţi că un M99 va creşte doar contoarele ce apar într-un
program principal, nu într-un subprogram.
144 - Feed Overide -> Spindle (control manual avans ->arbore principal)
Această setare urmăreşte menţinerea unei grosimi constante a aşchiei atunci când se aplică un control man-
ual. Când această setare este On (activată), orice control manual al vitezei de avans se va aplica şi asupra
turaţiei arborelui principal, iar controlul manual al arborelui principal va fi dezactivat.
201 - Show Only Work and Tool Offsets In Use (prezentare doar corecţii scule şi decalaje de
origine în uz)
Activarea acestei setări va afişa doar corecţiile sculelor şi decalajele de origine utilizate de programul în curs
de rulare. Programul trebuie să fie rulat mai întâi în modul grafic pentru a se activa această funcţie.
238 - High Intensity LIght Timer (temporizator iluminare de mare intensitate, în minute)
Specifică perioada de timp, în minute, în care iluminarea de mare intensitate (HIL) rămâne activată. Aceasta
poate fi activată dacă uşa este deschisă şi lampa de lucru este aprinsă. Dacă valoarea acesteia este zero,
atunci lumina va rămâne aprinsă.
NOTĂ: Pentru a obţine setările IP de la DHCP: La unitatea de comandă, accesaţi List Prog (listă programe).
Deplasaţi-vă cu tasta săgeată în jos la Hard Drive (unitate hard). Apăsaţi tasta săgeată dreapta pentru a de-
schide directorul Hard Drive. Tastaţi ADMIN şi apăsaţi Insert (inserare). Selectaţi directorul ADMIN şi apăsaţi
Write (scriere). Copiaţi fişierul IPConfig.txt pe disc sau USB şi citiţi-l pe un computer cu sistem de operare
Windows.
NOTĂ: Structura adresei pentru Subnet Mask, Gateway şi DNS este XXX.XXX.XXX.XXX (de exemplu
255.255.255.255); adresa nu se va încheia cu un punct. Adresa maximă este 255.255.255.255; nu se admit
numere negative.
911 - Access to CNC Share (Off, Read, Full) (nivel de acces la CNC - deconectat, citire, acces
complet)
Utilizată pentru privilegiile de citire/scriere pe unitatea hard a CNC. OFF (deconectat) întrerupe legătura
unităţii hard cu reţeaua. READ (citire) permite accesul la unitatea hard doar pentru citire. FULL (acces com-
plet) permite accesul la unitate pentru citire/scriere prin intermediul reţelei. Dezactivarea simultană a acestei
setări şi a setării 913 va dezactiva comunicaţia în reţea.
Cerinţe generale
Gama temperaturii de funcţionare: între 41°F şi 104°F (între 5 şi 40°C)
Gama temperaturii de depozitare: între -4°F şi 158°F (între -20 şi 70°C)
Umiditatea atmosferică: 20% – 95% umiditate relativă, fără condensare
Altitudinea: 0-7000 picioare
Cerinţe referitoare la alimentarea electrică
Sistem 40 - 30 CP (con ISO 50, HT 10K cu con ISO 40, VF de mare viteză, EC-300, EC-400 12K, VM)
Tensiune 195 - 260 V Înaltă tensiune 2 354 - 488 V
Alimentare cu tensiune 1 100 A 50 A
Întrerupător de reţea Haas 80 A 40 A
Dacă branşamentul la panoul electric este sub 100', utilizaţi: cablu 4 GA. cablu 8 GA.
Dacă branşamentul la panoul electric este peste 100', cablu 2 GA. cablu 6 GA.
utilizaţi:
Alimentarea cu tensiune a maşinii trebuie prevăzută cu împământare. Pentru conexiunea în stea, linia neutră
trebuie împământată. Pentru conexiunea triunghi, se va utiliza o bornă centrală de împământare sau o bornă
de împământare. Maşina nu va funcţiona corespunzător la alimentarea fără împământare. (Acesta nu este un
factor în cazul alimentării externe opţionale de 480 V.)
Freza necesită minim 100 psi la intrarea în regulatorul de presiune din partea din spate a maşinii. Este de
asemenea necesar un volum de 4 scfm (9 scfm pentru frezele EC şi HS). Aceasta va fi asigurată de un com-
presor de minim doi cai putere, cu un rezervor de minim 20 de galoane, ce este pornit atunci când presiunea
scade la 100 psi.
