Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Conectarea - Corecta - A - Aparatelor - Electrice - de - Masura - Trifazate SCAN PDF

    Încărcat de

    Chiana Petre
    16 vizualizări137 pagini

    Titlu original

    conectarea_corecta_a_aparatelor_electrice_de_masura_trifazate SCAN.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări137 pagini

    Conectarea - Corecta - A - Aparatelor - Electrice - de - Masura - Trifazate SCAN PDF

    Încărcat de

    Chiana Petre

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 137
    COLECTIA ELECTRICIANULUI loan Kerekes CONECTAREA CORECTA A APARATELOR ELECTRICE DE MASURA TRIFAZATE Lucrarea coustituie un indrumdlor technologie pentru conec- tarca fri crori de conexiune a aparatelor clectrice trifazate de inductic (wattmetre, varmetre, contoare, relee de protectic si altele). Iu carte este prezentati metodologia de verificare si corec- tare a conexiunilor trifazate de masur&, bazat& pe analiza acestora, tm starea lor de functionare, cu ajutoral diagramei fazoriale. Se tra~ teazii, pe rind, realizarea conexiunii corecte a aparatelor cu trei sis~ teme waltmetrice si a aparatclor cu doud sisteme active care func- tioneazA pe principiul masurdrii puterii trifazate prin ,,metoda celor dowd watlmetre® De asemenea, aspectele tehnico-economice pri- vind cocficienfii de corectie, consideratiile practice de sesizare a crorilor 1a contoare trifazale precum si consccintele economgce ale conexiunilor cronate (la pierderi comereiale si pierderi tehnice de energie electriex) expuse au putere de sensibilizare pentru imbund- tHfirea tehnologici de exploatare a instalafiilor electrice de masuri. 1 Introduce: 2) Funcfionarea instalafici de misuri. | CUPRINS: ve Eel tees 2.4. Functionarea incorecté a aparatului de masural dalo- vil 2.4.1. 2.1.2. 2.1.3. 2.2. Consecintele crorilor de conexiune . . . 4 conectarii sale necorespunziloare See Deranjamente in circnilele de tensimne . . . . . Erori de conexiune in cirenitcle de tensiune Erori de conexiune in cirenilele de curent . 3. Diagrama fazorial& ca mijloc de analizi a conexiunilor apara- tului de masuri trifazat . 1... ee 3.1. Reprezentarea vectoriali a tensiunilor si " eurentior in : sistemul alternativ trifazat 3.4.4. 3.1.2. 3.2. Ridicarea diagr: tuate fn instalatia aflat 3.2.1. 2. 3.2.3. 4. Conectare rare. . 4.1. Verificarca conexiunii “realizate Diagrama fazoriali a marimilor electrice care aclio- neazi in contornl trifazat cu trei sistemie active, fa conectare corectA . teeta Diagrama fazoriali a mérimilor electrice care actio- neazi in contorul trifazat, avind doud sisteme de misurare, la conectare corecti . . mei fazoriale pe baza masuririlor efee= in funcfiune . 2... Principiul constructici grafice 2... 0.00. Ridicarea diagramei fazoriale pentru aparatul ct trei sisteme de masurare. . . 2. Ridicarea diagramei fazoriale pentru aparatul tri- fazat cu dou sisteme de miisurare. . . 4 corecti a aparatulni trfazat cu tel sisleme de masu- 4.2. Valorificarea rezultatclor ob{inute prin verificare . . . 5. Conectarea corecté a aparatului trifazat cu doud sisteme de masurare 5.1. Reconstituirea montajului realizat | |.) | 5.2. Corelafii intre diagramele fazoriale 5 tel 5.2.1. 5.2.2. schemele vari jor de coucxiune ale circuitelor de curent . ... Circuite de curent cu patru conductoare . . . . - Cireuite de curent cu trei conductoare 5.3. Influenta modului de Iegare ‘la pamint a bornelor secun- dare ale transformatoarclor de curent 5.3.1. azul montajului realizat cu tei conductoare Cazul montajului realizat cu patra conductoare 5 12 14 14 17 19 22 34 41 41 44 48 53 53 53 61 61 63 76 78 80 80 81 4. Corectarea conexiunii cireuitclor de tensiune 5.5, Reconstituirea schemei si corectarea legiturilor circui- telor de curent 5.5.1. Identificarea curentilor ce acfioncaz’ in sistemele active J si IJ! ale aparatului verificat 5.5.2. Reconstituirea schemei conexiunilor cireuitelor de curent. 