Analiza economico-financiara

Profesor: Valentina Gortolomei

Tema1: Bazele teoretico-metodologice ale analizei economice

1. Obiectul si metoda analizei economice

2. Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica
3. Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica
4. Esenta metodei substitutiilor in lant(MSL)
5. Metoda diferentelor absolute(MDA) si aplicarea ei in analiza economica

1. Obiectul si metoda analizei economice

Prin analiza econimica se subintelege modul de studiere a proceselor si fenomenelor economice in intregime
apoi le descompunem in parti component in timp si spatiu si evidentiem cauzele care au dus la schimbarile
obtinute
Obiectul analizei economice il constituie studierea multilaterala si complete a activitatii economic
financiara a unitatii economice si subdiviziunilor ei reflectata printrun sistem de indicatori ai planului de
afaceri, darilor de seama si a altor surse informationale.
Prin metoda analizei economice se subintelege modul dialectic de studii a proceselor si fenomenelor
economice in mersul formarii si dezvoltarii lor

2. Notiune de indicatori, factori si rezerve in analiza economica

Elementele component e ale obiectului analizei economice sunt:
 Indicatorii (cantitativi si calitativi);(simpli si compusi)
 Factorii (pozitivi si negativi);(cantitati si calitativi);(intensivi si extensivi);(simpli si compusi)
 Rezervele (interne si externe);(curente si de perspectiva);(deschise si inchise)
 Resursele
Ca termen economic indicatorii prezinta o caracteristica cantitativa generalizata fenomenelor si proceselor
social economice in unitate cu determinarea calitativa. Indicatorii caracterizeaza existenta resurselor, gradul
de utiizare si schimbare a lor.
Factorii in analiza economica sunt priviti in 2 aspecte:
 Conditie necesara pu infaptuirea proceselor
 Ca pricina, cauza care actioneaza asupra acestor procese
Factorii sunt fortele motrice care actioneaza pozitiv sau negativ asupra proceselor si rezultatelor activitatii
economice in intreprindere.
Rezervele sunt posibilitatile nefolosite a intreprinderii sau posibilitatile de crestere a productiei imbunatatirii
calitatii ei sau reducerea costului din nou aparute pe baza aplicarii ajunsurilor progresului tehnico-
stiintific,tehnologiilor noi s.a

3. Metoda balantiera (MB) si aplicarea ei in analiza economica

Metoda balantiera (MB) se bazeaza pe egalitatea a 2 parti si se aplica in cazul unei sume si diferente de
elemente componente, exemplu poate servi urmatoarea relatie matematica:
A=a+b-c MB
ΔA=Δa+Δb-Δc
A=a*b*c MSL,MDA
𝑎
A=𝑏 MSL
Partile trebuie sa fie egale

Esenta metodei balantiere consta in aceea ca abaterea indicatorului analizat este egala cu suma abaterilor
factorilor de influenta.
In analiza economica MB este aplicata:
 Pentru a verifica daca corect a fost exprimata egalitatea a 2 grupe de indicatori economici
interdependent, exemplu poate servi formula balantei circulatiei marfurilor Si+I =VV+AE+Sf de unde
VV=Si+I-AE-Sf
ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔE-ΔSf

Problema
Exemplu de calcul a influentei factorului prin MB
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei
(3-2) factorilor
Stoc initial 1824 1903 +79 +79
Intrari 32720 36986 +4266 +4266
Stoc final 1903 1401 -502 +502
Volum vinzari 32641 37488 +4847 x
Balanta de verificare a factorilor
BVF: +4847=+79+4266+502
+4847=+4847
In analiza economica MB este aplicata:
 Pentru a verifica daca a fost corect calculata actiunea factorilor asupra indicatorului analizat cu
ajutorul altor metode.
Mereu suma marimilor influentei factorilor trebuie sa fie egala cu abatere indicatorului analizat, lipsa
acestei efalitati insemna ca factorii nu au fost evidentiati complet sau a fost comisa o greseala in calcule,
pentru acesta este necesar sa se alcatuiasca balanta de verificare a influentei factorilor
Exemlu:
VV=Ns-Ws
ΔVV=+502 m.l
Influenta ΔNs=3364m.l
Influenta ΔWs=+3866m.l

BVF
+502=-3364+3866
+502=+502
 Pentru a determina marimea influentei factorilor necunoscuti in cazul cind se cunoaste abaterea
indicatorului analizatsi influenta unui factor (sau 2,3 factori)din dependenta factoriala. Marimea
influentei factorului necunoscut este egala cu diferenta dintre abaterea indicatorului analizat si
marimea influentei factorilor cunoscuti.
 A=a*b*c*d
ΔA=+38
ΔA(a)=+13
ΔA(b)=-4
ΔA(c)=+24
ΔA(d)=?
ΔA(d)= ΔA-( ΔA(a)+ ΔA(b)+ ΔA(c))=(+38)-(+13+4+24)=+5
Concluzie:
1.In perioada analizata sa inregistrat o crestere a vol de vinzari in marime de 4847 lei
2.Cresterea mentionata a fost conditionata de majorarea intrarilor cu 4266 lei si prezenta la inceputul
perioadei a unui stoc mai mare cu 79 lei fata de cel al perioadei precedente, cresterea volumului de vinzari a
fost determinata si de reducerea marimii stocului final fata de marimea din perioada precedenta cu 502 lei.
Aceste rezultate vorbesc depre faptul ca pentru perioada analizata a fost efectuat un studio incomplete al
cererii populatiei la marfurile comercializate de intreprinderea data in urma carui fapt nu sa obtinut o
concordanta suficieta intre volumul de livrari si volumul de vinzari.
3.Rezultatul inregistrat permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul dat ca fiind
satisfacatoare insa ea dispune de careva rezerve de majorare a vinzarilor fapt asupra caruia trebuie sa fie
accentuate atentia managmentului intreprinderii in viitor.

Planul concluziei:
 Mentionarea marimi schimbarii indicatorului analizat
 Constatea influentei factorilor
 Relevarea rezervelor de crestere a indicatorilor analizati
 Mentionarea cauzelor schimbarilor evidentiate si a cailor de ameliorare a situatiei
 Aprecierea rezultatelor obtinute

Problema (Metoda Balantiera)

Sa se calculeze marimea influentei factorilor asupra volumului de vinzari reesind din urmatoarea informatie
initiala:
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta Marimea influentei
3-2 factorilor
Stoc initial 2240 1600 -640 -640
Intrari 13200 14140 +940 +940
Alte iesiri 80 40 -40 +40
Stoc final 1600 960 -640 +640
Volumul vinzari 13760 14740 +980 x

VV=Si+I-AE-Sf
ΔVV=ΔSi+I-ΔAE-ΔSf
(+980)=(-640)+(+940)-(-40)-(-640)
+980=-640+940+40+640
+980=+980
Concluzie:
Volumul de vinzari a crescut cu 980m.l ca rezultat al cresterii intrarilor, reducerii stocului final si a altor
esiri. Intreprinderea dispune de reserve de majorare a volumului vinzarior pe viitor din contul cresterii
stocului initial cu 640 mii lei. La intreprindere a fost repetata aceeasi greseala ca si in perioada precedenta(nu
sa asigurat o concordanta suficienta intre vol de intrari si vol de vinzari) ceea ce constrituie directia
principala asupra careia trebuie sa fie acordata atentia mnagerilor intreprinderii. La general situatia la
compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.

Problema (Metoda Balantiera)

Sa se calculeze influenta factorilor asupra cheltuielilor perioadei reesind din urmatoarea informative:

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Marimea influentei

factorilor
Cheltuieli 2860 3010 +150 +150
comerciale
Cheltuieli generale 3040 3940 +900 +900
si administrative
Alte cheltuieli 180 280 +100 +100
operationale
Total cheltuielile 6080 7230 +1150 x
parioadei

Chper=Chcom+Chgen+Chop
ΔChper+ ΔChgen+ ΔChop
+1150=+150+900+100
+1150=+1150
Concluzie:
Cheltuielile perioadei au crescut cu 1150 mii lei.Aceasta este o situatie nesatisfacatoare deoarece au crescut
si cheltuielile comerciale ,cheltuielile generale si administrative deasemenia si alte cheltuieli operationale.

Problema (Metoda Balantiera)

Sa se scrie formula dependentei factoriale a profitului operational fata de profitul brut, alte venituri
operationale si ch. perioadei.
Calculati influenta factorilor mentionati aplicind formula corespunzatoare.

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Marimea influentei

(3-2) factoriale
Profitul brut 10806 12064 +1285 +1258
Alte venituri 602 764 +162 +162
operationale
Cheltuielile 10680 10883 +203 -203
perioadei
Profitul operational 728 1945 +1217 x

Pop=Pbr+AVO-Chper
BVF:
+1217=+1285+162-203
+1217=+1217
Concluzie:
In perioada analizata se observa o crestere a profitului operational cu 1217 lei fapt ce se datoreaza cresterii
profitului brut cu 1258 lei , deasemenia majorarii altor venituri operationale cu 162 lei. Situatia intreprinderii
in domeniul analizat este satisfacatoare intrucit a crescut profitul operational, exceptie face doar cresterea
cheltuielilor cu 203 lei.

Problema (MB)
Sa se aprecieze exactitatea calcularii influentei factorilor la modificarea indicatorilor analizati “A” si “B”
daca:
1) Modificare indicatorului “A” a aconstituit +50 m.lei, din care datorita influentei factorilor
a=+320 m.lei
b=+105 m.lei
c=-407 m.lei
d=+32 m.lei
2) Modificarea indicatorului “B” a constituit +208 m.lei, din care datoita influentei factorilor
c=+250 m.lei
f=+103 m.lei
g=-196 m.lei
z=-57 m.lei

ΔA= Δa+Δb+Δc+Δd
BVF:
(+50)=(+320)+(+105)+(-407)+(+32)
+50=+320+105-407+32
+50=+50 CORECT
ΔB= Δa+Δb+Δc+Δd
+208=+520+103-196-57
+208≠100 INCORECT
Concluzie:
In urma aprecierii exactitatii calcularii influentei factorilor se observa ca in primul caz sa efectuat corect
calculul iar in cazul doi a fost comisa o gresela, in astfel de neclaritati este necesara balanta de verificare a
factorilor.

Problema (Metoda Balantiera)

Sa se calculeze marimea influentei factorului necunoscut “e” daca indicatorul analizat a crescut cu 20 m. lei
si este cunoscut
a=+130 m.lei
b=+140 m.lei
c=-110 m.lei
d=-90 m.lei
e=?