Notă: Adăugaţi 2 scfm la cerinţele minime referitoare la alimentarea cu aer (de mai jos) dacă operatorul va
utiliza ajutajul de aer în cursul operaţiilor pneumatice.
Metoda recomandată de fixare a furtunului de aer este la racordul cu cârlig din partea din spate a maşinii cu
un colier de furtun. Dacă se preferă un cuplaj rapid, utilizaţi unul de 1/2”.
NOTĂ: Un nivel excesiv de ulei şi condens în aerul comprimat va determina funcţionarea defectuoasă a
maşinii. Filtrul/regulatorul de aer este prevăzut cu un pahar de purjare automată, ce trebuie golit înaintea
fiecărei porniri a maşinii. Acesta trebuie verificat lunar dacă funcţionează corect. De asemenea, un nivel
excesiv de impurităţi în conducta de alimentare cu aer poate duce la colmatarea supapei de purjare, ceea
ce va duce la pătrunderea uleiului şi/sau condensului în maşină.
NOTĂ: Racordurile auxiliare de aer se vor plasa pe partea nereglată a filtrului/regulatorului de aer.
În continuare se prezintă o listă a intervenţiilor de întreţinere periodică necesare pentru centrele de prelucra-
re. Aceste specificaţii necesare vor fi respectate pentru a se menţine maşina în bună stare de funcţionare şi a
se păstra garanţia.
Interval Întreţinere efectuată
Zilnic
• Verificaţi nivelul de lichid de răcire în fiecare schimb de lucru de opt ore (în special în cursul utilizării inten-
sive a TSC).
• Verificaţi nivelul din rezervorul de ulei de ungere glisiere.
• Îndepărtaţi aşchiile de pe capacele de protecţie glisiere şi din tava inferioară.
• Îndepărtaţi aşchiile de pe schimbătorul de scule.
• Ştergeţi conul arborelui principal cu o lavetă curată şi aplicaţi ulei fin.
Săptămânal
• Verificaţi filtrele de lichid de răcire prin sculă (TSC). Curăţaţi-le sau înlocuiţi-le după caz.
• Verificaţi dacă funcţionează corespunzător purjarea automată a regulatorului de pe filtru.
• La maşinile cu TSC opţional, curăţaţi coşul de aşchii din rezervorul de lichid de răcire. Scoateţi capacul
rezervorului şi îndepărtaţi eventualele depuneri din rezervor. Deconectaţi pompa de lichid de răcire de la
compartimentul de comandă şi scoateţi de sub tensiune unitatea de comandă înainte să interveniţi asupra
rezervorului de lichid de răcire. Faceţi asta lunar la maşinile fără TSC opţional.
• Verificaţi dacă pe manometrul / regulatorul de aer se indică 85 psi. Verificaţi dacă pe regulatorul de presi-
une a aerului pentru arborele principal se indică 15 psi la frezele verticale. 25 psi la frezele orizontale.
• La maşinile cu TSC opţional, aplicaţi puţină vaselină pe flanşa în V a sculelor.
Faceţi asta lunar la maşinile fără TSC opţional.
• Curăţaţi suprafeţele exterioare cu o soluţie de curăţare neutră. NU utilizaţi solvenţi.
• Verificaţi presiunea de echilibrare hidraulică în conformitate cu specificaţiile maşinii.
Lunar
• Verificaţi nivelul de ulei din cutia de viteze. La arborii principali cu con ISO 40: Scoateţi capacul de
vizitare de sub păpuşa portsculă. Adăugaţi încet ulei de sus, până când începe să picure ulei prin tubul de
preaplin din partea inferioară a băii de ulei. La arborii principali cu con ISO 50: Verificaţi nivelul de ulei în
vizor. Adăugaţi ulei prin partea laterală a cutiei de viteze dacă este necesar.
• Inspectaţi funcţionarea capacelor de protecţie glisiere şi lubrifiaţi-le cu ulei fin dacă este necesar.
• Aplicaţi puţină vaselină pe marginea exterioară a şinelor de ghidare ale schimbătorului de scule şi treceţi-l
prin toate poziţiile.