2... arte et taco tet te 5.5.3, Modificarea’ legiturilor pentru corectarea cireula- tici curentilor in sistemele active ale aparatului conectat 2. ee . Aspecte tehnico-economice opts aloo ee 6.1. Determinarea coeficientului de corectie |... 6.1.1. Exemplificarea determinarii coeficientului de co- rectic pentru contorul trifazat de energie cleetrick activa cu dona sisteme de misurd (CA-32) . . . Exemplificarea determinarii cocficientului. de co- recfie pentru contorul trifazat de energie reactiva cu 6.1.2. dona sisteme de msura (CR-32) . : 6.1.3. Coeficientii de.coreclic in diferite variante de Tune- fionare . . . . Consideratii practice privind depistarea variantelor de {unctionare eronate in cazul contoarelor CA—32 si CR— 6.3. Efectele cconomice negative ale conexiunilor eronate 6.3.1. Pierderi financiare (comerciale) la decontarea con- sumului de energie electric’... ete 6.3.2. Pierderi cconomice ce pot rezulta datorita deter- minarii cronate a consuimului propritt tebnologic de onergie electric din refele .. 2... Bibliografi® oe 86 8s 90 93. 99 100 101 103 106 116 121 123 128 139 1. Introducere Instalafia electrica trifazata de masura In decursul exploata&rii retelelor méarimile caracte- ristice referitoare la calitatea si cantitatea energiei elec- trice consumate se urmaresc cu ajutorul aparatelor elec- trice de m&sur&i monofazate sau trifazate, dupa. caz. Dac& reteaua electric’ functioneaz% la tensiune joa- si, bobinele de tensiune ale aparatelor de masura se ra- cordeazi direct la fazele circuitului primar al retelei. De asemenea, si bobinele de curent pot fi inseriate direct in acest circuit dac& incaircarea lui nu depadseste curentul nominal al aparatelor de misurat in cauzi. In situatia cind curentul instalatiei urmarite poate creste peste va- loarea nominal& a aparatelor de misurdi, bobinele de eurent ale acestora din urma&, se conecteazi prin interme- diul unor transformatoare de curent. In cazul retelelor de curent alternativ, marimile caracteristice de baz& (curent, tensiune) ale energiei elec- trice pot fi transformate. Datorita acestei posibilitati, ba- zat&a pe inductie electromagneticd, chiar daci cireuitul functioneaz& la medie sau inalt& tensiune, toate marimile electrice caracteristice (tensiune, curent, frecventa, putere, energie, defazaj) se pot m&sura cu ajutorul apa- ratelor electrice de masuraé amintite, dar prin conectarea lor indirectd. In acest scop tensiunea si curentul cireui- tului primar (de medie sau inaltd tensiune) se transforma la valorile nominale ale aparatelor de misur& cu ajutorul transformatoarelor de masuri. Transformarea (reduce- rea) valorii tensiunilor se realizeazi cu ajutorul transfor- 5 matoarelor de tensiune (TT), iar a curentilor cu ajutorul transformatoarelor de curent (TC). Infasuririle primare ale transformatoarelor de misur& se racordeazi la fazele retelei electrice urmirite, iar apa- ratele de ma&surad se conecteaza la infasuririle secundare ale acestor transformatoare prin intermediul circuitelor secundare. Desigur, indicatiile aparatelor de masuri conec- tate indirect se multiplicd cu raporturile de transforma- re in cauzi pentru aflarea valorii mirimilor din circuitul primar. Ansamblul ce cuprinde transformatoarele de misura, racordate la un circuit electric trifazat, apatatele de ma- sura si control conectate la infisurarile secundare ale aces- tora, inclusiv circuitele secundare «¢u toate elementele lor componente (conductoare, punti de pamintare, sigurante, gir de conectoare, blocuri de incereare) constituie insta- latia electric’ trifazata de misuri. De obicei, tensiunea secundari, a instalatiei de misurds este de 100 V intre faze