A(e)=ΔA(e)-(ΔA(a)- ΔA(b)- ΔA(c))

20 m.lei=20 m.lei-(+130)-(+140)-(-110)-(-90))=-50

4. Esenta metodei substitutiilor in lant (MSL)

Esenta metodei substitutiilor in lant se reduce la inlocuirea succesiva a marimii de plan(perioadei de baza)
a unui factor cu marimea lui efectiva intr-o anumita relatie presupunindu-se ca toti ceilalti factori in
momentul respectiv sunt factori cu actiune permanenta o astfel de inlocuire poarta denumirea de substitutie,
aplicarea corecta a MSL necesita respectarea urmatoarelor cerinte:
 Sa se alcatuiasca formula dependentei factoriale
 In fomula factorii sa se aranjeze in functie de criteriu conditionarilor economice (cantitativ, structural
si calitativ)
 Substitutiile se efectueaza in ordinea in care sunt aranjati factorii in formula
 Factorul substituit ramine neschimbat pina la sfirsitul calculelor

Marimea si sensul influentei factorilor asupra indicatorului rezultativ se obtin pe baza comparatiei calculului
2 cu primul 3 cu 2 s.a. Pentru calculi se aplica urmatorul tabel analitic:

Nr. calcul Nr. Factori de influenta Indicator Met. calc Influenta

substitutiei a b c analizat factoriala
1 0 a0 b0 c0 A0 x x
2 1 a1 b0 c0 Ac1 Ac1- A0 ΔA(a)
3 2 a1 b1 c0 Ac2 Ac2- Ac1 ΔA(b)
4 3 a1 b1 c1 A1 A1- Ac2 ΔA(c)

Problema
Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor prin MSL
Indicator Per. precedent Per. raportata
1.VVmii lei 2299 2384,8
2.Nr mediu salariati 64 67
3.Nr mediu zile lucratoare 286 288
1salar/an
4.Productivitatea zilnica lei 125,6 123,59

VV=Ns*Nz*Wz
Nr. calc Nr.subst Factor de influenta Indicator Met. calcul Infl. factoriala
Ns Nz Wz analizat
1 0 64 286 125,6 2299 x x
2 1 67 286 125,6 2406,7 2406,7-2299 +107,7→infl ΔNs
3 2 67 288 125,6 2423,6 2423,6-2406,7 +16,9→infl ΔNz
4 3 67 288 123,59 2384,8 2384,8-2423,6 -38,8→infl ΔWz
BVF:
2384,8-2299=107,7+16,9-38,8
+85,8=+85,8

Problema (Metoda substitutiilor in lant)

Sa se calculeze marimea influentei schimbarii numarului mediu de salariati si a productivitatii lor asupra
volumului productiei fabricate reesind din urmatoarea informatie.
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata
Volumul productiei fabricate(mii 1118,2 1155,8
lei) NS
Nr mediu de salariati 66 68
Productivitatea medie a unui 16942 16997
salariat (lei) WS

VPF=NS*WS

Nr. Nr. subst. Factorii de influenta Ind. analizat Met. calcul Influenta
calc. NS WS factoriala
1 0 66 16942 1118,2 x x
2 1 68 16942 1152,0 1152-1118,2 +33,8
3 2 68 16997 1155,8 1155,8-1152 +3,8

BVF:
1155,8-1118,2=+33,8+3,8
37,6=37,6
Concluzie:
In urma analizei efectuate se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu 37,6 mii lei, aceasta
schimbare se datoreaza cresterii nr de salariati +33,8, deasemenia majorarii productivitatii medii a unui
salariat +3,8. Situatia intreprinderii la compartimentul dat este satisfacatoare intrucit volumul productiei
fabricate sa marit.

5. Metoda diferentelor absolute (MDA) si aplicarea ei in anliza economica

Metoda diferentelor absolute conform esentei acestei metode marimea si sensul de actiune a oricarui factor se
calc prin inmultirea abaterii factorului influenta caruia o calculam la marimea efectiva a factorilor ce sunt
situari in formula de calcul pina la el si marimea perioadei de baza (planificata) a factorilor situati in formula
dupa el.
Matematic aceasta se scrie in felul urmator:
ΔA(a)= Δa*b0*c0
ΔA(b)=a1* Δb*c
ΔA(c)=a1*b1* Δc
La aplicarea acestei formule se respecta acelesi cerinte ca si la metoda substitutiilor in lant(MSL).
Problema
Exemplu: Metoda Diferentelor Absolute
Indicator Per. precedenta Per. raportata Abaterea absoluta
1.VV,mii lei 2300 2350,4 +50,4
2.Nr mediu salariati 175 178 +3
3.Nr mediu zile lucratoare, 358 355 -3
1salar/an
4.Productivitatea zilnica, lei 36,712 37,196 +0,484

VV=Ns*Nz*Wz
1) Influenta modificarii NS
ΔNS*NZO*WZO=(+3)*358*36,712=+39,4 m.lei
2) Influenta nr. mediu de zile lucratoare /1sal
NS1* ΔNZ*WZO=178*(-3)*36,712=-19,6 m.lei
3) Influenta modificarii WZ
NS1*NZ1* ΔWZ=178*355*(+0,484)=+30,6 m.lei

BVF:
+50,4=39,4-19,6+30,6
+50,4=+50,4

Problema (MSL si MDA)

Sa se scrie formula dependentei factoriale a volumului productiei fabricate din nr mediu de salariati, nr
mediu de zile lucrate de un salariat pe an si productvitatea medie pe zi a unui salariat.
Sa se calculeze marimea influentei factorilor mentionati prin MSL si MDA.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta

(pentru MDA)
(3-2)
Volumul productiei 59276,71 60874,86 +1598,15
fabricate,mii lei
Nr mediu de salariati 155 150 -5
(NS)
Nr mediu de zile lucrate 264 268 +4
de un salariat pe an (NZ)
Productivitatea medie pe 1448,6 1514,3 +65,7
zi a unui salariat (WZ)

Nr. Nr. Fatori de influenta Indicator Met. calcul Influenta factoriala

calcul substitutiei NS NZ WZ analizat
1 0 155 264 1448,6 59276,71 X X
2 1 150 264 1448,6 57364,56 57364,56-59276,71 -1912,15
3 2 150 268 1448,6 58233,72 58233,72-57364,56 +869,16
4 3 150 268 1514,3 60874,86 60874,86-58233,72 +2641,14
VPF=NS* NZ* WZ
BVF:
60874,86-59276,71=-1912,15+869,16+2641,14
+1598,15=+1598,15

Calculare prin MDA

1) Influenta ΔNS
ΔNS*NZ0*WZ0=
=(-5)*264*1448,6=-1912,15

2) Influenta ΔNZ
NSi* ΔNZ*WZ0=
=150*(+4)*1448,6=+869,16

3) Influenta ΔWZ
NSi*NZi*ΔWZ=
=150*268*(+65,7)=+2641,14
Concluzie:
In urma analizarii se observa o crestere a volumului productiei fabricate cu +1598,15 mii lei. Aceasta se
datoreaza cresterii numarului mediu de zile lucrate de un salariat pe an cu +869,16 si cresterii productivitatii
medii pe zi a unui salariat +2641,14, insa din motiv ca numarul mediu de salariati a scazut cu -5 influenta
factoriala la acest capitol este -1912,15. Totusi situatia intreprinderii este satisfacatoare.

Problema (MSL si MDA)

Sa se scrie formula dependentei factoriale a salariului mediu anual a unui muncitor fata de nr mediu de zile
lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si salariul mediu pe ora.
Aplicind metoda diferentelor absolute(MDA) si metoda substitutiilor in lant(MSL) sa se calculeze marimea
influentei factorilor.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta

(pentru MDA)
(3-2)
Salariul mediu anual a unui 46444,8 77376,0 +30931,2
salariat, lei
Numarul mediu de zile lecrate 246 248 +2
de un anumit salariat pe an (NZ)
Durata medie a zilei de lucru 8,0 7,8 -0,2
(D)
Salariul mediu pe ora a unui 23,6 40,0 +16,4
salariat, mii lei (Sh)
Nr. Nr. Fatori de influenta Indicator Met. calcul Influenta
calcul substitutiei NZ D Sh analizat factoriala
1 0 246 8,0 23,6 46444,8 x x
2 1 248 8,0 23,6 46822,4 46822,4-46444,8 +377,6
3 2 248 7,8 23,6 45651,8 45651,8-46822,4 -1170,6
4 3 248 7,8 40,0 77376 77376-45651,8 +31724,2

Sn=NZ*D*Sh
BVF:
77376-46444,8=+377,6+(-1170,6) +31724,2
+30931,2=+30931,2

Calculare prin MDA

1) Influenta NZ
ΔNZ*D0*Sh0=
=(+2)*8,0*23,6=377,6

2) Influenta D
NZi* ΔD*Sh0=
=248*(-0,2)*23,6=1170,6

3) Influenta Sh
NZi*Di* ΔSh=
=248*7,8*(+16,4)=31724,2
Concluzie:
In urma analizei salariul mediu annual a unui salariat a crescut atingind cifra +30931,2 aceasta se datoreaza
nr mediu de zile de un anumit salariat pe an care a influentat ajungind la +377,6 si salariului mediu pe ora a
unui salariat cu +31724,2. Durata medie a zilei de lucru a scazut cu -0,2 ceea ce a facut ca la acest capitol
influenta factoriala sa fie de -1170,6. La general situatia intreprinderii este satisfacatoare.

Problema (MSL si MDA)

Sa se scrie formula dependentei factoriale a productivitatii medii anuale a unui salariat fata de numarul mediu
de zile lucrate de un muncitor pe an, durata medie a zilei de lucru si productivitatea medie pe ora a unui
muncitor.
Sa se calculeze influenta factorilor mentionati prin MSL si MDA.

Calculare prin MSL

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta

(pentru MDA)
(3-2)
Productivitatea medie pe 219996 216662 -3334
an a unui muncitor, mii
lei (WS)
Numarul mediu de zile 280 281 +1
lucrate de un salariat pe
an (NZ)
Durata medie a zilei de 8,1 7,9 -0,2
lucru (ore) (D)
Productivitatea medie pe 97,0 97,6 +0,6
ora a unui muncitor (Wh)

Nr. Nr. Factori de influenta Indicator Metoda de calcul Influenta

calcul substitutiei NZ D Wh analizat factoriala
1 0 280 8,1 97,0 219996 x x
2 1 281 8,1 97,0 220781,7 220781,7-219996 +785,7
3 2 281 7,9 97,0 215330,3 215330,3-220781,7 -5451,4
4 3 281 7,9 97,6 216662,2 216662,2-215330,3 +1331,9

BVF:
216662,2-219996=+785,7+(-5451,4) +1331,9
-3333,8=-3333,8

Calculare prin MDA

1) Influenta NZ
ΔNZ*D0*Wh0=
=(+1)*8,1*97,0=785,7

2) Influenta D
Nzi*ΔD*Wh0=
281*(-0,2)*97,0=-5451,4

3) Influenta Wh
NZi*Di*ΔWh
=281*7,9*(+0,6)=1331,9
Concluzie:
In perioada analizata productivitatea medie pe an a unui muncitor a scazut atingind cifra -3333,8. La aceasta
a influentat durata medie a zilei de lucru -5451,4. Nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an este +785,7 iar
productivitatea medie pe ora a unui muncitor este +1331,9. Situatia intreprinderii la compartimentul analizat
este nesatisfacatoare WS=-3333,8
Tema 2: Analiza volumului de vinzari

1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari

2. Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura
3. Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri
4. Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari
5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a
comertului si volumul de vinzari
1. Analiza indeplinirii planului si a schimbarilor in dinamica volumului de vinzari
Pentru a aprecia schimbarea in dinamica volumului de vinzari pe totalult intreprinderii se calculeaza abaterea
absoluta si ritmul de crestere in baza urmatorului tabel

Tabelul 1: Analiza volumului de vinzari in dinamica

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Ritmul de crestere
(3-2) (3/2*100)
VV,mii lei 3895 4750 +855 121,95

Concluzie:
Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca la nivel de intreprindere volumul de vinzari a crescut cu 21,95%
fata de anul precendent sau cu 855 m.lei aceasta permite a aprecia activitatea intreprinderii la compartimentul
dat ca fiind satisfacatoare.
Analiza dinamicii volumului de vinzari se complecteaza prin studierea lui mai detaliata pe trimestre sau pe
luni aceasta permite efectuarea unui studiu mai profund al vinzarilor evidentierea sezonierii vinzarilor cit si a
nivelului de regularitate a satisfacerii cererii populatiei in diverse perioade ale anului, in acest ca se aplica
tabelul

Tabelul 2: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe trimestrele anului

Indicatori Per.precedenta Per.raporata Abaterea absoluta Ritmul de crestere
Mii lei (3/2*100)
(3-2)
1 880,3 1044,7 +164,4 118,7
2 948,7 1159,3 +210,6 122,3
Total prima 1829 2204 +375 120,5
jumatate de an
3 1046 1276 +230 121,9
4 1020 1264 +244 123,9
Total a 2 jumatate 2066 2540 +474 122,9
de an
Total pe an 3895 4750 +855 121,95

Concluzie:
Cresterea mentionata a volumului de vinzari este rezultatul ritmurilor inalte de vinzari in fiecare trimestru
ceea c confirma faptul ca cerintele populatiei au fost satisfacute.
La urmatoarea etapa se urmareste dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate, forme de vinzari
s.a.
Volumul de vinzari a intreprinderii comerciale este rezultatul activitatii unui numar de activitati operative
deaceea metodologia analizei volumului de vinzari prevede recautarea schimbarii lui pe sectoare de
activitate, acesta directive de analiza se efecteaza cu scopul de a stabili aportul fiecarei subdiviziuni in
rezultatul final si posibilitatea evidentei calitatii activitatii fiecarei subdiviziuni. In acest caz se aplica tabelul

Tabelul 3: Analiza evolutiei sau dinamicii desfacerii intrprinderii pe sectoare de activitate

Sectoare de Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Ritmul de crestere
activitate (3-2) %
(3/2*100)
Total vinzarii, mii 3895 4750 +855 121,95
lei inclusiv:
Sectorul “A” 2615 3160 +545 120,84
Sectorul “B” 1280 1590 +310 124,22

Concluzie:
In perioada analizata se constata un ritm mai accentuat de crestere a volumului de vinzari pe sectorul B fata
de cele inregistrate pe sectorul A si pe totalul intreprinderii. Ritmurile diferentiate pe sectoare de activitate
pot fi explicate pe de o parte prin orientarea cererii populatiei spre anumite grupuri sau sortimente care sunt
diferentiate pe sectoarele analizate sau prin locul plasarii sectorului B in localitatea data.