• Verificaţi nivelul de ulei SMTC în vizor, (consultaţi Nivelul de ulei din schimbătorul de scule lateral din
cadrul secţiunii de faţă).
• EC-400 Curăţaţi plăcuţele de poziţionare de pe axa A şi staţia de încărcare. Pentru aceasta trebuie
demontată paleta.
• Verificaţi dacă există acumulări de praf pe fantele de ventilaţie ale unităţii vectoriale din compartimentul
electric (sub butonul de pornire). Dacă există acumulări, deschideţi compartimentul electric şi ştergeţi fantele
de ventilaţie cu o lavetă curată. Aplicaţi dacă este cazul aer comprimat pentru a îndepărta acumulările de
praf.
Întreţinerea periodică
O pagină referitoare la întreţinerea periodică se găseşte în ecranul Current Commands (comenzi curente),
sub titlul „Maintenance” (întreţinere). Accesaţi ecranul apăsând tasta CURNT COMDS (comenzi curente)
şi utilizaţi tastele Page Up (pagina anterioară) sau Page Down (pagina următoare) pentru a vă deplasa la
pagina vizată.
Un articol din listă poate fi selectat prin apăsarea tastelor săgeată în sus şi în jos. Articolul selectat este apoi
activat sau dezactivat prin apăsarea tastei Origin (origine). Dacă un articol este activ, va fi afişat numărul de
ore rămas, dacă este dezactivat, se afişează în schimb „—”.
Termenul aferent unui articol de întreţinere poate fi setat prin intermediul tastelor săgeată stânga şi dreapta.
Apăsarea tastei Origin (origine) va reinstitui termenul implicit.
Articolele sunt urmărite fie prin timpul scurs cu maşina sub tensiune (ON-TIME), fie prin timpul scurs cu
un ciclu pornit (CS-TIME). Când timpul ajunge la zero, este afişat mesajul „Maintenance Due” (întreţinere
scadentă) în partea inferioară a ecranului (un număr de ore negativ indică numărul de ore de depăşire a
termenului).
Acest mesaj nu este o alarmă şi nu afectează în niciun fel funcţionarea maşinii. După efectuarea intervenţiilor
de întreţinere necesare, operatorul poate selecta un articol din ecranul „Maintenance” (întreţinere), apăsa
tasta Origin (origine) pentru a-l dezactiva, apoi apăsa din nou tasta Origin (origine) pentru a-l reactiva la
numărul implicit de ore rămase.
A se vedea setările 167-186 pentru informaţii suplimentare referitoare la întreţinere. Reţineţi că setările 181-
186 sunt utilizate ca avertizări de întreţinere suplimentare prin tastarea unui număr. Numărul articolului de
întreţinere va fi afişat în pagina Current Commands (comenzi curente) odată cu o valoare (timp) înregistrată
pentru setarea respectivă.
Geamurile din policarbonat şi apărătorile de protecţie pot fi fragilizate prin expunerea la lichidul de aşchiere şi
substanţe chimice ce conţin amine. Este posibilă o reducere a rezistenţei remanente de până la 10% pe an.
Dacă se suspectează degradarea, înlocuiţi geamul. Se recomandă ca geamurile să fie înlocuite la fiecare doi
ani.
Geamurile şi apărătorile trebuie înlocuite dacă sunt deteriorate sau puternic zgâriate. Înlocuiţi imediat
geamurile deteriorate.
Lampa de lucru
Există patru tipuri de lămpi de lucru pentru frezele Haas. Înainte de orice intervenţie asupra frezei, scoateţi
maşina de sub tensiune prin intermediul întrerupătorului principal de reţea.
Lentilă
Șurub Lentilă
Lentilă
Lentilă Piesă de fixare Șuruburi Ramă
.
Tensiunea de alimentare a lămpii de lucru provine de la circuitul GFI. Dacă lampa de lucru nu se aprinde,
verificaţi mai întâi acest circuit; acesta poate fi resetat din partea laterală a panoului de comandă.
Transportorul de şpan
În cursul funcţionării, majoritatea şpanului este descărcat din maşină prin tubul de descărcare. Însă, aşchiile
foarte mici se pot scurge odată cu lichidul de răcire şi acumula în sita rezervorului de lichid de răcire. Pentru
a se preveni blocarea scurgerii, curăţaţi periodic această sită. Dacă scurgerea se colmatează şi lichidul de
răcire se acumulează în tava maşinii, opriţi maşina, desprindeţi aşchiile ce blochează scurgerea şi lăsaţi lich-
idul de răcire să se scurgă. Goliţi sita rezervorului de lichid de răcire, apoi reluaţi funcţionarea normală.