si 100///3 V pe fazii, iar curentul nominal este dA san J A. Scheme de conexiune ale cireuitelor de masuri La sistemele trifazate de curent alternativ se utili- zeaza retele cu patru conductoare (trei faze si nul): in cazul alimentarii consumatorilor cu energie electrica la tensiunea de 380/220 V, si trei conductoare de faza (fara nul) pentru transportul si distributia energici electrice la medie si inalt% tensiune (10,20, 110 kV etc.) In cazul unor consumatori speciali (in Tuerri subterane, in mine- rit) se foloseste, si la tensinnea de utilizare de 380 V, dis- irinugia prin linii cu trei conductoare de fazi cu neutral izolat. Corespunzitor tipului de retea electricd trifazata, pentru mfsurari electrice (putere, energie etc.), se folosesec apa- rate de madsura (wattmetre, contoare etc.) cu trei sisteme active la retelele cu patru conductoare si aparate cu doud sisteme active in cazul retelelor cu trei conductoare. Un. 6 sistem activ intr-un aparat de misura, watimetric consta dintr-o bobind de curent, o babin’ de tensiune si un mag- net permanent, clemente care intr-o corelatie bine de- terminat& constructiv, actioneazd prin inductie electro- magnetic’ asupra cchipamentului mobil, imprimindu-i un cuplu de rotire. Aparatul cu trei sisteme active masoara& mirimile de pe faze si le insumeaza, iar aparatul cu doud sisteme active inregistreazi puterea, respectiv energia trifazata, pe principiul misurarii puterii trifazate prin »metoda celor dout wattmetre”. Schema electric’ prin- cipiala’ a aparatelor trifazate se indica in figurile 1.1 si 1.2. Fig. 1.1. Schema de principiu a Fi; .2. Scheina de prin- aparatului trifazat cu trei sisteme cipiu a aparatului trifazat de misura. cu dona sisteme de masura . In cazul refelelor electrice de joas& tensiune care ali- menteaz’ consumatori de mic’ putere (pind la un curent de 30—40 A), instalatia de masuri poate fi in montaj direct, deci fara transformatoare de tensiune si fir’ trans- formatoare de curertt, ca in figura 1.3. Pentru o sarcin’ mai mare de 30—40 A, aparatele de mé&suri se conecteaz prin intermediul transformatoarelor de curent de 30/5, 50/5, 75/5, 100/5, 150/5 A si asa mai departe (fig. 1.4.). Astfel, contoarele trifazate de 3 x X 380/220 V (C A—43) pot fi conectate ,,in montaj direct” (fig. 1.3.), sau ,,in montaj semidirect“ (fig. 1.4), pe cind contoarele trifazate utilizate la medie si inalt& tensiune (CA—32 si CR—32) se racordeaz& ,,in montaj indirect‘ ea in figura 1.5. Fig. 1.3. Schema de conectare direct pentru aparatul trifazat cu trei sisleme de masura. Fig. 1.4. Schema de conectare semidivectA pentru aparatul trifazat cu trei sisteme de masura. in figurile 1.6, 1.7, 1.8, si 1.9 se indicd exemplificativ schemele de conexiune ale unor instalatii trifazate de mi- suri, des intilnite in sistemul electroenergetic. 8 2(5) x 3() —__———_++-; = Fig. 1.5. Schema de concetare indirecté pentru aparatul trifazat cu douad sisteme de masurad ea Cevark i fe ; | 1 1 | J _ feet 7 Ia). I, T Toye 3 eb 7 | 2(s) L *< : 1 oR 3[r) 1 7 iD i K L 1 + aoe Fig. 1.6. Schema de conectare semidirectd a ansamblului de contoare trifazate cu trei sisteme pentru masurare a energici active sia cnergici reactive. Ta}. 2sj—— 301) —— Fig. 1.7. Schema de concctare indirecté a ansamblului de contoare trifa- ate cu doua sisteme pentru masurarea energici active si energici reactive. Fig. 1.8. Schema de conectare indirectd a doud contoare pentru misurare a energiei. active in ambele sensuri. 