2. Analiza vinzarilor pe grupe de marfuri si in structura

Analiza pe grupuri de marfuri se efectueaza pentru a evidentia situatia in directia aprovizionarii populatiei
cu unele sortimente de marfuri alimentare sau nealimentare, pentru aceasta se calculeaza abaterea volumului
de vinzari fata de perioada de baza pe grupe de marfuri iar in cadrul fiecarei grupe pe sortimente, aceasta
etapa a analizei este necesara in primul rind pentru a cunoaste tendintele cererii pentru unul sau alt tip de
marfuri.
In acest scop se intocmeste tabelul de tipul

Tabelul 4: Analiza dinamicii volumului de vinzari pe grupe de marfuri

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Ritmul de
crestere
∑ mii lei Ponderea% ∑ mii lei Ponderea % ∑ mii lei Ponderea%
1.produse 1994 51,2 2513 52,9 +519 +1,7 110,0
alimentare
2.produse 1901 48,8 2237 47,1 +336 -1,7 102,8
nealimentare
3.total 3895 100 4750 100 +855 - 121,95
vinzari
3895…100%
1994…x
X=1994*100 /3895
Concluzie:
Cresterea volumului de vinzari la nivelul intreprinderii a fost conditionata de majorarea vinzarilor atit la
produsele alimentare cit si nealimentare, insa putem mentiona faptul ca la prousele alimentare sa inregistrat
un ritm mai inalt (110%) decit la cele nealimentare(102,8%), prin urmare putem face concluzie ca aceste
ritmuri sunt rezultatul cererii pe piata la grupele corespunzatoare de marfuri. La general situatia la
copartimentul dat poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
Concluzie finala:
Pentru un studiu mai profund al cererii in continuare se analizeaza schimbarea volumului de vinzari pe
sortimente de marfuri, rezultatele acestei directii de analiza servesc ca informatie initiala pentru elaborarea
unui sortiment nou de marfuri pentru perioada viitoare.

3. Analiza factoriala a volumului de vinzari. Analiza factorilor legati de factorii fondurilor de marfuri
Factorii ce influenteza asupra modificarii volumului de vinzari din interiorul intreprinderii sunt impartiti in 3
grupe
 Fatori legati de fondurile de marfuri
 Factori legati de forta de munca si eficienta utilizarii ei
 Factori legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii batezi tehnico materiale a comertului
In prima grupa de factori se precauta sensul si marimea influentei urmatorilor factori
 Modificarea stocului initial si final
 Modificarea altori esiri din marfuri
 Modificarea intrarilor de marfuri
 Dependent dintre acesti facori si volumul de vinzari se exprima prin formula
VV=Si+I-AE-Sf
ΔVV=ΔSi+ΔI-ΔAE-ΔSf

Problema
Exemplu: Calculul influentei factorilor fondurilor de marfuri supra VV
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta Influenta factoriala
Si 11870 12200 +330 +330
I 62920 63580 +660 +660
AE 310 250 -60 +60
Sf 12200 12300 +100 -100
VV 62280 63230 +950 x

VV=Si+I-AE-Sf
BVF:
+950=+330+660+60-100
+950=+950
Concluzie:
In perioada analizata sa obtinut o majorare a volumului de vinzari(VV) cu 950 lei. Aceasta sa datorat majorrii
stocului initial si a intrarilor (I) cit si a reducerilor altor esiri (AE). Totodata sa inregistrat o majorare a
stocului final ce a dus la diminuarea vinzarilor cu 100 lei. Putem mentiona ca aceasta marime constituie o
rezerva interna de majorare a vinzarilor in viitor, in cazul daca va fi asigurata o concordanta mai precisa intre
I si VV. La general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca satisfacatoare.
In cazurile cind:
Concluzii:

 VVef > VVplan

Si1 = Si0
I1 > I0
Sf1 < Sf0
la acoperirea volumului de vinzari au contribuit intrarile de marfuri, insa acestea nau fost suficiente
pentru satisfacerea cererii in crestere ceea ce a facut ca intreprinderea sa consume o parte din fondul de
marfe prevazut a ramine in stoc la finele perioadei, evolutia scopului final semnifica tendinta de crestere
a vinzarilor pentru perioada viitoare deaceea este necesara o aprovizionare suplimentara in si concordanta
cu volumul si structura cererii.

 VV1 > VV0

Si1 > Si0
I1 > I0
Sf1 < Sf0
in cazul dat la acoperirea planului vinzarilor au contribuit toate cele 3 elemente si in acest caz se
manifesta tendinta de crestere a cererii care ridica aceleasi problem prinvind asigurarea fondului de marfa
pentru perioada urmatoare.

 VV1 < VV0

Si1 < Si0
I1 < I0
Sf1 > Sf0
cauza diminuarii vinzarilor (neindeplinirii planului) o constituie neindeplinirea intrarilor de
marfuri,situatia negativa la vinzari se explica ca intreprinderea sa inceput activitatea cu un scop initial
mai mic decit cel planificat(perioada de baza) avind in vedere insuficienta fondului de marfa sar fi impus
participarea stocului final la acoperirea vinzarilor ceea ce nu urmarim in cazul dat. Majorarea stocului
final fata de planul de baza poate fi rezultatul neritmicitatii intrarilor sau al aprovzionarii cu marfuri care
nu corespund cererii din punct de vedere calitativ si sortimental, in acest caz activitatea intreprinderii este
nesatisfacatoare si trebuie de luat masuri pe linia fundamentarii planului circulatiei marfurilor si al
regularitatii intrarii.

4. Analiza cauzala dintre factorii fortei de munca si volumul de vinzari

Principalii factori ai fortei de munca de care depinde cresterea volumului de vinzari fata de perioada de baza
sau indeplinirea planului la volumul de vinzari sunt:
 Asigurarea cu forta de munca necesara
 Stabilirea unui orar de lucru efectiv
 Folosirea efectiva a timpului de munca pe parcursul zilei
 Sporirea efcintei utilizarii fortei de munca

VV=NS*WS
Problema
Exemplu de calcul a influentei factorilor generali ai fortei de munca asupra volumului de vinzari:
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta
VV,mii lei 62280 63360 +1080
Nr salariati 640 634 -6
WS, lei 97313 99937 +2624

1) Influenta ΔNS
(-6)*97313=-584 mii lei

2) Influenta ΔWS
634*(+2624)=+1664 mii lei

BVF:
+1080=-584+1664
+1080=+1080
Concluzie:
In perioada analizata a avut loc o crestere a vinzarilor cu 1080 mii lei in fond din contul cresterii
productivitatii muncii influenta careia a constituit o crestere a vinzarilor cu 1664 mii lei, totodata
necomplectarea personalului cu 6 persoane a dus la diminuarea vinzarilor cu 584 mii lei, pozitiv e faptul ca
aceasta dimunuare a fost compensata de sporirea vinzarilor pe baza productivitatii muncii. situatia data poate
fi apreciata ca fiind satisfacatoare.
In continuare analiza actiunii factorilor fortei de munca poate fi adincita prin precautarea influentei factorilor
detaliati ai fortei de munca cum ar fi: nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an, durata medie a zilei de
munca, productivitatea medie pe ora a unui salariat.

Formulele dependentei factoriale sunt urmatoarele:

VV=NS*NZ*WZ
VV=NS*NZ*D*Wh

Problema
Exemplu de calcul a marimii influentei factorilor detaliati asupra volumului de vinzari
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea absoluta
Nr mediu de salariati NZ 640 734 +94
Nr mediu de zile lucrate 279 271 -8
de un salariat pe an
Productivitatea medie pe 348,79 368,8 +20,01
zi a unui salariat WZ, lei
Volumul de vinzari, mii 62280 63360 +1080
lei

VV=NS*NZ*WZ
1) Influenta nr de salariati ΔNS
(-6)*279*348,79=-583,8
2) Influenta ΔNZ
634*(-8)*348,79=-1769,06

3) Influenta ΔWZ
634*271*20,01=+3437,9

BVF:
+1080=-583,8-1769,1+3437,9 ?????????????
Concluzie:
Cresterea mentionata a volumului de vinzari in fond a fost conditionata de sporirea productivitatii medii pe zi
ceea ce constituie un moment pozitiv in organizarea procesului de utilizare a resurselor umane la
intreprindere, in acelasi timp trebuie mentionat ca a avut loc nr mediu de zile lucrate de un salariat pe an
ceea ce a dus la diminuarea volumului de vinzari cu 1769,06 mii lei, aceasta constituie o rezerva inerna de
majorare a vinzarilor in viitor, la general situatia la compartimentul dat poate fi apreciata ca fiind
satisfacatoare

Problema
Sa se aprecieze schimbarile in dinamica volumului de vinzari pe sectoare de activitate.

Sectoare de Volumul de vinzari Abaterea absoluta Ritmul de crestere

activitate (3-2) %
Perioada Perioada raportata
(3/2*100)
precedenta
A 36820 37064 +244 100,66
B 21904 20197 -1707 92,20
C 26882 27983 +1101 104,09
Total 85606 85244 -362 99,57

Concluzie:
Pe baza rezultatelor obtinute se constata ca sectorul de activitate A fata de perioada precedent a crescut
100,66% , aceeasi situatie este si la sectorul C 104,09%. La nivelul sectorului B observam o neindeplinire a
planului 92,20% ceea ce a influentat asupra totalului tuturor sectoarelor 99,57%. Situatia intreprinderii este
nesatisfacatoare.

Problema
Sa se aprecieze cit de regulat au fost satisfacute cerintele populatiei la marfurile vindute pe parcursul
trimestrelor din perioada analizata.

Trimestre Anul precedent Anul raportat Abaterea absoluta Ritmul de crestere

(3-2) (3/2*100)
1 18860 17294 -1566 91,69
2 17684 17660 -24 99,86
3 17680 17324 -356 97,98
4 18007 18625 +618 103,43
Total 72231 70903 -1328 98,16
Concluzie:
Analizind rezultatele obtinute utem observa ca in trimestrul 1 nu au fost satisfacute cerintele populatiei decit
doar 91,69%, trimestrul 2 99,86%, trimestrul 3 97,98%, ceea ce nu putem spune de semestrul 4 in care au
fost satisfacute cerintele populatiei la marfuri 103,43%.
In general situatia intrepinderii este nesatisfacatoare 98,16% asupra acestui rezultat a influentat sectoarele 1,
2 si 3 ceea ce nu putem spune de sectorul 4.