Verificaţi presiunea aerului pentru arborele principal cu ajutorul unui manometru amplasat în spatele regula-
torului de aer principal. Frezele VF, VR şi VS vor fi reglate la 17 psi. Maşinile din seriile EC şi HS vor fi reglate
la 25 psi. Reglaţi presiunea dacă este necesar.
Arborii principali 12K şi 15K
Presiunea aerului pentru arborii principali 12K şi 15K este de 20 psi. Arborii principali 12K şi 15K necesită o
presiune mai mare pentru a se reduce uşor viteza de livrare şi debitul de ulei la lagăre.
*Toate maşinile cu arbori principali cu con ISO 50, cu arbori principali cu con ISO 40 şi 30,000 rot/min turaţie
şi cu arbori principali cu 15,000 rot/min turaţie din seria GR utilizează DTE 25.
Sistemul minim de lubrifiere constă din două subsisteme pentru optimizarea debitului de lubrifiant livrat la
componentele maşinii. Sistemul livrează lubrifiant doar atunci când acesta este necesar, reducându-se astfel
atât cantitatea de lubrifiant necesară pentru o maşină, cât şi riscul de contaminare cu ulei în exces a lichidului
de răcire.
(1) Un sistem de gresare pentru lubrifierea ghidajelor liniare şi a şuruburilor cu bile.
(2) Un sistem aer/ulei pentru lubrifierea lagărelor arborelui principal.
Sistemul minim de lubrifiere este amplasat lângă compartimentul de comandă. O uşă cu încuietoare
protejează sistemul.
Operarea
Sistemul de gresare - Cerinţa minimă de lubrifiere a ghidajelor liniare şi şuruburilor cu bile o constituie un
sistem de gresare.
Sistemul de gresare injectează lubrifiantul în funcţie de distanţa parcursă de axă, nu de timp. Vaselina este
injectată odată ce o axă a parcurs distanţa definită în parametrul 811. Această vaselină este distribuită în mod
egal în toate punctele de lubrifiere ale tuturor axelor.
Un rezervor de vaselină ar trebui să ajungă timp de aproximativ un an.
Sistemul de aer/ulei - Cerinţa minimă de lubrifiere a arborelui principal o constituie un amestec de aer/ulei.
Sistemul de aer/ulei injectează lubrifiantul în funcţie de numărul efectiv de rotaţii ale arborelui principal. De
asemenea, se utilizează un ciclu cronometrat de injecţie aer/ulei cu funcţionarea arborelui principal la turaţie
redusă pentru a se asigura o cantitate adecvată de lubrifiant la nivelul arborelui principal.
Un singur rezervor de ulei ar trebui să ajungă pentru cel puţin 1 an de funcţionare continuă a arborelui princi-
pal.
Nivel
scăzut
.
Rezervorul de vaselină Rezervorul de ulei
Întreţinerea
Umplerea rezervorului de vaselină:
Notă: Aveţi grijă să verificaţi periodic nivelul vaselinei. Dacă rezervorul se goleşte complet, nu umpleţi
rezervorul şi nu utilizaţi maşina. Contactaţi dealerul Haas pentru a solicita purjarea şi amorsarea sistemului
înainte să utilizaţi maşina.
Utilizaţi unul din următoarele tipuri de vaseline Mobil Clasa 0 pentru umplerea rezervorului de vaselină.
Mobilux EP0
XHP-220
Puteţi de asemenea să comandaţi o pungă de rezervă pe baza codului de piesă Haas 93-1293.
1. Deconectaţi alimentarea cu aer a maşinii.
2. Utilizaţi cheia livrată pentru a slăbi şi scoate rezervorul de vaselină.
3. Tăiaţi un colţ al pungii de vaselină de rezervă dacă doriţi să o utilizaţi integral, respectiv rupeţi partea
superioară a pungii în zona perforată pentru a utiliza doar o parte a vaselinei şi a resigila punga.
.