10 Inpousayay upsd ‘yinseur op ayerede ap dav ian v “*HOyOaUOD op INAS L _ hy Rly o - Vv Wy 40ay 1 @ ymy 7 a my U9MNOD “GT “BLT nam 1 2. Funetionarea instalatiei de misuri Importanta yi condifiile functiondrii coreete a instalatiei de miasurat Instalatiile electrice de masur& se regdsesc in toate nodurile sistemului electroenergetic : pe fiecare sistem (sec- tie) de bare din centrale electrice, statii electrice ridicd- toare si coboritoare de tensiune, statii de conexiune, statii si posturi de transformare distribuitoare cit si din instalatiile electrice de la consumatorii de energie electrica. Importanja acestor instalatii de masura rezultd insadsi din destinatia lor. Rolul lor este m&surarea gsi controlul marimilor caracteristice referitoare la calitatea energiei electrice, cum sint tensiunea si freeventa, precum si la incarcarea circuitelor (curenti, puteri, energii, defazaje). Gospodarirea chibzuit& a energiei electrice presupune cu umarirea ei in mod permanent, pe toate treptele de trans- mitere: incepind de la producere, transport, distributie si pin’ la utilizare. Intocmirea periodici a balantelor can- titative pe fiecare treapta parcurs% de energia ‘electri urm4rind schimburile de energie si putere la. noduri gi la punctele de consum, evidentierea consumului propriu tehnologic si reducerea acestuia la nivelul minim, impune existenta instalatiilor de misurare precum si functio- narea covect& a acestora pe tot parcursul exploatirii re- telelor electrice. Urmiarirea calitativa si cantitativ’i a energiei electrice, precum si a functiondrii instalatii producere, transport si distributie se realizeazd, prin in- termediul unui num&r important de instalatii de m&sura, respectiv cu ajutorul unui numir si mai mare de diverse 12 aparate de masuri indicatoare si inregistrare, conectate in grup in circuitele secundare ale acestor instalatii. Conectarea corect& a aparatelor in circuitele secun- dare ale grupului de m&sur’ constituie o conditie funda- mentali pentru ca aceste aparate si functioneaze cores- punzitor destinatiei lor. Realizarea conectarii corecte, in practic’, imbrac& aspecte multiple. Dac& reglarea aparatelor de m&suri, verificarea pe- viodica a functionarii si etalonarea lor este organizati, se efectueaz’ in laboratoare amenajate in acest scop si constituie obiectul preocuparii organelor tehnice spe- cializate ale metrologiei de stat ; aceeasi important& tre- buie acordatd si conectarii corecte a acestor aparate in cirenitele instalatiei de misurd. Pentru a racorda corect un aparat, mai ales in sis- teme trifazate, pe baza cunoasterii tipului retelei electrice si constructiei aparatului, trebuie s& se respecte schema de montaj dat% de fabrica producitoare a aparatului. De asemenea, trebuie si se tind seam ‘de succesiunea fazelor retelei si de polaritatea transformatoarelor de ma- surd. Cu alte cuvinte, dupd conectarea in circuitele de ma- sura, fiecare sistem activ al aparatului trebuie s& fie par- curs de curent cu polaritatea bine determinati, de pe faza corespunzitoare identificata din retea si s& fie pus sub tensiunea fazei sau dintre faze, dup& caz, aferentd curentului de actionare. Erorile de conexiune se datorese in primul rind unor gresecli de montaj : nerespectarea con- cordantei dintre bornele transformatoarelor de misura si ale aparatului conectat (schimbarea legiturilor intre ele), nerespectarea polarititii transformatoarelor de masura la racordarea lor in cireuitele primare, nerespectarea succe- siunii fazelor de tensiune la bornele aparatului conectat, racordarea bobinelor de tensiune din aparat la tensiuni striine. Aceste greseli pot rezulta atit datoritd scaiparilor lucriitorului montator cit si unor marcari gresite a bornelor transformatoarelor de miasuri din fabricd. Verificarea functionadrii sub sarcina a aparatelor de misura se impune si in cazul in care montatorul a realizat un montaj con- trolat prin identificarea leg&iturilor fir cu fir (vizual sau prin sunarea circuitelor) pentru depistarea si; climinarea 13 eventualelor erori de fabrica{ie ascunse in legiiturile inte- rioare ale transformatoarelor si aparatelor de misurd