5. Analiza cauzala dintre factorii legati de starea, dezvoltarea si eficienta utilizarii bazei tehnico materiala a
comertului si volumul de vinzari
In cadrul acestei grupe de factori se precauta in ce masura intreprinderea comerciala este asigurata cu
mijloace fixe si cit de efectiv sunt ele utilizate. Tinind cont de faptul ca in unitatile comerciale exista o
particularitate a componentei mijloacelor fixe si anume aici predomina parte pasiva a lor care se exprima prin
suprafetele comerciale, in aceasta grupa de factori se aplica urmatoarele formule:
VV=S*VV/1m2
VV=S*NZ* VV/1m2*zi
VV=S*NZ*D* VV/1m2*h
Insa aceste dependente se aplica pentru unitatile care aplica metoda de autoservire

Pentru unitatile care aplica metoda clasica de vinzare folisim formulele:

VV=Ne*VV/1l
VV=Ne*NZ*VV/1l
VV=Ne*NZ*DVV/1l-h
In ambele cazuri pentru calculele marimii influentei factorilor poate fi aplicata MSL sau MDA.
Tema 3: Analiza stocurilor de marfuri in unitatile comerciale

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica

2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii
3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

1. Analiza starii stocurilor de marfuri si a schimbarilor in dinamica

Necesitatea satisfacerii neintrerupte a cerintelor cumparatorilor cere mentinerea in reteaua comerciala a unor
stocuri a caror marime si structura sa asigure continuitatea vinzarilor de marfuri.
Marimea stocurilor de marfuri din motivul ca trebuie constant sa corespunda marimii vinzarilor se
normeaza,normativele stocurilor de marfuri se elaboreaza pe trimestru cit pe intregime in intreprindere atit si
pe grupe de marfuri, principalul indicator care caracterizeaza starea stocurilor de marfuri este gradul de
corespundere marimii normate exprimata in zile si in valoare:
𝑆𝑀 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
SMzile=
𝑉𝑉 𝑧𝑖𝑙𝑛𝑖𝑐
𝑉𝑉∗𝑉 (𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎)
SMvaloare=
𝑇 (𝑡𝑖𝑚𝑝)
Deoarece normativul se stabileste pe trimestru si analiza in primul rind se efctueaza pe trimestru.
Scopul acestei directii de analiza il constituie stabilirea cauzelor cresterii respective scaderii fata de normativ
a stocurilor in scopul fundamentarii planului de vinzare a marfurilor in concordanta cu cerinta cererii.
Prin stabilirea normativelor stocurilor de marfuri se urmarste determinarea unei astfel de marimi iar in cadrul
acesteia o astfel de structura incit vinzarile sa fie asigurate in mod continuu si cu cheltuieli rationale.
Pentru analiza respectarii normativelor se aplica urmatorul tabel:

Tabel 1: Analiza respectarii normativileor la stocurile de marfuri

Trimestre Normat SM SM Efective Abaterea
Incep perioadei Sf perioadei Initiala Finala
∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile
1 5620 56,8 6325 60,3 6200 59,1 +705 +3,5 +580 +2,3
2 5835 60,2 6200 62,2 5900 59,2 +365 +2,0 +65 -1
3 5865 57,1 5900 55,1 5860 54,7 +35 -2 -5 -2,4
4 5940 53,2 5860 50,1 5965 51,0 -80 -3,1 +25 -2,2

Concluzie:
Rezultatele obtinute arata ca in trimestrul 1 la intreprindere era un surplus de stocuri corespunzator de 705
mii lei si 580 mii lei, aceasta vorbeste despre faptul ca la intreprindere la acest trimestru au fost imobilizate in
mod national mijloacele material si banesti, posibil in urma a careva masuri intreprinse de managementul
intreprinderii stocurile sau redus intrimestrul 2 insa la inceputul trimestrului 3daca situatia era cit de cit
normala a finele trimestrului a fost admisa o lipsa de stocuri fata de marimea normata ceea ce a dus la
modificari negative in trimestrul 4, prin urmare putem spune ca starea stocurilor de marfuri la intreprindere
este nesatisfacatoare.
Analiza continue cu precautarea starii stocurilor de marfuri pe grupe sau tipuri de marfuri in parte, aceasta
permite o studiere mai profunda a starii stocurilor de marfuri.
Tebel 2: Aprecierea starii stocurilor de marfuri pe structura
Grupe La inceputul perioadei La finele perioadei
de norativ efectiv abaterea normativ efectiv abaterea
marfuri
∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile ∑ zile
A 634 63,0 648 64,9 +14 +1,9 721 71,7 725 72,6 +4 +0,9
B 2150 93,8 2265 97,5 +115 +3,8 2880 99,5 2 99,4 +25 -0,1
C 650 47,8 723 52,6 +73 +4,7 630 46,4 610 44,3 +20 -2,1
D 660 42,4 850 54,7 +190 +12,3 710 45,6 700 45,0 -10 -0,6
E 380 127,3 360 118,2 -20 -8,1 380 127,3 370 121,5 -10 -5,8
Total 4993 50,5 +427 +1,6 5243 47,2 5224 45,0 -19 -2,2

Concluzie:
Rezultatele obtinute arata ca pe total unitatea economica la inceputul perioadei s-a inregistrat un surplus de
stocuri, la finele perioadei situatia a trecut intr-o lipsa atit in expresie valorica cit si in zile. La formarea unui
surplus la inceputul perioadei a dus surplusul inregitrat la produsele B si D. La aceste produse s-au redus
essential stocurile la finele perioadei corespunzator de la 115 mii lei la 25 mii lei si de la 190 la -10 mii lei.
Astfel putem spune ca aproape nu sa redresat situatia si la stocurile de marfuri la produsele E. Rezultatele
mentionate in ansamblu servesc ca baza pentru elaborarea deciziilor de gestiune a stocurilor pe viitor.

𝑆𝑀1 𝑆𝑀𝑛
+𝑆𝑀2+⋯
2 2
Smedii=
𝑛−1
Deoarece marimile stocurilor la date anumite ne dau o caracteristica incompleta pe perioada analizata in
mersul analizei este necesar de studiat stocurile medii de marfuri care se calculeaza ca o medie cronologica:
𝑆𝑀1 𝑆𝑀𝑛
+𝑆𝑀2+⋯
2 2
SM= pentru cazul cind avem informatie pentru starea si marimea stocurilor la date
𝑛−1
anumite.
𝑉𝑉∗𝑉
In mod general Smedii se determina dupa formula: SM=
𝑇𝑖𝑚𝑝

2. Analiza factoriala a stocurilor de marfuri medii

Factorii principali ce influenteaza modificarea modificarea stocurilor de marfuri medii sunt:
1) Modificarea V din vinzari
2) Modificarea structurii vinzarilor
3) Modificarea vitezei de circulatie a marfurilor
4) Modificarea calitatii marfurilor
5) Modificarea dintre cerere si oferta
6) Modificarea distantei de la furnizor

Modificarae VV:
Cu cit se realizeaza mai multe marfuri cu atit ma mare trebuie sa fie stocuriloe de marfuri, insa aceasta
dependenta nu este direct proportionala deoarece R de sporire a stocurilor de marfuri este mai mic decit
R(ritmul) de sporire a VV, aceasta dependenta poate fi prezentata astfel:
Rsporire(stocurilor de marfuri)= √𝑅𝑠𝑝𝑜𝑟𝑖𝑟𝑒(𝑉𝑉)
Astfel la o majorare a VV in dinamica cu 14% stocurile de marfuri trebuie sa creasca doar cu 3,75%
3,75%=√14%

Pentru a determina marimea si sensul influentei modificarii VV se aplica dependenta factoriala:

𝑉𝑉∗𝑉𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎
SM=
𝑇𝑖𝑚𝑝
Influenta acestor factori se calculeaza doar prin metoda MSL
Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra stocurilor medii:
Tabel 3:
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata
VV,mii lei 4321 4501
SM, mii lei 1284 1300
Viteza, zile 107 104

Calculul influentei factorilor asupra stocurilor medii

Nr.calcul Nr.substitutiei Factori de influenta Indicatorul Metoda de calcul Influenta
VV V analizat factoriala
1 0 4321 107 1284 X X
2 1 4501 107 1338 1338-1284 +54
3 2 4501 104 1300 1300-1338 -38

𝑉𝑉∗𝑉 4501∗107
SM= = =1338 mii lei
𝑇 360

BVF:
1300-1284=54-38
+16=+16

Concluzie:
Deci cresterea marimii stocurilor medii cu 16 mii lei a fost conditionata de sporirea vinzarilor, influenta
acestui factor a dus la majorarea stocurilor medii cu 54 mii lei, in acelasi timp s-a inregistrat o accelerare a
vitezei de rotatie a marfurilor cu 3 zile ceea ce a redus stocurile de marfuri cu 38 mii lei. La general situatia
poate fi apreciata ca fiind satisfacatoare.

Analiza factoriala a SM poate fi efectuta pe urmatoarele trepte:

1) Pe sectoare de activitate
2) La nivelul grupelor de marfuri
3) La nivelul sortimentelor de marfuri comercializate

Se efectueaza in toate aceste cazuri analiza factoriala SM pe baza aceeasi dependente factoriale, numai ca in
aceste cazuri se aplica metoda indicatorilor recalculati.

Tabel 4: Calculul influentei factorului asupra stocurilor marfurilor medii pe sortimente de marfuri
Grupe de SM, mii lei Abaterea Inclusiv in urma
marfuri Normativ Recalculat Efectiv absoluta ΔVV ΔV
A 1 2 3 4=3-1 5=2-1 6=3-2
A 290 295 310 +20 +5 +15
B 400 471 420 +20 +71 -51
.
.
.
Total 1284 1338 1300 +16 +54 -38

𝑉𝑉𝑜∗𝑉𝑜 𝑉𝑉1∗𝑉𝑜 𝑉𝑉1∗𝑉1

SM= ΔMrec= SM1=
𝑇𝑜 𝑇𝑜 𝑇1

SM0=290
SM1=310
VV0=840 grupa A
VV1=856
V0=124
V1=130

856∗124
SMrec= = 295 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
360

Grupe de Structura VV% Stoc de Numere Influenta

marfuri Normativ Efectiv Abaterea marfuri procentuale Δstructura VV
normativ
A 1 2 3=2-1 4 5=3*4 6=total 5/100
1. alimentare 60 63 +3 514 +1542 X
2.nealimentare 40 37 -3 770 -2310 X
Total 100 100 - 1284 -768 -768/100=7,68
mii lei

Concluzie:
In cazul examinat stocurile medii pe unitatea comerciala sau redus aproximativ cu 7,7 mii lei, ca urmare a
faptului ca in structura vinzarilor sa majorat ponderea produselor alimentare pentru care termenul de pastrare
este mult mai redus si prin urmare si marimea lor in stoc este mai mica.
Acest rezultat poate fi apreciat negativ daca modificarea structurii vinzarilor a fost generata de existenta unor
neajunsuri pe linia aprovizionarii si comercializarii marfurilor, iar daca modificarile au avut loc ca urmare la
cerintele pietei situatia poate fi apreciata la un nivel suficient.