Rupeţi punga în zona perforată (reutilizabilă) sau tăiaţi un colţ
Sistemul de aer/lubrifiere
Lubrifierea maşinii este asigurată de sistemul extern de lubrifiere. Nivelul curent de ulei poate fi văzut pe
rezervor. Adăugaţi ulei în funcţie de necesităţi pentru a menţine un nivel de ulei corect. Avertisment! Nu
adăugaţi ulei peste marcajul „high” (nivel ridicat) de pe rezervor. Nu permiteţi scăderea nivelului de ulei sub
marcajul „low” (nivel redus) de pe rezervor, aceasta putând duce la avarierea maşinii.
MAX
Filtrul de ulei
.
Sistemul extern de lubrifiere
Pompa Manetă
TSC tavă
Casetă
filtru
Filtrul
Inel de
siguranţă separator
Sită filtru
filtru
Scoateţi sita filtrului pentru curăţare Pompa
standard
Filtrul pompei TSC
Tava de Subansam-
așchii blul flotor
.
Demontarea pompei (este prezentat rezervorul de 55 de galoane)
NOTĂ: Pompa TSC are un filtru, amplasat în partea inferioară a pompei, ce necesită de asemenea să fie
curăţat săptămânal.
Rezervorul de lichid de răcire va fi curăţat lunar (săptămânal în cazul TSC). Rezervorul poate fi scos prin
partea inferioară a maşinii pentru asigurarea unui acces mai bun, fie prin ridicarea pompelor din rezervor
(apucând platforma pompei de mânere şi ridicând-o), fie prin decuplarea furtunurilor (păstraţi o cheie în tavă)
şi a cablurilor de alimentare, în funcţie de metoda cea mai convenabilă.
Pompa
standard Capac
simplu
Pompa Tava de
Manetă TSC așchii
Demontarea rezervorului Demontarea componentelor rezervorului
.
(este prezentat rezervorul de 55 de galoane) (este prezentat rezervorul de 55 de galoane)
Întreţinerea TSC
Pompa TSC este o pompă cu roţi dinţate de precizie ce se va uza mai repede şi vor apărea pierderi de presi-
une dacă în lichidul de răcire sunt prezente particule abrazive.
• Verificaţi filtrul TSC cu sistemul în funcţiune şi fără sculă în arborele principal. Înlocuiţi filtrul atunci când
acesta este colmatat.
• După înlocuirea sau curăţarea cartuşelor filtrante, lăsaţi în funcţiune sistemul TSC fără sculă în arborele
principal timp de cel puţin un minut pentru a amorsa sistemul.
• Lichidul de răcire se va consuma mai rapid atunci când sistemul TSC este în funcţiune. Asiguraţi-vă că
menţineţi lichidul de răcire la un nivel corespunzător şi verificaţi mai frecvent nivelul acestuia (verificaţi-l la
sfârşitul fiecărui schimb de lucru de opt ore). Uzura prematură a pompei poate rezulta şi ca urmare a
funcţionării acesteia cu un nivel scăzut de lichid de răcire în rezervor.
Întreţinerea TSC1000
Înainte de orice intervenţie de întreţinere asupra sistemului de 1000 psi, deconectaţi sursa de alimen-
tare; decuplaţi-o de la reţeaua de alimentare.
Capacul Înlocuirea
senzorului Filtru suportului filtrului
.
de nivel separator de tip sac
Nivelul de
Nivelul umplere ulei
deOilumplere
Fill Level
ulei
.
Freze verticale
Freze verticale: Verificaţi nivelul de ulei în vizor în poziţia indicată. Nivelul de ulei corect este la jumătatea
vizorului. Dacă este necesară completarea uleiului, demontaţi amortizorul de zgomot de bronz din partea
superioară a casetei cu came. Turnaţi uleiul încet până la nivelul corect (capacitatea este de 6 sferturi de
galon), apoi montaţi la loc amortizorul de zgomot.
Rezervorul Capacul de
acces
Conducta de Tubul de
Reprezentare umplere ulei preaplin ulei
rotită cu 180°
.
VF 1-6 con ISO 40 VF 6 - 11 50T
NOTĂ: Maşina VF-5 cu con ISO 50 nu are un vizor de nivel; uleiul este circulat direct peste angrenaje prin
intermediul unui furtun.