saa ® unor discontinuitati din cireuite ce pot aparea la con- tacte. Exploatarea i intretinerea aparatelor electrice, pe parcursul utilizdrii lor, camporta interventii repetate in circuitele lor de racordare, ocazii cind, de asemenea, se pot introduce erori in conexiuni. Ey tate in alimentare cu energie electri igentele de continui- precum si necesi- tatea verificdrii sub sarcin&’ a functiondrii instalatiilor de masurat, impun executarea acestor operatiuni de in- .terventii si verificdri cu instalatiile primare atlate in funetio- nare, deci sub tensiune. In aseitenea conditii este im- perios necesar si fie puse la dispozi{ia executantilor me- tode adeevate si expeditive pentru verificarea si atestarea, conexiunii corecte. 2.1. Funefionarea incorectA a aparatului dem datoriti conectirii sale necorespunzatoare 2.1.1 Deranjamente in cireuitele de tensiune Premergitor analizei funetionarii incorecte datorita. conexinnilor grexite, se tree in revista unele deranjameute (intreruperi) ce pot aparea in circuitele de tensiune. Se considera deranjament lipsa continuitatii circui- telor datorita: arderii sigurantei; intreruperilor in legi- turile exterioare Ja contacte (slabirea contactelor, in- treruperilor de legaturi din interiorul aparatului sau al transtormatonuui de tensiune. Arderea sigurantei pri- mare sau secundare, ca si orice discontinuitate total’ sau partial a unui clement anuleazd o parte din cirenitul trifazat de tensiune. Iu tabelul 2.1 s-au exemplificat efectele deranjamentelor din cireuitele de tensiuue ale aparatului de masura trifazat, avind douad sisteme active. Din tabel rezulta 4 intreruperea legadturii.de tensiune de pe faza de mijloc din circuitul trif zat, face ca inregis- trarea aparatului si fie numai de circa 50% (K x 2). 14 (ounjstiay op INIOy 2 MU g | -wutiossuresy vg 10z w @ | -y voyeynmuoosip) 7 f yansyat op mMNy -viede =v AOU wiajsis vaflop [8 9p én — ef ase ap iynqered [2d Uy atintsttay op 9s — Je Atae wajsis vatiop tas Teptnges. npAyN £AG 1v op mys vaympATeeKy ee voradno. uy vt al wi, unfsuay ap MT fF | ‘tuoywuossteny vr yozey wayepMUTUOdstp) sein ap Inpnyeaede Te Anoe woysis pau B+ 84 panseur op [ny ad uy aunysuay ap ost = -edede [ev ATIe waysis avpundas mnynyy2 £AG yu vayeranovuy avo -9 vadadsosquy dojfiue op ‘OL uu, tezey qunistiay esd] =? (oor =) a =" ~ 7 = a mw 8, BAnspur op minyer te ox aos 2) *® na -tde ndowoquy z upaqeyMUNvoosip — (nog 8) ta = 2 orf ap : a vzvy uy atodnsa.nuy z= Ul) y a . (0 =4 UY M ganszat op [nyjurede 7 rayon yuatuefuesap me atjaar00 Sp by mnvdourefuesop ewaqas mt jeayioadg JWHOpRA TON qnuapyj909) (me Oya [N]D947T See yyduioxy, \ : re eqs, aunysaa) ap afarnaayo OF AOjayuawefuvssp waswojy dasoxy in acest caz special al intreruperii fazei comune celor douad bobine-de tensiune ale aparatului, eroarea de masurare este independent& de valoarea defazajului 9. In celelalte dou’ cazuri exemplificate eroarea de misurd este influentata si de valoarea defazajului, ceea ce com- plic& problema determind&rii corectiei (v. cap. 6). Un exemplu de anomalie, in circuitele secundare alimentate din grupul de transformatoare de tensiune montate in ,,V” se prezint& in figura 2.1. A” 2i3/ Ga / \ fo 3 : 01? 3 432 = Uig= Uzp= ge =100V— Ujg= 1 =U = 100V4U ig iat Yig) = Yio ~ Lo Uz=VIU=1,73 x 100=173y + Ug = Ujg=U= 100v Ug = 7 Ug9 = Usg= U= 100V IglIg~ Yad =U= foov Fig. 2.1, Schema de conectare in ,,V’ a doud transforma- loare de lensiune bifazate : a — conexiune interna corecté; b — conexiune internd eronata. 