Pentru a determina marimea si sensul influentei schimbarii vitezei de circulatie a marfurilor asupra …………
𝑉𝑉∗𝑉
se aplica aceeasi dependent factoriala SM= . La majorarea duratei de rotatie a marfurilor(viteza de
𝑇
circulatie) are loc o incetinire a rotatiei iar la reducerea duratei o accelerare.
Viteza de rotatie influenteaza in sensul micsorarii stocului atunci cind are loc o accelerare a ei, adica cu cit
viteza va fi mai accelerata cu atit stocul va fi mai mic deci inseamna ca marimea stocului este in raport invers
proportional cu viteza de circulatie a marfurilor.
Pentru a calcula marimea influentei acestor factori se foloseste MSL(pentru cazul-total pe intreprindere) I
metoda indicatorilor recalculati(pentru cazul calcularii pe grupuri si sortimente de marfuri).
Vezi exemplul tabelul 3 si 4 la MSL.

3. Analiza vitezei de circulatie a marfurilor

𝑉𝑉
Nr.rotatii= “+”
𝑆𝑀(𝑟𝑜𝑡𝑎𝑡𝑖𝑖)
𝑆𝑀∗𝑇
Dur.1 rotatii= (zile) “-“
𝑉𝑉

1) Constatam marimea indicatorului

2) Calculam Δ(abaterea)
3) Calculam influenta factoriala

In mersul analizei se calculeaza marimea acestui indicator dupa formulele sus prezentate apoi se apreciaza
schimbarile in dinamica calculind abaterea absoluta pe total unitatea comeciala cit si pe grupe de marfuri,
este bine sa se urmareasca schimbarea vitezei de circulatie a marfurilor parallel cu schimbarea volumului de
vinzari si a stocurilor medii, aceasta permite a urmari cum se pastreaza tendinta modificarii acestor
indicatori, tabelul aplicat:

Tabel 5: Analiza dinamicii vitezei de circulatie a marfurilor, stocurilor si vinzarilor

Grupe VV, mii lei SM, mii lei V, zile
de
marfuri plan efectiv %indeplinirea normativ efectiv acoperirea plan efectiv Δ
planului normativului
A 840 856 101,9 290 310 106,9 124 130 +6
B 900 1060 117,8 400 420 105 160 143 -17
Total 4020 3980 99,0 1284 13338 104,2 115 121 +6

O reducere a volumului de vinzari si cresterea stocului au conditionat incetinirea vitezei de circulatie a

marfurilor. In urma incetinirii vitezei de circulatie a marfurilor intreprinderea a fost nevoita sa efectueze
3980
investitii de mijloace banesti suplimentare in suma de (+6)* =+66 mii lei.
360

Viteza de circulatie se modifica sub influenta directa a volumului de vinzari, structurii vinzarilor si a stocului
mediu.
Influenta modificarii volumului de vinzari si a stocului mediu se determina prin MSL la nivel de
intreprindere, iar pe grupe si sortimente de marfuri si subdiviziuni-metoda indicatorilor recalculati.

Tabel 6: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra vitezei de circulatie a marfurilor prin
medoda indicatorilor recalculati:
Grupe de V, zile Abaterea Inclusiv in urma
marfuri plan recalculat efectiv absoluta ΔSM ΔVV
A 124 132,8 130 +6 +8,8 -2,8
B 160 168 143 -17 +8 -25
Total 1115 1119,8 1121 +6 +4,8 +1,2
Concluzie:
Incetinirea vitzei de rotatie cu 6 zile a fost conditionata atit de modificarea stocurilor medii cit si a volumului
de vinzari corespunzator cu 4,8 si 1,2 zile. Rezultatul obtinut vorbeste despre necesitatea efectuarii unei
analiza mai profunde pentru a argumenta si motiva rezultatul.

Deoarece unitatile economice comercializeaza de regula o gama variata de marfuri fiecare avind o durata a
unei rotatii specifice aceasta se extinde asupra vitezei medii pe total intreprindere, marimea influentei
modificarii structurii vinzarilor se determina prin:
Tabel 7: Metoda numerelor procentuale tabel calculul influentei modificarii structurii procentuale
Grupe de VV,% V, zile plan Nr Infl. Δstr.
marfuri plan efectiv Δ procentual
Alimentare 60 63 +3 20,4 +61,2 X
Nealimentare 40 37 -3 38,2 -114,6 X
Total 100 100 - - -53,4 53,4/100=0,5
zile

Concluzie:
In perioada analizata viteza medie pe unitate comerciala s-a accelerat cu 0,5 zile ca urmare a modificarii
structurii vinzarilorin directia cresterii ponderii produselor alimentare pentru care este caracteristica o viteza
de circulatie mai accelerata. Daca admitem ca modificarea structurii a fost un raspuns la schimbarea cererii
pe piata atunci acest fapt putem aprecia poziv, iar daca modificarilementionate au avut lloc din motivul unor
neajunsuri pe linii a aprovizionarii si vinzarii marfurilor acest rezultat este nesatisfacator. Deci in acest caz
modificarile inregistrate in structura vinzarile trebuie sa constituie obiectul de studio pentru managementul
intreprinderii in viitor.
Tema 4: Analiza cheltuielilor peripadei in unitatile comerciale

1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei

2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

1. Aprecierea schimbarilor in dinamica si structura cheltuielilor perioadei

Sursa principala de informatie este forma 2. Raportul de profit si pierderi si anexele la el.
Consumurile de resurse in sfera circulatiei marfurilor este reflectat prin suma cheltuielilor care si constituie
obiectul analizei. In practica analitica ca indicatori de baza se folosesc:
1) Cheltuieli exprimate in valoare(sau suma cheltuielilor)
2) Rata cheltuielilor
∑𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡
Rch= ∗ 100%
𝑉𝑉

Analiza incepe cu aprecirea generala lasuma si rata chetuielilor perioadei in dinamica

Tabelul 1: Analiza cheltuielilor perioadei in dinamica
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea
VV, mii lei 3665 3724 +59
Cheltuielile perioadei 2218 2137,5 -80,5
totale, mii lei
Rata cheltuielilor *(%) 60,5 57,4 -3,1
(p2/p1**100)

La intreprindere in perioada analizata a avut loc o reducere a cheltuielilor perioadei in marime de 80,5 mii lei
care a avut loc in conditiile cresterii VV. Moment pozitiv il constituie si faptul ca sa inregistrat o reducere a
ratei cheltuielilor cu 3,1%. Rezultatele obtinute constata un moment pozitiv in directia data la intreprindere.

Analiza continue cu aprecierea schimbarilor ce au avut loc in structura cheltuielilor perioadei.

Tabelul 2: Analiza structurii cheltuielilor perioadei in dinamica

Tipuri de chetuieli Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea
∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Ponderea% ∑, mii lei Ponderea%
Cheltuieli comerciale 1642 74,0 1581,7 73,9 -60,3 -0,1
Cheltuieli generale si ad. 386 17,4 354,5 16,6 -31,5 -0,8
Alte chetuieli 190 8,6 201,3 9,5 +11,3 +0,9
operationale
Cheltuielile perioadei 2218 100% 2137,5 100% -80,5 0
totale

Concluzie:
Reducerea cheltuielilor perioadei in dinamica a avut loc in cea mai mare parte din contul reducerii
cheltuielilor comerciale cu 60,3 mii lei. Aceasta tendinta se apreciaza pozitiv deoarece anume in ∑
cheltuielilor comerciale in mare parte se exprima efortul colectivului intreprinderii. Daca la cheltuielile
generale si administrative se urmareste deasemenia o tendinta pozitiva apoi la alte cheltuieli operationale sau
inregistrat supra cheltuieli care pe viitor constituie o rezerva interna de reducere a cheltuielilor perioadei.
Cheltuielile comerciale variabile care cresc proportional cu VV – cheltuieli constant
Impartirea cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite a calcula pe linga abaterea absoluta si
abaterea relativa.
Δabsoluta=ch1-ch0
Δrelativa=ch1-chrecalculate
𝐶ℎ.𝑐𝑜𝑚𝑒𝑟𝑐𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒∗% 𝑉𝑉
Chrecalculate= + 𝑐ℎ. 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑒𝑟. 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑒𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎
100

Tabelul 3: Exemplu de calcul a abaterii relative

Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea

Cheltuieli comerciale 1642 1581,7 -60,3
totale
Din care: Cheltuieli 987,8 943,9 -43,9
variabile
Chletuieli constante 654,2 637,8 -16,4

Ritmul de crestere VV este:

3724/3665*100=101,6%

Calculam suma cheltuielilor comerciale variabile pentru nivelul efectiv al vinzarilor.

987,8∗101,6%
Ch.comerciale recal.= = 1003,6 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
100
Cheltuieli comerciale totale recalculate=1003,6+654,2=1657,8 mii lei
Abaterea relative ch.comerciale=1581,7-1657,8=-76,1 mii lei
Luarea in considerare a impartirii cheltuielilor comerciale in variabile si constante permite aprecierea mai
obiectiva a modificarilor ce au avut loc in marimea acestui indicator.
𝑐ℎ.𝑐𝑜𝑚.𝑣𝑎𝑟.0 ∗ %𝑉𝑉
Ch.com.variabile= (𝐷𝑜𝑎𝑟 𝑙𝑎 𝑐ℎ𝑒𝑙𝑡𝑢𝑖𝑒𝑙𝑖 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒)
100

2. Analiza factoriala a cheltuielilor comerciale

In continuare se precauta marimea influentei factorilor asupra ∑ ch.com.var., deci formula dependentei
factoriale este:
𝑉𝑉∗𝑅𝑐ℎ.𝑣𝑎𝑟
∑ch.com.var.=
100
𝛥𝑉𝑉∗𝑅𝑐ℎ.𝑣𝑎𝑟.0
Δ∑ch.com.var.=
100

Exemplu:
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea
VV, mii lei 3665 3724
Ch.com.var.,mii lei 987,8 943,9 -43,9
Rata ch.com (p2/p1*100) 26,952 25,346 -1,608

1) Influenta ΔVV
𝛥𝑉𝑉∗𝑅𝑐𝑣0 (+59)∗26,952
Δ∑ch.com.var(VV)= = = +16 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
100 100
2) Influenta ΔRch.com.v
𝑉𝑉1∗ 𝛥𝑅𝑐ℎ.𝑣 3724∗(−1,606)
Δ∑ch.com.v(Rch)= = = −59,8
100 100
BVF:
-43,9=+16-59,8
43,9=43,9

Concluzie:
Reducerea ch.com.var cu 43.9 mii lei este rezultatul reducerii ch.com.var influenta carora a constituit 59.80
mii lei. Totodata a avut loc o crestere VV sub influenta caruia ∑ cheltuielilor sa majorat cu 15,9 mii lei
(≈16). Influenta acestui factor este adevarata deaceea rezultatele obtinute la acest compartiment pot fi
apreciate ca fiind satisfacatoare.

Exemple d calcul a Ratei medii de ch.com.variabile pe unitatea comerciala reesind din urmatoarea
informatie:
Grupe de marfuri VV, mii lei Rch.com.variabile
plan efectiv plan efectiv
A 1200 1306 12,4 12,8
B 860 924 30,0 32,2
Total 2060 2230 19,75% 20,84%

1) Calculam suma ch.com planificat:

(1200 ∗ 12,4) + (860 ∗ 30,0)
= 406,8 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
100
2) Calculam ∑ ch.com.efectiv
(1306 ∗ 12,8) + (924 ∗ 32,2)
= 464,7 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖
100
3) Calculam ch.com.v.planificat
406,8
*100=19,75%
2060

4) Calculam Rch.com.efectiv
464,7
∗ 100 = 20,84%
2230

Cazul 2:
Cind dispunem de urmatoarea informatie:
Grupe de marfuri Structura VV, % R ch.%
plan efectiv plan efectiv
A 60 66 12,2 11,4
B 40 34 30,0 33,4
Total 100 100 19,32 18,9%
(60∗12,2) (40∗30)
Media ponderata(Rch0)= = 19,32%
100
(66∗11,4) (34∗33,4)
Rch1= = 18,9%
100
Rata medie a ch.com.var se modifica sub influenta modificarii structurii vinzarilor si in acest caz se aplica
metoda numerelor procentuale.