Înlocuirea uleiului
1. Demontaţi capacul din tablă de pe păpuşa portsculă.
2. Demontaţi traductorul de cod şi placa de montaj a traductorului de cod.
3. Demontaţi buşonul de golire a uleiului. În timp ce se scurge uleiul, verificaţi magnetul dacă prezintă
acumulări de particule metalice.
4. Montaţi la loc buşonul de golire a uleiului şi introduceţi în carcasa cutiei de viteze 1¼ litri de ulei de trans-
misie Mobil DTE 25 prin paharul de umplere din partea superioară.
5. Montaţi la loc buşonul de preaplin; aplicaţi puţină pastă de etanşare şuruburi pe filet. (Nu utilizaţi o pastă
de asigurare şuruburi) Montaţi la loc traductorul de cod şi asiguraţi-vă că orientarea arborelui principal este
corectă.
6. Montaţi capacul din tablă, lăsaţi arborele principal în funcţiune pentru a se încălzi şi verificaţi dacă există
scurgeri.
Bușonul de
umplere ulei
EC-300/400/500 şi seria ES-5 - Maşinile orizontale mai mici nu au cutie de viteze pentru arborele principal.
EC-630/1600/2000/3000 - Demontaţi capacul din tablă pentru a avea acces la transmisie. Verificaţi nive-
lul de ulei în vizorul din partea laterală a cutiei de viteze conform figurii. Nivelul de ulei trebuie să se afle la
jumătatea vizorului. Completaţi după caz.
Golire Vizorul
ulei de ulei
Bușonul
de golire
Vizualizare nivel ulei ulei
.
EC-1600 HS-3/4/6/7
Semestrial
• Lubrifiaţi mecanismul de acţionare a magaziei, oala de scule şi glisierele schimbătorului de scule cu
vaselină roşie;
• Lubrifiaţi axul braţului cu vaselină Moly.
Anual
• Lubrifiaţi ghidajele liniare ale glisierelor schimbătorului de scule cu vaselină roşie.
Înlocuirea uleiului
EC-300
Verificaţi periodic nivelul uleiului din rezervor şi menţineţi uleiul la nivelul specificat. Nu este necesar să se
înlocuiască uleiul.
Rezervorul de ulei al
mesei rotative
Îndepărtaţi
Carcasă rândul de (6)
baie BHCS de sus
Îndepărtaţi
(3) BHCS de
pe laterale
Îndepărtaţi (8)
BHCS de jos
.
Racordul de
Plonjor supapă umplere ulei
electromagnetică Golire ulei
.
1. Demontaţi cele paiprezece (14) şuruburi BHCS ale capacului de protecţie a glisierei din dreapta a axei Z
din capătul receptorului şi glisaţi-l spre coloană.
2. Demontaţi capacul de protecţie al glisierei din stânga a axei Z: Avansaţi rapid axa Z complet spre coloană
şi rotiţi cadrul H cu 45° în sens antiorar. Demontaţi cele treisprezece (13) şuruburi BHCS de fixare a capacului
de protecţie glisieră pe receptor şi scoateţi-l prin uşa consolei de comandă.
3. Decuplaţi rezervorul din capătul indexorului mesei rotative şi obturaţi cu un dop capătul furtunului.
4. Demontaţi buşonul de golire din partea opusă a indexorului mesei rotative. Montaţi la loc buşonul în orificiu
după golirea uleiului.
5. Demontaţi buşonul din orificiul de aerisire din partea laterală a platoului.
6. Introduceţi uleiul pentru masa rotativă până când începe să se scurgă ulei prin orificiul de aerisire, apoi
montaţi buşonul în acesta.
7. Montaţi la loc furtunul rezervorului şi capacele de protecţie glisiere. Comandaţi repetat receptorul între
180° şi 0° timp de cincisprezece minute. Nivelul din rezervor va scădea pe măsură ce se continuă înlocuirea
uleiului. Completaţi cu ulei după caz până imediat sub marcajul de nivel maxim.
Aeri-
sire
Rezervorul
de ulei
Golire
Vedere din faţă Vedere laterală ulei
.
EC-400 Indexorul mesei rotative
Verificaţi nivelul lichidului de frână observând nivelul de lichid din servomecanism. Pentru a verifica EC
1600-3000, demontaţi capacul servofrânei. Capacul/ servomecanismul este amplasat în dreapta, în partea
frontală a maşinii. Servofrâna HS 3-7R este amplasată în partea maşinii pe care se află consola operatorului.