16 in acest exemplu, in cazul conexiunii corecte (fig. 2.1, a), tensiunile mésurate intre oricare pereche de borne sint egale intre ele, respectiv Uy, = Uy, = Uy = U = 100 V. Datorité legiturilor interioare gresite (sau mar eronate a bornelor) ale unuia dintre transformatoarele de tensiune conectate in ,,V”, tensiunile de la doua pe- rechi de borne pot sa fie egale intre ele (Uj, = U3 = 100 V), dar la cea de a treia pereche de borne se va cons- tata o tensiune diferita si anume mai mare decit la pri- mele (U’ =173V = 3-100 V). In figura 2.1, b este pre- zentald aceasta greseala de fabricatie si consecinta ei de- monstrata priu diagrama fazoriala a tensiunilor rezul- tate. Dup& cum sint prezentate in figura, legdturile unui transformator de tensiune sint inversate in interiorul carcasei si astfel marcarea bornelor nu corespunde cu realitatea. Stiut fiind c& simetria si egalitatea tuturor celor trei tensiuni, de asemenea, constituic conditii pen- tru masurari corecte, nu se admite ca si functioneze ins- talatia (grupul) de masurad cu deranjamente gsi nici cu greseli de fabricatie. Verificarea functionarii corecte la punere in functiune cit si supravegherea acestor conditii iu decursul exploatarii, respectiv eliminarea operativ a deranjamentelor ce pot aparea, sint necesita’ti tehno- logice specifiee instalatiilor electrice in general si in cazul instalatiilor de mi&surad in mod special. 2.1.2. Erori de eonexiune in eircuitele de tensiune In afara eventualelor gregeli ascunse de fabricatie si de- ranjamente, functionarea instalatiei de ma&surd poate fi influentata negativ de unele erori in legdturile, prin care se realizeaza circuitul trifazat de tensiune, dintre sursa de alimentare (reteaua primara, transformatoarele de tensiune) si aparatul de mdsurare. Astfel de erori pot constitui: — racordarea celor trei faze de tensiune la bornele apa- ratului intr-o ordine’ de succesiune inversa; — neconcordanta intre fazele de tensiune si curentul ne ee 17 din faza retelei la sistemul activ al aparatului conectat {aplicarea de tensiune straind) ; Schimbarea intre ele a legaturilor de tensiune si a eelor de curent este o eroare evidenté care nici nu se ja in consideratie pentru a fi studiata, ca si cauzii de eroare de masurare. Efectul imediat al unei asemenea erori grosolane va fi scurtcircuitul electric si arderea izolatiilor din aparat. De altfel, identificarea legiturilor de tensiune i distingerea lor de cele de curent este la indemina clec- tricianului, folosind in acest scop voltmetrul (indivatorul de tensiune) din dotarea sa. Ordinea de succesiune a fazelor poate conditiona corectitudinea masurarii consumului de energie electricd, in functie de tipul constructiv al contorului. trifazat de energie electric’, activa. fn cazul contoarelor trifazate ‘pentru energia electric’ reactivai, schimbarea ordinei de suecesiune a fazelor echivaleazd cu o greseala de conec- tare, deci constituie eroare de conexiune. De regula, apa- watele de misur& pentru energia reactiv’i se conecteaz’ am aceeasi instalatie de miasura ca si aparatele pentru -energia activ’, motiv pentru care, din principiu, in toate -eazurile se va asigura conectarea fazelor de tensiune la ornele aparatelor, in succesiunea directa. Neconcordanta dintre bornele de tensiune ale apa- ratului trifazat si fazcle sursei de tensiune poate apirea datorita posibilitatilor multiple de conectare pe care le ofer’ cele trei legituri de faze permutabile, in modul reprezentat in figura 22, numarul acestor posibilitati, pu- tindu-se calcula cu ajutorul relatiei (2.1): V,=3!=123. =6, (2.1) im care N, reprezinti numairul variantelor de conectare posibile a celor trei legituri. Potrivit schemei de conectare cunoscute (v. fig. 1.5) singura variant’ corecti, dintre cele sase posibile, este 18 schema cireuitlui trifazat de tensiune indicaté in vari- anta 1 din fig. 2.2 Mentionam ca in cazul aparatclor trifazate de maisu- rat avind doud sisteme active, dacd acestea se alimen- SUCCESIUNI DIREC TE 2b3' SUCCESIUNI INVERSE Variante de conexiuni posibile Ja legalurile e

    S-ar putea să vă placă și