Exemplu:
Informatie initiala
Grupe de marfuri VV, mii lei Rch, %
plan efectiv plan
A 1860 1400 30,4
B 2400 2460 22,4
B 1900 1940 34,4
Total 6160 5800 ?

Metoda numerelor procentuale

Grupe de Structura VV, % Rch % Nr % Influenta
marfuri plan efectiv Δ plan Δstruct.
A 30,2 24,1 -6,1 * 30,4 -1,85 X
B 39,0 42,4 +3,4 22,4 +77,17 X
C 30,8 33,5 +2,7 34,4 + X
+92,88
Total 100 100 - - ∑-16,4 -16,4/100=-
0,164%

Δ* Rata
Concluzie:
Rata medie a ch.com.var. sa redus in perioada analizata cu 0,16%, in urma schimbarii structurii vinzarilor in
directia reducerii preponderenta a grupei A de marfuri care are o rata individuala mai inalta.
Tema 5. Analiza rezultatelor financiare a intreprinderii

1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.

2. Analiza factoriala a profitului operational.
3. Analiza marjei comerciale.
4. Analiza profitului brut.
5. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.
6. Analiza capitalului propriu.

1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.

In dinamica calculul profitului se efectuiaza cu ajutorul :
 Abaterea absoluta
 Ritmul de crestere
Pentru a caracteriza structura
 Ponderea
-CV
=Pbr
-Ch com
-Ch gen
-Alte Ch operationale
- Rezultatele activiatii operationale
- Rezultatele activitatii investitiilor
- Rezulatatele activitatii financiare
-Rezultatele exceptionale

Profit pina la impozit

- Imp
- Profit net

Indicatorul generalizator care caracterizeaza rezultatul financiar al unei unitati economice

este reflectat in forma Nr2 , Raportul de profit si pierderi . Acest indicator mai poate fi intilnit si sub
denumirea de profit contabil si se determina prin suma rezultatelor activitatilor desfasurate .

Aceasta poate fi exprimata prin formula:

Pimp= Rop±Rinv±Rfin±Rex

Cea mai obisnuita definitie a profitului se exprima prin:

Venitul total –Costul total

Analiza incepe cu precautarea marimii dinamicii si structurii profitului perioadei de gestiune pina la
impozitare. Pentru aceasta se aplica tabelul.
 Tabelul 1. Analiza profitului pina la impozitare in dinamica si structura.
Indicatori Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea
∑, lei Ponderea ∑, lei Ponderea ∑, lei Ponderea
% %
Rezult. activ. op. 182695 98,26% 261627 98,62
Rezult. activ. 2300 1,24% 2682
Individuale
Rezult. 920 0,50% 986
activ.financiare
Rezult. Exceptie - - -
P. imp. 185915 100 265295 100
(p.1±p.2±p.3±p.4)

Concluzie:
Intreprinderea si-a finisat activitatea in perioada analizata cu o crestere a profitului pina la impozitare cu
29380 lei. Cresterea mentionata a fost caracteristica pentru toate tipurile de activitati desfasurate de
intreprinderea analizata. O crestere preponderata s-a insemnat la rezultatul de activitatea operational cu
78932 lei.
Aceasta si constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii, deoarece oricare intreprindere profitul
essential trebuie sa-l obtina din activitatea de baza.
Din punct de vedere structural trebuie mentionat faptul ca ponderea esentiala atit in perioada precedenta cit si
in cea raportata a revenit rezultatului activitatii operationale, care a crescut in dinamica cu 0,3%.
In concluzie mentionam ca majorarea profitului pina la impozitare merita o preciere pozitiva deoarece prin
aceasta se asigura un inventor de siguranta sufficient pentru a suporta unele influente nefavorabile externe,
cum ar fi spre exemplu:
- Sporirea pretului la material prima si materialele confectionate, la combustibil si surse
energetice, la tarifele de transport etc.

2. Analiza factoriala a profitului operational.

Analiza profitului operational prevede urmatoarele sarcini:
 Aprecierea schimbarilor in dinamica a indicatorului dat.
 Determinarea marimii influentei factorilor asupra acestui indicator .

Reesind din continutul Raportului de profit si pierderi, profitul operational se determina dupa formula:
Pop= Pbr +AVO-Chper (MB)

In cazul dat, formula de calcul a profitului operational corespunde cu formula dependentei factoriale, prin
urmare Pop se modifica sub influenta urmatorilor factori:
1. Modificarea Pbrut
2. Modificarea AVO
3. Modificarea Chper
Pentru calul se aplica Metoda Balatiera.
Tabelul 2. Calcul influentei factorilor asupra profitului operational (Pop)
Indicatori Perioada Perioada Abaterea Influenta factor.
precedenta raportata absoluta
Pbr 378743 479076 +100333 +100333
AVO - - - -
Chper 19648 217449 +21401 -21401
Poperational 182695 261627 +78932 X

∆P oper =∆Pbr+∆AVO- Ch per

BVF=+78932=+100333-21401
+78932=+78932

Concluzie :
In rezultatul activitatii operationale intreprinderea a obtinut o crestere a Pop in suma de 78932 lei, ceea ce
constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii date si vorbeste despre faptul ca la intreprindere a
fost efectuat un studiu calitativ al pietei de desfacere si ca urmare intreprinderea a efectuat vinzari efective.
Despre aceasta vorbesc marimile Pbrut care au inregistrat o crestere in dinamica de 100333 lei. Concomitent
au fost admise cresteri la cheltuielile perioadei, ceea ce a redus nivelul mentionat cu 21401 lei. Aceasta
vorbeste despre prezenta unor moment negative in activitatea intreprinderii si serveste ca o rezerva interna de
crestere a Poper. in viitor .
Pbrut = VV-Cv

3. Analiza marjei comerciale

∑𝑀𝐶
Rmc= ∗ 100
𝑉𝑉

𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐
MC= 100

Profitul brut pentru unitatile comerciale reesind din esenta acestui indicator in ramura data poate fi numit mai
corect Marja Comerciala care se calculeaza:
MC=VV la pretul cu amanuntul- VV la pretul achiz.
Deoarece unitatile comerciale in raportul de profit si pierderi pe rindul 010 numit ”venitul din vinzari”
reflecta VV la pretul cu amanuntul iar pe rindul 020 “costul vinzarilor” acelasi VV la pretul de achizitie
atunci marja comerciala se calculeaza dupa formula:
MC=VV-Cv

Marja comerciala este un element al pretului de vinzare a marfurilor cu amanuntul care revine comertului si
conditioneaza activitate unitatilor comerciale din punct de vedere financiar. Marja comerciala este destinata
acoperirii cheltuielilor operationale si constituirii profitului din vinzarea marfurilor in intrep.comerciale.
Acest indicator poate fi calculate si analizat in marimi absolute si relative.
𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐
MC= 100
Analiza incepe cu precautare schimbarii acestor indicatori in dinamica sau fata de plan.
Tabelul 3 : Analiza dinamicii marjei comerciale
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea
Venitul din vinzari ,lei 180420 190380 +9960
Costul vinzarilor, lei 132863 138770 +5907
Suma marjei comerciale 47557 51610 +4053
2-1
Rata marjei comercilale 26,359 27,109 +0,75
3/1*100 (%)

Concluzie:
In perioada analizata MC atit in marimea absoluta cit si relative a inregistrat crestere, fata de per.precedenta
MC sa majorat pe fundalul cresterii VV ceea ce evidentiaza o orientare corecta a intreprinderii.
Analiza continue cu determinare marimii influntei factorilor asupra MC aplicind formula dependentei
factoriale
𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐
∑MC= 100
Aplicind metoda diferentelor absolute obtinem:
𝛥𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐 (+9960)∗26,359
Δ∑MC(vv)= = = 2625 𝑙𝑒𝑖
100 100

𝑉𝑉1∗ 𝛥𝑅𝑚𝑐 190380∗(+0,75)

Δ∑MC(R)= = =+1428 lei
100 100

BVF:
+4053=2625+1428
+4053=+4053

Cresterea mentionata a MC a avut loc atit in rezultatul majorarii vinzarilor cit I a ratei medii a MC, insa
totusi putem mentiona faptul ca cresterea esentiala a fost obtinuta din contul majorarii VV ceea ce contituie
un moment pozitiv in activitatea intreprinderii deoarece corespunde cerintei de baza in procesul dezvoltarii
unitatilor comerciale.
Rata medie a MC se modifica sub influenta structurii vinzarilor, influenta acestui factor se determina prim
metoda numerelor procentuale.

Tabelul 4:Calculul influentei structurii vinzarilor asupra ratei medii a marjei comrciale
Grupe de Structura VV,% Rmc, % Nr % Influenta
marfuri plan efectiv Δ plan Δ
struct.vinzarilor
Alimentare 38% 39,6 +1,6 18,6 +29,76 X
Nealimentare 62% 60,4 -1,6 36,0 -57,6 X
Total 100 100 - 29,4 -27,84 -27,84/100=-
0,28%

Concluzie:
In perioada analizata Rmedie a MC sa redus cu 0,28% fata de marimea planificata ca urmare a modificarii
structure vinzarilor si anume a avut loc o reducere a ponderii produselor nealimentare cu 1,6% pentru care
este caracteristica o rata individuala mai ridicata. Acest rzultat poate fi apreciat pozitiv numai daca admitem
ca modificarile in structura nau afectat obligatiunile contractuale.

4. Analiza profitului brut

Pentru unitatile de productie si unele unitati de prestare a serviciilor se calcula si se analizeaza Pbrut obtinut
in urma vinzarii productiei finite. In mersul analizei se apreciaza schimbarea acestui indicator in dinamica
apoi se determina influenta urmatorilor factori:
 Modificarea VV
 Modificarea structurii si sortimentului vinzarilor
 Modificarea costului vinzarilor
 Modificarea pretului la productia vinduta
Pentru a calcula marimea influentei acestor factori este necesar prealabil sa se recalculeze costul vinzarilor si
venitul din vinzari la conditiile per.precedente

Tabel 5: Date initiale pentru analiza profitului brut

Indicatori Per.precendenta Recalculat Per.raportata
Venitul din vinzari 814500 826310
cotul 435757 442076 508184
Profitul brut 378743 384234 479076

Pentru cazul dat calculam ritmul de crestere a VV inbaza costului vinzarilor dupa formula:
𝐶𝑣.𝑟𝑒𝑐𝑎𝑙𝑐 442076
Rcr(VV)= ∗ 100 = 435757*100=101,45%
𝐶𝑣0

Tabel 6: Metoda de calcul a influentei factorilor

Factori Formula de calcul Calculul Influenta factoriala
ΔVV Rcr VV − 100 101,45 − 100 +5492
∗ 𝑃𝑏𝑟0 ∗ 378743
100 100
Δstruct, sort Pbrrecalc-Pbr0-Infl.fact 384234-378743-3492 -1
Δcost.vinzarilor -(Cv-Cvrecalc) -(508184-442076) -66108
Δpret VV1-VVrecalc 987260-826310 +160950

BVF:
479076-378743=5492-1-66108+160950
+100333=+100333

In scrierea concluziilor este necesar de memorizat ca:

1) Orice abatere sub influenta primului factor este justificata deoarece nemijlocit este legata de
modificarea VV.
2) Influenta factorului al doilea cu semnul “-“” se apreciaza negativ iar cu semnul “+” pozitiv , insa
numai in conditiile indeplinirii contractuale.
3) Factorul a treilea este un factor indirect.
4) Orice abatere sub influenta factorului patru poate fi neglijata daca privim acest factor ca un factor
obiectiv care nu exprima eforturile colectivului intreprinderii
Concluzie:
In perioada analizata intreprindrea o ainregistrat o crestere a profitului brut in marime de 100333 lei.
Rezultatul obtinut arata ca majorarea profitului brut a fost conditionata de sporirea volumului de vinzari cu
1,45%, si a pretului de vinzare. In ansamblu, actiunea pozitiva a acestor 2 factori a contribuit la la cresterea
profitului brut cu 166442 lei. In acelasi timp la intreprindere sa inregistrat o crestere a costului vinzarii care a
redus Pbr cu 66108 lei, aceasta constituie o rezerva interna de crestere a indicatorului analizat in viitor. Cu
toate acestea rezultatul financiar obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la
compartimentul dat ca fiind satisfacatoare.