Demontaţi capacul de protecţie glisieră de pe masă şi glisaţi-l afară de pe masă.
Conducte de
aer regulator
Conductă de frână
Filtru aerisire
MAX
Servome-
MIN canism
Nivelul
de ulei Inelul de frână
.
Introducerea uleiului
Utilizaţi exclusiv Mobil DTE 25. Demontaţi filtrul de aerisire de pe ansamblul servofrânei şi introduceţi uleiul.
Nivelul corect al uleiului este situat între marcajele de minim şi maxim de pe servomecanism.
Cuplaţi capătul racordului CGA 580 al setului de încărcare/descărcare la sursa de presiune. Asiguraţi-vă că
maneta în T a ventilului de gaz este rotită complet în sens antiorar. Cuplaţi setul de încărcare/descărcare
prin strângerea cu mâna a ventilului de gaz pe supapa Schrader, apoi utilizaţi o cheie fixă pentru a-l strânge
uşor. Presurizaţi sistemul la nivelul prescris, conform diagramei referitoare la presiunile necesare în rezervor
prezentate în continuare.
NOTĂ: Utilizaţi azot uscat conform reglementărilor (clasa pentru sudură este acceptabilă), ce acceptă un
racord cu filet pe dreapta CGA 580. Nu utilizaţi aer comprimat, oxigen sau gaze inflamabile. Consultaţi ta-
belul de mai jos şi verificaţi presiunea conform poziţiilor maşinii şi păpuşii portsculă, respectiv verificaţi dacă
cilindrul este aşezat în locaş.
Frezele VR sunt echipate cu un filtru de aer (P/N 59-9088) pentru carcasa motorului. Intervalul de înlocuire
recomandat este de o lună sau mai puţin, în funcţie de mediul de prelucrare.
Filtrul de aer este amplasat în spatele capacului păpuşii portsculă. Pentru demontarea filtrului de aer, trageţi
pur şi simplu de filtru în sus; filtrul va glisa în sus afară din suport. Pentru înlocuirea filtrului, glisaţi noul filtru
de aer, orientat corespunzător pentru filtrarea aerului, în carcasa motorului. Sensul fluxului de aer în filtru este
indicat de o etichetă de pe filtrul de înlocuire.
Glisarea filtrului
Filtrul de aer în afară
(59-9088)
Placa posteri-
oară a carcasei
păpușii port-
sculă cu 5 AXE
(25-4362)
.
VR-11 Poziţia filtrului de aer
Arcul pneumatic de echilibrare şi capetele tijei vor fi înlocuite la fiecare doi (2) ani.
1. Verificaţi dacă axa A este la 0 grade înainte să începeţi. Apăsaţi butonul E-stop (oprire de urgenţă) înainte
să începeţi dezasamblarea.
2. Demontaţi capacul din tablă şi desfiletaţi cele două şuruburi SHCS 3/8-16 (1).
3. Slăbiţi şurubul SHCS 1/4-20 (2) şi strângeţi cele două şuruburi SHCS 3/8-16 (1); aceasta va menţine pre-
tensionarea camei în vederea efectuării pasului următor.
4. Demontaţi şurubul SHCS 3/8-16 de fixare a arcului pneumatic şi capetelor tijei (3).
5. Strângeţi capetele tijei pe arcul pneumatic şi asiguraţi arcul pneumatic cu cele două şuruburi SHCS 3/8-16
demontate la pasul 4.
Amortizorul
pneumatic 1
P/N 93-4367
3
.
6. Slăbiţi uşor şuruburile SHCS 3/8-16 (1). Înfiletaţi şurubul SHCS 1/4-20 pentru a pretensiona forţat în jos
cama de echilibrare (aceasta va împinge arcul pneumatic spre interior). Strângeţi acest şurub de reglare
până când fantele din camă vin în contact cu partea superioară a şuruburilor de montaj. Strângeţi cele două
şuruburi SHCS 3/8-16 (1); acestea vor menţine în poziţie cama pretensionată.
7. Montaţi la loc capacul din tablă, resetaţi butonul E-stop (oprire de urgenţă) şi ştergeţi alarmele.