5. Analiza rentabilitatii vinzarilor si a activelor.

Rentabilitatea vinzarilor se calculeaza dupa urmatoare formula:
𝑃𝑏𝑟
Rv= 𝑉𝑉 ∗ 100 (pentru intreprinderea de productie)

𝑃𝑜𝑝
Rv= 𝑉𝑉 *100 (pentru unitatile comerciale)

𝑀𝐶−𝐶ℎ𝑝 𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐−𝑉𝑉∗𝑅𝑐ℎ 𝑉𝑉 (𝑅𝑚𝑐−𝑅𝑐ℎ)

Rv= = = = 𝑅𝑚𝑐 − 𝑅𝑐ℎ
𝑉𝑉 𝑉𝑉 𝑉𝑉

Unul din indicatorii ce reflecta capacitatea intreprinderii de a obtine profit in urma vinzarii produselor finite,
marfurilor, serviciilor este Rentabilitatea vinzarilor (Rv). Rv caracterizeaza eficienta politicii comerciale,
indeosebi a politicii de preturi practicate de intreprinderi.
La intreprinderile de productie in cele mai dese cazuri se calculeaza si se analizeaza Rv in baza Pbr deoarece
el reflecta cit de efectiv intreprinderea gestioneaza vinzarile, costurile, si preturile de vinzare.
Analiza rentabilitatii vinzarilor (Rv) are rolul de a aprecia eficienta folosirii resurselor ocupate si consumate
ale intreprinderii si de a stabili principalele reserve de crestere ale acestora.
Deci cresterea Rv in dinamica vorbeste despre o activitate efectiva, iar scaderea despre o crestre a
concurentei in sfera unde intreprinderea isi desfasoara activitatea si dspre o reducere a cererii la productia
vinduta.
Rv serveste totodata ca orientare in aprecierea competitivitatii marfii deoarece acest indicator caracterizeaza
si eficienta politicii de preturi practicata de intreprindere.
In mersul analizei se calculeaza marimile acestui indicator dupa fomulele prezentate mai sus, se apreciaza
schimbarea lui in dinamica si fata de marimile pe ramura. Dinamica Rv vobeste despre
necesitata de a revedea preturile sau de a inaspri controlul asupra costului.
Nivelul mai mic a Rv fata de marimile medii pe ramura vorbeste despre cheltuieli mari la intreprinderea data.

In unitatile de productie Rv se modifica sub influenta urmatorilor factori:

a. Modificarea structurii vinzarilor
b. Modificarea costului mediu pe unitatile de produs
c. Δ pretului mediu de vinzari pe unitatile de produs

Se calculeaza influenta acestor factori prin MIR (metoda indicatorilor recalculati)

In cazul unitatilor comerciale unde sursele de venit o constituie MC, analiza se efectueaza dupa formula:
𝑀𝐶−𝐶ℎ𝑝 𝑉𝑉∗𝑅𝑚𝑐−𝑉𝑉∗𝑅𝑐ℎ
Rv= = = 𝑅𝑚𝑐 − 𝑅𝑐ℎ
𝑉𝑉 𝑉𝑉
Rentabilitatea activelor caracterizeaza eficienta utilizarii activelor intreprinderii indifferent din ce surse ele au
fost procurate. In mersul analizei calculam marimea acestui indicator dupa urmatoarea formula:
𝑃𝑖𝑚𝑝
Ractiv=𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 ∗ 100

𝐴 𝑖𝑛𝑐𝑒𝑝 +𝐴 𝑓𝑖𝑛
Activ= 2

apoi se apreciaza schimbarea in dinamica si marimea de influenta a factorilor. Se modifica Ractiv sub
influenta a 2 factori:
a. Schimbarea Rvinz
b. Schimbarea nr rotatiilor a activelor

Formula dependentei factoriale:

Ractiv=Rv * Nr rotatii active.
sau
𝑃𝑖𝑚𝑝 𝑃𝑖𝑚𝑝 𝑉𝑉
= ∗
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑉𝑉 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣

Formula scrisa sub forma de fractie nu arata ce informatie trebuie sa culegem din raportul financiar.

Tabel 7: Exemplu de calculul a influentei factorilor asupra Rentabilitatii activelor

Indicatori, mii lei Perioada precedenta Perioada raportata Abaterea absoluta
VV 9319
Pimp 104,6 89,4 +15,2
Valoarea medie a 1860 1790 +70
activelor
Ractiv (2/3*100) 5,6 5,0 -0,6
Rvinz (2/1*100) 1,2 0,96 -0,24
Nr rotat active (1/3) 4,67 5,21 +0,54

(dupa MDA sau MSL)

1) Influenta Δ Rv
(-0,24)*4,67=-1,12%

2) Influenta Δ nr rotat active

0,96*(+0,54)=+0,52%

BVF:
-0,6=-1,12+0,52
-0,6=-0,6

Concluzie:
In perioada analizata sa redus nivelul nivelul Rentabilitatii activ cu 0,6%. In fond aceasta reducere a fost
conditionata de micsorarea Rv cu 0,24% ce a contribuit la reducerea Ractiv cu 1,12%. Necatind la faptul ca sa
accelerat viteza de rotatie a activelor cu 0,54 rotatii aceasta nu a redresat situatia. Rezultatele obtinute nu sunt
favorabile si arata ca pe viitor trebuie de acordat atentie acestui compartiment.

6. Analiza capitalului propriu.

𝑃𝑛𝑒𝑡
Rcp= ∗ 100
𝐶𝑃

Formula dependentei factoriale:

Rcp=RPF(rata pirghiei financiare) * Ractiv

𝑃𝑖𝑚𝑝 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑃𝑖𝑚𝑝

= * 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣
𝐶𝑃 𝐶𝑃

RCP=corap. Profiturilor * RPF * Ractiv

𝑃𝑛𝑒𝑡 𝑃𝑛𝑒𝑡 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑃𝑖𝑚𝑝

= 𝑃𝑖𝑚𝑝 ∗ ∗ capit propriu
𝐶𝑃 𝐶𝑃 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣

Tabel 8: Exemplu de calcul a influentei factorilor asupra rentabilitatii pentru cazul determinarii ei pe
baza profitului net
Indicatori Per.precedenta Per.raportata Abaterea
1. Profitul pina la 2139 5885
impozitare, mii lei
2. Profitul net 1115 4105
3.Valoarea medie a 96776 102048
activelor
4.Valoarea medie a 700035 75531
capitalului propriu

𝑃𝑛𝑒𝑡 𝑃𝑛𝑒𝑡 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑃𝑖𝑚𝑝

= ∗ ∗
𝐶𝑃 𝑃𝑖𝑚𝑝 𝐶𝑃 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣

5.Rcp,% ( p2/p1)*100 1,59 5,43 +3,84

6. Rcor.pr (p2/p1) 0,512 0,6975 +0,1763
7.RPF (p3/p4) 1,382 1,351 -0,031
8.Ract,% (p1/p3)*100 2,21 5,77 +3,56

1) Influenta ΔRatacor.prof
(+0,1763)*1,382*2,21=+0,54%

2) Influenta Δ RPF
0,6975*(-0,031)*2,21=-0,05%

3) Influenta ΔRactive
0,6975*1,351*(+3,56)=+3,35%
BVF:
+3,84=0,54-0,05+3,35
+3,84=+3,84

Concluzie:
In perioada analizata sa obtinut o sporire a rentabilitatii capitalului propriu u 3,84% aceasta crestere a fost
rezultatul influentei pozitive a modificarii Rcor.prof si Rentabilitatii activelor care in ansamblu au sporit
rentabilitatea capitalului propriu cu 3,89% adica am sumat factorii cu influenta pozitiva. In acelsi timp sa
inregistrat o reducere neinsemnata a acestui nivel in urma modificarii ratei Pirghiei Financiare cu 0,05%,
necatind la aceasta rezultatul obtinut este pozitiv si permite a aprecia activitatea intreprinderii la
compartimentul dat ca fiind satisfacatoare
Tema 6: Analiza starii financiare a intreprinderii

1. Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii

2. Analiza eficientei utilizarii activelor intreprinderii
3. Analiza surselor de formare a activelor
4. Analiza lichiditatii bilantului contabil si aprecierea caacitatii de plata a intreprinderii

1. Analiza dinamicii si structurii activelor (patrimoniului) intreprinderii

Pentru aprecierea starii financiare a intreprinderii se foloseste un sistem de indicatori ce caracterizeaza
schimbarea structurii activelor si a surselor de finantare a lor, eficienta folosirii activelor, capacitatea de plata
a intreprinderii s.a. Sursa principala de informatie pentru analiza starii financiare a intreprinderii serveste
bilantul contabil. In mersul analizei activelor intreprinderii se precauta dinamica si structural or, anliza
structurii activelor permite in primul rind a determina nivelul mobilitatii patrimoniului intreprinderii, cit si
din contul caror elemente aceasta mobilitate este asigurata, structura pasivului arata cu raportul dintre sursele
de finantare proprii si imprumutate, de structura activelor si pasivelor in mod direct depind asa indicatori ca:
capacitatea de plata si stabilitatea financiara a intreprinderii. Pentru a aprecia situatia patrimoniala se
examineaza dinamica activelor in comparatie cu dinamica venitului din vinzari, aceasta ne permite sa
apreciem eficienta folosirii patrimoniului existent.

In dependenta de structura depinde starea financiara a intreprinderii

Pentru cazul cind: Rcr(vv)>Rcr(act)

vorbeste despre faptul ca managementul intreprinderii gestioneaza reusit patrimonial SI INVERS denota un
grad mai redus al eficientei utilizarii patrimoniului intreprinderii.
In practica analitica patrimonial poate fi studiat atit la valoarea reala cit si valoarea net. Valoarea reala a
patrimoniului include bunurile economice create din mijloace proprii si imprumutate, valoarea reala exprima
patrimoniul intreprinderii dupa datele bilantului contabil exprimate pe rindul 470 total activ.

Valoarea neta exprima numai bunurile economice care provin din surse proprii, formula generala de calcul
este: Patr.net=valoar reala a activelor(r.470)- valoar obligat totale(r.470+r.970)
Analiza patrimoniului include studiul dinamicii activelor si a raporturilor dintre diferite elemente
patrimoniale, pentru aceasta se calcula abaterile si ponderile. Analiza dinamicii si structurii
activelor(patrimoniului) se efectueaza atit prin metoda orizontala si verticala cit si prin metoda coeficientilor.
In cazul metodei orizontale si vertical se aplica urmatorul tabel:

Tabel 1: Analiza dinamicii si structurii a activelor intreprinderii

Indicatori La inceputul perioadei La finele perioadei Abaterea
∑, lei Ponderea,% ∑, lei Ponderea,% ∑, lei Ponderea,%
I. ATL-total 37426 77,7 29764 69,5 -7762 -8,2
1.1
1.2 active 37321 99,7 29618 99,5 -7703 -0,2
material pe
term lung
 1.3
1.4
II. AC-total 10751 22,3 13068 30,5 +2317 +8,2

2.1 SMM 9434 87,7 5973 45,7 -3461 -42

2.2 creante 1020 9,5 5972 45,7 +4952 +36,2
2.3 - -
2.4 mijloace 283 2,6 1114 8,5 +831 +5,9
banesti
2.5
Total activ 48177 100 42832 100 -5345

Concluzie:
In perioada analizata se constata o reducere a activelor intreprinderii in marime de 5345 lei care a avut loc in
rezultatul reducerii activelor pe termen lung cu 7662 lei, situatia data a fost conditionata posibil de lipsa
mijloacelor banesti la intreprindere pentru procurarea utiljelor noi in timp ce cel existent sa uzat, a esit din
functiune si a fost lichidat.
Reducerea ponderii activelor pe termen lung poate fi si rezultatul unor masuri intreprinse de managementul
intreprinderii pentru a redresa structura activelor deoarece la inceputul perioadei ponderea activelor pe
termen lung era mult mai mare ca nivelul theoretic recomandat (66-67%), in acelasi timp sa urmarit o
crestere a activelor curente atit in marimea absoluta cit si dupa pondere (22,3-30,5%) aceasta vorbeste despre
o tendinta de accelerare a rotatiei patrimoniului intreprinderii care contribuie la eliberarea mijloacelor
banesti.
In continuare se supune unei analize mai concrete aparte activele pe termen lung si aparte activele curente.
2. Analiza eficientei utiizarii activelor intreprinderii
1. Calculam marimea idicatorilor de eficienta dupa formule de calcul
𝑉𝑉
 Numarul de rotatie a activelor 𝐴𝐶𝑇(rot ) ↑ “+”
360 360 360∗𝐴𝐶𝑇
 Durata 1 rotatiei a activelor 𝑁𝑟.𝑟𝑜𝑡 =𝑉𝑉/𝐴𝐶𝑇= (zile)↑”-“
𝑉𝑉
2. Analizam dinamica acestor indicatori .

Tabel 2: Analiza ratelor de rotatie a activelor in dinamica.

Indicatori Perioada prec Perioada rap Abaterea
Venitul din vinzari , 69361.6 86437,2
lei
Valoarea medie 82221 88548
active, lei
Nr rot, roatie (p1/p2) 0,844 0,980 +0,136
Durata 1 rot , zile 426,7 368,8 -57,9
(360*p2/p1)

In urma rezultatului accelerarii (incetinirii ) rotatii activelor la intreprindere are loc o elebirare (sau introducere
suplimentara ) de mijloace banesti din circuit. Suma mijloacelor banesti elebirate sau incluse in suplimentar
86437,2
circuit poate fi calculata dupa formula: (∆dura 1 rot. active)* VV efectiv zilnic = (-57,9)* = -13902 lei
360
Concluzie:
In perioada analizata a avut loc o utilizare mai efectiva a activelor care sa exprimat printr-o crestere ne esentiala
a nr. de rot activelor (0,14) si concomitant prin reducerea duratei de rotatie a activelor cu 57,9 zile .
In rezultatul accelerarii activelor a avut loc o elebirare relative din circuit a mijloacelor in marime de 13 902 lei ,
ceea ce constituie un moment pozitiv in activitatea intreprinderii .

Analiza continuie cu precautarea factorilor de influenta pentru aceasta se aplica urmatoarele dependente
factoriale:
Nr rot. Active totale= ponderea ACurente b in active totale* Nr rot AC (MDA,MSL)
𝑫 𝟏 𝒓𝒐𝒕 𝑨𝑪
Durat 1 rot. Active totale =𝑷𝒐𝒏𝒅𝒆𝒓𝒆𝒂 𝑨𝑪𝑻 𝒊𝒏 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 (Metoda substitutiilor in lant )
Durata 1 rot activelor se modifica sub influenta:
 Schimbarii ponderii activelor curente in totatl active (factor cu influenta inversa)
 Schimbarea duratei unei rotatiei a active curente (factor cu infl directa)

Ex: De acalcul a influentei factorilr asupra duratei unei rotatii a activelor totale
Tabel 3:Iinformatii initiala
Indicatori Perioada prec Perioada raport
Venitul din vinzari, lei 69361.6 86437,2
Valoarea medie activelor 82221 88548
totale
Valoarea medie a activelor 37139,4 36978,9
curente
Durata 1 rot , zile 426,7 368,8
(360*p2/p1)
Ponderea AC in tot 0,4517 0,4176
active(p3/p2)
Durata 1 rot a active curenet 192,8 154,0
(360* p3 /p1)
Calculam influenta factorilor prin metoda substitutiilor in lant .
𝑫 𝟏 𝒓𝒐𝒕 𝑨𝑪
Durat 1 rot. Active totale =𝑷𝒐𝒏𝒅𝒆𝒓𝒆𝒂 𝑨𝑪 𝒊𝒏 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆
Nr calc Nr sub Factor de infl Indici anal Metoda Influenta
Ponderea Durata 1 calc fact
AC rot
1 0 0,4517 192,8 426,7 x X
2 1 0,4176 192,8 461,7 461,7- +35
426,7
3 2 0,4176 154,0 368,8 368,8- -92,9
461,7
BVF:
-57,9=35-92,9
-57,9=-57,9 (zile)
Concluzie:
Pe parcursul perioadei analizate a avut loc o accelerare a rotatiei activelor totale = -57,9 zile care in fond sa
datorat accelerarii rotatiei activelor curente. In acelasi timp a fost admisa o reducere a ponderei activelor curente
in total active in urma carui fact indicatorul analizat a crescut cu 35 zile (sau a avut loc incetinire a rotatiei totale
cu 35 zile) aceasta poate servi ca o rezerva interna de accelerare a rotatie a activelor totale in viitor. Ne catind la
cele mentionate rezultatul obtinut este satisfacator .

3. Analiza surselor de formare a activelor

Starea financiara a intreprinderii depinde de ce tipuri de mijloace dispune ea, prezenta Capitalului propriu
prezinta baza independentei intreprinderii insa finantarea intreprinderii numai din contul capitalului propriu nu
intotdeauna este efectiva pentru ea, daca % pentru sursele imprumutate nu sunt mari si intreprinderea este in
stare sa-si asigure o rentabilitate a activelor mare atunci folosind sursele imprumutate ea poate sa-si mareasca
rentabilitatea capitalului propriu, pe de alta parte daca mijloacele intreprinderii constau in cea mai mare parte din
imprumuturi starea financiara a intreprinderii va fi nestabila, prin urmare in dependenta de corelatie optima
dintre capitalul propriu si el imprumutat se determina starea financiara a intreprinderii.
Modificarile din structura si dinamica surselor de finantare a activelor pot fi analizate cu ajutorul urmatorului
tabel:
Indicatori Perioada precedenta Perioada raport Abaterea
∑ Ponderea ∑ Ponderea ∑ Ponderea
CP 1620 61.7 1960 63.8 +340 +2.1
CImprumutat 1004 38.3 1110 36.2 +106 -2.1
Inclusiv
3.1 pe - - - -
termen lung
3.2 pe 1004 - 1110 +106 -
termen scurt
Total 2624 100 3070 100 +446 -
Concluzie:
La perioada analizata la intreprindere a avut loc o crestere a surselor de finantare a activelor cu 446 lei. Care a
avut loc preponderant in urma majorarii CP cu 340 lei. Aceasta constituie un moment pozitiv in activitatea
intreprinderii, insa pentru a aprecia starea ei financiara este necesar a da apreciere ponderii CP. In acest aspect
putem mentiona ca ponderea CP a fost la un nivel supra celui theoretic recomandat (50%) si prin urmare putem
aprecia starea financiara a intreprinderii ca fiind satisfacatoare. Mai mult ca atit pentru CP este caracteristica o
crestere a ponderii lui cu 21% ceea ce confirma stabilirea unei stari financiare mai bune.

4. Analiza lichiditatii
bilantului contabil si aprecierea capacitatii de plata a intreprinderii.
Lichidarea B.С.-capacitatea de a acoperi DTS din contul AC.
ACN=AC-DTS≥0 - putem spune ca intreprinderea are o capacitate de plata satisfacatoare.
𝑀𝐵
1. K lechiditatii absolute= 𝐷𝑇𝑆
t=0,2÷0,25
SMM
AC Creante
Invest
M.B.
AAC
𝑀𝐵+𝐶𝑟+𝐼𝑛𝑣 𝑇𝑆
2. Kintermediar lichid= 𝐷𝑇𝑆
t=0.7÷=0.8
Rcp=Ract±EL -In baza acestui coeficient banca face preveziuni in ce masura
𝐶𝐼
EL= (Ract-%ct)*𝐶𝑃 intreprinderea va putea rambursa creditul.
𝐴𝐶
3. K gener(acoper)=𝐷𝑇𝑆 -Se calculeaza pentru inc si fint perioadei, ∆compara cu
t=2÷2.5 schimbarile in dinamica si marimea teoretica recomandata.
≥1÷2.5

Lichiditatea activelor caracterizeaza capacitatea lor de a se transforma din orice forma in mijloace banesti, fara
pierderi in valoare. La nivel general intreprinderea dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, daca AC sunt
mai mari decit DTS daca ea poate achita DC din contul AC. Insa diferenta dintre AC si DTS o constituie
capacitate de plata ACN si at o intreprindere dispune de o capacitate de plata satisfacatoare, cind ACN=AC-
DTS≥0

Insa in conditiile unei economii de piata pot aparea diverse situatii in cadrul carora intreprinderea trebuie sa
faca fata datoriilor, pentru a caracteriza capacitatea de plata a intreprinderii in diverse situatii se aplica in
practica analitica un sir de coeficienti ai lichiditatii cum sunt.
Coeficientul lichiditatii absolute
𝑀𝐵
K lichiditatea abs.=𝐷𝑇𝑆
t=0.2÷0.25 (intervalul teoretic recomandat)

Acest coeficient se calculeaza pentru inc. si sfirsitul perioadei de gestiune, se aprecieza pozitiv cresterea lui in
dinamica. El prezinta interes pentru furnizori in momentul incheierii contractelor de livrare/ cumparare.
Daca la MB se adauga creantele si investitiile pe TS in baza lor se calculeaza Coeficientul Intermediar de
lichiditate
MB+Cr+Inv TS
K intermediar lichid= DTS
t=0.7÷0.8
El de asemenea se analizeaza in dinamica si se compra cu nivelul teoretic recomondat prezinta interes pentru
creditori, in cazul primirii deciziei de eliberare a unui credit.
La general capacitatea de plata a intreprinderii se caracterizeaza cu ajutorul Kgeneral de lichiditate sau de
acoperire
𝐴𝐶
Kgener(acoper)=𝐷𝑇𝑆
t= 2÷2.5
≥1÷2.5 – informatii despre viteza de circuit a activelor
 Intreprinderea dispune de o capacitate de plata in perioada analizata?
 In baza la ce am facut aceasta concluzie?
 Daca e sub nivelul recomandat atunci spunem ca posibil ca la o intreprindere ar fi lua un credit
Coeficient La inc per La finele per Abaterea Nivelul teoretic
Kechil abs. 0.139 0.147 +0.008 0.2÷0.25
K interm lichid 0.604 0.714 +0.11 0.7÷0.8
K gener. lichid 1.904 2.007 +0.103 2÷2.5
Concluzie
La sfirsitul perioadei analizate intreprinderea dispunea de o capacitate de plata satisfacatoare despre care
confirma K gener lichid (2.007) care corespunde nivelului teoretic recomandat. Insa trebuie mentionat faptul ca
pe parcursul perioadei analizate intreprinderea a avut careva dificultati in relatiile cu furnizorii, deoarece ea nu
dispune de o capacitate sufrienta de achitare a livrarilor. Despre aceasta vorbesc marimile K lichid abs. care cu
toate ca au o dinamica pozitiva, nu se incadreaza in nivelul teoretic recomandat. In ceea ce priveste relatiile cu
creitorii, posibil in cazul solicitarii unui credit intreprinderea l-ar fi obtinut deoarece K interm lichiditate se
incadreaza in intervalul teoretic recomondat.